Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI

Tehnici psihologice de control al comportamentului si dezvoltarea


potentialului uman
2015
Plan de interventie

Realizat de

Studiul meu de cercetare isi propune sa afle daca exista o relatie intre succesul academic
si stima de sine la adolescenti.
Exista conceptia general valabila ca oamenii de succes au o stima de sine inalta. Ce
reprezinta totusi aceasta? Cea mai buna sinteza o furnizeaza un adolescent: Stima de
sine? Ei bine, este felul in care ne vedem si daca ne place sau nu ceea ce vedem. Aceasta
viziune-judecata despre noi insine este vitala pentru echilibrul nostru psihologic. A avea
incredere in sine, a fi sigur pe sine, a fi multumit de sine, exista o multitudine de expresii
in limbajul current pentru a desemna stima de sine. In realitate, aceasta se fondeaza pe
trei ingrediente: increderea in sine, conceptia despre sine, iubirea de sine, intre acestea
existand o relatie de interdependenta. (Christophe Andre, Francois Lelord, 1999).
Exista asumptia ca cresterea nivelului stimei de sine va duce la performante scolare mai
bune. Unele dintre argumentele care sustin aceasta pozitie fac referire la faptul ca
persoanele cu stima de sine ridicata au aspiratii mai mari decat altii si atunci cand
intalnesc esecuri le fac fata mult mai bine, punand totul pe seama circumstantelor, fara a
se simti devalorizati in ansamblu de un singur esec. Totodata, in timp ce un subiect cu
stima de sine scazuta se simte respins in caz de critica si are anxietate puternica in fata
evaluarii de catre ceilalti, unul care are o parere buna despre el nu va experienta decat
intr-o mica masura si pe o scurta durata de timp aceste emotii negative.
Pe de alta parte, exista cercetatori care nu impartasesc aceeasi parere buna despre stima
de sine. Albert Ellis este convins ca stima de sine este nociva atat pentru barbati cat si
pentru femei pentru faptul ca este conditionala. Acesta spune ca oamenii ar fi mult mai
fericiti daca ar inceta sa se autoconvinga ca sunt valorosi.( Epstein, 2001)
Numerosi cercetatori au administrat subiectilor dintr-un studiu scale de masurare a stimei
de sine, pentru

a o pune in relatie cu diverse variabile. Corelatiile nu stabilesc si

cauzalitatea dintre variabilele studiate, asa ca efectele acestor studii de corelatie raman
oarecum ambigue.
Este important de stabilit daca exista o corelatie intre stima de sine si succesul academic,
sau daca ambele sunt produse ale unei alte variabile (ex. educatia, genele, statusul socialeconomic), care le influenteaza pe amandoua in acelasi mod. Odata stabilit acest lucru,
experimente amanuntite vor putea stabili si cauzalitatea dintre acestea.

Exista studii care au concluzionat ca stima de sine este corelata pozitiv cu performanta
scolara, coeficientul de corelatie obtinut avand valoarea 0,30. (Wylie, 1979). Acest studiu
a luat in considerare doar notele obtinute la scoala, neluand in calcul creativitatea
subiectilor. Mai tarziu, Davies si Brember (1999) au repetat studiul pe un esantion de
3000 de subiecti si a rezultat tot o corelatie pozitiva, si totusi mai scazuta (0,12).
Studiul folosit pentru a-mi demonstra ipoteza este unul corelational, variabilele care
intervin fiind stima de sine si succesul academic. Dat fiind faptul ca nu este un
experiment, nu voi avea control asupra acestor variabile, asadar voi folosi chestionarele
pentru a le masura. Chestionarele, testele si scalele sunt cele mai des folosite metode in
cercetarea psihologica. Aceasta metoda presupune ca un esantion randomizat sa
completeze un chestionar, studiu sau test aflate in legatura cu variabilele studiate.
Randomizarea esantionului este o parte vitala pentru a se putea numi reprezentativ pentru
populatie.
Avantajele folosirii chestionarelor/scalelor sunt rapiditatea, lipsa costurilor mari si
usurinta si eficacitatea inregistrarii datelor, flexibilitatea, iar cercetatorii pot culege
numeroase date intr-un timp relativ scurt. Dezavantajele ar fi ca studiul poate fi afectat
de un esantion nereprezentativ sau intrebari irelevante, sau subiectii pot afecta rezultatul
studiului, unii incercand sa multumeasca cercetatorul, sau apeland la minciuna pentru a se
pune intr-o lumina favorabila.
Populatia statistica in studiul de fata o reprezinta elevii de liceu, clasele IX XII.
Esantionul a fost stabilit prin randomizare. In acest sens, am mers intr-un liceu din ClujNapoca intr-o ora, i-am rugat pe elevii dintr-o clasa sa-si scrie numele pe un biletel si
profesoara lor a extras 13 biletele. Au fost extrasi 6 baieti si 7 fete. Am utilizat renumita
scala Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine. Elevii m-au urmat intr-o sala de clasa
goala. Le-a fost explicata procedura si au fost intrebati daca sunt de acord sa le urmarim
situatia scolara pentru studiul derulat. Precizez ca niciunul dintre acestia nu au avut
probleme in a completa scala si nici nu au refuzat accesul nostru la catalog.
Desi este adevarat ca exista multi alti factori care determina succesul la scoala, IQ-ul in
mod repetat, este dovedit a avea o corelatie mare cu succesul academic. Cu toate acestea,
am ales succesul academic ca variabila, si nu inteligenta, asa ca pentru masurarea acesteia
am colectat date direct din situatia scolara a elevilor, cu acordul lor .

Scala Rosenberg indica nivelul stimei de sine . Proba conine 10 itemi, fiecare item fiind
evaluat de subiect pe o scala de la 1 la 4 ( 1) absolut de acord ; 4) categoric nu ). Scala
este alctuit din 5 itemi cotati direct si 5 itemi inversati ( 3,5,8,9,10).
Punctajul care se acorda pentru fiecare item variaza intre 1 si 4 puncte. Scorul final se
obtine prin insumarea punctelor obtinute la cei 10 itemi. Punctajul minim obtinut este de
10, ceea ce semnifica o stima de sine foarte scazuta, iar punctajul maxim este de 40, ceea
ce semnifica o stima de sine foarte ridicata (Vezi Anexa).
Mai jos am intocmit un tabel cu datele culese ulterior completarii scalei.
Media

(X-mx)

(X-m)

notelor
(X)
10
9,8
10
9,6
8,3
9
6
9,5
7,5
9,4
8,2
7,9
9,8
N=13

Stima de

(Y-my)

(Y-m)

7.39
8.39
2.39
-7.61
-17.61
2.39
-18.61
6.39
-1.61
2.39
3.39
1.39
11.39

54.61
70.39
5.71
57.91
310.11
5.71
346.33
40.83
2.59
5.71
11.49
1.93
129.73
Total=1043.05

(X-mx)*(Y-my)

sine (Y)
1.16
0.96
1.16
0.76
-0.54
0.16
-2.84
0.66
-1.34
0.56
-0.64
-0.94
0.96

1.34
0.92
1.34
0.57
0.29
0.02
8.06
0.43
1.79
0.31
0.40
0.88
0.92
Total=17,27

35
36
30
20
10
30
9
34
26
30
31
29
39
N=13

m=8.84

m=27.61

Sx=1.25

Sy=9.73

8.57
8.05
2.77
-5.78
9.5
0.38
52.85
4.21
2.15
1.33
-2.16
-1.30
10,93
Total=80.57

Sunt multumita de felul in care a fost ales esantionul, valorile mediilor difera
semnificativ, luand valori intre 6 si 10. Totodata, calcularea punctajului la scale mi-a
permis libertatea de a prezice ca va exista o relatie intre variabilele alese.
In continuare urmeaza interpretarea datelor culese:
Setam valoarea pragului critic =0,05, si gradele de libertate df=11 (13-2).
Ne uitam in tabelul cu valorile critice ale coeficientului Pearson r (df=N-2), test bilateral
si il citam pe r critic la valoarea 0.53.

Urmeaza sa calculam coeficientul lui Pearson dupa formula:


r=(X-mx)* (Y-my)/N*sx*sy=80.57/13*1.25*9.73=80.57/158.11=0.50
Calculam limitele de incredere pentru r, acestea le putem gasi calculand variabilitatea
estimata pentru o distributie de coeficienti r, pe care o vom numi rs.
Fisher a elaborat un algoritm pe baza caruia valorile rs sunt transformate in valori
Z, a caror arie de distributie sub curba normala este cunoscuta:
Z = 0.5*ln[(1 + r)/(1 - r)]
r=0.50
Z(rs) = 0.5*ln(1.5/0.5) = 0.5*ln3 = 0.54
Z critic = 1.96
r e =1/(N-3) =1/10 = 0.31
= r z critic * r e
=> Limita superioara a intervalului (Z)(r) = = 0.54 + 1.96 * 0.31 = 1.14
=> Limita inferioara a intervalului (Z)(r) = = 0.54 1.96 * 0.31 = -0.06
Desi obtinand valoarea lui r = 0.5 am obtinut o corelatie pozitiva medie, valoarea
adevarata, la nivelul populatiei, se poate afla oriunde, pe intervalul de la o valoare
negativa, la una aproape perfecta.
Pentru ca r sa fie statistic semnificativ, la pragul critic =0.05, este necesar sa nu se
gaseasca 0 (zero) in intervalul de incredere calculat.
Daca am creste volumul esantionului, limita inferioara ar trece dincolo de zero, rezultatul
nostru devenind unul statistic semnificativ.
In acest studiu fost evaluata relatia dintre media anuala a 13 elevi de liceu si nivelul lor
de stima de sine. Rezultatul a fost o corelatie pozitiva, cu valoare medie, dar
nesemnificativa intre cele doua variabile studiate: succesul academic si stima de sine.
r(11)=0.50, p>0.05, bilateral.

Anexa
Scala Rosenberg

Item
Nr.
1 Cred c sunt un om de valoare sau cel puin la
fel de bun() ca alii.
2 Cred c am cteva caliti remarcabile.
3 n general, nclin s cred c sunt un (o)
ratat(), un (o) nerealizat().
4 Sunt capabil() s fac lucruri la fel de bine ca
ceilali oameni.
5 Nu cred c am prea multe lucruri cu care s
m pot mndri.
6 Am o atitudine pozitiv fa de propria
persoan.
7 n ansamblu, sunt mulumit () de mine.
8 A vrea s pot avea mai mult respect fa de
propria persoan.
9 Din cnd n cnd am senzaia c sunt inutil()
10 Uneori cred c nu sunt bun() de nimic.

Absolut de
acord

De
Nu sunt de Categoric
acord acord
nu