UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI
DEZVOLTARE RURALA

STUDIU DE CAZ SOCIOLOGIE

ALOOLUL

Stoichita Lucia
Stoica Carmen
Anul II
Grupa 8216

Cuprins :

Stabilirea subiectului
Descrierea problemei:
a. Tipografia problemei
b. Factori implicati
c. Contextul aparitiei
d. Descrierea problemei
e. Istoric personal/social
f. Motivele pentru a o considera o problema in devenire
g. Posibile riscuri
h. Motivatia
i. Centre de tratament
Interventia: Metode de solutionare a problemei
Rezultate
a. Viata fara alcool
b. Diferenta intre un consummator de alcool si un om normal

Alcoolismul, denumit si etilism este o intoxicaie alcoolic cronic, o stare patologic

determinat de consumul excesiv de alcool.
Alcoolismul,cunoscut de asemenea drept dependenta de alcool:,este o boala care
consta intr-o nevoie puternica de a bea,si neincetarea consumarii bauturii in momentul
in care apar problem provocate de aceasta.
Exemple de probleme:Pierdea slujbei,Incalcarea legii si consecintele acesteia.
Alcoolismul este manifestarea, contient sau nu, prin care individul caut
satisfacerea nevoii de a consuma alcool, indiferent de mijloace sau consecin e, pentru
evitarea sevrajului sau a strilor psihice neplcute. Consumul de alcool este determinat
att de dependena fizic, ct i dependen a psihic.

Alcoolismul cronic afecteaza viata de familie a individului, interactiunea acestuia cu

societatea si semenii din jur, creeaza dificultati la locul de munca si in final izoleaza.
Alcoolul afecteaza fiecare sistem al corpului omenesc si cauzeaza o gama larga de
probleme de sanatate. Aceste probleme includ o alimentatie dezechilibrata pe care o
are in general o persoana consumatoare de alcool, dificultati in mentinerea
echilibrului, dificultati in mers, tulburari de memorie.
Marius Georgescu are 46 de ani, are 2 copii, locuieste in Bucuresti de 15 ani, se
ocup cu
ntreinerea scrii a blocului n care locuiete i uneori lucreaz pe post de paznic,
neavnd un loc de munc constant.
Marius a fost internat de 2 ori n urma consumului excesiv de alcool, n ultimii 2 ani
ajungnd n stare de incontien la spital. De i a urmat repetate tratamente acesta nu
a reuit s renune la consumul de alcool.
n urma eecului n afacerea proprie Marius a nceput s consume alcool regulat. La
nceput consuma zilnic cte 50-100 ml vodc, ajungnd s consume cite 500-700 ml
pe zi. A ncercat de mai multe ori s se lase, dar nu a reu it, deorece ncepea s
tremure, s se simt agitat nereuind s doarm.

Totdat a ncercat s reduca cantitatea, dar nu reu ea s se opreasc deorece i

crescuse tolerana la alcool . Adesea n urma consumului de alcool devine
agresiv,agitat. A fost dat afara de 2 ori de la locul su de munc deorece a fost gsit n
stare de ebrietate, cu toate acestea el nu a reu it s renun e la consumul de alcool.
Cnd se abine de la consumul de alcool,Marius se simte neajutorat, slbit, obosit cu
senzaie de slbiciune general. Fizic tremura i transpire abundent. Cnd consum
alcool el susine c se simte puternic, c are ncredere n sine i n via .
A fost internat de 2 ori de familia sa, dar de de fiecare dat n urma tratamentului
revenea la consumul de alcool. n ultimii trei ani a reusit timp de o lun s nu
consume alcool dup care a revenit la starea ini ial. n paralel a fost diagnosticat cu
episod depresiv major, ntrunind criteriile din DSM.
Pacientul ntrunete urmtoarele simpotome privind dependena de alcool :
nevoia incontrolabil de a consuma alcool
pierderea controlului - incapacitatea de a se limita la un singur pahar de
butur la o ocazie deosebit
dependena psihic - simptome provocate de ab inerea de la alcool, ca
de exemplu ameeli, grea, anxietate, tremurturi i transpira ie abundent
tolerana - nevoia de a crete cantitatea de alcool consumat pentru a-i
simi efectele
activiti sociale, profesionale sau recreaionale sunt abandonate sau
reduse din cauza uzului de alcool;
uzul de substan este continuat n dispreul faptului c tie c are
oproblem somatic sau psihologic, persistent sau recurent, care
este posibil s fi fost cauzat sau exacerbat de alcool (depresia).
Astfel ultima internare a fost cnd fiul su le-a furat toate electrocasnicele pentru a- i
procura droguri. n prim
faza Marius i-a pierdut interesul pentru toate activit ile, nu s-a mai prezentat la lucru
i s-a refugiat n alcool.
A avut stri de tristee profund timp de 3 sptmni, urmnd
a fi internat. Marius arta n perioada respectiv fr vlag, plictisit, stors de viat :

spunea c muncete degeaba, deoarece fiul i fur tot din cas i n curnd nu vor mai
avea ce s mnnce. Datoriile se adunau iar Marius sim ea c nu mai poate face fa
probemelor. n aceast perioad Marius consuma cte 500 ml de alcool pe zi, sim ind o
nevoie incontrolabil de a consuma alcool. Nu avea chef de nimic i nu-l mai interesa
nimic. Dup dou sptmni de tratament, Marius a revenit la consumul de alcool .
La ultima internare, sub aspect fizic, Marius se plange constant de stri de
somnolen. Apar tulburari ale ritmului somn-veghe, cu inversarea ritmului nictemeral.
Bolnavul are tendinta de a prezenta insomnii si va fi adormit in cursul zilei.
Marius se plnge de senzaii de amorteala si furnicaturi la nivelul membrelor
superioare si inferioare. De aceast dat el a cerut s fie internat. Si-a pierdut a doua
oar locul de munc,problemele financiare sunt foarte grave i i dore te s renun e la
butur dar nu reuete.
In cazul lui Marius, dac accesul la alcool este suprimat pentru doar cateva ore, apar
modificari rapide care se traduc clinic prin transpiratii, tremor, puls rapid, insomnie,
greata, varsaturi, halucinatii, anxietate, agitatie sau convulsii manifestari ce intra in
cadrul sindromului de abstinenta.
Cnd Marius nu poate consuma alcool in timpul zilei din variate motive, consuma o
cantitate apreciabila de alcool pe parcursul diminetii pentru a evita astfel
manifestarile sindromului de abstinenta.
Daca suprimarea consumului de alcool dureaza mai mult de 24-48 de ore, pacientul
devine agitat,anxios,violent prezinta halucinatii vizuale si auditive.

Trebuie menionat c tatl pacientului a fost alcoolic. Marius s-a mutat n

Bucuresti acum 15 ani, mpreun cu familia: so ia i cei doi copii. La vremea respectiv
i-au deschis un supermarket care n urm cu 3 ani a falimentat. De atunci so ia lui este
casnic iar el a lucrat ca paznic la diferite firme.
Datorit consumului de alcool constant Marius nu avea stabilitate la nici un loc de
munc,ntreinerea scrii fiind singura surs constant pentru familia sa. Baiatul su cel
mic nu a reuit s se adapteze sub aspect educaional i social n noul mediu, motiv
pentru care a ajuns s studieze la o coal special unde a cunoscut colegi cu diverse
probleme de conduit.
La puin timp dup stabilirea la noua scoal, a nceput s consume substan e, s fure
bunurile din cas pentru a le vinde . Trebuie precizat c in decursul ultimilor ani so ia lui
a avut 2 tentative de suicid. Viaa social este relative redus, activit ile sale
reducndu-se la ntreinerea scrii, plimbatul cinelui i uitatul la televizor.
Soia lui i reproeaz constant c este incompetent,incapabil s- i men in un loc de
munc constant.
Totdat aceasta il acuz pe el dedependen a de substante (droguri)
a baiatului lor.
Certurile sunt constante n familie,datoriile sunt mari , adesea le este taiat curentul,
telefonul pentru neplat.
Pn acum 3 ani Marius nu prezenta nici un fel de probleme medicale care s-i
influeneze funcionare psihic, problemele curente sau procesul de tratament.
Consumul cronic de alcool poate cauza diferite probleme de sanatate, aparute in
special la nivelul anumitor organe, precum, ficatul, sistemul nervos,central (in special
creierul) si inima. De asemenea agraveaza hipertensiunea arterial,afectiuni ale
sistemului digestiv (recidive ale ulcerului peptic), poate agrava osteoporoza sau poate
cauza diferite tipuri de cancer. Apar, de asemenea, probleme legate de interactiunile
medicamentoase si alcool sau probleme legate de activitatea sexuala (disfunctii
erectile, scaderea libidoului sexual).
Alcoolismul poate conduce la aparitia unui comportament violent, accidente, izolare
sociala si dificultati aparute la locul de munca sau in familie.
Exista patru chei principale ale motivatiei:
1. Descurajarea etichetarii. Studiile si terapiile traditionale au pus accentul
pe
recunoasterea, chiar public, a problemei alcoolismului. In cadrul interviului
motivational nu se va pune accentul pe aceasta etichetare. Se va afla mai degraba ce
fel de probleme a avut persoana in relatia sa cu alcoolul, ce nevoi i-au fost rezolvate
cu acesta, importanta etichetarii fiind descurajata.
2. Responsabilitatea individuala. Goethe spunea: "Daca pe un individ il tratezi asa

cum este el, acesta va ramane asa cum este; daca va fi tratat asa cum ai dori sa fie sau
ar putea fi, el va deni cel dorit sau cel care ar putea fi". Este important cum il priste
terapeutul pe pacientul sau.
Interviul motivational plaseaza raspunderea pe pacient, determinandu-l sa decida el
insusi cate probleme are si cum au fost rezolvate nevoile sale.
Terapeutul este o resursa in acest proces, propunand informatii evalua-ti si unele
perspecti valide, ca si alternati si posibilitati.
Perspectiva este aceea de a decide pacientul ce are de facut. Acest rationament de
libertate pare a fi cel viabil in alegerile pe care le face pacientul (pacintul decide daca
adera sau nu la schimbare)..
3. Atribuirea interioara. Atribuirea este un proces prin care responsabilitatea este
plasata ca o conditie a schimbarii. Plasand responsabilitatea pentru situatia actuala
asupra persoanei si oferind un credit individual pentru schimbare, are loc o atribuire
interna. Plasarea responsabilitatii pe un accident, pe imprejurari, pe boala sau pe alti
factori care nu apartin persoanei sau nu tin de controlul personal poarta numele de
atribuire externa.
Cercetarile clinice au demonstrat ca schimbarile care au loc prin atribuirea interna
sunt de lunga durata. Persoana care se simte responsabila de efectuarea schimbarii
este inclinata sa o mentina. Daca schimbarea este atribuita medicatiei,
sansei,
accidentului, imprejurarilor sau unor factori externi individului, aceasta persoana
simte mai putina responsabilitate pentru schimbare si in consecinta schimbarea poate
sa nu fie mentinuta.
De obicei se considera ca alcoolicul, in momentul in care reia consumul de bauturi
alcoolice, va continua cu acest comportament fara sa-l poata controla. Este vorba
astfel de intarirea suportului dorintei. Studiile au demonstrat ca exista un suport
fiziologic limitat ca raspuns al dorintei. Alcoolicul nu constientizeaza de multe ori
aceasta limitare si atunci suporta disconfortul fizic. De aceea persoana alcoolica poate
decide adoptarea unei discontinuitati in consumul de alcool dupa ce a crescut unele
doze de alcool.
Disonanta cognitiva. In psihologia sociala se postuleaza ca recunoasterea

inconsistentei din interiorul necesitatilor de schimbare poate sa intareasca motivatia

de schimbare.
Astfel, daca o persoana isi percepe comportamentul ca aflandu-se intr-o serioasa
discrepanta cu convingerile sale, cu atitudinile sau sentimentele sale, atunci se poate
motiva sa produca o schimbare intr-unui din aceste elemente, in felul acesta refacand
echilibrul dintre convingeri si comportament.
O cale prin care se poate reconstrui acest echilibru ar fi aceea de modificare a
atitudinilor persoanei fata de propria conduita in consumul de alcool. Exemplu: "Daca
am grija de mine, voi continua sa consum cantitati de alcool numai daca acestea numi cauzeaza serioase probleme" sau "Voi continua sa consum cantitati mai mici de
alcool recunoscand ca acesta este un act suici-dal, care-mi creeaza o parere proasta
despre mine" sau "O alta solutie ar fi aceea sa modific comportamentul privind
consumul de alcool, in felul acesta comportamentul meu viitor va fi in acord cu o
conceptie pozitiva despre mine insumi"
De asemenea, daca pacientul este lipsit de ajutor in fata consumului de alcool,
incapatanarea in continuarea autodistrugerii prin acest comportament este de inteles.
Directionarea motivatiei spre comportamentul de schimbare reclama urmatoarele tinte
strategice:
1. intarirea (cresterea) stimei de sine: accentuarea alegerii personale, responsabilitatii,
capacitatii de a lua decizii intelepte, descurajand etichetarea
depersonalizanta.
Atribuirile sanatoase conduc la cresterea stimei de sine.
2. intarirea autoeficientei este perceputa ca fiind abilitatea individuala de a coopera
deschis cu problema. Problema consumului de alcool si a consecintelor ei va fi
abordata de catre pacient, care este considerat ca o persoana responsabila ce poate
lua
decizii privind schimbarea, tara a fi expus neconditionat consumului de alcool si
judecatii celorlalti.
3. Cresterea disonantei intre consumul abuziv de alcool, convingerile personale si
capacitatea de intelegere. Cresterea stimei de sine si autoeficientei favorizeaza crearea
disonantei si instalarea procesului de schimbare

4. Reducerea directa a disonantei spre schimbarea comportamentala. Daca disonanta

are succes, terapeutul o poate reduce atunci cand apare schimbarea comportamentala,
alternand structuri cognit.
Centrele de tratament precum: centrele staionare, clinici de specialitate sau centrele de
tip comunitate terapeutic, au ca obiectiv recuperarea psiho-comportamental i social
a persoanelor cu dependen. Accentul se pune pe consiliere psihologic, psihoterapie
individual, edine de terapie de grup, edine de consiliere cu membrii familiei, terapie
ocupaional, terapie prin art. n funcie de specificul i metoda fiecrui centru,
programul de recuperare poate s aib o durat de la cteva sptmni la cteva luni.
Se propune ca obiectiv responsabilizarea persoanei, mbuntirea abilitilor de a
comunica i relaiona eficient cu ceilali, de a-i (re)dobndi statutul de persoan liber
s ia decizii i s-i asume responsabiliti n plan personal, familial i
social/profesional.

Interventia
Se propune un set de 12 edine de terapie individual aplicndu-i-se modelul de
intervenie motivaional. Totodat va participa la ntruniri , va adera la un grup care
sufer de aceeai tulburare : terapie de grup.
Modelul de interntie motivationala isi propune o noua metoda de tratament care se
adreseaz persoanele consumatoare de alcool. Demersul din cadrul acestui model este
constituit din solutii de ajutor pentru subiectii care au probleme prezente si potentiale
cu alcoolul.
Principiul de baza al acestui model de interntie il constituie acela al "balantei", fiecare
persoana luata in tratament reactionand astfel: "intr-un taler se afla dorinta de a
intreprinde ceva in legatura cu problema sa, in celalalt taler se afla evitarea".

Bibliografie :
http://www.alcohelp.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=17
https://www.wikipedia.org/
http://www.dependenta.ro/alcoolism#a3
http://documents.tips