CAIET DE SARCINI GENERALE

pentru
FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL
CUPRINS
CAP.I GENERALITATI
ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART.2. PREVEDERI GENERALE
CAP.II. MATERIALE
ART.4. APA
ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL
CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
ART.8. MASURI PRELIMINARE
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
ART. 11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
CAP: V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE
ART.13. CONDITII DE COMPACTARE
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE
CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR
ART.15. RECEPTIA PE FAZA DE EXECUTIE
ART.16. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARII
ART.17. RECEPTIA FINALA
ANEXA - REFERINTE NORMATIVE

FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 1 / 14

CAPITOLUL 1
GENERALITATI
ART1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia
straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere
ale drumurilor publice si ale strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de
constructie folosite, prevazute in SR EN 13242+A1:2008 si de stratul de fundatie
realizat conform STAS 6400-84
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau
mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform
prevederilor STAS 6400-84 , intre 15 si 30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se
impun.

FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 2 / 14

CAPITOLUL II
MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec
optimal, cu granula maxima de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau
inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune,
lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
3.3. Balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de
fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI

METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
AMESTEC
OPTIM

FUNDATII
RUTIERE

0-63
max. 3

0-63
max. 3

COMPLETAREA
SISTEMULUI
RUTIER LA IN
INGHETDEZGHET STRAT
DE FORMA

Sort
Continut de fractiuni %
Sub 0,02 mm

0-63
max. 3

STAS 1913/5-85

STAS 4606-80
Sub 0,2mm
0-1 mm
0-4 mm
0-8 mm
0-16 mm
0-25 mm
0-50 mm
0-63 mm
Granulozitate
Coeficient
neuniformitate
minim

4-10
12-22
26-38
35-50
48-65
60-75
85-92
100
de
(Un)

Echivalent de nisip (EN)

minim
Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA) % max.

3-18
4-38
16-57
25-70
37-82
50-90
80-98
100
Conform figurii
15

3-33
4-53
16-72
25-80
37-86
50-90
80-98
100
15
SR EN13242+A1:2008

30

30

30

30

30

50

3.4. . Balastul amestec; optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 08, 8-16, 16-25, 25-63. fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul
FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 3 / 14

1
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec
optimal sunt aratate in tabelul 2.
Tabelul 2
Domeniul de
granulozitate

Limita

0-63

Inferioar
a
Superioa
ra

Treceri in procente din greutate prin sitele sau

ciururile cu dimensiuni de.. mm
0,02
0,2
1
4
8
25
63
0
4
12
28
35
60
100
3

10

22

38

50

75

100

3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in
depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii
acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa
efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din
depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea
Inginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului
amestec optimal astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de
Furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele
determinarilor efectuate de laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in
functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
3.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si
depozitarea acestora se va face astfel inct sa se evite amestecarea materialelor
aprovizionate din surse diferite.
3.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec
optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din
tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru
indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
ART.4. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate
sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu
trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 4 / 14

ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in
conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.
Tabel 3
Nr.
Ctr
.

Actiunea,
procedeul de
verificare sau
caracteristici ce se
verifica

Frecventa minima

La aprovizionare
0
1

1
Examinarea datelor
inscrise in
certificatul de
calitate sau
certificatul de
garantie
Determinarea
granulometrica.
Echivalentul de
nisip.
Neomogenitatea
balastului
Umiditate

Rezistente la uzura
cu masina tip Los
Angeles (LA)

Metoda de
determinare
conform

La locul de
punere in opera
3
-

4
-

La fiecare lot
aprovizionat

O proba la fiecare lot

aprovizionat, de 500
tone, pentru fiecare
sursa (daca este
cazul,
pentru fiecare sort)
-

O proba la fiecare lot

aprovizionat pentru
fiecare sursa ( sort) la
fiecare 5000 t

FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

O proba pe schimb ( si
sort) inainte de
inceperea lucrarilor si
oridecate ori se observa
o schimbare cauzata de
conditii meteorologice
-

STAS 4606-80
SR EN13242+A1:2008

STAS 4606-80

SR EN13242+A1:2008

Pag 5 / 14

CAPITOLUL III
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec
optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de
inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max.P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in
g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul
santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
Wef= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea
stabilirii gradului de compactare gc
gc.= du.ef./du max.PM x 100
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de
compactare aratat la art.13.

FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 6 / 14

CAPITOLUL IV
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
ART.8. MASURI PRELIMINARE
8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va
trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma,
in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea
apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum
si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului,
cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este
prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil
posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm
deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua
masri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in
functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier.
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A
BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
9.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o
experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime
de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea. in conditii de executie curenta pe santier,
a componentei atelieruiui de compactare si a modului de actionare a acestuia,
pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. precum si
reglarea utilajelor de raspndire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o
suprafatare.corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta
Inginerului, efectund controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite
de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul
va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a
utilajului de compactare folosit.
FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 7 / 14

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare
si intensitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb),
exprimat in mc
S = suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de
fiecare utilaj se cumuleaza.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va
servi ca sector de referina pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier,
pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
ART. 10. PUNEREA IN OPERA
AMESTEC OPTIMAL

A BALASTULUI SAU A BALASTULUI

10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul

amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea
prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul
experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor
prevazute in proiect.
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea
agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal
se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental,
respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime
a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul
de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente,
asigurndu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.
10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie,
sau care ramn dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se
recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se
FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 8 / 14

reniveleaza si apoi se compacteaza. din nou.

10.6. Este interzisa folosirea balastului inghetat.
10.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada
sau cu pojghita de gheata.
ART.11.
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A
BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
11.1. In timpul executiei stratului de fndatie din balast sau balast amestec
optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile
aratate in tabelul 4.
Tabel 4
Nr.
crt.
1
2
3
4
5

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU
CARACTERISTICA, CARE SE
VERIFICA
Incercare Proctor modificata
Deterrninarea
umiditaii
de
compactare s corelata umiditaii
Determinarea grosimii stratului
compactat
Verificarea realizarii intensitatii
de compactare Q/S
Determinarea
gradului
de
compactare prin determinarea
greutaii volumice in stare uscata

FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE

PUNERE IN OPERA

METODE DE
VERIFICARE
cnform

STAS 1913/13-83

zilnic, dar cel puin un test la fiecare

250 m de banda de circulalie

STAS 4606-80

minim 3 probe la o suprafaia de

2.000 mp de strat
zilnic

zilnic in minim 3 puncte pentru

suprafete< 2.000mp si minim 5
puncte pentru suprafete>2.000 mp
de strat
Determinarea
capacitalii In cte doua puncte situate in
portante Ia nivelul superior al profiluri transversale la distante de
stratului de fundaie
10 m unul de altul pentru fiecare
banda cu 1aime de 7,5 m

STAS 1913/15-75
STAS 12288-85.

Normativ
31-2002

CD

In ce privete capacitatea portanta. la nivelul superior al stratului de balast,

aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu prghie, conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ
CD 31-2002
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
stratului executat:
compozitia granulometrica a balastului utilizat;
caracteristicile optime de compactare, obtinute prin. metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta)

FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 9 / 14

CAPITOLUL V
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal
este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
strapunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare
sector de drum prezentat receptiei.
12.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este
prevazuta in proiect.
Abaterile.limita.la.latime.pot.fi.+/-.5.cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
12.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este
cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile
admisibile sunt cu +1- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea
respectiva si se masoara la fiecare 25 m distana.
12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de
+/- l0mm.
ART.13. CONDITIILE DE COMPACTARE
Straturile de fundatie.din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate
pna la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minirne din densitatea in
stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificat. conform
STAS 1913/13-83
pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
100%, in cel putin 95% din punctele de masurare;
98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate
punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; si
pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
98%, in cel puin 93% din punctele de masurare;

95%, in toate punctele de masurare.

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera

realizata daca valorile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor
admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31-2002)
Tabel 5
Valorile deflexiunii admisibile
FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 10 / 14

Grosimea stratului de
fundatie din balast
sau balast amestec
obtimal, h (cm)

10
15
20
25
30
35
40
45
50

Stratul superior al terasamentelor alcatuit din :

Strat de
Pamanturi de tipul (conf STAS 1243)
forma
Conform
Nisip
Praf nisipos,
Argila prafoasa,
STAS
prafos,
Praf argilos
argila nisipoasa,
12253
nisip
nisipos, praf
argila prafoasa
argilor
argilos (P4)
nisipoasa (P5)
(P3)
185
323
371
411
163
284
327
366
144
252
290
325
129
226
261
292
118
206
238
266
109
190
219
245
101
176
204
227
95
165
190
213
89
156
179
201

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de

admisibilitate din SR EN 13242+A1:2008 si STAS 6400-84.
Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu
prevederile Normativului CD 31
Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkerman
efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin
examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii
deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de
115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului
de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de
3,00 m lungime astfel:
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de
circulatie si nu pot fi mai mari de 2,0 cm;
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor
aratate in proiect si nu pot fi mai mari de 1,0 cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute in
prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 11 / 14

CAPITOLUL VI
RECEPTIA LUCRARILOR
ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG
272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie
determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum
4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederiie ART.
5. 11, 12, 13. si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal in registrul de lucrari ascunse.
ART.16. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari,
conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
ART.17. RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga
lucrare si se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR
273/94.

FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 12 / 14

CAIET DE SARCINI GENERALE

FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL.
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000
publicat in MO 397/24.08.2000

NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998
Ordin MI nr. 775/1998
Ordin AND nr. 116/1999

- Norme metodologice privind

conditiile de inchidere a circulatiei
si de instruire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de
lucrari in zona drumului public
si/sau pentru protejarea drumului
- Norme generale de protecia
muncii
- Norme privind exploatarea si
intretinerea drumurilor si podurilor.
- Norme de prevenire si stingere a
incendiilor si dotarea cu mijloace
tehnice de stingere
- Instructiuni proprii de securitatea
muncii pentru lucrari de intretinere,
reparare si exploatare a drumurilor
si podurilor

II. NORMATIVE TEHNICE

CD 31-2002

- Normativ pentru determinarea

prin deflectografie si deflectometrie
a capacitatii portante a drumurilor
cu structuri rutiere suple si
semirigide.

III. STANDARDE
SR EN 13242+A1:2008

- Agregate din materiale nelegate

sau legate hidraulic pentru utilizare
n inginerie civil i n construcii de
drumuri

STAS 1913/1-82

- Teren de fundare. Determinarea

umiditatii
- Teren de fundare. Determinarea
granulozitii
- Teren de fundare. Determinarea
caracteristicilor de compactare.

STAS 1913/5-85
STAS 1913/13-83

FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 13 / 14

STAS 1913/15-75
STAS 4606-80
STAS 6400-84
STAS 12288-85

Incercarea Proctor
- Teren de fundare. Determinarea
greutatii volumice pe teren.
- Agregate naturale grele pentru
mortare si betoane cu lianti
minerali. Metode de incercare.
- Lucrari de drumuri. Straturi de
baza si de fundatie. Conditii tehnice
generale de calitate.
- Lucrari de drumuri. Determinarea
densitatii straturilor rutiere cu
dispozitivul cu con si nisip.

FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

Pag 14 / 14