Domnitorul Vlad Tepes

proiect
realizat de :Vlad Harnut
Clasa a 9-a C

Domnia Sa...
Vlad epe(n.noiembrie/decembrie1431- d.decembrie1476), denumit iVlad
Drculea(sauDracula, de ctre strini), a domnit nara Romneascn
anii1448,1456-1462i1476.
S-a nscut n cetateaSighioaradinVoievodatul Transilvaniei, fiind fiul luiVlad Draculi
al unei nobile transilvnene.A fost cstorit de trei ori: nti cu o nobil din Transilvania Cnaejna Bathory, apoi cu Jusztina Szilagyi i apoi cu Ilona Nelipic, verioar a luiMatei
Corvin.A avut cinci copii, patru biei i o fat: Radu i Vlad din prima cstorie, Mihail
iMihnea cel Ru din a doua i Zaleska din a treia cstorie.
Tatl su,Vlad Dracul, fusese primit nOrdinul Dragonului. Ordinul - care poate fi
comparat cu cel alCavalerilor de Maltasau cu cel alCavalerilor Teutoni- era o societate
militaro-religioas, ale crei baze fuseser puse n1387deSigismund de Luxemburg,
rege alalUngariei(mai trziumprat al Sfntului Imperiu Roman) i de cea de-a doua
soie a sa, Barbara Cillei.

Inceputurile domniei
n iarna anului1436, Vlad Dracul a devenit domn alrii Romnetii s-a stabilit
laCurtea domneasc din Trgovite. Vlad Drculeai-a urmat tatl i a trit acolo ase
an.
n1442, din motive politice, el i fratele su mai tnr,Radu cel Frumos, au fost cerui
ca ostatici de ctre sultanulMurad al II-lea; Vlad al III-lea a fost ostatic pn n1448, iar
fratele su pn n1462. Aceast perioad de captivitate a jucat un rol important n
formarea i ascensiunea la putere a lui Vlad. Turcii l-au eliberat, n1447, dup moartea
tatlui su - asasinat la comanda luiVladislav al II-lea, rival la tronul rii Romneti. Tot
atunci, Vlad a aflat i de moartea fratelui su mai mare, Mircea, torturat i ngropat de
viu deboieriidin Targoviste.n timpul lucrrilor de restaurare ale castelului Tokat, situat n
oraul cu acelai nume din nordul Turciei, arheologii au descoperit dou temnie
subterane i mai multe tuneluri secrete, ei considernd c aici este locul unde Vlad epe
a fost inut ostatic, dup ce a fost luat prizonier.

Cruzimea ce i-a adus renumele ...

Primul act important de rzbunare a fost indreptat mpotriva boierilor dinTrgovite,
vinovai de moartea tatlui i a fratelui su. n duminica dePatia anului1459, el a
arestat toate familiile de boieri care participaser la petrecerea princiar. Cei mai btrni
au fost trai n eap, iar ceilali au fost forai s strbat pe jos drumul de o sut de
kilometri din capital pn laPoenari, unde au fost pui s construiasc o fortrea pe
ruinele unui avanpost vechi cu vedere la rulArge.
Vlad epe a ajuns curnd faimos din cauza metodelor sale brutale de pedepsire.
Conform detractorilorsaidin Transilvania, el ordona deseori ca osndiii s fie jupuii de
piele, fieri, decapitai, orbii, strangulai, spnzurai, ari, fripi, cioprii, btui n cuie,
ngropai de vii etc. De asemenea, punea s li se taie victimelornasul,urechile,organele
genitalei limba. ns supliciul favorit eratrasul n eap, de la care provine
poreclaepe,cel care trage n eap.

...dar si dreptatea iubita de popor

Cunoscut pentru sadismul sau,Tepes Voda era in acelasi timp respectat de supusii sai
pentru campaniile de lupta impotriva turcilor.Era respectat atat ca luptator cat si ca
voievod ce nu tolera nedreptatea.In timpul domniei lui a ridicat cateva manastiri.A fost
un erou adulat,dar si temut de poporul sau.Pentru romani,Vlad Tepes a ramas voievodul
in timpul caruia puteai bea apa din fantana Cetatii Targoviste cu un pocal de aur
masiv,fara ca cineva sa indrazneasca sa-l fure.

Si totusi...
Vlad al 3-lea era de asemenea preocupat ca toti locuitorii tarii sa munceasca si sa fie
productivi pentru comunitate.Ii privea pe saraci,vagabonzi si cersetori ca pe niste hoti.Ca
urmare intr-o zi au fost invitati la Curtea Domneasca din Targoviste toti saracii si bolnavii
din Tara Romaneasca la un ospat.Dupa ce invitatii au mancat si au baut,el i-a intrebat
daca ar vrea sa nu mai fie niciodata saraci.Dupa ce a primit un raspuns pozitiv,a ordonat
ca hala sa fie inchisa si incendiata.Nimeni nu a supravietuit.

Conflictul cu Imperiul Otoman

n 1459 epe refuz s mai plteasc tribut turcilor (10.000 galbeni anual). Se pare c
aceast rzvrtire s-a datorat existenei unui proiect de cruciad impotriva otomanilor,
cruciad susinut de Pap i n care regele Ungariei,Matia Corvin, ar fi urmat s joace
rolul principal (acesta chiar primete de la Pap suma de 40.000 galbeni, suficient
pentru a echipa 12.000 de oameni i 10 nave de rzboi).
n ceea ce-l privete peMahomed al II-lea, acesta, surprins de sfidarea lui epe, i va
pregti un rspuns pe msur. n primvara lui 1462, sultanul, n fruntea unei armate
uriae, circa 100-120.000 de oameni (a doua ca mrime dup aceea care cucerise
Constantinopolul) plus 175 de nave de rzboi al cror scop era acela de a cuceri Chilia, se
va ndrepta spre Dunre. Efectivele domnului valah nu depeau, dup estimrile cele
mai generoase, 30.000 de oteni. Dei Vlad ncearc s-i opreasc pe turci la Dunre, n
dreptul cetii Turnu, acetia, la adpostul nopii, reuesc s treac fluviul ndreptndu-se
direct spre Trgovite (4 iunie 1462).

Un atac neasteptat
n aceste condiii epe va aplica tactica hruirii: pustiirea pmntului - mai ales
drumul spre Trgovite -, otrvirea fntnilor, atacarea detaamentelor turceti plecate
dup hran. n aceast atmosfer apastoare n care otile turceti, flmnde i
nfricoate, naintau prin ara pustiit, a avut loc marea lovitur a lui Vlad epe, atacul
de noapte din 16-17 iunie 1462, menit s demoralizeze i mai mult oastea otoman, atac
despre care pomenesc toate izvoarele relative la campania din 1462. inta atacului a fost
nsui sultanul, ns acesta a scpat, cortul su fiind confundat cu al unui vizir.
Totui efectul psihologic al atacului a fost important. Muli turci au fost ucii, iar
sultanul, conform relatrilor, "a prsit n ascuns tabra n chip ruinos"; vznd "marea
pierdere suferit de ai si" a dat ordin de retragere. n apropierea Trgovitei l atepta un
spectacol care a bgat groaza n otile sale: o pdure de epi n care atrnau o mulime
de turci ucii n nainte sau n timpul btliei; n faa acestei priveliti turcii "s-au
nspimntat foarte tare", iar sultanul a recunoscut c "nu poate s ia ara unui brbat
care face lucruri aa de mari" i care "ar fi vrednic de mai mult".

Sfarsitul unei,,aliante
Perioada care a urmat a fost foarte tulbure pentru istoria rii Romneti, cei doi frai
cutnd fiecare s-i ntreasc forele pentru a-i elimina adversarul. Spre deosebire de
Vlad epe care dorea continuarea luptei antiotomane, Radu cel Frumos oferea boierilor
pacea i prietenia cu sultanul. Acetia trec pn la urm de partea lui. n aceste condiii,
prsit de cea mai mare parte a boierilor, dar avnd nc o oaste destul de numeroas cu
care se pare c n jurul datei de 8 septembrie ar fi dobndit chiar o ultim victorie asupra
adversarilor si, n octombrie 1462 epe trece n Transilvania pentru a se ntlni cu
aliatul su Matei Corvin. Cum acesta nu venise nici pregtit, nici prea hotrt de lupt, a
decis destul de repede s-i schimbe planul iniial, recunoscnd situaia existent n ara
Romneasc i renunnd s-l sprijine pe Tepe.

O moarte invaluita in mister

Despre moartea sa nu se cunosc prea multe,existand cateva ipoteze.Cea mai populara
poveste este aceea ca ar fi fost ucis intr-o batalie impotriva turcilor,in apropiere de
Bucuresti,in decembrie 1476.Altii sustin ca ar fi fost ucis de boierii valahi,in timpul
luptei.Ce s-a intamplat insa cu corpul neinsufletit al lui Vlad?Aceasta este un alt mister,o
tesatura de legende,din care niciuna nu a fost confirmata.Majoritatea istoricilor considera
ca Vlad a fost inmormantat in apropierea altarului Manastirii Snagov,manastire ce se afla
pe o insula in mijlocul lacului Snagov,singura legatura fiind barcile.Sigur este doar faptul
ca i s-a taiat capul si dus la Constantinopol,pentru ca intreaga lume otomana sa vada ca
domnia voievodului infricosator se incheiase cu adevarat.Manastirea Snagov are insa un
grad ridicat de umiditate,ceea ce face ca majoritatea ramasitelor pamantesti ale celor
inmormantati aici sa se descompuna foarte repede.

De la domnitor la ,,bampir
Cartea lui Bram Stoker, Dracula, nu se bazeaz n mod direct pe domnia lui Vlad
Drculea, ci este o ficiune ce se petrece n Transilvania i Anglia secolului XIX. De pe
urma succesului romanului, Transilvania este asociat personajului fictiv Dracula. Vlad
epe este descris ca un monstru, un vampir ce bea snge de om i un mare amator de
cruzimi. Acesta s-a folosit de surse folclorice, meniuni istorice i experiene personale
pentru a realiza un personaj complex.
Pe de alt parte, merit menionat faptul c detractorii politici principali ai lui Vlad - n
general saii - se foloseau de sensul de diavol al cuvntului drac pentru a umbri reputaia
voievodului. Astfel, asocierea dintre cele dou sensuri ale cuvntului, dragon i diavol, i
porecla Drculea ar putea s explice de ce Vlad al III-lea epe a fost asociat de ctre
Bram Stoker cu vampirismul. Un important element simbolic al Ordinului Dragonului, din
care s-a inspirat Stoker pentru a-i crea personajul demonic, era mbrcmintea oficial a
Ordinului - o cap neagr peste o hain roie - ce era purtat doar vinerea pentru a
comemora Patimile lui Iisus Hristos.

Legende si povesti
1) Se spune c ntr-o zi, Vlad epe, dorind s testeze onestitatea unui boier, i-a sustrat o
pung cu 100 de bani de aur. Dup o zi, boierul ar fi venit la Vlad, scandalizat, c n
Sfatul rii cineva i-a furat o pung cu. 200 de bani de aur. Vlad i-ar fi dat mnios
punga napoi, dup care l-a tras n eap pe boier, pentru minciun i lcomie.
2) n general, Castelul Bran este asociat cu Dracula, deci i cu Vlad, cel care a inspirat
povestea lui Bram Stoker. i astzi, la Bran totul este impregnat cu epe/Dracula. n
realitate, se pare c Vlad n-a locuit niciodat acolo. De asemenea, grupurilor de turiti
care merg la Castelul Huniazilor li se vinde ideea c acolo a fost ntemniat epe. n
realitate, Vlad a fost ntemniat la Castelul Viegrad, n Ungaria.
3) O alta poveste spune ca doi calugari care au intrat in Tara Romaneasca au venit sa-l
viziteze pe Vlad la castelul sau.Calugarii stiau de reputatia cruda a lui Vlad,si cand
acesta le-a cerut parerea despre domnia sa,acestia au raspuns in mod diferit.Unul a
mintit,spunand ca Vlad era un dur,dar totusi era doar un printt,iar celalalt a condamnat
in mod deschis metodele sale de tortura.Relatarile difera in a spune care din cei doi
calugari a fost tras in teapa

Sfa
rsit