Sunteți pe pagina 1din 4

T0 a.

Pe baza celor expuse la curs, ncercai s definii arhitectura


vernacular i explicai prin ce se deosebete de arhitectura
cult/erudit! De ce a fost numit n curs TO timpul zero?
Arhitectura vernaculara este cea realizata de utilizatori, cu ajutorul unor mesteri,
fiind ghidati de nevoile lor practice si spirituale, de conditionarile mediului
natural si de materialele de constructie disponibile. Principala diferenta fata de
arhtiectura culta este faptul ca nu este practicata de un arhitect si nici nu exista
un proiect desenat al constructiei. De asemenea, nu este teoretizata si nu are
scopul de a produce o impresie, ci este rezultata din modul de viata si sistemul
de valori al comunitatii respective. Este denumita T0 deoarece este punctul de
plecare in studiul istoriei arhitecturii.
b. Pe baza celor expuse la curs, comentai relaiile posibile dintre
arhitectura vernacular i cea cult/erudit!
Arhitectura vernaculara este o sursa de inspiratie pentru arhitectura culta, un
exemplu fiind stilul neo-romanesc care inglobeaza si motive ale arhitecturii
populare. Vernacularul este luat ca reper si pentru relatia sa echilibrata cu mediul
natural, care pentru arhitectura contemporana reprezinta o problema majora
datorita dizarmoniei dintre mediul natural si cel artificial.
e. Dai un exemplu de arhitectur actual care s ilustreze un tip de
relaie cu arhitectura vernacular; explicai relaia i sensul ei!
In Stockholm exista un complex rezidential proiectat de Utopia Arkitekter, care
si-au propus sa reinterpreteze traditia locala a construirii folosind lemnul. A fost
cele trei cladiri au fost dotate tinand cont necesitatile reale ale utilizatorilor si de
principiile dezvoltarii durabile, prin folosirea unor materiale ecologice,
amplasarea unui sistem de panouri solare ca sursa de energie electrica si
amenajarea unor spatii verzi. In concluzie, arhitectii au incercat sa ofere
complexului calitati ale arhitecturii vernaculare.
f. Care este diferena dintre regionalism i regionalism critic?
Exemplificai!
Regionalismul critic este o tendinta de amerliorare a efectelor nocive datorate
exceselor arhitecturii moderne si globalizarii folosind elementele ce ofera
semnificatie unui loc, in timp ce regionalismul este o atitudine prin care se
promoveaza cultura unei regiuni creandu-se un soi de patriotism local, o tendinta
de descentralizare.
h. Credei c exist o criz a arhitecturii vernaculare? Dar a arhitecturii
culte? Dezvoltai subiectul comparndule.
Arhitectura vernaculara, reprezintand o transpunere a necesitatii utilizatorilor, a
ajuns in timp sa nu mai poata fi practicata din cauza aparitiei altor nevoi ale
comunitatii pentru care existau solutii mai complexe, sau sa nu se mai incadreze
in noul sistem de valori. La extrema cealalta, exista criza arhitecturii culte rezulta
din relatiile dezechilibrate cu mediul natural si cu necesitatile utilizatorilor. Modul
in care s-au dezvoltat constructiile a poluat mediul din mai multe puncte de
vedere, iar din cauza faptului ca intre utilizator si arhitectura exista arhitectul ca
intermediar, pot aparea dezacorduri intre obiectul proiectat si modul real in care
va fi utilizat spatiul respectiv.

T1 a. Cum ai caracteriza succint limbajul clasic i tradiia clasic?


Limbajul clasic a luat nastere in cadrul culturii Greciei antice si este caracterizat
de utilizarea in baza unei serii de reguli si a unui sistem de proportii a sistemului
trilitic, formulate de ordinele clasice, doric, ionic si corintic, ce confera cladirilor
un rafinament estetic, indiferent de dimensiune sau de materialele folosite. A fost
preluat si inovat de romani. Traditia clasica reprezinta perpetuarea si evolutia
continua de-a lungul secolelor a limbajului clasic, fiindu-i adaugate elemente sau
semnificatii noi.
b. Cum explicai faptul c inventarea limbajului clasic este numit n
curs o revoluie formal? Care este noutatea acestuia?
Grecii Antichitatii au utilizat sistemul trilitic, cunoscut din perioada neolitica, pe
care l-au inovat prin decoratii specifice, create in baza unor reguli de compozitie
si a unui sistem de proportii. Aceste norme erau formulate in cadrul celor trei
ordine clasice, doric, ionic si corintic, prin care grecii au reusit sa atinga un
echilibru intre imaginea despre frumos si obiectul construit. Prin urmare, limbajul
clasic este o revolutie a formei sistemului trilitic.
c. Din cele prezentate pn acum la curs, cum v explicai durabilitatea
n timp a limbajului clasic?
Limbajul clasic era considerat un ideal estetic, o garantie a echilibrului si
armoniei, prin urmare a continuat sa fie utilizat sub diferite forme in cadrul a
diverse programe arhitecturale. De asemenea
s-a format un soi de obisnuita estetica iar periodic, limbajul clasic a constituit un
reper pentru noile cautari.
d. Din cele prezentate pn acum la curs, care sunt momentele cheie n
evoluia limbajului clasic?
-crearea de catre greci.
-preluarea de catre romani
-renasterea
-neoclasicismul.
e. Cum se definete "esutul urban"? Care sunt elementele care l
compun?
esutul urban este definit de modul de ocupare a terenului cu
construcii i amenajri, putnd avea un caracter continuu sau discontinuu,
regulat sau neregulat. Practic reprezinta asptectul unui oras, rezultat din
interactiunea elementelor sale fizice cu cele intangibile si este forma pe care o
are sistemul format din trama stradala, spatiul liber si fondul construit in urma
evolutiei sale de-a lungul istoriei, sub directa influenta a modului de viata,
ideologiei si culturii comunitatii
f. De ce spunem c oraul tradiional este un "ora al sedimentelor"?
Explicai metafora!.
Orasul traditional este numit in acest fel datorita caracteristicii sale de a se fi
format sub influenta fiecarei etape a istoriei sale, avand ca rezultat un tesut
urban cu aspect sedimentar.

g. Care sunt elementele concrete care intr n alctuirea esutului


urban?
Elementele concrete, sau fizice, ale tesutului urban sunt trama stradala, fondul
construit si spatiul liber: parcuri, scuaruri, gradini publice sau private, piete sau
spatii verzi.

h. Care sunt elementele abstracte care definesc esutul urban?


Elementele abstracte, sau intangibile, ce definesc tesutul urban sunt cultura si
traditia locala, memoria colectiva a comunitatii si modul de viata al locuitorilor
orasului, care influenteaza in mod direct evolutia tesutului urban.
i. Dai exemple care s ilustreze diferitele scri la care poate fi abordat
esutul urban!
Tesutul urban este impartit in doua categorii, respectiv tesutul urban minor si
major. Tesutul urban minor este denumit si domestic, deoarece reprezinta
configuratia zonelelor unde se desfasoara activitati cotidiene si este ilustrat in
planuri la scari mai mici decat in cazul tesutului major. Tesutul urban major, numit
si monumental, reprezinta caracteristicile intregului ansablu urban, reprezentat la
o scara mai mare. Practic, tesutul urban minor este reprezentat in planurile
urbanistice zonale sau de detaliu, iar tesutul major este relevat de planul
urbanistic general al orasului.
j. Care este rolul elementelor de discontinuitate n esutul oraului
tradiional?
Elementele de discontinuitate ale testutului urban sunt spatiile verzi sau solul
neconstruit, ce ocupa in maniera discontinua o serie de suprafete apreciabile.
Aceste terenuri virane pot fii zone pe care sa se poata construi, extinde sau
remodela testutul urban.

spaii structurate exclusiv de cldiri;cldirile, cile de circulaie i suprafeele


acoperite artificial coexist cu spaiile verzi plantate i cu solul neconstruit, care
ocup de manier discontinu suprafee apreciabile. Caracterizeaz, n general,
zonele de locuit de la periferia oraelor.
Deosebirea de esutul urban continuu const n prezena suprafeelor
neacoperite artificial: grdini, spaii verzi, plantaii, spaii comune neamenajate
(teren viran). Cldirile, cile de circulaie i suprafeele acoperite artificial ocup
ntre 30% i 80% din suprafaa terenului.
k. Cum se aplic la scara oraului revoluia introdus n arhitectur de
reluarea limbajului clasic n Renatere?
Renasterea este caracterizata de redescoperirea valorilor antichitatii. Initiata pe
teritoriul Italiei, la Florenta, are ca punct de plecare monumentele antice, pe care
arhitectii vremii le-au studiat, si cartile lui Vitruviu. Noile conceptii urbanistice
sunt orientate catre naturalism si realism, fiind recunoscuta superioritatea
valorilor unor anumite proportii geometrice, acestea ducand la elaborarea unor
scheme pentru un oras ideal, armonios. Aceste proportii geometrice sunt adesea
derivate din sectiunea de aur. Orasul ideal al renasterii are contur ortogonal,

trama stradala geometrica radial concentrica sau ortogonala si piete


diversificate, simetrice, cu accese de preferin mediane
l. Comentai asemnrile i diferenele dintre oraul tradiional i oraul
clasic! Referii-v la elementele care compun esutul urban!
T1/T2 desprirea blnd
a. La ce se poate referi expresia schimbri majore n arhitectur?
Expresia se refera la seria de modificari in domeniul arhitecturii, datorata in
esenta revolutiei industriale. Odata cu noile inventii tehnologice a aparut si
nevoia de noi programe arhitecturale. Aparitia betonului armat si a structurilor
metalice a generat noi forme
b. Ce cauze de natur tehnologic, ideologic/cultural, economico-social etc.
duc la desprirea de tradiia
clasic? Folosii-v de exemple!
c. Care sunt categoriile de cauze care pot provoca mari schimbri la nivelul
formelor n arhitectur? Ilustrai prinexemple!
d. Care din categoriile de cauze care provoac importante schimbri formale n
arhitectur sunt active n secolulal XIX-lea? Exemplificai!
e. Cum credei c a influenat dezvoltarea tehnologic din secolul XIX arhitectura
i instituiile de arhitectur?
f. Care sunt motivele pentru care se poate susine c eclectismul i istoricismul
pun n criz modelul clasic? Dezvoltai!
g. Cum explicai longevitatea limbajului clasic? Care au fost mutaiile secolului
XIX care au dus la erodarea acestui limbaj formal?
h. Cum explicai longevitatea caracteristicilor definitorii ale oraului tradiional?
Care au fost mutaiile secolului XIX care au dus la punerea n criz a acestuia?
Sintez
a. Din cele prezentate pn acum la curs, care sunt momentele importante n
evoluia profesiunii de arhitect?
b. Prin ce i de ce se modific condiia arhitectului n secolul al XIX-lea?
c. Din cele prezentate pn acum la curs, care sunt diferenele dintre ceea ce
nelegem astzi prin arhitect fa de arhitectul din Antichitate i cel din Evul
Mediu?
d. Cum vedei evoluia profesiei de architect de la meterul-constructor la
expresia sa contemporan?
e. Comentai succint legtura dintre arhitectur i urbanism, dintre obiectul de
arhitectur i ora, aa cum reiese din consultarea bibliografiei!
f. Comentai complementaritatea ntre profesia de urbanist i cea de architect!