Mecanismele de aprare

Curs 3

DEFINIII
Termenul apare la Freud (1894) in studiile cu privire la
psihonevrozele de aparare (o serie de tulburari in care
conflictul psihic este determinant, etiologia fiind socotita
psihogena);
De foarte multe ori conceptul de aparareeste apropiat
de cel de interdictie pentru evitarea dezechilibrului si
neplacerii.
Exista 3 motive pentru care se apara Eul: frica de
SupraEu, frica de real si teama ca intensitatea
pulsiunii sa nu devina excesiva.

DEFINIII

Laplanche
Mecanismele de aparare sunt diferite tipuri de
operatii, in care se poate concretiza apararea,
menite sa reduca sau sa suprime orice schimbare
susceptibila de a pune in pericol integritatea si
constanta individului. Astfel, apararea ia,
adesea, o infatisare compulsionala si opereaza,
chiar si partial, in mod inconstient.

DEFINIII
In DSM IV, se considera ca mecanismele de
aparare sunt cele care ne protejeaza de
anxietate, perceperea unor pericole sau de
factorii de stres.
Se subliniaza faptul ca aceste procese sunt
inconstiente si ca individul devine constient
de prezenta lor doar mult timp dupa ce
acestea s-au activat.

DEFINIII
Pentru Anna Freud:
Eul este in conflict cu pulsiuni ale Sinelui care
incearca sa intre pe teritoriul sau pentru a avea
acces la constient si pentru a fi satisfacute, dar si
cu afectele asociate pulsiunilor. (ex:
pulsiuni/dorinte sexuale insotite de afecte
precum: dragoste, gelozie, durere, umilinta sau
pulsiuni agresive, insotite de ura, furie, manie
etc.)
Prin intermediul mecanismelor defensive, Eul se
apara de angoasa

CLASIFICRI
La nceputul lucrarii sale Eul si mecanismele de aparare
(1936/1993), A.Freud ofera o lista, devenita clasica, n
care sunt incluse zece mecanisme:
1) refularea
2) regresia
3) formatiunea reactionala
4) izolarea
5) anularea retroactiva

CLASIFICRI

6) proiectia
7) introiectia
8) ntoarcerea catre propria persoana
9) transformarea n contrariu
10) sublimarea.

CLASIFICRI

O alta lista, cunoscuta printre specialisti ca lista lui

Valenstein cuprinde un numar de 43 de mecanisme de
aparare. (cf. Serban Ionescu & colab., Mecanismele de
aparare. Teorie si aspecte clinice).
Precizari:
- 9 dintre mecanismele citate apar si in lista initiala a
Annei Freud

 20 de mecanisme de aparare sunt specifice listei lui

Valenstein:
13 sunt exprimate prin substantive:
Blocajul, complezenta (complianta), conduita
contrafobica, controlul, controlul prin gandire,
desexualizarea, depersonalizarea, detasarea, evitarea,
limitarea functiilor eului, reliefarea afectelor, ritualizarea,
sexualizarea.

CLASIFICRI

- alte 7 mecanisme sunt exprimate prin verbe:

A face pe bufonul, a lua in deradere, a manca si a bea, a
recurge la gandirea magica, a te crampona de obiect, a
te orienta spre estetic, a te imbolnavi, a fluiera pe
intuneric.

CLASIFICRI

Preferm descrierea mec de aprare dup Nancy Mc

Williams, psihiatria dinamic propunnd i o clasificare a
tulburrilor psihice pornind de la mecanismele de
aprare.
Ceea ce numim aprri la aduli, ncep ca moduri
globale, inevitabile, adaptative, de a cunoate lumea.
Freud le-a denumit astfel deoarece le-a vzut opernd n
funcia lor DEFENSIV.

CLARIFICRI

Fenomenele la care ne referim astfel au multe funcii

beningne (fr semnificaie patologic).
Ele ncep ca adaptri sntoase, creative i contnu s
lucreze adaptativ de-a lungul vieii.
(ex. Negarea modul timpuriu prin care copilul poate
prelucra experienele neplcute refuzul de a accepta c
acestea se ntmpl)

CLARIFICRI

Psihanalitii pleac de la premisa c avem cu toii

aprri preferate care s-au integrat n stilurile noastre
individuale de coping. Acesta e rezultatul aciunii a cel
puin 4 factori
- temperamentul
- natura presiunilor la care a fost supus n copilria mic
- aprrile nvate de la prini/figuri semnificative
- consecinele experimentale (ntrirea) ale folosirii
anumitor aprri.

APRRI PRIMITIVE

Sinonimii aprri primare, imature, de ordin inferior implic graniele

dintre self i lumea extern

RETRAGEREA EXTREM

NEGAREA

CONTROLUL OMNIPOTENT

IDEALIZAREA EXTREM i DEVALORIZAREA

PROIECIA; INTROIECIA

CLIVAJUL

SOMATIZAREA

ACTING-OUT-ul

INSTINCTUALIZAREA

DISOCIEREA EXTREM

APRRI MATURE
Sinonim cu aprri superioare implic graniele interne (de ex. Supraeu
sine, ori acelea dintre observarea i trirea unor pr i ale eului)
REFULAREA
INTELECTUALIZAREA
RAIONALIZAREA i MORALIZAREA
COMPARTIMENTALIZAREA
ANULAREA RETROACTIV
NTOARCEREA CTRE PROPRIA PERSOAN
DEPLASAREA
FORMAIUNEA REACIONAL
TRANSFORMAREA N CONTRARIU
IDENTIFICAREA
SUBLIMAREA
UMORUL

APRRI PRIMITIVE
1. Retragerea extrem
Un copil suprastimulat sau suprat, adoarme. A te
retrage ntr-o stare de contien diferit e un rspuns
protector automat.
Similar adultul se retrage din situaii
sociale/interpersonale stressante pentru a-i crea o
lume proprie, intern, mai mult fantasmat dect real.
Un astfel de retragere este i cel rezultat din consumul
de substane care altereaz starea de contien.
DSM prefer termenul de fantezie autist pentru a
descrie acest tip de mecanism de retragere din contactul
interpersonal.

APRRI PRIMITIVE
poi fi constituional astfel sau ca rezultat
al
- intruziunii emoionale/efectelor negative
- din partea celor ce acord ngrijire
copilului mic.
-neglijrii/izolrii las copilul mic
dependent doar de ceea ce el poate
genera interior pentru stimulare.
-

APRRI PRIMITIVE
Avantaj dei implic o evadare psihologic din
realitate, necesit foarte puin distorsiune a acesteia.
Pot fi extrem de sensibili n a simi afectele altora, chiar
dac au o gam restrns de moduri de a exterioriza
sentimentele proprii.
Dezavantaj - nltur persoana de la participarea activ
n rezolvarea problemelor interpersonale. Greu de
relaionat cu ei.
Tip Schizoid (persoanele cu tulb de P schizoid se
aseamn cu cele cu tulb schizotipal excepie fcnd
faptul c tulb schizotipal include cteva simptome
sugestive pt o form atenuat de schizofrenie)

APRRI PRIMITIVE

NEGAREA
Modul timpuriu prin care copiii pot prelucra experienele
emoionale neplcute
O, nu, aceasta nu s-a ntmplat! (dac nu cred, nu se
ntmpl)
n crize sau urgene, capacitatea de a nega emoional
faptul c viaa este n pericol, pote fi salvatoare
conduce la aciuni eficiente, chiar fapte eroice.

APRRI PRIMITIVE

n exces utilizat, poate contribui la rezultatul opus

Nu m duc sa-mi fac analizele pentru ca s nu descopr
c am ceva grav
Copilul meu nu poate avea autism, fiecare are ritmul
propriu de dezvoltare...
Nu am nici o problem cu alcoolul, doar m relaxez..

APRRI PRIMITIVE
Avantaje
O component a negrii o gsim n cele
mai multe aprri mature cum ar fi
credina consolatoare c persoana care tea respins, de fapt te dorea cu adevrat,
dar nu era pregtit pentru un
angajament..etc

APRRI PRIMITIVE

Dezavantaj
Cel mai clar exemplu de psihopatologie definit prin
utilizarea negrii este MANIA (hipomania)
n stri maniacale, oamenii i neag chiar limitele
propriului organism nevoia de somn, exigenele
financiare, slbiciunile fizice..etc
n multe cazuri, substratul este depresiv. Cnd persoana
cade epuizat de manifestrile maniacale, de multe ori
acest substrat devine vizibil.

APRRI PRIMITIVE
3. Controlul omnipotent
Pn la aprox. 18 luni bebeluul triete un soi de
nedifereniere eu lume (egocentrism primar/Piaget,
narcisism primar Freud).
Sentimentul de a avea putere, de a influena
mprejurrile (mi e frig, ngrijitorul m nvelete, dar eu
am trirea preverbal de a fi influenat acest fapt, de a fi
obinut n mod magic cldura)
Normal la vrsta mic, este nlocuit apoi de omnipotena
secundar (unul sau mai muli ngrijitori sunt percepu i
ca omnipoteni), apoi de nelegerea faptului c puterea
oricui este limitat.

APRRI PRIMITIVE
Paradoxal, pentru a ajunge la acest mod de nelegere
(matur) trebuie s fi avut n copilrie experiena
contrar, a siguranei, a controlului omnipotent.
Avantaj contribuie la meninerea stimei de sine
Dezavantaj dac personalitatea cuiva este organizat
n jurul cutrii/savurrii sentimentului c i exercit
efectiv puterea, lsnd orice considerente morale n plan
secund PERSONALITATEA ANTISOCIAL.
A ntinde cuse celorlali, a manipula o preocupare
central i o plcere ( n fapt, un mod de a evita
anxietatea i a-i menine stima de sine).

APRRI PRIMITIVE

4. Idealizarea extrem i devalorizarea

O cale prin care copiii i aplaneaz fricile este credin a
c o autoritate puternic, binevoitoare deine controlul.
Convingerea copiilor c mama/tatl sunt capabili de
aciuni supraomeneti este binecuvntarea i blestemul
parentalitii.
Mama, vreau n parc, f s nu mai plou!

APRRI PRIMITIVE

Cu toii idealizm, de altfel idealizarea este o

component a iubirii.
n procesul de individuare, undeva, prin adolescen i
deznvestim pe cei altdat adulai.
A fi pus pe un piedestal este, n orice tip de relaie
precursorul izbirii de pmnt!

APRRI PRIMITIVE

Unii oameni i petrec viaa alergnd de la o relaie

intim la alta, n cicluri recurente de idealizare
deziluzionare, schimbnd partenerul cu un altul de
fiecare dat cnd anteriorul se dovedete doar o fiin
uman.
Oamenii care par motivai de o cutare a perfeciunii
prin contopire cu obiecte idealizate i de tendinele de a
-i pune eul n contrast cu alternative devalorizate, au
personaliti narcisice.

APRRI PRIMITIVE
5. Proiecia i introiecia
Vorbeam mai devreme despre nediferenierea eu lume
din primul an de via. Dac ceva m doare nu tiu
dect c doare, nu am deocamdat contiina lui m
doare.
Proiecia este acel fenomen prin care ceea ce este
nuntru este greit neles ca venind din afar eu m
dispreuiesc devine tu m dispreuieti!
Introiecia este procesul prin care ceea ce este afar e
greit neles ca venind dinuntru.

APRRI PRIMITIVE
Proiecia n formele sale mature i benigne este ceea
ce ne ajut s fim empatici cum nu ne putem
transpune cu adevrat n pielea altcuiva trebuie s
proiectm ceva din experienele noastre spre a le
nelege pe ale celorlali.
n formele sale maligne, proiecia aduce prejudicii
interpersonale nespuse.
O persoan care folosete proiecia ca modul su
predilect de funcionare, contestnd n acelai timp ceea
ce este proiectat, poate fi considerat ca avnd un
caracter paranoid.

APRRI PRIMITIVE
Introiecia ceva din afar neles ca venit dinuntru
n forme benigne este o identificare cu cei semnificativi
pt noi. nglobm de mici tot soiul de comportamente,
afecte, atitudini, gesturi ale acestora.
n forme problematice introiecia poate fi distructiv.
De ex unele feluri de funcionare depresiv pe cei
semnificativi nou i introiectm (i nghi im, cumva),
devin parte a identitii noastre. Absena acelor
persoane din viaa noastr va face s ne simim
diminuai, ca i cum o parte din noi ar fi ncetat s mai
existe.

APRRI PRIMITIVE

Copiii din familii disfuncionale prefer s cread c ceva

este n neregul cu ei (pstrnd sperana c dac se
schimb, pot schimba situaia), dect s nglobeze faptul
terifiant c sunt dependeni de ngrijitori abuzatori sau
indifereni aprare moral.
Este mai bine s fii pctos ntr-o lume condus de
Dumnezeu dect s trieti ntr-o lume condus de
Diavol (Fairbarn, cf. Nancy Mc Williams)

 Patologice sunt identificarile isterice, cele melancolice si

cele delirante.
isterice: modelul de identificare cu dorinta celuilalt. Ex.
cazul Dora care se identifica cu verisoara in contextul
durerilor de stomac; simptomul realizeaza inconstient
capacitatea de a se proiecta intr-o situatie identica;
melancolice: obiectul pierdut este introectat in Eu astfel incit
subiectul nu mai este el isusi, ci celalalt cel absent;
aceasta identificare narcisica duce la o confuzie de identitate
intre subiect si obiect, care face imposibil travaliul de doliu
si separarea si il face pe melancolic incapabil sa iubeasca. In
mod normal, in decursul doliului, identificarea asigura
permanenta obiectului interiorizat si atenueaza suferinta.

APRRI PRIMITIVE

Un alt fel de introiecie este i n cunoscuta reacie de tip

identificare cu agresorul, care n esen nseamn
- eu nu sunt o victim, nu sunt neajutorat, sunt fptaul
puternic!

APRRI PRIMITIVE

6. Clivajul eului
Clivaj = scindare, separare, divizare (a Eului sau a
obiectului) sub influenta unei angoase; rezulta doua
parti ce coexista dar nu se cunosc intre ele.
n ontogenez, proces firesc copilul i organizeaz
percepiile atribuind valene bune i rele lucrurilor din
mediul lor.
La aduli dualismul bine/ru, Dumnezeu/Diavol,

APRRI PRIMITIVE
Acest mecanism apare de la inceputul vietii psihice si are
rol organizator pot fi discriminate si organizate
emotiile, gindurile, se elimina confuzia; apare
demarcatia dintre un aparat psihic diferentiat si primele
relatii obiectuale marcate de ambivalenta. Si facerea
lumii incepe cu separarea primordiala a pamintului de
ape.

Freud si Breuer o descriu in legatura cu isteria si

hipnoza, dar si cu dedublarile de personalitate; aici
intervine ideea ca ar fi un act de vointa din partea
bolnavului.
Bleuler vorbeste de disocierea proprie schizofrenilor.

APRRI PRIMITIVE
Intr-adevar, clivajul atinge apogeul in psihoze (desi
Freud considera ca si subiectul psihotic tine cont de
realitate macar partial sinele este implicat in delir, iar
Eul mentine contactul cu realitatea, pdv discutabil..).

Si in starea confuzionala subiectul pierde capacitatea

de a diferentia obiectele bune de cele rele, pulsiunile
libidinale de cele agresive;

In tulburarile de comportament cel in cauza izoleaza

un anumit curent al vietii psihice si libidinale si se
refugiaza in simptom.

APRRI PRIMITIVE
7. Somatizarea
Este vorba despre strile emoionale exprimate fizic.
Cnd copilul nu este ajutat, ba chiar i este respins
tentativa de a-i exprima emoiile prin cuvinte, el va tinde
s le exprime altfel prin corpul su, prin boal (sau prin
comportamente).
(pag.135)
ALEXITIMIA!
Ataamentul nesigur sau traumele suferite n copilrie sunt
asociate cu somatizarea.
Tulburarea somatoform are comorbidit i (cf DSM) cu
majoritatea tulb de personalitate, deci somatizarea apare
n patologiile caracteriale ca simptom comun..

APRRI PRIMITIVE

8. Acting out (Punerea defensiv n act)

(cf. Laplanche si Pontalis) = transpunere in act termen folosit in psihanaliza pentru a desmena actiuni
care prezinta cel mai adesea un caracter impusiv relativ
discontinuu fata de sistemele de motivatie obisnuite ale
subiectului, relativ distinct in cadrul activitatilor sale si
luand deseori o forma auto- sau heteroagresiva.

APRRI PRIMITIVE
Exemple de activism ca modalitati defensive:
activitatea febrila a viitoarei mamici;
angajarea in actiuni politice indiferent de pericole;
individul care se dedica muncii ca sa se protejeze de
climatul familial nesatisfacator;
incrincenarea terapeutica in fata prognosticului letal
(fantasme de putere absoluta);
cresterea libidoului cu putin timp dupa perioada de
doliu; conceperea unui copil la scurta vreme dupa
decesul cuiva drag (Abraham, idee reluata de Freud in
Doliu si melancolie);

APRRI PRIMITIVE
Este vorba despre transpunerea n aciune a ceva ce nu
poate fi exprimat prin cuvinte.
La nceput, termenul a fost folosit pentru a descrie
comportamentele pacienilor n afara cabinetului
persoana fie nu era contient de ele, fie prea anxioas
pentru a le exprima n faa analistului.
Mai apoi, tremenul a fost folosit spre a descrie un
comportament dirijat de nevoi incontiente de a stpni
anxietatea asociat cu dorine interzise, cu fantasme
deranjante i cu amintiri traumatice.

APRRI PRIMITIVE

Trecerea la act se refer aadar la orice comportament

presupus a fi o expresie a atitudinilor transfereniale pe
care pacientul nu se simte nc destul de sigur emoional
spre a le traduce n tratament prin cuvinte.
n patologie, punerea n act spre a face fa dilemelor
psihologice caracterizeaz personalitile impulsive.
Transpunerea n act a dependenei psihologice (devenit
astfel dependen de substan) o vom ntlni n adicii.

APRRI PRIMITIVE
9. Instinctualizarea (sexualizarea)
Iniial, Freud a considerat c energia sexual vital
(libido) st la baza tuturor activitilor omeneti. Deci, el
privea comportamentele sexuale ca avnd o motivaie
primar, iar nu una secundar, defensiv.
Experiena clinic ulterioar a artat ct de des
activitatea i fantasmele sexuale sunt folosite n scop
defensiv pentru a stpni anxietatea, pentru a
redobndi stima de sine, pentru a compensa ruinea,
pentru a te distrage de la un sentiment de vid interior,
de ex.

APRRI PRIMITIVE
10. Disocierea extrem
Disocierea este o reacie normal la traum. Oamenii de
orice vrst care trec prin calamiti, tragedii personale
etc pot disocia. Aceia care n copilria mic au fost
supui unor abuzuri repetate pot ajunge s disocieze ca
reacie obinuit la stress.
Adultul astfel construit poate suferi de tulburare
disociativ cronic, etichetat anterior ca personalitate
multipl i curent tulburare de identitate disociativ.

APRRI PRIMITIVE
Avantajele discoierii sunt evidente blocm astfel
teroarea, durerea, oroarea, convingerea morii iminente.
Putem nelege cu toii ce nseman a prefera mai
curnd s fii afar dect nuntru, n faa unei realiti
terifiante.
Marele inconvenient al acestei aprri este tendina ei de
a opera automat, chiar i atunci cnd nu mai exist un
pericol major. Individul poate deveni amnezic sau un
altul, cu totul schimbat, spre deruta celorlal i. Exist deci
un pre interpersonal pltit de cei ce utilizeaz n exces
aceast aprare.