Sunteți pe pagina 1din 3

GUTUI

Soiurile de gutui sunt autofertile si nu necesita polenizatori.

Moldovenesti

- Soi romanesc.
- Soi de vigoare mijlocie, formea-za coroana globuloasa, intra timpuriu pe
rod, este foarte productiv.
- Rezistent la boli si ger.
- Fructul este mare, globulos, usor alungit, cu coaste largi, pielita neteda,
lucioasa, galben portocalie. Pulpa suculenta, semidulce, putin acidulata si
placut aromata.
- Perioada de consum: octombrie - decembrie.

Aromate

- Soi romanesc.
- Soi de vigoare mijlocie, rustic, intra timpuriu pe rod, este productiv.
- Rezistent la boli si ger.
- Fructul are o greutate medie, piriform, cu gat alungit, suprafata neteda,
fara coaste si de culoare galben-limonie. Pulpa este suficient de suculenta,
cu gust bun si aroma puternica.
- Perioada de consum: octombrie - ianuarie.

Bereczki

- Soi vechi, originar din Romania.


- Soi de vigoare mare, rustic, produce abundent si constant. Are perioada de
vegetatie lunga.
- Rezistent la boli.
- Fructul este mare sau foarte mare, de forma ovoid-alungita sau piriforma
cu un mamelon peduncular brun cenusiu si suprafata neuniform costata.
Pulpa este galbuie, intens aromata, dulce-acidulata, placuta la gust.
- Perioada de consum: octombrie - noiembrie.

- Soi vechi, originar din Turcia.


- Soi de vigoare mijlocie, foarte productiv, formeaza coroana rara.
De
- Sensibil la boli, daunatori si ger.
Constantinopo - Fructul este mijlociu, forma sferic-turitita, cu 5 coaste evidente. Pulpa este
potrivit de suculenta, fina, cu gust dulce-acrisor. Fructele se scutura usor din
l
pom si au o perioada scurta de pastrare.
- Perioada de consum: septembrie - noiembrie.
4.3. Tehnica formarii coroanei
In mod natural, gutuiul creste sub forma de tufa cu mai multe tulpini, ce pornesc din baza
coletului ajungand la 3-4,5 m inaltime. Radacina gutuiului mai ales atunci cand portaltoiul este
vegetativ (marcota de gutui), este dispusa superficial si de aceea, pomii trebuiesc palisati pentru a
nu fi rasturnati de vant. Palisarea se va face cu un arac sau tutore cu diametrul de pana la 10cm.
Coroana gutuiului este deasa si in general neregulata, formata din ramuri de schelet groase. In
perioada de tinerete gutuiul creste viguros, dar dupa intrarea pe rod viteza de crestere se reduce
foarte mult.
Gutuiul face primele fructe din anul al II-lea de la plantare si rodeste economic incepand cu anul
al IV-lea. Un gutui poate trai pana la 45-50 ani dar, pentru asta are nevoie de o formare cat mai
corecta a coroanei.
Traditional, gutuiul se conduce sub forma de vas ameliorat sau tufa cu 3-4 tulpini crescute din

zona coletului, insa mai poate fi condus dupa piramida mixta si palmeta liber aplatizata.
Taieri de formare a coroanei tip Piramida mixta
In anul intai, primavara devreme pomul sub forma de varga se scurteaza la 80 cm de la nivelul
solului.
Dupa dezmugurire, se suprima toti mugurii din zona trunchiului pana la 50-55 cm inaltime. In
cursul verii, cand lastarii ating lungimea de 20-25 cm se aleg 3-4 pentru formarea etajului de
ramuri si unul pentru prelungirea axului. Lastarii alesi trebuie sa fie uniform repartizati in jurul
axului cu un unghi cuprins intre 90-120, la un interval mai mare de 8-10 cm intre ei. Se va
elimina concurentul lastarului de prelungire al axului, cat si ceilalti lastari situati intre cei pe care
noi i-am ales.
Fig. 4.1. Formarea pirmidei mixte in anul intai (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d), al
cincilea (e), dupa plantarea pomilor
In anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea formarii coroanei incep
cu alegerea definitiva a celor 3-4 ramuri principale (sarpantelor). Daca ramurile nu sunt crescute
uniform se inclina, pentru a le stimula sau a le incetini cresterea. Daca ramurile sunt crescute
uniform si nu depasesc lungimea de 50-60 cm, nu se scurteaza. Daca depasesc aceasta lungime,
atunci ele se scurteaza la nivelul celei mai slabe. Ramura de prelungire a axului se scurteaza la
25-30 cm mai sus de nivelul de taiere al sarpantelor. Celelalte ramuri considerate concurente ale
ramurilor principale sau ale axului se elimina (la ras). Ramurile crescute pe partea exterioara a
ramurilor principale (de pe creasta) se elimina tot prin taieri la ras. Lastarii de pe trunchi pana la
55-60 cm se elimina tot la ras.
In cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelungire a ramurilor de baza si un singur lastar de
prelungire a axului. Ceilalti lastari considerati concurenti ai lastarilor de prelungire a ramurilor
de baza (sarpantelor) cat si a axului se vor elimina. Se vor mai elimina si lastarii ce cresc pe
latura superioara a ramurilor de baza (sarpantelor) cat si lastarii porniti de la baza ramurii de
baza. In timpul verii se mai pot corecta si unghiurile de ramificare a sarpantelor.
In anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri (sarpante),
proiectarea primelor subsarpante si a noilor sarpante (nou etaj).
Pe axul pomului la inaltimea de 50-60 cm de la punctul de prindere al ultimei sarpante, se alege
o ramura amplasata pe spatiul liber dintre doua ramuri principale din etaj si se scurteaza slab.
Ramura de prelungire a axului se scurteaza, in vederea ramificarii si proiectarii urmatoarei
sarpante solitare (singure). Celelalte ramuri de pe ax se elimina la ras.
Pe fiecare ramura principala (sarpanta) se va alege cate o ramura cu pozitie laterala la o distanta
de 55 cm de la ax pentru formarea primei sarpante (ramura secundara prinsa pe ramura
principala).
Ramurile de prelungire ale sarpantelor (ramurilor principale) se vor scurta la 40-45 cm de la
punctul de prindere al primei ramuri secundare (subsarpantei). ATENTIE! De pe sarpante se
suprima toate ramurile verticale viguroase.
In timpul verii se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si axului pentru cea de-a doua sarpanta
si sarpanta solitara (singura). Se plivesc lastarii concurenti si cei de pe latura superioara a
sarpantelor (de pe creasta).
In anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai aleg 2-3 ramuri pentru formarea urmatoarelor
sarpante solitare. Ele trebuie sa fie amplasate uniform in jurul axului pe bisectoarea unghiului de
divergenta, format de sarpantele din etaj, distantele dintre ele la 25-30 cm. Se corecteaza unghiul
de ramificare al sarpantelor solitare si se proiecteaza cate o noua subsarpanta.
Pe sarpantele din etaj se aleg cate doua ramuri in vederea formarii subsarpantelor, astfel ca
ramificarea sa fie bilaterala, alterna exterioara.
Se elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul coroanei. In vederea
normarii incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe sarpante se scurteaza la 3-4
muguri.

In anul urmator dupa amplasarea numarului necesar de sarpante printr-o taiere de transfer a
prelungirii axului pe o ramura orizontala, se limiteaza inaltimea pomului. In anii urmatori taierea
de fructificare va avea in vedere reglarea echilibrului intre crestere si rodire.
Bolile si daunatorii care ataca gutuiul chiar daca sunt mai putini decat la celelalte specii,
netratarea, poate duce la distrugerea productiei sau distrugerea totala a pomilor din livada.
Dintre daunatorii de temut sunt: viermele fructelor (Cydia pomonella), paduchele din San Jose
(Quadraspidiotus perniciosus), afidele si paianjenii.
Dintre bolile cele mai frecvente sunt: Mumiefierea fructelor (Monilioza), patarea bruna a
fructelor (Diplocarpon soraweri) si cea mai periculoasa boala aparuta dupa 1990 in Romania,
Focul bacterian (Erwinia amylovora) distrugand pomul intr-un timp record.