Sunteți pe pagina 1din 11

Articulatiile membrului inferior

Difera de cele ale membrului superior prin dezvoltarea intr-o masura mai mare a structurilor
adiacente unei articulatii (capsula, ligamente, grupuri musculare, suprafete articulare) in
defavoarea amplitudinii miscarilor la acest nivel.

Articulatia soldului Coxo-femurala


Articulatie sferoidala (enartroza) triaxiala
Rol postural si locomotor
Conducerea miscarilor este ligamentara

Suprafete articulare:
-

Capul femural convex 2/3 dintr-o sfera, acoperit de cartilaj hialin cu exceptia regiunii
foveei capului femural la nivelul careia descriem ligamentul capului femural si elemente
vasculare

Acetabulul concav dintr-o sfera, prezinta o suprafata articulara propriu-zisa,


suprafata semilunara, o suprafata nearticulara si incizura acetabulara

La nivelul cavitatii acetabulare descriem labrul acetabular:


-

Fibrocartilaj articular cu rol in cresterea volumului cavitatii acetabulare pana la 2/3 dintro sfera

In sectiune coronala are o forma triunghiulara descriindu-i astfel trei fete:


baza inserata la nivelul sprancenei acetabulare
fata externa catre capsula articulara
fata interna catre capul femural

Se poate osifica limitand amplitudinea miscarilor

Marginea libera descrie un cerc cu raza mai mica decat raza cercului descris la nivelul
sprancenei acetabulare

Mijloace de unire:
1.Capsula articulara apare ca un manson cu forma conoida ce se insera cu baza la nivelul bazei
regiunii acetabulare, pe spranceana acetabulara si pe labrul glenoidal iar varful pe colul femural,
pe linia intertrohanterica respectiv la 1 cm medial de creasta intertrohanterica.
Trohanterul mare, mic si fosa intertrohanterica raman extracapsulare astfel incat liniile de
fractura la nivelul 1/3 laterale a colului femural in regiunea anterioara sunt intracapsulare iar in
regiunea posterioara raman extracapsulare
Fibrele conjunctive de la nivelul capsulei articulare prezinta directie circulara in regiunile
profunde si longitudinala in regiunile superficiale fiind in tensiune fiziologica. In coxartroza apar
pozitii antalgice de semiflexie si usoara rotatie laterala cu diminuarea tensiunii caspulare
2.Ligamentul iliofemural este cel mai puternic ligament in regiunea anterioara a articulatiei, de
forma unui evantai, cu originea inferior de spina iliaca antero-inferioara si insertia pe linia
intertrohanterica. Prezinta doua fascicule:
- superior ilio-pretrohanterian care limiteaza miscarile de adductie si rotatie laterala
- inferior care limiteaza miscarea de extensie a coapsei
Rol in fixarea capului femural in articulatie
3.Ligamentul pubo-femural anterior de articulatie. Are originea pe eminenta iliopectinee, creasta
pectinee si ramul superior al pubisului iar insertia anterior de trohanterul mic. Limiteaza abductia
si rotatia laterala
Impreuna cu ligamentul iliofemural realizeaza complexul ligamentar WELCKER
4.Ligamentul ischiofemural situat posterior de articulatie cu originea la nivelul ischionului
inferior de acetabul descriind 2 directii si anume fasciculul ischiocapsular(regiunea orbiculara)
respectiv ischiosupracervical catre trohanterul mare si insertia anterior si superior de fosa
trohanteriana
Limiteaza miscarile de adductie si rotatie mediala
5. Zona orbiculara sau ligamentul lui Webber poate fi pus in evidenta dupa sectionarea capsulei
articulare.
Contine doua tipuri de fibre:
-cu origine inferior de spina iliaca antero-inferioara ce inconjura colul femural
-proprii, semicirculare, paralele cu spranceana acetabulului
Rol in solidarizarea ligamentelor descrise anterior

6.Ligamentul capului femural cuprins intre foveea femurala si fosa acetabulara de lanivelul
careia pleaca trei fascicule de fibre catre:
-ligamentul transvers al acetabulului
-regiunii anterioare a incizurii acetabulare
-regiunii posterioare a incizurii acetabulare
Limiteaza miscarile de adductie si rotatie laterala
7.Sinoviala tapeteaza capsula articulara la interior.
Poate ridica plici dintre care una este constanta, plica pectineo-foveala pe fata inferioara a colului
femural.
Poate comunica cu bursa iliopsoasului.
Prezinta un fund de sac inferior de ligamentul ischiofemural

Biomecanica articulatiei coxo-femurale


Miscarile realizate in aceasta articulatie nu sunt pure
Axul miscarilor de flexie si extensie corespunde axului longitudinal al cavitatii acetabulare
Flexia este asociata cu rotatia mediala fiind limitata de ligamentul ischiofemural, se poate realiza
pana la 90 cu genunchiul in extensie respectiv pana la 130 cu genunchiul in flexie
Agenti motori flexori: mm iliopsoas, tensor al fasciei lata , croitor, cvadriceps. Peste orizontala
mm pectineu si fasciculul anterior al muschiului fesier mijlociu si pana la orizontala mm gracilis
si adductori
Extensia este asociata cu rotatia laterala si este limitata de ligamentul iliofemural
Agenti motori extensori: mm. fesier mare, biceps femural, semitendinos, semimembranos
Abductia si adductia sunt realizate dupa un ax sagital prin capul femural
Abductia este limitata de ligamentele pubofemural in flexie si iliopretrohanterian in extensie
respectiv spranceana acetabulara
Agenti motori abductori: mm. tensor al fasciei lata, fesier mijlociu, piriform, fesier mic
Adductia este limitata de ligamentul ischiofemural si fibrele superioare ale ligamentului
iliofemural
Agenti motori adductori: mm. adductori lung, scurt si mare si gracilis
Rotatia mediala si laterala se desfasoara dupa un ax vertical
Amplitudinea rotatiei laterale este de 15 in extensie si de 100 in flexie si abductie

Agenti motori rotatori laterali: mm fesier mijlociu, fesier mare, patrat femural, obturator intern,
gemeni superior si inferior si obturator extern
Amplitudinea rotatiei mediale este de 30
Agenti motori rotatori mediali: mm fesier mic, mijlociu, semimembranos si gracilis

Este

trohlee cu ginglim cu conducere ligamentara.

Fete articulare:

1.
hialin

Pt. femur: - cei 2 condili femurali, acoperiti de cartilaj

- fata pate lara de pe femur


Condilul medial - e mai mare, mai proeminent. Din aceasta
cauza tibia face cu femurul un unghi deschis lateral, cu 0 valoare de
170-175 grade, ce poarta numele de genu valgum fiziologic.
In rahitism condilul medial este mult mai mare, ceea ce
micsoreaza acest unghi - genu valgum patologic.
In cazul patologic in care condilul lateral este mai mare decat
cel medial, se descrie genu varum. Acesta este intotdeauna
patologic.
Axele celor doi condili sunt divergente posterior.
Intre condili se gaseste fosa intercondiliana
Privit din lateral, conturul unui condil poate fi descris:
un cerc anterior cu raza de 45 mm
un cerc posterior cu raza de 17-20 mm.
Aceasta caracteristica se descrie biomecanic printr-o
componenta de rotatie si una de translatie, in timpul miscarilor de
flexie si extensie.
2.
Pt. tibie: - platoul tibial cu 2 fete condi,lare acoperite cu
cartilaj hialin; sunt ovalare si usor concave. Intre ele se afla eminenta
intercondiliana, ce prezinta 2 tuberculi intercondilieni: medial si
lateral. Anterior si posterior de eminenta se gasesc ariile
intercondiliene anterioara respectiv posterioara.
3.
Pt patela: - fat a articulara a rotulei. Aceasta are 0
creasta sagitala care 0 imparte intr-o fata laterala, mai mare, si 0 fata
mediala, mai mica .
.Suprafetele condililor femurali si a platoului tibial nu sunt
complementare (congruente). Pentru restabilirea congruentei exista
in articulatie 2 meniscuri: unul medial si unullateral. Acestea sunt
cartllaje semicirculare care pe sectiune frontala prezinta:
1

margine mediala - mobila, subtire


fata superioara - concava
fata inferioara - plana
fata laterala - plana, aderenta 'Ia capsula
Meniscul medial - e mai mare, mai lat, mai putin mobil, cu
extremitatile rna; indepartate, dispozitie in "e".
Meniscul lateral - e mai mic, mai mobil, mai ingust, cu varfurile
inserate pe versantii anterior si posterior ai eminentei intercondiliene
- dispozitie in inel.
Extremitatile anterioare ale meniscurilor sunt unite prin
ligamentul trensvers al genunchiului.
Asadar, extremitatile menisca'ie sunt fixe iar restul meniscurilor
sunt mobile si se misca simultan cu condilii femurali. Datorita
aderentei la capsula ele pot fi rupte cind sunt prinse intre femur si
capul tibiei - articulatia se blocheaza. In acest caz, meniscurile
trebuie scoase si in articulatie se sinteUzeaza un neomenisc.

Mnloace de uni,re:
Capsula se insera la periferia suprafete'lor articul'are. Pe femur,
epicondilii raman extracapsuJar. .
In fosa intercondiliara, fibreJe 'ligamentelor incrucisate se
amesteca cu cele ale capsulei.
Anterior, capsula prezinta un orificiu pentru patela.olnferior,
capsula inconjoara si articulatia tibio-fibulara superioara.
Datorita aderentei la capsula, meniscurile impart capsula in 2
etaje : superomeniscal si inferomeniscal.

Ligamente:
1. ligamentul transvers al genunchiului
2. tendonul rotulian:
are forma de trapez cu origine pe rotula
se insera pe tuberozitatea tibiala
este turtit antero-posterior
superior de rotula se insera tendonul muschiuhJi
cvadriceps femural
rotula este considerata os sesamoid
din tendonul rotulian pleaca lateral expansiuni
fibroase (retinacule)
intre tendon si tibie se afla bursa pretibiala
inferior de. rotula se gaseste corpul gras infrapatelar .

3. ligamentul colateral medial:


fasciculul suprameniscal - coboara de pe
epicondilul femural pe capsula in dreptul meniscului
fasciculul inframeniscal - urca de pe condilul medial
al tibiei pe capsula in dreptul meniscului.
4. ligamentul colaterallateral- se intinde intre epicondilul
lateral al femurului si capul fibulei, fara aderenta la
capsula.
5. ligamentul incrucisat anterior:
origine: in aria intercondiliana anterioara
insertia: fata mediala a condilului lateral
6. ligamentul incrucisat posterior:
origine si insertie invers fata de LlA
7. liqamentul popliteu oblic:
reprezinta tendonul recurent al muschiului
semimernbranos
originea: aria intercondilara posterioara
insertie: fata laterala a condilului medial
8. liqamentul arcuat:
origine: aria. intercondiliana posterioara
insertie: epicondi'lul lateral
fibrele arcuate trec peste muschiul popljteu si se
insera pe varful fibulei,
Sinoviala:
tapeteaza capsula in interior
.are funduri de sac:
o suprapatelar - se continua cu subcvadriC'ipan, este
locul de electie pentru punctia a,rticulara prin lateral.
o irrfrapatelar
o prepatelar
o Subgastrocnemian medial
o Subgastrocnemian lateral
o Sub muschiul popliteu
In clinica sunt numite funduri de sac (lateral si medial) regiunile
capsulei de 0 parte si de allta a tendonului rotu'lian. Cand se
acumuleaza lichid in cavitatea sinoviala, aceste regiuni bobmeaza.
Bursa suprapatelara - incepe pe femur, la marginea carti,lajului
hialin, pe fata anterioara femurala. Se reflecta pe fata posterioara a
tendonului cvadricepsului, fo~mand bursa subcvadricipitala. Se insera .
l

la marginea rotulei si formeaza de 0 parte si de alta cate 0 plica alara.


Acestea se unesc inferior si formeaza plica infrapatelara. Mai jos
formeaza bursa peritibiala (infrapatelara) si se insera pe condilii
tibiali.
Posterior, sinoviala tapeteaza fata laterala a ligamentelor
incrucisate. Astfel, ele raman extraart,icular.
Biomecanica
1. Flexia/extensia
Ax transversal prin condilii femurali, in etajul
suprameniscal
Muschii flexori:
o Mm posteriori ai coapsei
o Croitorul
o Gracilis
o Gastrocnemian
Muschii extensori:
o Cvadriceps
o Tensor al fasciei lata
2. Miscarea de rotatie mediala/laterala
Ax vertical prin eminenta intercondiliana
Muschii rotatiei media'le:
o Semimembranos
o Semitendinos
o Gracilis+croitor
o Gastrocnemian medial
o Popliteu
Muschii rotatiei laterale:
o Biceps femural
o Gastrocnemian lateral
3. Miscarea de inclinatie media'l~ /Iaterala
Efectuata de examinator. Cand tibia este flectata si fixa
se misca femurul si meniscurile pe tibie
In pozitie de flexie si fixare a femurului, se misca tibia pe
el. In mers, ambele oase se misca simultan.

~tt/cidiitla tlblDfJbulara 'superloata


planiforma

este

articulatie

Fete articulare:
fat a tibiala de pe capul fibulei
fata fibulara de pe partea laterala a condilului Ilateral al tibiei
Mijloace de unire:
Capsula - este mai groasa anterior si se linsera la periferia
suprafetelor articulare.
Ligamente: ligamentele anterior si posterior ale capului
fibulei.
Articulatia tibiofibulara inferioara - este 0 sindesmoza
Fetele articulare nu sunt acoperite de cartilaj si sunt unite prin
ligamentele tibiofibulare anterior si posterior. Cand exista,
sinoviala este un diverticul din articulatia talocrurala.

Fete articulare:
pe epifiza inferioara a tibiei, fata articulara inferioara se
prelungeste cu fat a maleolara mediala
_
fata maleolara a f,ibulei, ce formeaza cu tibia -scoaba tibio
fibulara
trohleea talusului. Aceasta are diametrul anteroposterior
mai Ilung decat scoaba tibiofibulara. Astfel, m:iscarile de
flexie si extensie pot fi mai ample.
MiUoace de uni,re:
Capsula - se insera la periferia suprafetelor articu'lare si
este mai laxa si mai subtire in partea anterioara si
poster,ioara.
Ligamente
o ligamentul medial - leaga maleola tibiei de navicular,
calcaneu, colul talusului, corpul talusului
o ligamentullateral- leaga maleola fibulei de calcaneu,
colul talusului, corpul talusului
Sinoviala - captuseste capsula si are 2 funduri de sac:
anterior si posterior

Biomecanica:
Miscari de flexie dorsa.la si plantara
Axul este transversal prin articulatie
Flexia dorsala se poate face prin ridicarea piciorului sau
inclinarea gambei. Muschii sunt cei din regiunea anterioara
a gambei
Flexia plantara e realizata de peronieri si muschii posteriori
ai gambei.

si

2 articulatii: articulatia
articulatia talocalcaneonaviculara

1. Articulatia talocalcaneeana - este 0 articulatie elipsoidala.


Fete articulare - fetele articulare posterioare ale talusului
si calcaneului
Mijloace de unire
o Capsula
o Ligamente:
taloca/canean latera/
talocalcanean medial
lama posterioara a ligamentului talocalcanean
interosos. Acest ligament este foarte puternic si
se gaseste in sinus tarsi.
2. Articulatia talocalcaneonaviculara - este 0 articulatie
sferoidala
Fete articulare
o Suprafata convexa, reprezentata de capul talusului
o Suprafata concava, formata dinspre anterior spre
posterior de:
Fata concava a navicularului
Ligamentul calcaneonavicular plantar
Cele 2 fete talare (anterioara si mijlocie) de pe
fata superioara a calcaneului
Mijloace de unire:
o Capsula
o Ligamente:
Calcaneonavicular plantar

Lama anterioara a ligamentului talocalcanean


interosos
Talonavicular dorsal
Ligamentul bifurcat, care leaga calcaneul de
navicular si cuboid

SoIla"planlsTS
Piciorul are 0 bolta longitudinala si 0 bolta transversala
1. Bolta longitudinala este formata dintr-un arc medial si unul
lateral
Arcul medial este format din: talus, navicular, cuneiforme si
metatarsienele 1-3
Arcul lateraleste format din: calcaneu, cuboid si metatarsienele
4-5.

Deoarece cuboidul conecteaza cele 2 arcuri, el reprezinta cheia


de bolta. Astfel, fractura lui duce la prabusirea boltei.
2. Bolta transversala este formata din 2 arcuri:
un arc anterior, format de capetele metatarsienelor
un arc posterior, format de cuboid si cuneiforme
In concluzie, piciorul se sprijina pe:
capetele metatarsienelor
calcaneu
marginea laterala
Bolta piciorului trebuie sa faca fata unor forte inconstante.
Pentru aceasta, este intarita de:
conformatia oaselor pictorului, mai late dorsal decat
plantar
trabecule osoase dispuse pe directia arcurilor
aponevroza plantara uneste punctele de sprijin si nu
permite indepartarea lor (sectionarea ei duce la
prabusirea boltei)
tonusul muscular mentine in tensiune arcurile
Degetele au rolul de a creste suprafata de sprijin, miscarile lor
avand importanta secundara.