UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI

FACULTATEA DE MEDICIN I FARMACIE

SPECIALIZAREA MEDICIN GENERAL
Adresa : Str. Al. I. Cuza. Nr. 35, 800010, Galati
Nr. telefon / fax: +400236412100
E-mail: medicine@ugal.ro

SUBIECTE DISCIPLINA ANATOMIE TOPOGRAFIC

MEDICIN GENERAL ANUL I SEMESTRUL II

1.
-

Organizarea topografic a capului. Linii de proiecie.

Marginea inferioara a mandibulei

O linie orizontala dusa conventional pana la marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian
O linie imaginara care urca de-a lungul marginii anterioare a muschiului
sternocleidomastoidian ce trece peste baza procesului mastoidian
Linia nuchala superioara carre se termina la protuberanta occipitala externa

2.

Delimitarea topografic a neurocraniului

Neurocraniul adaposteste encefalul

- Are forma unui ovoid cu axul mare anteroposterior si extremitatea mai
voluminoasa orientata posterior
Este format din 2 regiuni : calvaria sau bolta craniului si baza craniului. Ambele prezinta
o fata exocraniana si una endocraniana

3.

Delimitarea topografic a viscerocraniului

Neurocraniul adaposteste encefalul

- Are forma unui ovoid cu axul mare anteroposterior si extremitatea mai
voluminoasa orientata posterior
Este format din 2 regiuni : calvaria sau bolta craniului si baza craniului. Ambele prezinta
o fata exocraniana si una endocraniana

4.

Regiunea frontal. Sinusurile nazale frontale

LIMITE:
- Anterior: glabela, marginile supra orbitare (o separa de regiunea faciala);

Posterior: protuberanta occipitala exterioara, liniile nuchale superioare (o separa

de regiunea nuchala);
- Lateral: liniile temporare superioare si baza procesului mastoidian (o delimitare
de regiunea temporala.
STRATIGRAFIA:
- Pielea;
- Plan subcutanat: tesut conjunctiv dur subcutanat;
- Plan musculo aponevrotic: aponevroza epicraniana tesut lax (uneste muschiul
occipital cu muschiul facial);
- Plan subaponevrotic tesut conjunctiv lax;
- Plan periostal
- Plan osos
- Dura mater
ARTERE:
- Supretrohleara si supraorbitara (ram din artera oftalmica)
- ramuri frontale si temporale (din artera temporala superficiala din artera carotida
externa);
- ramuri occipitala si auriculara posterioara( din artera carodita externa)
VENELE:
- omoloage arterelor;
- venele supratrohleare pot drena bin vena jugulara interna si externa in sinusul
cavernos;
- restul se dreneaza in exterior;
LIMFATICELE:
- anterioare: dreneaza catre nodurile submandibulare;
- posterior: dreneaza catre nodurile occipitale;
- mijlocii: dreneaza catre nodurile mastoidieni si parotidieni.
NERVII SENZITIVI:
- Supratrohlear si suborbital (din nervul oftalmic, ram al trigemenului);
- Auriculotemporal (din plexul cervical)
- Ramuri din nervii spinali C2 si C3 pentru regiunea parietala si occipitala
NERVII MOTORI: sunt ramuri din nervul facial.
Sinusurile frontale : Caviti pneumatice separate de unsept osos.
- Sunt situate la nivelul glabelei i se prelungesc spre arcurile sprncenoase
- Comunic cu fosele nazale prin canalele frontonazale complexul sinusal anterior
paranazal.
- Forma piramidal vrful superolateral- baza-orbita, celulele
etmoidale,tavanulfosei nazale
- Dimensiuni : mari, hipertrofice,mijlocii, mici. Mai mari la brbat,pot ajunge la
tavanul orbitei, mici la nivelulglabelei, pot ajunge la tuberozitile frontale.
-

5.

Regiunea temporal. Regiunea parietal.

Regiunea temporal.

LIMITE:
- Lateral: liniile temporale superioara si baza procesului mastoidian( o delimitare de
regiunea fronto-parieto-occipitala);
- Inferior: arcul zigomatic (o separa de regiunea infratemporala)
STRATIGRAFIA:
- Plan cutanat: Pielea
- Plan subcutanat:-tesunt conjunctiv lax: muschii auriculari( anteriori, posteriori,
superiori), artera temporala superficiala cu ramuri frontala si parietala, vene
comitante, nervul auriculo-temporal, vase limfatice;
- Plan aponevrotic: marginea laterala a aponevrozei epicraniene
- Plan fascial:(fascia temporala) dedubleata in portiunea inferioara, fixata superior
de aponevroza parietala;
- Plan muscular: muschiul temporal situat in loja temporala care comunica inferior
cu loja infratemporala, contine pachetul vasculonervos temporal profund:arterele
temporale profunde anterioara si posterioara, ramuri ale maxilarei, si artera
temporala profunda medie ram a temporalei superficiale. Venele comitante,
tributate plexului pterigoidian su venei retromandibulare; limfaticele sunt drenate
in nodurile parotidiene superficiale. Nervii sunt ramuri ale mandibularului.
- Planul periost
- Planul osos
- Dura mater:craniana este zona decolabila a lui Gerard Marchant, favorizand
aparitia marilor hematoane extradurale temporale

6. Regiunea auricular. Muchii auriculari. Meatul acustic extern.

Membrana timpanic.
Organul vestibulo cohlear este situat in cea mai mare parte a portiunilor pietroasa
si mastoidiana ale temporalelor;
- Este format din 3 compartimente: urechea externa, urechea medie si urechea
interna.
URECHEA EXTERNA: este alcatuita din pavilionul urechii(prezinta 2 fete: una laterala
are o depresiune centrala = conca, din care porneste meatul acustic extern, in jurul
concai se dispune proeminenta antehelixului, circumscrisa la randul sau de releful
helixului. Conca este delimitata anterior de un tubercul = tragus. Partea inferioara este
moale si formeaza lobul urechii. Fata mediala formeaza cu peretele cranian un unghi
de 20-30= santul retro-auricular. Pavilionul prezinta numeroase santuri si proeminente)
si meatul acustic extern canal intins de la conca pana la membrana timpanica. Are o
directie oblica, medial inainte si inferior, este format din 2 portiuni: una osoasa
reprezentata de portiunea timpanica si solzoasa a temporalului si una fibrocartilaginoasa - reprezentata de meatul cartilaginos. Este captusit de piele, prevazut in portiunea
cartilaginoasa de peri fini, glande sebacee si glande sudoripare modificate = glande
ceruminoase.).Irigatia arteriala: ramuri auriculare anterioare din temporala superficiala
prin artera auriculara profunda, ram a maxilarei, prin artera auriculara posterioara ramura
directa din carotida. Venele sunt tributare jugularei externe si plexului pterigoidian,
Limfaticele care nodurile mastoidiene, parotidiene si cervicale laterale profunde.
-

Inervatia senzitiva este asigurata de auriculotemporali ramuri auriculare din plexul

cervical si din vag.
Membrana timpanica aproape rotunda, subtire si rezistenta, inclinata - fata laterala
priveste in directie laterala, in jos si inainte. Stratigrafie: strat cutanat(foarte fin lipsit de
foliculi pilosi, strat fibros radiat, strat fibros circular, strat mucos. Irigatia arteriala: 2
retele anastomozate intre ele: reteaua superficiala din artera auriculara profinda si reteaua
profunda formata din ramuri ale timpanicei anterioara(din A maxilara) si
stilomastoidiana(ram din auriculara posterioara). Venele superficiale conduc sangele spre
venele meatului extern, cele profunde venele cavitatii timpanice. Limfaticele:
colectoare venoase. Nervii: provin din auriculotempora si din vag; si plexul timpanic

7.

Regiunea mastoidian

LIMITE:
- Superior: printr-o linie dusa la baza procesului mastoid
- Inferior: printr-o linie dusa la nivelul varfului procesului mastoid
- Posterior:
o
linie
trasata
la
nivelul
marginii
posterioare
a
sternocleidomastoidianului
- Anterior: o linie dusa la nivelul marginii anterioare a sternocleidomastoidianului
STRATIGRAFIE:
- Piele
- Tesut celular subcutanat, cu elementele nasculonervoase:
a) Pachetul vasculonervos auricular posterior, alcatuit din nervul auricular
posterior(ram din nervul facial), artera auriculara posterioara si venele auriculare
posterioare ce dreneaza in jugulara externa
b) Ramuri nervoase din marele auricular si din nercul mic occipital
c) Limfaticele dreneaza in nodulii retroauriculari
- Stratul musculofascial superficial ce cuprinde fibre din sternocleidomastoidian si
din muschi cu insertie la nivelul aponevrozei epicraniene: auricularul posterior si
din burta occipitala a muschiului occipitofrontal
- Stratul musculofacial intermediar ce cuprinde capetele de insertie a muschilor
lung al capului si splenius al capului
- Strat osteoperiostic este alcatuit din periostul extern si procesul mastoid al
temporalului
- Stratul profund cuprinde originea de insertia a burtii posterioare a muschiului
digastric si periostul intern

8.

Regiunea occipital

LIMITE:
- Superior: prin linia dusa la nivelul suturii lambdoide, la 2-3 cm anterior de
protuberanta occipital externa
- Inferior: printr-o linie ce urmareste linia nuchala superioara
- Lateral: printr-o linie dusa la nivelul suturii lambdoide

STRATIGRAFIE:
- Piele
- Tesut celular subcutanat cu elementele vasculonervoase corespunzatoare:
a) Ramuri nervoase din nervii mare occipital si mic occipital
b) Arterele provin din artera occipitala(ram din carotida externa) si artera auriculara
posterioara
c) Venele dreneaza la nivelul venelor occipitale si auriculare posterioare
d) Limfaticele dreneaza in nodulii occipitali
- Un strat musculofascial alcatuit din burta occipitala a muschiului frontooccipital
si aponevroza epicraniana
- Un strat conjunctiv lax
Stratul periostic alcatuit din periostul extern, portiunea scoamoasa a osului occipital si
periostul intern

9.

Organizarea topografic a spaiului neural cranian

Spatiile neurale ale capului contin sistemul nervos central, glanda hipofiza, glanaepifiza,
originea si prima portiune a nervilor cranieni si radacinile nervilor spinali.
Sunt adapostite la nivelul cavitatii craniene si a canalului rahidian.
Din punct de vedere al organizarii, spatiile neurale prezinta periferic un spatiu conjunctiv
iar central un continut.
Spatiul conjunctiv periferic este reprezentat de spatiul peridural sau epidural, de dura
mater, spatiul subdural, arahnoida, spatiul subrahnoidian, lichidul cefalorahidian si foita
esterna a piei mater.
Continutul este reprezentat de foita interna apiei mater, sistem nervos central, hipofiza,
epifiza, nervii cranieni si radacinile nervilor spinali.
Spatiul neural este impartit prin intermediul unor foite conjunctice reprezentate de: falx
cerebri, tentorium cerebelli, falx cerebelli si diafragma selara.
Subspatiile obtinute prin intermediul acestora sunt reprezentate de: spatiul subtentorial
sau rombencefalic; spatiul supratentorial sau cerebral; fosa pituitara; Cavum trigeminale.
Intre aceste spatii exista comunicari precum incizura tentoriala sau orificiul Pacchioni ce
realizeaza comunicarea dintre spatiul cerebral si spatiul cerebelos.

10. Spaiul supratentorial

LIMITE:
- Inferior: anterior, menigele cerebral, posterior, tentorium cerebelli
- Anterior, superior, posterior si lateral: meningele cerebral
- Medial: falx cerebri si orificiul delimitat de catre acesta cu baza craniului
Contine: emisferele cerebrale, formatiunile interemisferice, sistemele venoase, cisternele
lichidului cefalorahidian, arterele cerebrale anterioara, medie, posterioara si poligonul lui
Willis.
Peretii spatiului supratentorial:peretii anterior,superior si lateral adera la periostul intern
prin dura materul cranian.Acesta prezinta aderente stranse la nivelul sunturilor si

santurilor sinusale.La nivelul fetei mediale a boltei craniului si de a lungul principalelor

artere se gasesc zone usor decolabile cu aderente foarte slabe.Cea mai intinsa zona
decolabila este zona lui Gerard Maryland care corespunde arterei meningee mijlocii si
santurilor date de ramurile acesteia .Dura mater este strabatuta de venele emisare.
Falx cerebri prezinta 2 fete laterale,varful prins pe creasta gali,marginea superioara este
convexa si adera pe creasta frontala interna dupa care formeaza sinusul venos
longitudinal superior ,dupa care se fixeaza pe protuberanta occipitala interna.Marginea
post se insera pe cortul cerebelului si sinusul venos drept.Marginea inferior este
concava,libera ,sinusul longitudinal inferior care impreuna cu foita superioara si corpul
calos formeaza spatiul subfalciform.
Peretele inferior :-dura mater,arahnoida care tapeteaza fosele cerebrale anterioare si
mijlocii.
-fata superioara a diafragmei selare
-prelungirea dorsala ce formeaza cavumul lui Meckel
-fata superioara a cortului cerebelului care il delimiteaza de spatiul subtentorial
Spatiul supratentorial prezinta etajele anterioare si mijlocii al bazei craniului
Etajul anterior:este limitat posterior pe linia mediana de santul optic,procesele clinoidiene
anterioare ,marginea posterioara a aripilor mici sfenoidale.Corespunde:fetelor superioare
ale lamelor orbitale frontale,lama ciuruita,crista gali,fetele superioare ale aripilor mici
sfenoidale.
Raporturi:inferioare :cavitatea nazala si cavitatea orbitara;anterolaterala:regiunea frontala
impreuna cu sinusul frontal si regiunea temporala.
Orificii extradurale:1.foramen lacerum este situata anterior de crista gali.Prin acest
orificiu trece vena emisara ce leaga venele nazofaringiene de sinusul venos sagital
superior.2.Foramen cranian al conductului etmoidal anterior:prin care trece pachetul
Vasculo-Nervos etmoidal anterior
Orificii intradurale:sunt reprezentate de orificiul.lamei cribrosa strabatuta de nervii
olfactivi.
Etajul mijlociu:este limitat anterior de santul optic si aripa mica a sfenoidului.Posterior
marg superioara a lamei patrulatere a sfenoidului si marginea superioara a stancii
temporalului.
Corespunde :
-marginii superioare a corpului sfenoidal si aripii sfenoidului
-fata anterosuperioara a portiunii pietroase a temporalului
-fata superioara a portiunii scuamoase a temporalului
Raporturi:
Inferior:sinus sfenoidal si fosa infratemporala
Lateral:fosa temporala
Anteriort:varful orbitei
Orificii extradurale:1.fisura orbitala superioara
-este inchisa de prelungirea durala a peretelui lateral cu sinusul cavernos
-nervii nazociliari,oculomotor,abducens,lacrimal,frontal si trohlear
-vena oftalmica superioara si inferioara
-prin partea laterala trece ramura orbitala a arterei meningee medii
2.foramen spinos:prin ea trece artera meningee medie si ramul meningeal din nervul
mandibular

3.foramen emisar sfenoidal:traversat de o vena emisara dintre sinusul cavernos si plexul

pterigoid
4.foramen lacerum (gaura rupta):traversata de nervul pietros mare si pietros profund care
se unesc si formeaza nervul pterigoidian
-vena emisara dintre plexul pterigoidian si sinusul cavernos
5.hiatusul canalului Fallope(canalul facial):-santul nervului pietros mare se indreapta spre
gaura rupta
6.hiatusul tegmentului timpanic si santul nervului pietros mic se indreapta spre gaura
ovala
7.orificiul superios al canalului carotidian:-artera carotida interna,plexul nervos carotic
intern
Orificiile intradurale:
Canalul optic:-A.oftalmica si nerul optic
Gaura rotunda:nervul maxilar
Gaura ovala:nervul mandibular,pietros mic,Artera.meningee accesorie,Vena emisara
dintre sinusul cavernos si plexul pterigoidian
Orificiul apeductului vestibular:posterior de porul acustic intern
8.Orificiul trigeminal :nervul trigemen si Artera trigeminala
9.orificiul nervilor 3,4,6
Orificii extradurale:-orificiile fosei subarcuate
-canalul condilian:trece vena emisara dintre sinusul sigmoid comun si Vene.occipitale

11. Spaiul rombencefalic

LIMITE:
- Inferior: anterior, menigele cerebral, posterior, tentorium cerebelli
- Anterior, superior, posterior si lateral: meningele cerebral
- Medial: falx cerebri si orificiul delimitat de catre acesta cu baza craniului
Contine: emisferele cerebrale, formatiunile interemisferice, sistemele venoase, cisternele
lichidului cefalorahidian, arterele cerebrale anterioara, medie, posterioara si poligonul lui
Willis.
Peretii spatiului supratentorial:peretii anterior,superior si lateral adera la periostul intern
prin dura materul cranian.Acesta prezinta aderente stranse la nivelul sunturilor si
santurilor sinusale.La nivelul fetei mediale a boltei craniului si de a lungul principalelor
artere se gasesc zone usor decolabile cu aderente foarte slabe.Cea mai intinsa zona
decolabila este zona lui Gerard Maryland care corespunde arterei meningee mijlocii si
santurilor date de ramurile acesteia .Dura mater este strabatuta de venele emisare.
Falx cerebri prezinta 2 fete laterale,varful prins pe creasta gali,marginea superioara este
convexa si adera pe creasta frontala interna dupa care formeaza sinusul venos
longitudinal superior ,dupa care se fixeaza pe protuberanta occipitala interna.Marginea
post se insera pe cortul cerebelului si sinusul venos drept.Marginea inferior este
concava,libera ,sinusul longitudinal inferior care impreuna cu foita superioara si corpul
calos formeaza spatiul subfalciform.
Peretele inferior :-dura mater,arahnoida care tapeteaza fosele cerebrale anterioare si
mijlocii.

-fata superioara a diafragmei selare

-prelungirea dorsala ce formeaza cavumul lui Meckel
-fata superioara a cortului cerebelului care il delimiteaza de spatiul subtentorial
Spatiul supratentorial prezinta etajele anterioare si mijlocii al bazei craniului
Etajul anterior:este limitat posterior pe linia mediana de santul optic,procesele clinoidiene
anterioare ,marginea posterioara a aripilor mici sfenoidale.Corespunde:fetelor superioare
ale lamelor orbitale frontale,lama ciuruita,crista gali,fetele superioare ale aripilor mici
sfenoidale.
Raporturi:inferioare :cavitatea nazala si cavitatea orbitara;anterolaterala:regiunea frontala
impreuna cu sinusul frontal si regiunea temporala.
Orificii extradurale:1.foramen lacerum este situata anterior de crista gali.Prin acest
orificiu trece vena emisara ce leaga venele nazofaringiene de sinusul venos sagital
superior.2.Foramen cranian al conductului etmoidal anterior:prin care trece pachetul
Vasculo-Nervos etmoidal anterior
Orificii intradurale:sunt reprezentate de orificiul.lamei cribrosa strabatuta de nervii
olfactivi.
Etajul mijlociu:este limitat anterior de santul optic si aripa mica a sfenoidului.Posterior
marg superioara a lamei patrulatere a sfenoidului si marginea superioara a stancii
temporalului.
Corespunde :
-marginii superioare a corpului sfenoidal si aripii sfenoidului
-fata anterosuperioara a portiunii pietroase a temporalului
-fata superioara a portiunii scuamoase a temporalului
Raporturi:
Inferior:sinus sfenoidal si fosa infratemporala
Lateral:fosa temporala
Anteriort:varful orbitei
Orificii extradurale:1.fisura orbitala superioara
-este inchisa de prelungirea durala a peretelui lateral cu sinusul cavernos
-nervii nazociliari,oculomotor,abducens,lacrimal,frontal si trohlear
-vena oftalmica superioara si inferioara
-prin partea laterala trece ramura orbitala a arterei meningee medii
2.foramen spinos:prin ea trece artera meningee medie si ramul meningeal din nervul
mandibular
3.foramen emisar sfenoidal:traversat de o vena emisara dintre sinusul cavernos si plexul
pterigoid
4.foramen lacerum (gaura rupta):traversata de nervul pietros mare si pietros profund care
se unesc si formeaza nervul pterigoidian
-vena emisara dintre plexul pterigoidian si sinusul cavernos
5.hiatusul canalului Fallope(canalul facial):-santul nervului pietros mare se indreapta spre
gaura rupta
6.hiatusul tegmentului timpanic si santul nervului pietros mic se indreapta spre gaura
ovala
7.orificiul superios al canalului carotidian:-artera carotida interna,plexul nervos carotic
intern
Orificiile intradurale:

Canalul optic:-A.oftalmica si nerul optic

Gaura rotunda:nervul maxilar
Gaura ovala:nervul mandibular,pietros mic,Artera.meningee accesorie,Vena emisara
dintre sinusul cavernos si plexul pterigoidian
Orificiul apeductului vestibular:posterior de porul acustic intern
8.Orificiul trigeminal :nervul trigemen si Artera trigeminala
9.orificiul nervilor 3,4,6
Orificii extradurale:-orificiile fosei subarcuate
-canalul condilian:trece vena emisara dintre sinusul sigmoid comun si Vene.occipitale

12. Cavitatea orbitar

Cavitatea orbitar este localizata la nivelul viscerocraniului si este delimitata
astfel:
- Anterior: de regiunea orbitala
- Medial de regiunea nazala
- Lateral de regiunea temporala
- Inferior si lateral de regiunea zigomatica
- Inferior de regiunea infraorbitala.
La nivelul cavitatii orbitale se pot identifica globul ocular si nervul optic, conul
musculofascial, planul musculofascial extraconal, planul adipos orbital, periorbita si
planul osos.
Regiune pereche cuprinsa in orbita osoasa,situata de o parte si de alta a regiunii sup a
cavitatii nazale
-Acoperita anterior de planurile regiunii.palpebrale
-contine si prtejeaza bulbul ocular si anexele sale
Limite:-peretii ososi ai orbitei acoperiti de periorbita
Orbita osoasa:piramida patrulatera,baza inainte,varful inapoi si putin medial
Baza orbitei este patrulatera cu marginile rotunjite
Varful este situat la nivelul extremitatii mediale a fisurii orbitare superioare.
Peretele superior este concav,format de portiunea orbitara a frontalului si aripa mica a
sfenoidului.Pe el se gaseste fosa glandei lacrimale
Peretele inferior:-fata orbitara a maxilei,procesul orbital al zigomaticului,procesul orbitar
al palatinului.Este parcurs de santul si canalul suborbital prin care trec elem vasculonervoase suborbitale.
-este in raport cu sinusul maxilar
Peretele lateral:procesul orbitar al zigomaticului,aripa mare a sfenoidului
Peretele medial:procesul frontal al maxilei,lacrimal,lama orbitala a etmoidului,corpul
sfenoidului
Marginea superolaterala prezinta fisura orbitala superioara.
Marginea inferolaterala:prezinta fisura orbitala infeioara
Continutul orbitei:
-cavitatea orbitara(osoasa) este captusita de periorbita (periostul )subtire,rezistenta si usor
decolabila

Continutul propriu zis este impartit de teaca bulbului intr un spatiu anterior(precapsular)
si unul posterior(retrocapsular)
Teaca bulbului:o formatiune fibroelastica ce imbraca intreaga portiune sclerala a globului
ocular.Intre teaca bulbului(capsula Tenon) si sclera se afla spatiul episcleral.Acest spatiu
este compartimentat de travee conjunctive ce imprima un aspect lacunar(contine
limfa).De pe teaca bulbului pornesc travee ce compartimenteaza spatiul retrobulbar
dandu I aspect areolar,Teaca e strabatuta de tendoanele muschilor extrinseci ai
bulbului,vase si nervi.Teaca emite prelungiri in jurul tendoanelor formand fascii
musculare.
Spatiul precapsular:contine globul ocular acoperit in partea anterioara de conjunctiva
bulbara.Aceasta continua conjunctiva palpebrala.
La nivelul marginii corneei,conjunctiva bulbara se continua cu epiteliul anterior
cornean.La nivelul lacului lacrimal conjunctiva bulbara prezinta caruncula lacrimala si
plica semilunara.
Bulbul ocular:e constituit dintr un sistem de 3 invelisuri :tunica fibroasa,tunica vasculara
si tunica intera precum si medii transparente si refringente:cristalin,umoarea apoasa si
corpul vitros
Tunica fibroasa este alcatuita :posterior de sclera si anterior de cornee(mediu refringent)
Tunica vasculara:denumire data de bogatia de vase ,are 3 portiuni:coroida-situata
posterior,tine de la discul nervului optic la ora serrata;contine celule pigmentare,este
bogata in vase de sange
Corpul ciliar-tine de la ora serrata la iris si este alcatuit din nervul ciliar(acomodarea la
distanta) si procese ciliare ce secreta umoarea apoasa
Irisul:prezinta in centru orificiul pupilar
Tunica interna:retina
-prezinta elemente receptoare ale aparatului vizual
-primii 2 neuroni ai caii optice
-prezinta 3 portiuni:
Portiunea optica:tapeteaza suprafata interna a coroidei;
Portiunea ciliara:tapet suprafata interna a corpului ciliar
Portiunea iridiana:aplicata pe fata posterioara a irisului
Portiunea optica este sensibila la lumina,celelalte 2 sunt insensibile,partea oarba
Ora serrata separa retina optica de retina oarba
Suprafata interioara a retinei e perfect neteda cu exceptia:discul nervos optic si macula
lutea(pata galbena)
Cristalinul-lentila biconvexa
-mentinut in pozitie prin zonula ciliara(lig suspensor al cristalinului)-se insera pe
ecuatorul cristalinului si pe ora serrata
Cristalinul imparte spatiul bulbului ocular in 3 regiuni.Spatiul cuprins intre cristalin si
cornee este subdivizat de iris in 2 regiuni:camera anterioara si cea posterioara ce
comunica prin pupila,contine umoarea apoasa.
Spatiul dinapoia cristalinului este camera vitroasa care contine corpul vitros
Artera oftalmica mica,nervi si ganglionul oftalmic
Din punct de vedere topografic,cristalinul are 2 segmente:segmentul anterior:cristalin si
zonula ciliara tot ce se gaseste inainte(cornee,camera ant,camera post,corp
ciliar,umoarea apoasa)

Segmentul posterior:sclera,coroida,portiunea optica a retinei si corpul vitros

Segmentul anterior-superficial,usor de abordat,segm posterior este greu de abordat
Spatiul retrocapsular-corpul grasos al orbitei-muschi,vase si nervi
Topografic prezinta etaj superior,mijlociu si inferior
Muschii extrinseci se insera in varful orbitei.

13. Cavitatea timpanic

URECHEA MEDIE: cavitatea timpanica, tuba auditiva, cavitatile mastoidiene.
Cavitatea timpanica prezinta 6 pereti:
- Peretele lateral/membranos: are o portiune membranoasa si una osoasa=
membrana timpanului raspunde meatului acustic osos. Membrana timpanica
aproape rotunda, subtire si rezistenta, inclinata - fata laterala priveste in directie
laterala, in jos si inainte. Stratigrafie: strat cutanat(foarte fin lipsit de foliculi
pilosi, strat fibros radiat, strat fibros circular, strat mucos. Irigatia arteriala: 2
retele anastomozate intre ele: reteaua superficiala din artera auriculara profinda si
reteaua profunda formata din ramuri ale timpanicei anterioara(din A maxilara) si
stilomastoidiana(ram din auriculara posterioara). Venele superficiale conduc
sangele spre venele meatului extern, cele profunde venele cavitatii timpanice.
Limfaticele: colectoare venoase. Nervii: provin din auriculotempora si din vag; si
plexul timpanic.
- Peretele medial/labirintic: raspunde vestibulului urechii medii. In mijloc =
promontoriul, postero superior fereastra vestibulului, postero-inferior=fereastra
cohleei, astupata de membrana timpanica secundara.
- Peretele anterior/carotidian: vine in raport cu canalul carotidian;
- Peretele posterior/mastoidian: superior orificiuln de intrare in aditus ad antrum
- Peretele superior/tegmental: lama osoasa subtire =tegmen tympani, care separa
urechea medie de etajul mijlociu al neurocraniului.
- Peretele inferior/ jugular: ingust, vine in raport cu bulbul superior al venei
jugulare interne.
Tuba auditiva:
- Comunica cu nazofaringele;
- Are o directie oblica latero median
- Calibru neuniform;
- Rol in mentinearea presiunii in urechea medie.
Cavitatea mastoidiana este formata din antrul mastoidian si celule mastoidiene.
Antrul mastoidian prezinta 6 pereti:
- lateral (extern)
- medial vine in raport cu fosa cerebeloasa si sinusul sigmoidian\
- superior tegmen tympani
- inferior vine in raport cu celulele mastoidiene subantrale profunde
- anterior orificiul aditusului, vine in raport cu canalul nervului facial
- posterior vine in raport cu celulele mastoidiene posterioare
Celulele mastoidiene:grupul anterior si grupul posterior.

Grupul anterior: celule antrale superficiale, celule subantrale superficiale, celule

subantrare profunde, celulele varfului
- Grupul posterior: celulele sinusale posterioare, celulele sinusale superioare,
celulele sinusale mijlocii, celulele sinusale inferioare
URECHEA INTERNA:sistem de cavitati si canale osoase labirintul osos, la interior
vezicule si tuburi apitelio membranoase labirint membranos.
Labirintul osos: vestibul osos , canale semicirculare, cohlee
Labirintul membranos: vestibul membranos(utricula si sacula), canale semicirculare,
ductul cohlear(melcul membranos)
Irigatia arteriala: artera labirintica ram din bazilara. Venele tributare sinusurilor
transvers si pietros inferior, direct venei jugulare interne.
-

14. Regiunea infratemporal

Regiunea infratemporal denumita si regiunea faciala profunda, este o regiune
pereche a fetei, corespunde perimetrului osos al fosei infratemporale. Aici se afla
nervul mandibular cu ramurile sale terminale.
- Este spatiul temporo zigomatico pterigo masticator
- Corespunde regiunii superficiala parotidiana, maseterina, zigomatica si bucala
- Corespunde etajului mijlociu al craniului, situat sub baza craniului lateral de fosa
pterigo palatina si spatiile juxtofaringiene
LIMITELE: sunt reprezentate de peretii ososi ai fosei infratemporale completati de
unele formatiuni moi. Peretiifosei infratemporale sunt:
- Peretele medial este format din lama laterala a procesului pterigoidian si
tuberozitatea maxilei. Intre ele se afla fosa pterigopalatina. Posterior se afla
peretele lateral al faringelui, iar mai jos spatiul prestilian
- Perete lateral este format din fata mediala a ramurei mandibulei cu orificiul
superior al canalului mandibulei si lingula mandibulei care palpeaza pentru
anestezierea nervului alveolar inferior
- Peretele anterior este reprezentat de tuberozitatea maxilei si refeul
pterigomandibular precum si cei 2 muschi ce se insera aici, buccinatorul si
constrictorul superior al faringelui care separa regiunea infratemporala de partea
superioara a vestibulului gurii
- Peretele posterior este reprezentat de procesul stiloid cu buchetul muscular
stilian si articulatia temporomandibulara. Este un plan conventional care trece
tangent la marginea posterioara a ramurii mandibulei.
Regiunea are forma unei piramide patrulatere
- Baza piramidei priveste in sus si este alcatuit in partea mediala de fata
infratemporala a aripii mari a sfenoidului, in rest este un orificiu larg prin care
fosa infratemporala comunica la nivelul zigomatic cu fosa temporala
- Varful piramidei este indreptat in jos si corespunde unghiului mandibulei
Continutul regiunii este din muschii pterigoidieni, intre care se afla fascia
interpterigoidiana, artera maxilara, plexul venos pterigoidian, nervul mandibular,
ganglionul otic.
- Plan cutanat

Strat adipos superficial

Portiunea subzigomatica a muschiului temporal
Strat adipos intermediar
Muschiul pterigoidian lateral
Spatiul interpterigoidian si strat adipos profund in care se gaseste nervul
mandibular cu ramurile sale, ganglion optic, muschi pietros mic, nervul coada
timpani, artera maxilara si plex venos pterigoidian
- Muschi pterigoidian medial
- Pachete vasculonervoase alveolare superior si posterior
COMUNICARILE FOSEI INFRATEMPORALE
- Laterale: cu loja maseterina prin incizura mandibulei(prin care trece pachetul
vasculonervos maseterin format din nervul maseterin, artera maseterina, vena
comitanta); cu canalul mandibular prin orificiul superior al acestuia strabatut de
pachetul vasculonervos alveolar inferior
- Mediale: cu fosa pterigopalatina, prin intermediul fisurii pterigomaxilare prin care
trece artera maxilara, nervii alveolari superiori si posteriori, plex venos comitant;
cu spatiile juxtafaringiene paratubare si paratonsilare.
- Posterioare cu loja parotidiana si cu segmentul cefalic al spatiului carotidian
- Superioare cu fosa craniana mijlocie prin gaura ovala(strabatuta de nervul
mandibular, artera meningee mica si nervul pietros mic), prin gaura spinoasa(nerv
meningial, artera meningee medie); gaura sfenoidala emisara vena emisara a
sinusului cavernos; canalul Arnold(nerv pietros mic, nerv Arnold). Cu cavitatea
timpanica prin fisura pietro timpanica traversata de nervul coada timpanului si
artera timpanica anterioara. Cu fosa temporala prin orificiul zigomatic care
contine procesul coronoid, tendocul muschiului temporal, pachetul vasculonervos
temporal profund
Anterioare: cu zona retromolara inferioara a regiunii orale prin spatiul pterigomandibular
delimitat de ligamentul pterigomandibular si fata mediala a ramurei verticale a
mandibulei. Cu loja sublinguala de-a lungul nervului lingual care e ram din nervul
mandibular. Cu regiunea bucala prin continuitatea cu corpul adipos al obrazului, de-a
lungul pachetului vasculo nervos bucal. Cu orbita prin segmentul infratemporal al fisurii
orbitale inferior ocupat de tesut adipos care comunica cu grasimea retrobulbara si vene
anastomotice intre plexul pterigoidian si vena oftalmica inferioara
-

15. Regiunea pterigopalatin

Regiunea pterigopalatin apartine spatiului temporo-zigomatico-pterigomasticator
Este situat profund sub baza craniului intre tuberozitatea maxilei, procesul pterigoidian,
lama perpendiculara a palatinului. Se afla:
- deasupra cavitatii orale.
- Lateral de cavitatea nazofaringiana
- Posterior de sinusul maxilar si orbita
- Anteromedial de fosa infratemporala
Are forma unei piramide patrulatere cu baza situata superior

Baza piramidei priveste in sus si este formata de fata maxalara a aripii mari a
sfenoidului si de fata inferioara a corpului sfenoidului. Pe aceasta se gaseste:
gaqura rotunda prin care patrunde nervul maxilar si portiunea mediala a fisurii
orbitare inferioare prin care nervul maxilar si artera suborbitara ies spre orbita
- Varful piramidei este indreptat in jos si este alcatuir prin alaturarea procesului
pterigoidian cu tuberozitatea maxilei si cu lama perpendiculara a palatinului
- Se continua cu canalul palatin prin care trec vasele palatine descendete, nervul
palatin mare si canalele palatine mici.
Peretii fosei pterigopalatina:
- Peretele anterior: este format din tuberozitatea maxilei care are orificii prin care
trec arterele si nervii alveolari postero-superiori
- Peretele posterior: este format din fata anterioara a procesului pterigoidian, in
partea superioara se afla canalul pterigoidian prin care trec vasele si nervul
canalului pterigoidian
- Peretele medial: este format de lama perpendiculara a palatinului cu gaura
sfenopalatina, pentru trecerea vaselor omonime si a ramurilor nervoase nazale
postero-superioare
- Peretele lateral: lipseste, fosa comunicand pe aici cu fosa infratemporala
COMUNICARI:
- Superior cu orbita(prin segmentul pterigopalatin al fisurii orbitare inferioare prin
care trec vena oftalmica inferioara si nervul zigomatic), cu etajul mijlociu al
cavitatii craniene prin intermediul gaurii rotunde strabatute de nervul maxilar
- Posterior: canalul pterigoid strabatut de artera si nervul pterigoid care fac legatura
cu gaura rupta, unde prin unirea nervului pietros mare si nerv pietros profund s-a
format nervul pterigoid
- Medial cu cavitatea nazala prin gaura sfenopalatina, traversata de nervul nazal
posterior, nervul nazopalatin, artera sfenopalatina si prin canalele palatine mici.
- Lateral cu fosa infratemporala prin fisura pterigomaxilara
- Inferior cu cavitatea orala prin canalele palatin mare, strabatut de artera si nervul
palatin mare si prin canalele palatine mici strabatute de pachetele vasculonervoase
cu acelasi nume
-

16. Regiunea nazal

Regiunea nazal(nas extern) este reprezentata de proeminenta nazala.
- Se gaseste intre regiunile palpebrala si deasupra regiunii labiale
- Adaposteste o parte din cavitatea nazala, fiind sediul frecvent al traumatismelor
LIMITE:
- Superior: depresiunea subglabelara corespunzatoare suturii frontonazale
- Inferior: linia subnariana
- Lateral: saturile nazo orbitare si nazo geniene
Piramida nazala prezinta radacina nasului situat in depresiunea subglabelara,baza priveste
in jos si are cele 2 narine, dosul nasului care se termina inferior cu varful nasului si fetele
nasului orientate lateral.

STRATIGRAFIA:
- Pielea: contine fire de par foarte fine si scurte, numeroase glande sebacee
- Plan subcutanat: tesunt conjunctiv lax, slab reprezentat
- Plan muscular: muschi pielosi: muschiul procerus, muschiul nazal, muschiu
ridicator al buzei superioare si al aripii nasului
In ultimele 2 planuri se gasesc o serie de vase si nervi:
- Irigatia arteriala: arterele faciala si dorsala a nasului ramura din oftalmica
- Venele colecteaza prin vena faciala, prin vena oftalmica care se varsa in sinusul
cavernos
- Limfaticele dreneaza in ganglinioni parotidieni superficiali si submandibulari
- Nervii senzitivi reprezentati de nervul nazal intern ram al nervului etmoid interior,
ram din nervul oftalmic; nernul naziciliar ram din nervul oftalmic, ram din nervul
maxilar
- Nervii motori din nervul facial
- Plan osteo fibro cartilaginos reprezentat de oase si cartilaje nazale
- Plan mucos: reprezentat de mucoasa nazala.
Limita dintre piele si mucoasa e reprezentata de limen nasi.

17. Regiunea oral

Este situata pe linia mediana, sub regiunea nazala, deasupra regiunii mentoniere,
intre regiunile geniene
- Este reprezentata de cele 2 buze cu rol in masticatie, prehensiunea alimentelor
(supt si limbaj articulat)
LIMITE:
- Superior: linia subnarinara
- Inferior: santul mento labial
- Lateral: 2 linii coborate vertical la 1 cm distanta de comisurile bucale; profund se
intinde pana la mucoasa vestibulului bucal
Din punct de vedere topografic distingem 2 buze (una superioara, una inferioara). Fiecare
buza are o fata anterioara (prezinta santul vertical filtrum si se termina cu tuberculul
buzei superioare), o fata posterioara(mucoasa), o margine libera formata de rosul buzelor,
o margine aderenta care se continua cu regiunile limitrofe. Cele 2 margini libere
delimiteaza orificiul bucal. Extremitatile celor 2 buze se unesc si formeaza comisurile
labiale, care delimiteaza unghiurile bucale.
STRATIGRAFIA:
- Plan cutanat: gros, aderent de fasciculele musculare subiacente cu peri, glande
sebacee si sudoripare, sediul pentru posibilele foliculite.marginea libera
reprezentata de rosu buzelor este caracterizata prin 3 elemente: un epiteliu subtire,
stratul bazal(nu contine pigment) si prezenta eleidinei asigura transparenta
regiunii.
- Strat adipos subcutanat: strat subtire aderent de dermul pielii, traversat de
fasciculele muschiurilor periorali, contine elemente neurovasculare superficiale,
provenite din: nervii cutanati provin din nervul infraorbital(ram din maxilar, ram
din trigemen) si nervul mentonier(nerv mandibular). Artera superficiala ram
-

perforant ale arterei labiale, provin din artera faciala. Venele dreneaza in vena
faciala apoi in vena jugulara interna. Limfaticele superficiale.
Planul muscular: reprezintat de muschiul orbicular al gurii, buccinator, ridicator al
buzei superioare si al aripii nasului, ridicator al unghiului gurii, zigomatic mare si
mic, rizorius, coborator al unghiului gurii, coborator al buzei inferioare. Contine
urmatoarele elemente neurovasculare profunde: nervi motori ramuri terminale
ale nervului facial; nervi senzitivi ramuri labiale superioare(provin din nervul
infraorbital ram din nerv maxilar) ramuri labiale inferioare (din nerv nentonier,
ram din nerv mandibular); nerv temporo bucal, ram dinnerv mandibular. Arterele
labiale inferioare provin din artera faciala, dispuse intre straturile musculare si
mucoasa, se anastomozeaza formand arcul arterial al buzei superioare. Arterele
labiale superioare provin din artera faciala, formand cercul arterial al buzei
superioare. In ansambru aceste arcuri arteriale realizeaza cercul arterial perioral,
se anastomozeaza cu artera secundara provenite din artera bucala(ram din artera
maxilara) aretra infraorbitara(ram din artera maxilara) artera transversa a
fetei(ram din artera temporala superficiala) artera mentoniera (ram din artera
alveolara inferioara). Venele reprezentate de o retea intralabiala profunda care
dreneaza in venele labiale superioara si inferioara de aici in vena faciala.
Limfaticele dreneaza in ganglioni superficiali parotidieni submandibulari,
submentonieri.
Plan submucos (glandular) format dintr-o lama de tesut conjunctiv vascular si
glande salivare mici, situate pe fata vestibulara.
Plan mucos reprezentat de mucoasa orala care la nivelul santului vestibular se
continua cu gingia.

18. Regiunea mentonier

- Situata sub regiunea orala si deasupra regiuni suprahioidiene;
- Prezinta forme si convexitati diferite
- Pezinta o foseta mentoniera
LIMITE:
- Superior santul mento labial
- Inferior: marginea inferioara a corpului mandibulei
- Lateral: cele 2 linii verticale coborate la circa 1 cm de comisurile bucale
- Profund: fata anterioara a corpului mandibulei.
STRATIGRAFIA:
- Pielea: contine foarte multi foliculi pilosi, glande sebacee si sudoripare
- Plan adipos subcutanat: sarac in tesut adipos cu numerosi foliculi pilosi si
traversat de fibre musculare din regiune;
- Plan muscular: superficial muschiul platisma, profund (3 muschi) se suprapun
partial in sens latero-medial: muschiul coborator al unghiului gurii, coborator al
buzei inferioare, mentonier. In acest plan se gasesc urmatoarele elemente
neurovasculare:
a) Nervul mentonier ram terminal al nervului alveolar inferior (ram din nerv
mandibular)

b) Artera mentoniera ram al arterei alveolare inferioare ram al arterei maxilare

c) Vena comitanta(mentoniera) dreneaza in vena maxilara si realizeaza anastomoze
cu vena faciala prin vena supraiacenta (labiala superioara) si
subiacenta(submentoniera)
d) Limfaticele dreneaza in ganglioni submentonieri si submandibulari
e) Nerv marginal mandibular (nerv motor)- ram terminal al nerv facial
- Plan osteoperiostic reprezentat de fata anterioara a mandibulei

19. Regiunea bucal

Regiunea bucal este o regiune pereche si este alcatuita din peretii laterali ai
vestibulului bucal si anume obraji.
LIMITE:
- Superior o linie ce uneste tragusul cu aripa nazala
- Inferior: o linie dusa la nivelul marginii inferioare a mandibulei la 1 cm de
comisura bucala
- Medial o line dusa la nivelul santului nazolabial
- Lateral o linie dusa la nivelul marginii anterioare a muschiului maseter
STRATIGRAFIE:
- Pielea
- Tesut celular subcutanat alaturi de elementele vasculonervoase superficiale:
ramuri nervoase din nervii mandibular, infraorbital si maxilar, ramuri arteriale din
artera transversa a fetei si cea infraorbitara
- Un strat muscular superficial alcatuit din muschi: coborator al unghiului gurii,
zigomatic mic, zigomatic mare, platisma si rizorius
- Dusctul glandei parotide
- Bula lui Bichat
- Elementele vasculonervoase profunde reprezentate de ramuri nervoasew motorii
din nervul facial dar si din ramuri senzitive din trigemen; ramuri arteriale
alcatuiesc cercul arterial periorofacial si provin din: artera faciala, infraorbitala,
transversa a fetei, bucla, venele dreneaza in vena faciala, limfaticele dreneaza in
nodulii parotidieni si submandibulari
- Un strat musculofascial profund alcatuit din fascia bucala si musciul buccinator
- Un strat osteomucos alcatuit din mucoasa bucala si din planul osos.

20. Regiunea orbitar

Regiunea orbitara regiune pereche, cuprinsa in orbita osoasa, de o parte si de
alta a cavitatii nazale si subregiunea palpebrala, continand ochiul si anexele sale
LIMITELE sunt reprezentate de peretii ososi ai orbitei, captusiti de periorbita.
A) ORBITA OSOASA are forma unei piramide patrulatere, baza inainte si varful
inapoi.

- baza orbitei este patrulatera, cu unghiurile rotunjite

- varful situata la extremitatea mediala a fisurii orbitare superioare
- peretele superior: portiunea orbitara a frontalului si aripa mica asfenoidului(pe el
se gaseste fosa glandei lacrimale)
- peretele inferior: fata orbitara a maxilei, procesul orbital al zigomaticului,
procesul orbitar al palatinului este strabatut de canalul si santul suborbitar prin
care trec elementele manunchiul vasculonervos suborbitar.
- peretele lateral: este constituit din procesul orbitar al zigomaticului, fata orbitara
a aripii mari a sfenoidului si portiunea orbitara a frontalului
- Paretele medial: procesul frontal al maxilei, lacrimalul, lama orbitara a
labirintului etmoidal, corpul sfenoidului.
B) CONTINUTUL ORBITEI:
Cavitatea osoasa este captusita de periorbita(periost) subtire si decolabila.
Continutul este impartit de teaca bulbului (capsula Tenon) in 2 spatii unul
anterior/precapsular si unul posterior/retrocapsular.
Teaca bulbului: formatiune fibroelastica ce imbraca intreaga portiune a globului
ocular
Spatiul precapsular: contine globul ocular acoperit anterior de conjunctiva bulbara.
Bulbul ocular constituit din 3 invelisuri: tunica fibroasa, tunica vasculara si tunica
interna; si din mediile transparente si refringente: cristalinul, umoarea apoasa si
corpul vitros.
- Tunica fibroasa: 2 portiuni distincte: sclera si corneea
- Tunica vasculara: are 3 portiuni: coroida (portiune posterioara de la discul
nervului optic pana la ora serrata bogata in vase sangvine),portiunea mijlocie(de
la ora serrata-iris) denumita corp ciliar(alcatuita din70-90 procese ciliare si
muschiul ciliar), irisul(in centru orificiul pupilar, muschiul sfincter al pupilei,
muschiul dilatator al pupilei)
- Tunica interna/retina: contine elementele receptoare ale aparatului vizual si primii
2 neuroni ai caii optice. 3 portiuni: portiunea optica(tapeteaza suprafata interioara
a corpului ciliar), portiunea ciliara, portiunea iridiana
- Irigatia arteriala: din artera oftalmica prin artera centrala a retinei(pt tunica
interna), arterele ciliare scurte posterioare(sclera si lama vasculara a coroidei)
arterele ciliare lungi posterioare(iris, corp ciliar si partial coroida), arterele ciliare
anterioare (vascularizatia sclerei, irisului, corpului ciliar)
- Venele insotesc arterele omonime( vena centrala a retinei, venele episclerale,
venele ciliare)
- Inervatia: nervii ciliari lungi ramuri ale nervului oftalmic si prin nervii ciliari
scurti eferente ale ganglionului limfatic
Spatiul retrocapsular este ocupat de corpul grasos al orbitei strabatut de muschi, vase si
nervi. Este divizat in 3
- Etajul superior: sub plafonul orbitei, contine:medial- muschiul oblic superior si
nervul trohlear; lateral- nerv lacrima, artera lacrimala, arterele ciliare scurte, vena
oftalmica superioara si portiunea orbitala a glandei lacrimala; mijloc nervul
frontal se bifurca in nervul supratrohlear si supraorbitar, arterele supratrohleara si
supraorbitara, muschiul ridicator al pleoapei superioare, muschiul drept superior

Etajul mijlociu: medial muschiul drept medial si nervul infratrohlear, lateral

ramura superioara a nervului oculomotor, artera oftalmica, nervii ciliari lungi,
nervul optic, ganglionul ciliar, mai lateral muschiul drept lateral si nervul
abducens
- Etajul inferior: ram inferioara a nervului oculomotor, vena oftalmica inferioara,
muschii drept inferior si oblic inferior
Muschii extrinseci ai globului ocular se insera pe inelul Zinn care se gaseste in
dreptul canalului optic si a portiunii mijlocii a fisurii orbitale superioara fiind sudata
de teaca nervului optic.
COMUNICARI
- Cu neurocraniul prin intermediul canalului optic al fisurii orbitale superioare,
orificiulo etmoidal anterior si posterior
- Cu fosa infratemporala prin fisura orbitala inferioara si prin canalul zigomatic
- Cu fosa pterigopalatina prin portiunea mediala a fisurii orbitale inferioare
- Cu fata prin santul si canalul suborbital
- Cu cavitatea nazala prin canalul lacrimal
-

21. Regiunea infraorbitar

Este o regiune pereche situata in zona laterala a fetei, inferior de regiunea orbitara.
LIMITE:
- Superior o linie dusa la nivelul marginii inferioare a aditusului orbitar
- Inferioara: linia dintre aripa nasului si tragus
- Medial: linia dintre santul nazolabial si nazoorbital
- Lateral: o linie verticala dusa la nivelul procesului zigomatic al maxilei
STRATIGRAFIE:
- Piele;
- Tesut celular subcutanat alaturi de elementele vasculonervoase reprezentate de:
ramuri nervoase din nervul infraorbitar, ramuri arteriale din artera infraorbitala si
artera transversa a fetei; venele comitante dreneaza la nivelul venei faciale, iar
limfaticele la nivelul nodulilor parotidieni superficiali si submandibulari
- Un plan muscular alcatuir dim muschii: zigomatic mare si mic, ridicator al
unghiului gurii, ridicator al buzei superioare la care se adauga fibre de la nivelul
orbicularului pleoapelor. La acest nivel se pot identifica si elemente
vasculonervoase superficiale reprezentate de pachetul vasculonervos infraorbital
(este alcatuit din nervul infraorbital, artera infraorbitala si venele comitante). Tot
la acest nivel se pot gasi si ramuri din nervul facial: zigomatica si bucala.
- Plan osteoperiostic

22. Regiunea zigomatic

-

este o regiune pereche situata in zona laterala a fetei si corespunde pometilor

obrajilor7

pereche, bilaterala, este situata lateral de cele 3 regiuni, sub regiunea palpebrala si
medial de cele maseterine
- suportul osos e reprezentat de zigomatic, maxilar si mandibula.
LIMITE:
- anterior: santul nazogenian continuat cu cele 2 verticale aduse de o parte si de alta
a comisurii gurii
- posterior: marginea anterioara a muschiului maseter
- superior: marginea inferioara a buzei orbitei
- inferior: marginea inferioara a corpului mandibulei
- profund: pana la planul osos
STRATIGRAFIE:
- Pielea: prezinta peri, glande sebacee si sudoripare
- Plan subcutanat: contine corp granos al alui Bichat, inconjurat dinapoi si inainte
de ductul parotidian. Acest plan contine urmatoarele elemente neurovasculare
superficiale:
a) Portiunea initiala a pachetului vasculonervos temporal superficial, format din
artera si vena temporala superficiala si nerv auriculo temporal
b) Ramura zigomatica faciala a nervului zigomatic
c) Ramuri zigomatice ale nerv facial
d) Artera transversa a fetei
e) Artera zigomatica orbitara
f) Venele comitante: dreneaza in vena temporala superficiala
- Plan muscular: contine un strat superficial : muschiul zigomatic mare si mic,
rizorius, ridicator comun al aripii nasului si buzei superioare, ridicator a buzei
superioare, platisma si portiunea orbitara a orbicularului ochiului;
- Plan mucos: reprezentat de mucoasa vestibulului bucal aderenta de muschiul
buccinator. Intre muschiul buccinator si mucoasa bucala se gasesc glandele
salivare mici, mucoase si submucoase. In dreptul molarului 2 se afla papila
parotidiana in care se deschide ductul stang. Mucoasa se reflecta pe arcade
dentare formad gingia
- Plan osteoperiostic
-

23. Regiunea parotido-maseterin. Loja parotidian

a. REGIUNEA MASETERINA regiune pereche, cuprinde planuri moi ce acopera
corpul mandibulei, inclusiv prelungirea anterioara a parotidei. Este situata in
partea posterioara a fetei.
LIMITE:
- Anterior: marginea anterioara a muschiului maseter
- Posterior: marginea posterioara a mandibulei
- Superior: arcul zigomatic
- Inferior: marginea inferioara a mandibulei
STRATIGRAFIA:
- Pielea: netede, mobila pe plan subiacent

Plan subcutanat: contine fibre ale muschiului zigomatic mare si rizorius, artera
transversala a fetei, prelungirea anterioara a parotidei, ramuri divergente ale
facialului, vasele temporale superficiale, nervul auriculo temporal, vase limfatice
care dreneaza in ganglioni submandibulari
- Fascia maseterina: ramura mandibulei formeaza loja maseterina contine muschiul
maseter, comunica in profunzime cu regiunea infratemporala
- Plan muscular: muschiul maseter
- Plan osteoarticular: arc zigomatic, ramura mandibulei, articulatia temporo
mandibulara
b. REGIUNEA PAROTIDIANA regiunea retromandibulei regiune pereche,
ascunsa inapoia ramurei mandibulei, contine glanda parotida, se intinde in
profunzime pana la procesul stiloid si fata laterala a faringelui.
LIMITE:
- Anterior: marginea posterioara a ramurei mandibulei
- Posterior:
apofiza
mastoidia,
marginea
anterioara
a
muschiului
sternocleidomastoidian
- Superior: porul acustic extern
- Inferior: orizontala care continua inapoi marginea inferioara acorpului mandibulei
STRATIGRAFIA:
- Pielea: cu peri
- Plan subcutanat: muschiul platisma si nervul auricular mare (din plex cervical)
- Plan facial: lama superficiala a fasciei cervicala se dedubleaza formand fascia
parotidiana
- Plan profund: glanda parotida
c. GLANDA PAROTIDA: este delimitata in mare parte de loja parotidiana formata
din prelungirea parotidiana a lamei cervicale care se desprinde la marginea
anterioara a muschiului sternicleidomastoidian si tapeteaza:
- Pantecele posterior a muschiului digastric
- Buchetul lui Riolan format din muschiul stilofaringian, stiloglos, stilohioidian,
ligamentele stilohioidian si stilomandibular
- Muschiul pterigoidian medial;
- Marginea posterioara a ramurii mandibulei si a maseterului
Raporturi extrinseci ale parotidei:
- Postero medial vine in raport cu spatiul mandibulo-vertebro-faringian. Acest
spatiu este impartit la randul sau de lama profunda a fasciei parotidiene in 2 spatii:
un spatiu glandular: in care se afla parotida si un spatiu subglandular(laterofaringian). Acesta este impartit de diafragma stiliana in 2 loje:
- Loja retrostiliana: contine pachetul vasculonervos al gatului(venajugulara interna,
carotida comuna, nervul vag), nervii 9(glosofaringian), 10(vag), 12(hipoglos),
ganglioni simpatici superiori, ganglini cervicali profunzi.
- Loja prestiliana: contine muschii pterigoidieni, nervul mandibular, artera maxilara
-

24. Cavitatea nazofaringian

Anterior se face comunicarea cu fosele nazale pron choane

Peretele superios (bolta faringelui) cuprinde in grosimea mucoase: bursa
faringiana, hipofiza faringiana si tonsila faringiana
- Peretele lateral se afla orificiul faringian al tubei auditive
Inflamarea mucoasei faringiene se poate propaga usor spre urechea medie
Tumefierea mucoasei de nivelul orificiului tubei duc la tulburari auditive
Orificiul tubei este delimitat:
- Posterior de proeminenta cartilajului tubei
- Inapoi careia se gaseste recesul faringian
-

:adaposte organul olfactiv si respirator si contine cavitatea nazala si nazofaringele

a)regiunea cavitatii anzale:este o regiune profunda a fetei situata inapoia piramidei
nazale,dedesubtul etajului anterior al bazei craniului ,deasupra cavitatii bucale si intre
cele 2 orbite.Cavitatea nazala comunica anterior cu exteriorul prin orificiile narinare iar
post cu nazofaringele prin choane.Cavitatea nazala e alcatuita din 2 cordoane intre care se
afla septul nazal si in care se deschid sinusurile paranazale.Cavitatatea nazala e organul
olfactiv si segmentul initial al cailor respiratorii.Este o cavitate septicam,cu patologie
bogata-inflamatia mucoasei foselor nazale-rinita sau inflamatia sinusurilor paranazalesinuzita.Fiecare fosa nazala prezinta vestibul nazal si fosa nazala propriu zisa,acestea
impartindu-se intr-un segment respirator si unul olfactiv.
a)vestibulul nazal:este un conduct vertical,usor turtit transversal.Este cuprins intre nara si
limen nasi,o creasta a peretelui lateral ,reprezentata de marginea inferioara a procesului
lateral al cartilajului septului nazal.Vestibulul e captusit de piele care contine glande
sebacee si peri-sediul furunculelor si foliculitelor
b)fosa nazala propriu zisa este delimitata de 4 pereti osteocartilaginosi tapetati de
mucoasa
Peretele medial:septul nazal:comunicarea ambelor fose.Are 3 portiuni:
Septul osos-posterior alcatuit din lama perpendiculara a etmoidului si vomer
Septul cartilaginos-septul nazal alar mare si alar mic
Septul membranos-anteroinf-separa cele 2 nari.Peretele septal este sediul deviatiilor de
sept determinand obstructii ale foselor nazale.
Peretele lateral:alcatuit anteroposterior din:nazal,procesul frontal al
maxilei,lacrimalul,fata nazala a corpului maxilei,fata mediala a labirintului
etmoidal,conca inferioara,lama perpendiculara a palatinului si lama mediala a procesului
pterigoid al sfenoidului.Peretele lateral prezinta o portiune ant neteda si o portiune post
,accidentata.Aceasta din urma prezinta proeminentele celor 3 cornete separate prin santuri
care conduc in cele 3 meaturi.Meaturile sunt spatii dintre fetele laterale ale cornetelor si
peretele lateral-in meaturi se deschid sinusurile paranazale.
In meatul superior:se deschid celule etmoidale posterioare
In meatul mijlociu:se afal hiatul semilunar marginit de procesul uncinat si bula etmoidala
care conduce in infundibul etmoidal.Acesta este un fund de sac in care se deschide
canalul frontonazal,hiatul maxilar,celulele etmoidale anterioare.In meatul inf se deschide
canalul nazo-lacrimal.Inapoia cornetului sup se afla recesul sfenoetmoidal-se deschide
sinusul sfenoidal.
Peretele superior-alcatuire:

Antero-post:nazal,spina nazala a frontalului,lama ciuruita a etmoidului,fata ant si apoi inf

a corpului sfenoidului
Raporturi:anteroposterior:sinusul frontal,etaj anterior baza craniului,sinusul sfenoidal
Peretele inf:larg,alcatuit din procesul palatin al maxilei,lama orizontala a palatinului
Peretii ososi ai cavitatii nazale propriu zise sunt captusiti de mucoasa nazala.Prezinta
deosebiri intre cele 2 zone:in zona inf,respiratorie,mucoasa e roza,bogat
avscularizata;zona olfactorie:coloratie galbuie
Linia de separatie trece prin marginea libera a cornetului sup si regiunii corespunzatoare a
peretelui septal.
Irigatia arteriala:Arterele etmoidale ant si post din oftalmica,artera
faciala(vestibul),arterele nazale post laterale si septale din sfenopalatina
Vene:ant:v faciala,post:sfenopalatina,sup:venele etmoidale
Pe septul nazal,la 1 cm desupra narii se afla o zona bine vascularizata ,pata vasculara
(Kiesselbach)datorita anastomozelor dintre venule.Sediul epistaxisului anterior
Limfa:noduri retrofaringiene si cervicale laterale profunde
Inervatie:maxilar,palatin mare si etmoidal anterior
Explorare:prin rinoscopie
Nazofaringele:anterior face comunicarea cu fosele nazale prin choane;peretele superior
cuprinde in grosimea mucoasei:bursa faringiana,hipofiza faringiana si tonsila
faringiana.Tonsila faringiana e bine dezvolatata pana la pubertate dupa care involueaza
.Pe pretele lateral al nazofaringelui se gaseste orificiul faringian al tubei
auditive.Faringita poate duce la otita.Orificiul tubei delimitat post de cartilajul tubei
inapoia caruia se gaseste recesul faringian.

25. Zona pneumatizat paranazofaringian

Sinusurile paranazale sunt cavitati pneumatice pereche situate in jurul foselor nazale, cu
rol de izolatori termici, rezonotori sonori.
SINUSUL MAXILAR: este cel mai voluminos, continut in corpul maxilei.
Raporturi: - superior cu orbita (prin acest perete trece manunchiul vasculonervos
suborbitar) si cu sinusul etmoidal
o Peretele anterior raspunde fosei canine
o Peretele posterior: raspunde foselor infratemporala si pterigopalatina
Podeaua sinusului raspunde radacinilor premolarului 2 si primilor 2 molari.
Raspunde lateral procesului zigomatic al maxilei
- Medial vine in raport cu meaturile mijlociu si inferior, pe acest perete se gaseste
orificiul sinusului ce se deschide in meatul mijlociu
SINUSUL FRONTAL este situat in grosimea solzului frontal
Raporturi:
o Peretele anterior: gros, raspunde planurilor superficiale ale regiunii
frontale, este peretele chirurgical prin care se face trapanarea sinusului;
o Posterior: printr-o lama osoasa, subtire, raspunde etajului neurocraniului,
venind in raport cu meningele si lobul frontal al creierului
o Peretele medial: corespunde unui sept ce separa cele 2 sinusuri frontale.

o Inferior: baza sinusului raspunde in partea laterala orbitei, iar medial fosei
nazale. Aici se gaseste orificiul ce se continua cu canalul frontonazal care
se deschide in infundibulul meatului mijlociu
SINUSUL ETMOIDAL:cuprins in labirintul etmoidal, alcatuit din 6-10 cavitati
neregulate, ce comunica intre ele , numite celule etmoidale. Acestea se impart in 3
grupuri: anterioare si mijlocii se deschid in meatul mijlociu, posterioare se deschid in
meatul superior.
Raporturi:
o Medial fosa nazala
o Lateral orbita
o Superior etajul anterior al bazei craniului
o Inferior sinus maxilar
SINUSUL SFENOIDAL: asezat in corpul sfenoidului
Raporturi:
o Superior: glanda hipofiza, chiasma optica, encefalul
o Lateral: sinusul cavernos al durei mater
o Anterior: fosa nazala
o Medial: sinusul de partea opusa
o Posterior: etajul pontin al trunchiului cerebral
Cavitatile sinusale sunt captusite de o mucoasa care se continua cu cea a foselor nazale,
ce contin putine vase sangvine si are rolul unui periostcare acopera peretii ososi.

26. Vestibulul bucal

Este spatiul virtual cu concavitatea orientata posterior delitat de buze, obraji si
arcadele dentare
- Mucoasa labiobucala se reflecta si se continua cu cea alveolara delitand
fornixurile vestibulare sau santul vestibular superior si inferior, in fiecare sant
mucoasa formeaza frenul buzei respective si plicile alveolobucale, situate in
dreptul premolarilor
LIMITE:
- Externa: buzele si obrajii
- Interna: arcadele alveolo dentare superioara si inferioara
COMUNICARI:
- Cu cavitatea bucala prin spatiile interdentare si spatiile retromolare
- Cu exteriorul prin orificiul bucal
ELEMENTE DE SUPRAFATA
- Fraul buzei superioare este o plica mucoasa mediana intinsa intre mucoasa buzei
superioara si mucoasa alveolara
- Fraul buzei inferioara este o plica mucoasa mediana intinsa intre mucoasa buzei
inferioara si mucoasa alveolara
- Plicile alveolo bucale sunt plici mucoase situate in dreptul premolarilor care
strabat santul vestibular
-

Papila parotidiana si orificiile de deschidere al ductului parotidian Stenon in

dreptul molarului 2 superior
- Fosa canina este on depresiune situata pe fata anterioara a corpului osului maxilar
- Eminenta canina este o proeminenta situata pe fata amterioara aosului maxilar
situat in dreptul radacinii craniului
- Creasta zigomatico alveolara este o proeminenta verticala care se termina in
dreptul molarului 1 superior; separa fata anterioara a corpului osului maxilar de
fata infratemporala a acestuia
VASCULARIZATIA SI INERVATIA
- Arterele labiale(superioara si inferioara), artera mentala, artera submentala, artera
bucala, artera infraorbitala, artera transversa a fetei
- Venele: vena faciala, plexul venos pterigoidian
- Limfaticele: dreneaza in limfonodulii submandibulari, submentali, parotidieni,
bucali, si cervicali profunzi
- Nervii orbital, mental, bucal, alveolari superiori si inferiori
CONFIGURATIA EXTERNA A BUZELOR
- Fata anterioara prezinta filtrum (un sant vertical median), tuberculum (o
proeminenta mediana la nivelul buzei superioara); santul mento-labial (un sant
orizontal situt intre regiunea mentala si buza inferioara; intre fata anterioara
tegumentara si fata posterioara mucoasa se afla o zona numita rosul buzelor
- Comisura bucala este locul de unire al buzelor; comisura participa la formarea
unghiului bucal
-

27. Cavitatea orofaringian propriu-zis

este un spatiu virtual ocupat in totalitate atunci cand cele 2 arcuri dentare superioare
sunt apropiate. Comunica anterior cu vestibulul bucal, posterior cu vestibulul
faringian.
LIMITE:
- Superior: bolta palatului dur
- Inferior: planseul cavitatii bucale
- Anterolateral: fata linguala a arcadelor dentare, zona retromolara
- Posterior: istmul orofaringian
Istmul orofaringian este delimitat:
- Superolateral de arcurile palatoglosiale
- Inferior: de radacina limbii ( la nivelul junctiunii cu portiunea orizontala)
STRATIGRAFIA studiata pe fiecare perete
1. Peretele anterior: este reprezentat de arcurile dentare formate din odontoane sau
organe dentare
Odontoanele cuprinde: dintele, format din pulpe dentare, smalt si dendina; precum si un
compartiment de atasare denumit paradontiu, reprezentat de elemente de sustinere:
cement, osul alveolar si peridont si elemente de acoperire=gingia.
Osul alveolar prezinta 2 compartimente:

A) Osul alveolar propriu zis format de osul compact care formeaza peretii alveolelor
dentare denumit lamina criboasa/ lamina dura (perforat de numeroase orificii
neurovasculare)
B) Osul de vsustinere subiacent, primul format din osul spongios trabecular limitat
vestibular si oral de compactele alveolare externe aorespunzatoare maxilei si
mandibulei.
Peridontiul este situat in spatiul periodental, cuprins intre corticala alveolara interna si
cementul radicular. Este format din fibre dento alveolare, dispuse in jurul radacinii, si
fibre gingivale dispuse in jurul coletului dintelui.
Gingia reprezinta o portiune specializata a mucoasei orale care inconjoara regiunea
cervicala a dintilor si acopera procesele alveolare mentinandu-se pana la jonctiunea
muco-gingivala. Este formata din 3 portiuni:
- Gingia libera(marginala) de culoare rozie, ferma, fara luciu, care inconjoara
coletul dintelui formand santul gingival. Se intinde de la jonctiunea smalt-cement
pana la marginea coronara a gingiei pana la marginea variabila 0,5-2 mm
- Gingia interdentara (papilara) localizata intre dinti, care datorita existentei
papilelor determina aspectul festonat al gingiei libere
- Gingia atasata este partea care continua gingia libera, acopera osul alveolar pana
la linia mucogingivala. Este atasata colului dental prin intermediul epiteliului
jonctional. Este imobila prin atasarea ferma a osului alveolar si cementului
subiacent, prin contrast cu mucoasa alveolara care e mobila si nekeratinizata. Este
separata de mucoasa alveolara prin jonctiunea mucogingivala.
Santul gingival este santul care inconjoara dintele, fiind dispus intre dinti si gingia
normala, sanatoasa.
Dintii (odontii), organe dure, dar vii, fixati in alveolele dentare ale maxilarului superior si
mandibulei, sunt dispusi pe doua randuri, ce constituie arcadele dentare.
Totalitatea dintilor formeaza dentitia, care este temporara sau de lapte si cuprinde 20 dinti
(aparuti intre 6 si 15 ani) si permanenta cu 32 dinti. Dupa forma si caracterele individuale ale
dintilor, se deosebesc patru feluri de dinti: incisivii - 8, caninii - 4, premolarii - 8, molarii - 12.
Dintii sunt alcatuiti din 3 parti: coroana, gat/ col si radacina
Coroana prezinta pe fata ocluzata proeminente numite cuspizi in numar de 1-5, mai putin
incisivii, legati intre ei prin creste transversale si triunghiulare; pe fata linguala incisivii si caninii
prezinta o proeminenta numita tuberculul coroanei.
Gatul/colul este partea dintre smalt si cement.
Radacina este infipta in alveola se si termina printr-un varfv al radacinii.
Fetele dintelui:
- Fata ocluzala/masticatorie(incisivii si caninii) nu au aceasta fata ocluzata, au margine
incizala)
- Fata vestibulara este labiala sau bucala (da spre buze)
- Fata linguala este spre cavitatea bucala (incisivii si caninii prezinta niste creste marginale
care se termina in cingulul (braul care uneste cele 2 creste marginale)
- Fata de contact 2 la numar(fete laterale) se numesc mediala(priveste spre mijloc) si
distala(priveste posterior)
Sectiunea verticala dinspre dinte, se observa:

O zona periferica, dura, numita dentina

O zona centrala, cuprinde cavitatea dintelui, cavitate care la nivelul coroanei se numeste
cavitatte coronara
- La nivelul radacinii canal radicular.
In cavitatea dintelui se gasesten pulpa dintelui, care contine vase sangvine si limfatice intr-o
atmosfera de tesut conjunctiv.
La periferia dintelui se gaseste unstrat unicelular numit odontoblaste.
Smaltul acopera dentina iar in structura sa sunt prezente niste prisme adamantine (fascicule
de fibre de colagen asezate in toate directiile(verticale, orizontale, oblice)). La suprafata este
acoperita de o membrana = cuticula dintelui.

Cementul reprezinta stratul de invelis al radacinii dintelui, este o varietate de tesut osos,
este secretat de celulele membranei periodontale.
Periodontiul tesut conjunctiv vasculonervos cuprins intre cement si peretele alveolar (in
spatiul alveolo-dentar). La nivelul colului e reprezentat de gingie. Trimite in cement fibre
de colagel numite fibre Sharpey realizeaza un adevarat ligament alveolo dentar (o
articulatie de tip sindesmoza).
2. Peretele posterior: este alcatuit din valul palatin, prezent doar in partea superioara,
dedesubtul sau gasindu-se istmul bucofaringian. Are o forma patrulatera, prezinta
inferior, pe linia madiana uvula, de la care pornesc cele 2 perechi de arcuri palatine,
care iau parte la delimitarea foselor tonsilare
Structura:
- Planul mucos anterior: se continua cu mucoasa palatului dur si cu cea a
vestibulului faringian
- Planul glandular: glande asemanatoare cu cele de pe bolta palatina
- Planul aponevrotic: aponevroza valului, forma patrulatera, situata in treimea
superioara a valului palatin
- Planul muscular: 5 perechi de muschi, asezati in 3 straturi:
a) Anterior - palatoglosul si tensor al valului palatin
b) Al 2 strat: ridicator al valului si palatofaringianul
c) Al 3-lea strat: muschii uvulei
- Planul mucos posterior: se continua cu mucoasa nazala
Arterele: vin din palatina descendenta(ram a maxilarei) si din palatina ascendenta(ram a
facialei)
Venele: superioare dreneaza spre venele nasului, cele inferioare spre venele linguale.
Limfaticele: tributate noduriloe cervicale laterale profunde superioare
Inervatia senzitiva: nervii palatini mici(din maxilar), mandibular, vag si glosofaringian,
prin plexul faringian
3. Peretele inferior planseul cavitatii bucale, format din:
- Mucoasa sublinguala, subtire, transparenta, mobila, se continua cu: mucoasa
limbii, plicile glosopalatine, gingia
- Submucoasa: formata din tesut conjunctiv lac cu urmatoarele elemente
vasculonervoase: nervii provin din ramura sublinguala a nervului lingual din
mandibular, ramuri gingivale inferioare ramuri din plexul alveolar inferior;
arterele cu originea in artera sublinguala ramura a arterei linguale din carotida
externa, venele dreneaza in vena sublinguala apio in vena linguala.
Regiunea sublinguala ascunsa de corpul limbii

Mucoasa sublinguala cu fraul limbii, plicele sublinguale, carunculele sublinguale pe

care se deschid ductele submandibular si sublingual mare.
Loja sublinguala are 4 pereti:
- Medial: muschii genioglos si hipoglos
- Lateral: foseta sublinguala a mandibulei
- Superior: mucoasa regiunii
- Inferior: diafragma gurii
Loja contine: glanda salivara sublinguala cu ductul sublingual mare, se alatura
ductului submandibular, si ductele accesorii. Pe fata mediala: prelungirea glandei
submandibulare cu ductul omonim, vasele sublinguale si nervul lingual.
LIMBA: organ musculo membranos. Are 2 portiuni distincte: radacina si corpul
limbii, separate la suprafata de santul terminal.
- Radacina: portiune fixa la organele din jur, se afla in faringe. Este situata posterior
de santul terminal; din partea posterioara pornesc spre epiglota plicile
glosoepiglotice intre care se afla valeculele epiglotice. Are o fata posterioara pe
care se afla tonsila linguala.
- Corpul limbii: portiunea libera, este separata de radacina prin santul terminal,
anterior se sant se afla papilele valate, impreuna cu care formeaza V lingual
Vascularizatia : artera linguala, artera palatina ascendenta si artera
faringiananascendenta, vena linguala ; limfaticele submentali, submandibulari si
cervicali profunzi
Inervatia: motorie: nervul 12 inerveaza toti muschii limbii cu exceptia muschilor
palatoglos(nervul 10) si stiloglos (nervul 9).
Inervatia senzitiva nervul lingual si nervul 9
STRATIGRAFIA: este formata dintr-un schelet osteo-fibros, muschi si mucoasa
- Scheletul format din osul hioid, memebrana hioglosiana septul lingual
- Muschii extrinseci: genioglosul(in evantai de la varful limbii la hioid),
stiloglosul(de-a lungul marginii corpului pana la radacina) hioglosul, palatoglosul,
faringoglosul
- Muschii intrinseci: rol de a modifica forma limbii: longitudinalul superior(sub
mucoasa fetei dorsale a corpului limbii), longitudinalul inferior (intre genioglos si
hipoglos), muschiul transvers(transversal in toata masa corpului limbii) muschiul
vertical ( de la fata dorsala la cea inferioara).
- Mucoasa linguala: inveleste in intregima organul. Pe partea dorsala a corpului
prezinta papilele linguale. Cele mai mari sunt caliciforme, papilele fungiforme
pe fata dorsala, papilele foliate partea posterioara a fetei dorsale a limbii; toate
aceste 3 categorii au in structura lor muguri gustativi: papilele filiforme si papilele
cronice.
Irigatia arteriala: artera linguala ramura terminala, arteral profunda a limbii, situata
aproapede fata inferioara. Ramuri din arterele palatina ascendenta si faringiana
ascendenta.
Venele sunt tributare lingualei
Vasele limfatice bigat anatomozate homo si heterolateral converg spre nodurile
submentoniere, submandibulare, cervicale laterale profunde.
Nervii motori provin din facial pt stiloglos si palatoglos si din hipoglos pentru ceilalti.
Sensibilitatea generala: nervii lingual, glosofaringian, laringeu superio

Sensibilitate gustativa glosofaringian, lingual.

28. Vestibulul orofaringian

Se intinde in faza digestiva anteroposterior si craniocaudal formand un culoar
continuu cu gura esofagului, iar in faza respiratorie se restrange si antreneaza
functionarea simultana a sfincterelor labial glosopalatin si cricofaringian,
permeabilizand zona de pasaj nazo-tubo-faringo-laringian.
LIMITE:
- Peretele superior:reprezentat de valul palatin, dispus orizontal care inchide istmul
faringian astfel:
Superior: fata nazala a valului palatin cu uvula
Lateral: arcurile palatofaringiene, orizontalizate, aplicate pe
proeminentele plicii lui Passavant, in grosimea careia se afla
fasciculul circular palatofaringian al nervului constritor superior al
faringelui
Posterior: peretele posterior al faringelui ce plica palatofaringiana
proeminenta
In faza respiratorie istmul faringo-nazal este larg deschis fiind delimitat:
Anterior: de marginea inferioara a cadrului choanal
Posterior: de peretele posterior al faringelui
Lateral: plica palatofaringiana
- Peretele lateral format din arcul palatoglos, fosa si tonsila palatina, arcul
palatofaringian
- Peretele anterior: larg deschis formand comunicarea cu cavitatea orala prin istmul
orofaringian delimitat astfel:
Superior: fata ovala a valului palatin
Lateral: arcurile palatoglosiene
Inferior: zona de jonctiune a portiunilor orizontale si verticale a
limbii
- Peretele inferior reprezentat de segmentul vertical al limbii, jonctiunea
glosopalatina cu plicile glosoepiglotice, valeculele si fetele posterioare a epiglotei
-

29. Spaiul paratubar

Este un interstitiu conjunctiv organizat in jurul tubei auditive,avand forma de
prisma triunghiulara cu 3 pereti si 2 orificii
Peretii spatiului paratubar:
-peretele medial:reprezentat de peretele lateral al faringelui de la jonctiunea cu
marginea post a lamei pterigoidiana mediala pana la unghiul lat al faringelui

-peretele lateral:lama profunda a fascici parotidiene profunde ,derivata a fasciei

cervicale superficiale,intre procesul stiloid si ligamentul sfenomandibular
-peretele posterior:alcatuit din segmentul stilofaringian al fasciei stiliene
Orificiile spatiului paratubar:orif sup este inchis de tuba auditiva
Orif inf-este situat in plan conventional al palatului dur si face legatura cu
spatiul paratonsilar
Continut:1.complex tubar fibrocartilaginos
2.originea cu muschiul tensor si ridicator al valului palatin
3.elemente vasculonervoase:nervul glosofaringian,ramura linguala a
facialului.Artera faringiana ascendenta urca pe peretele posterolateral al
faringelui unde participa la formarea plexului pterigoidian.
Artera palatina ascendenta(ram din faciala)urca intre muschiul constrictor sup al
faringelui si pterigoidianul medial emitand artera tonsilara dupa care se termina
in plexul arterial perifaringian
Plex venos perifaringian,limfoganglioni cervicali profunzi

30. Spaiul paratonsilar

Spaiul paratonsilar
Se afla sub spatiul paratubar si are si el forma de prisma triunghiulara cu 3
pereti si 2 orifcii
Peretii sp.paratonsilar:
-LATERAL:a)lama profunda a fasciei parotidiene care ajunge pana la peretele
lateral al faringelui
b)fata mediala a muschiului pterigoidian medial
-MEDIAL:peretele lat al faringelui-muschiul constrictor sup acoperit de fascia
bucofaringiana
-POSTERIOR:portiunea stilofaringiana a fasciei stiliene
Orificiile spatiului paratonsilar
1.orif sup:se afla in plan conventional al palatului dur si face comunicarea cu
spatiul paratubar
2.orif infeior comunica cu spatiul laterocervical lateral
Continutul spatiului paratonsilar:
1.fasciile inf ale muschiului stilofaringian
2.elemente vasculonervoase:nervul glosofaringian,artera faringiana
ascendenta,palatina ascendenta,plex venos faringian,ganglionii cervicali
profunzi

31. Spaiul carotic superior

Spatiul carotic superior este un interstitiu conjuctiv organizat in jurul axei
neurovasculare a gatului, care ocupa segmetul superior al lojei carotide.

Are forma unui trunchi de piramida patrunghiulara, cu baza inferior si varful

trunchiat superior.
Peretii spatiului carotic superior sunt alcatuiti din urmatoarele formatiuni:
-lateral-m. Sternocleidomastoidian cu fascia sa,
-medial-unghiul laterial al faringelui care se continua posterior cu septul
sagital retrovisceral,
-anterior-diagfragma stiliana,
-posterior-fascia prevertebrala
-varful trunchiat-baza craniului cu foramenele jugular si carotic
-baza-deschisa larg spre trigonul carotic,este limitat de:
-medial-constrictor mijlociu al faringelui
-lateral-burta posterioara a muschilui digastric, acoperit de
sternocleidonastoidian,
-posterior-fascia prevertebrala
Continutul spatilui carotic superior este reprezentat de numeroase
formatiuni neurovasculare
Nervii care traverseaza spatiul carotic superior apartin manunchilu
neurovascular al gatului sau traverseaza acest spatiu indreptandu-se sper
alte interstitii conjuctive.
-nervul vag
-nervul glosofaringian
-nervul accesor
-nervul hipoglos
Arterele spatiului carotic superior
-artera carotida interna
-artera occipitala
Vena jugulara interna continua sinus venos sigmoid si iese din craniu prin
compartimentul posterolateral al foramenului jugular,unde prezinta bulbul
superior al venei jugulare interne,pe a carui fata posterioara se gaseste
glosumul jugular
32. Spaiul retrovisceral
Se dezvolta din aparitia lamelor mezenchimale ale fetei ventrale a
mezoblastului axial cefalic si fata dorsala a intestinului anterior primitiv.Este cel
mai lung spatiu previsceral.Se intinde de la baza craniului la T4.
Prezinta 3 segmente:
a)cefalic:corespunde fetelor post ale cavitatii nazo si orofaringiene si fata ant
C8-C1-C2
b)segmentul cervical corespunde fetei posterioare faringoesofagiene si fata ant a
C3-T2
c)segmentul toracal-fetele ant a T3,T4

LIMITE:
Sup-fata inf a procesului bazilar al occipitalului post insertiei fasciei
faringobazilare
Ant-peretele post al faringelui acoperit de fascia bucofaringiana
Post-fascia prevertebrala ce acopera muschii prevertebrali
Lateral-septuri sagitale si fascia prevertebrala
CONTINUT
-tesut conjunctiv lax in care se gasesc ganglioni profunzi,tesutul conjunctiv lax
se continua inferior cu mediastinul post ,fapt ce permite difuzarea unor abcese
retrofaringiene in mediastinul post determinand mediastinite posterioare de o
gravitate deosebita.

33. Proiecii i descoperiri la nivelul capului

34. Punctele craniometrice
Inaltimea capului se masoara intre 2 planuri orizontale unul prin vertex,altul
prin marginea inf a mandibulei.
Valori normale:20-22 cm(1/8 din inaltimea corpului)
Diametrul antero-posterior este de la radacina nasului la protuberanta occipitala
externa:19-20 cm
Diametrul transversal-intre cunctele cele mai proeminente are regiunii
temporale:14-16 cm
Circumferinta capului-plan orizontal trasat prin arcurile supraciliare 50-60cm
Cu ajutorul acestor date se calculeaza indicele craniometric:
INDICELE CRANIOMETRIC=diamterul transversal x100(diam anteropost)
In functie de indicele craniometric avem:
Cranii brahiocefalice:indice cr>75
Cranii doliocefalice:indice cr<75
Punctele topografice craniometrice:La nivelul boltii craniului avem punctul
cranion de a lungul suturii metopice:glabela,ophryon(depresiunea
supraglabelara),bregma-sutura coronara
Apoi pe sutura sagitala:
-lambda-intersectia parietalelor cu occipitalul
-obeliscul-5 cm inaintea lambda
-inionul:mai posterior
In functie de aceste puncte,calvaria se delimiteaza printr-un plan transversal
delimitat oblic anteroposterior care trece prin glabela si inion.Lateral se gaseste
punctul stephanion dispus la intalnirea suturii coronare cu linia temporala
sup.Se gasesc si bosele :frontala,parietala si occipitala.Partile laterale ale
craniului mai prezinta creasta temporala a frontalului de la apofiza orbitei
externe,continuandu-se cu linia temporala superficiala unde se formeaza din
fontanela asterica punctul asterion.Sub linia superioara de la parietal se gaseste
o linie curba ,inferioara care se continua posterior cu radacina longitudinala a
arcadei zigomatice.Sub extremitatea anterioara a acestei linii se gaseste punctul

pterion aflat la locul de intalnire a 4 oase:frontalul,temporalul,parietal si aripa

mare a sfenoidului.
Punctele craniometrice ale fetei:
Punctul nasion:articulatia nazalelor cu frontalul
Punctul spinalsubnazal:la unirea maxilarelor superioare sub orificiul narinar
Punctul alveolar:pe marginea alveolara a maxilarelor superioare
Punctul mentonier:pe linia mediana la nivelul intersectiei acesteia cu marginea
inf a mandibulei
Punctul glenoidian:in centrul cavitatii articulare temporale
Punctul molar:fata externa a molarului
Axul craniului fetal poate fi impartit in 2 brate inegale de coloana vertebrala la
niv articulatiei occipitoatlantoide:brat lung-articulat ant spre frunte
Brat scurt-post-occiput

35. Organizarea topografic a gtului. Delimitare topografic.

Linii de proiecie.
Organizarea topografic a gtului. Delimitare topografic. Linii de proiecie.
Gatul este format dintr-o portiune numita cervix si o portiune nuchal. Aceasta la randul ei
este formata din coloana vertebrala cu arcurile si muschii aferenti, acestia impreuna
definesc organul axial.
Organul axial contine spatiul neural spinal.
Cervixul reprezinta portiuni somatice si viscerale cervicale
Din punct de vedere topografic gatul este format din 2 elemente:
- Un continator somatic dorsal organ axial, spatiu neural spinal
- Un continator somatic ventral cu organixare parietala, care circumscrie lojele
viscerale.
Continatorul somatic dorsal este format dintr-o regiune superficiala denumita regiune
nuchala sau ceafa si o regiune profunda denumita regiune prevertebrala. Continatorul
somatic dorsal este reprezentat de maduva spinarii
Continatorul somatic ventral este format din regiunile antero-laterale ale gatului:
- Regiunea anterioara a gatului
- Regiunea laterala a gatului
- Regiunea sternoclaidomastoidiana
Continutul ventral al gatului este reprezentat de spatiul conjunctiv cervical cu 2 elemente:
- Primul sunt lojele viscerale
- Interstitiile viscerale care pot fi de 2 categorii: mediane previscerale si laterale sau
previscerale, asociate cu pachetul vasculonervos al gatului
LIMITE:
- Superior: separa gatul de cap, urmeaza marginea inferioara a corpului mandibulei
si se continua prin orizontala dusa pana la marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, trece prin baza procesului mastoidian, urmeaza linia
nuchala superioara si se termina pe protuberanta occipitala externa
- Inferior: separa gatul de trunchi:

o anterior: incizura jugulara a sternului, fata superioara a articulatiei

sternoclaviculare si a claviculei pana la articulatia acromioclaviculara
o posterior lini conventionala transversala care uneste cele 2 articulatii
acromioclaviculare, trecans prinprocesul spinos al celei vertebrei C7

36. Fasciile gtului

Spatiul gatului in spatiile interstitial sunt delimitate de fasciile gatului si derivatele acestora.
Fasciile gatului formeaza astfel teci musculare, spatii interstitiale de miscare, spatii conjuctive
(in jurul elementelor neurovasculare), precum si comunicari intre diferite loje ale gatului.
Fascia de invelis a gatului prezinta orificiul prin care trec elemente neurovasculare.Fascia
cervicala prezinta 3 lame:
-o lama superficiala sau fascia de invelis
-o lama mijlocie sau lama patrulatera
-o lama profunda sau lama prevertebrala
Din aceste lame se formeaza tecile musculare si tecile conjunctive vasculonervoase din care
se delimiteaza spatiile interstitiare.
Fascia pretrohleara prezinta 2 lame conjunctive, iar cea prevertebrala delimiteaza regiunea
cervicala anterioara de regiunea prevertebrala.
Fascia carotica se intinde de-a lungul pachetului vasculonervos a gatului fiind impartit de un
sept medial in 2 compartimente:
1. unul medial neuroatrial- contine nervul vag si artera carotida comuna interna
2. unul lateral- cu vena jugulara interna si limfoganglionii jugulari
Teaca carotica adera de cele 3 foite ale fasciei cervicale.

37. Regiunea lateral a gtului

Se imparte in 2 regiuni
Triunghiul cervical posterior sau regiunea supraclaviculara: zona situata in afara lojelor
viscerala si vasculara, unde in interiorul constrictorului parietal, se afla doar un interstitiu
conjuctiv organizat de-a lungul nervului accesor si arterei occipitale. O regiunea strict
parietala care completeaza constrictorul cervical intre muschii limitanti, situati in partea
laterala, avand baza orientata inferior si varful postero-superior.
In portiunea superioara, regiunea e usor bombata in timp ce in portiunea inferioara este
escavata formand fosa supraclaviculara.
Limite:
1.limita superficiala.:-anterior: marginea posterioara a sternocleidomastoidianului
-posterior: marginea supero-laterala a trapezului
-inferior: fata superioara a claviculei
Varful este orientat pe linia nuchala,superior, unde se intalnesc insertiile superioare ale
celor2muschi limitanti.
2.limite profunde-reprezentate de fetele profunde ale fasciilor de invelis si fasciei pretraheala
Stratigrafie:
1.plan superficial-piele

-tesut celular subcutanat

-strat musculo-fascial superficial, format din piele, tesut celular
subcutanat si urmatoarele elemente neurovasculare:
-nerv occipital mic, nerv auricular mare, nervii supraclaviculari
-ramuri arteriale din artera cervical superficiala si din suprascapulara
-vena jugulara externa
-limfatice superficial
2.plan profund-reprezentat. de fascia pretrohleara si bucla inferioara a
muschiului.omohioidian
Bucla inferioara a muschiului.omohioidian imparte aceasta regiune in 2 triunghiuri:
-omoclavicular, delimitat:-postero-sup- burta inferioara a omohioidianului
-anterior- marginea posterioara a sternocleidomastoidianului
-inferior- fata superioara a claviculei
-omotrapezoid, delimitat:-anterior- marginea posterioara a sternocleidomast.
-posterior- marginea anterioara a trapezului
-antero-inferior- burta inferioara a omohioidului

38. Regiunea suprahioidian (triunghiul submandibular)

Triunghiul submandibular, denumit si regiunea suprahioidiana laterala, are un aspect exterior
diferit in functie de pozitia capului, astfel:
-in extensia gatului, cu capul rotat pe partea contralaterala(pozitia chirurgicala)regiune usor bombata
-in flexia moderata a gatului(pozitie de explorare clinica) -are aspectul unui sant
antero-posterior in care se poate palpa inafara sau in lateral, fata mediala a corpului
mandibulei, iar medial peretele orofaringelui si pediculului limbii.Pe marginea
inferioara a corpului mandibulei se poate palpa ganglionii limfatici submandibulari.
Limite: 1.Limite superficiale superior-marginea inferioara a mandibulei
-anterior-marginea. mediala a burtii inferioare a
muschiului.digastric
-posterior-marginea. inferioara a burtii inferioare a
muschiului.digastric
2.Limite profunde- reprezentate antero-posterior.de muschii miohioidieni, care
participa la formarea planseului cavitatii bucale, si stiloglos.
Stratigrafie: structurat pe 3 planuri:
1. plan superficial: a)pielea
b)tesut celular subcutanat
c)strat musculofacial superficial(cu m.platysma, fascia cervical superficiala,
elemente neurovasculare superficiale)
2.plan intermediary:a)lamina superficiala a fasciei de invelis
b)loja submandibulara
c)lamina profunda a fasciei de invelis
3.plan profund: a)strat muscular superficial format de muschii digastrics si stilohioidian
b)strat muscular intermediar format de muschiul.milohioidian
c)strat muscular profund format de muschiul.hioglos

Pachetul vasculonervos superficial e format din urmatoarele elemente: nerv cervical transvers
al plexului cervical (din neuromerele C2 si C3).Acestea devin superficiale la marginea
posterioara a m.sternocleidomastoidian, incruciseaza fata sa lateral si se indreapta catre linia
mediala anterioara, dupa care perforeaza lamina superficiala a fasciei cervical profunde si se
imparte in urm ramuri:
-ramura ascendenta-asigura inervatia cutanata a tegumentului acestei zone
-ramura. marginala a mandibulei nervului.facial
-ramura. Cervical a nervului. facial
-ramuri din arterele submentoniera si submandibulara sunt ramuri ale arterei
faciale
-loja submandibulei
In partea post a triunghiului se mai gasesc: portiunea inferoara. a glandei parotide si
segmental superior. al tecii carotice.
In stratul muscular profund, intre muschiul. milohioidian si hioglos, se formeaza. hiatul
muscular sau hiatusul hioglos milohioidian, care e un spatiu triunghiular ce asigura
comunicarea intre lojele submandibulare si sublinguale, fiind delimitate astfel:
-lateral: muschiul.milohioidian
-medial: muschiul.hioglos
-superior: mucoasa sant. gingivolingual
Continutul acestui hiatus=reprezentat de urmatoarele elemente:
-ductul glandei submandibulare
-nervul hipoglos
-nervul lingual
-ganglionii submandibulari

39. Trigonul carotic superior

Este o regiune strict parietala cu structura fasciata care permite accesul catre un element
neurovascular:
-postero-lateral.:vena jugulara interna, ansa cervicala
-antero-medial: carotida comuna, carotida externa impreuna cu ramurile sale colaterale
anterioare; tiroidiana superioara, lingual, facial.
Pe un plan posterior. carotidei externe se afla carotida interna, nervul. vag, nervul. hipoglos.
Limite:
1.limite superficiale:-superior: marginea inferioara a pantecelui posterior a digastricului
-inferior: marginea supero-laterala. a pantecelui superior a miohioidianului
-posteror: marginea anterioara a sternocleidomastoidianului
2.limite profunde: asigurate de fata profunda a fasciei de invelis
Stratigrafia: -pielea
-tesut adipos subcutanat
-spatiul musculo-facial: muschiul.platysma, fascia cervical superficiala.,
elemente neurovasculare superficiale.
Elemente. neurovasculare. superficiale. Sunt reprezentate de:
-ramuri ale nervului cervical transvers
-ramuri. ale arterei tiroidiene superioare
-vena jugulara externa

-vena sternocleidomastoidianului
-limfatice superficial

40. Triunghiul carotic inferior (triunghiul omotraheal)

Regiunea parietala situate anterior lojelor vasculare si viscerale ale gatului.
Cele omotraheale formeaza rombul omotraheal.
Limite: 1.limite superfiial: -superior:se intinde pana la marginea supero-lat. a capatului
superior al muschiului.omohioidian
-posterior:se intinde pana la marg. ant a m.sternocleidomastoidian
-medial:se intinde pana la linia alba subhioidiana sau linia mediana a
gatului
2.limite profunde: corespunde fetei profunde a fasciei pretraheale
Stratigrafia:
1.plan profund piele
-tesut celular subcutanat
-strat musculofacial superficial-format din m.platisma, fascia cervicala
superficiala, elemente neurovasculare superficiale.
2.plan musculo-facial profund-format. din fascia de invelis din spatiul suprasternal, fascia
pretrohleara, muschii infrahioidieni dispusi in 2 planuri: -un plan superficial. cu muschii
sternohioidian si portiunea sup a omohioidianului
-un plan profund form. din
m.sternohioidian si tirohioidian
Cu exceptia muschiului.tirohioidian, toti muschii hioidieni sunt inervati de ansa cervicala,
muschiul.miohioidian inervat de o ramura a hipoglosului si filetele nervoase din primul nerv
spinal.
Elementele neurovasculare superficiale ale acestei zone:
-ramuri superficiale. din nervul cervical transvers
-arterele superficiale. derivate din artera tiroidiana inferioara, ram al arterei subclavie
-vena jugulara anterioara. care va strabate fascia de invelis, patrunde in spatiul suprasternal
unde se anastomozeaza cu cea din partea opusa formand arcul venos jugular; in continuare se
indreapta lateral si inferior si se varsa in vena jugulara externa fie in vena subclavie.
-limfaticele superficiale dispuse de-a lungul venei jugulare anterioare
Spatiul suprasternal: format din muschii sternocleidomastoidieni impreuna cu marginea
superioara. a sternului si dedublarea fasciei pretraheale. Acest spatiu cuprinde:
-portiunea inferioara. a venei jugulare anterioara
-arcul venos jugular
-ganglioni suprasternali
-tesut adipos

41. Triunghiul submentonier

Corespunde regiunii suprahioidiene mediane cu urmatoarele limite:
a) limita superficiala-inferior-capul hioidului
-lateral-marginea mediala a portiunii anterioare a m.digastric
-medial-linia alba cervicala

b)limita profunda:corespunde m.milohioidian

Stratigrafia e divizata pe 2 planuri:
1.plan superficial: reprezentat de:-tesut adipos subcutanat
-tesut musculo facial format. din muschiul.platysma, fascia
cervicala superficiala, elemente neurovasculare superficiale
2.plan profund:format din-tesut adipos
-artera submentoniera(ram din artera faciala)
In profunzime, aceasta regiune se continua cu planseul efectiv al cavitatii orale

42. Regiunea infrahioidian

Regiunea anterioara a gatului e formata intre marginea anterioara ale muschilor
sternocleidomastoidieni, incizura jugulara si marginea mandibulei si este subimpartita in cele
2 regiuni: Regiunea suprahioidiana si Regiunea infrahioidiana.
Regiunea infrahioidiana se afla sub planul hioidian pana la incizura jugulara si intre muschii
sternocleidomastoidieni.Aceasta a2a regiune adaposteste in profunzime si lojele viscerale ale
gatului.
regiune mediana, nepereche, forma triunghiulara cu baza in sus .
Limite:
Superior orizontala care trece prin marginea superioara a hioidului si care uneste cei
doi Muschi. sternocleidomastoidiani
Inferior incizura jugulara a sternului
Lateral de o parte si de cealalta, marginile anterioare ale SternocleidoMastoidianului
In profunzime regiunea se intinde pana la conductul laringo- traheal si glanda tiroida
Stratigrafie
a) Pielea subtire, foarte mobila, prevazuta cu peri, la barbat
b)Planul subcutanat cantitate redusa de tesut adipos, m platisma, ramuri ale nervului
transvers al gatului provenit din plexul cervical.
c) Planul fascial lama superficiala a fasciei cervicale. In partea inferioara a regiunii,
lama se dedubleaza si patrund venele jugulare anterioare
d) Planul profund este alcatuit din cei 4 muschi subhioidieni si lama pretraheala a
fasciei cervicale.
a. M. Omohioidieni
b. M. Sternohioidieni
c. M. Tirohioidieni
d. M. Sternotiroidian
Arterele regiunii sunt de minima importanta;venele planului profund sunt tributare
jugularelor anterioare si venelor tiroidiene. Limfaticele profunde sunt drenate de nodurile
cervicale profunde anterioare.Elementele nervoase ale planului profund sunt reprezentate
de ramurile provenite din ansa cervicala.
La acest nivel se practica traheotomia, in scopul restabilirii permeabilitatii cailor
aeriene superioare in caz de obstacol. Tot la acest nivel se intervine pentru tiroidectomie.

43. Regiunea sternocleidomastoidian

Este o regiune de forma dreptunghiulara, corespunzand proiectiei muschiului

sternocleidomastoidian. Aspectul regiunii variaza in functie de tensiunea
m.sternocleidomast., astfel sunt 2 pozitii:
-o pozitie chirurgicala cu gatul in extensie si capul rotat de partea opusa care permite
practicarea inciziilor
-o pozitie de explorare clinica cu gatul flectat, dar inclinarea capului de partea examinata,
duce la adancimea santului carotid si palparea pulsului.
Limite:
1.limita superficiala:-superior-orizontala dusa prin varful mastoidei
-inferior-o linie care urmeaza marginea superioara a. manubriului sternal,
fetele superioare ale arcului sternoclavicular si treimea fetei superioare a claviculei.
-anterior-corespunde marginii anterioare a sternocleidomastoidianului
-postzrior-corespunde marginii posterioare a sternocleidomastoidianului.
2.limita profunda-corespunde fasciei pretraheale.
Stratigrafie:
1.plan superficial-strat subcutanat
-tesut adipos subcutanat
-strat musculo-facial superficial
2.plan intermediar-lama superficiala. a lamei cervicale cu muschiul.sternocleidomastoidian si
lama profunda a fasciei superficiale
3.plan profund-lama pretraheala a fasciei cervicale
-tendonul intermediar a m.omohioidian
-burta posterioara a m.digastric
-portiunea inferioara a muschilor sternohioidian si sternotiroidian
Elementele neurovasculare superficiale sunt:
-ramuri nervoase ce provin din plex cervical: occipital mic, auricular mare, cervical transvers
-ramuri arteriale din artera occipitala, din artera tiroidiana superioara, suprascapulara
-vena jugulara externa
-limfaticile superficiale

44. Loja tiroidian

Este situata in fata lojei laringo-traheale si pe fata profunda a triunghiului omotraheal.
Fascia visceral realizeaza fasciile de invelis ale tiroidei si paratiroidelor
Peretii: reprezentati de:
-anterior: lamina preglandulara acoperita de muschii infrahioidieni si de fascia pretraheala de
care adera la nivelul liniei albe
-posterior: lamina retroglandulara care adera la fascia peri-laringo-traheala prin intermediul
unor septuri si a ligamentelor tiro-laringo-traheale, strabatute de vase de sange prin care se
realizeaza diseminarile neoplazice
-lateral: loja fibroasa glandular care adera de structura conjunctiva post-vas, post-nerv, la
fascia carotica.
Continut:
-spatiul periglandular-tesut conjuctiv lax dispus intre fascia viscerata si capsula fibroasa
tiroidiana care permite clivajul glandular

-glanda tiroida -invelita de capsula tiroidiana care trimite in interior septuri ce separa lobuli
tiroidieni
-glande parotidiene- 2 superioare si 2 inferioare situate pe partea posterioara a tiroidei, cele
superioare fiind de obicei subcapsulare iar cele inferioare fiind situate extracapsular in
spatiul periglandular
Elemente neurovasculare reprezentate de:
a)nervul lojei-sunt reprezentate de plexurile simpatice periarteriale care provin din ganglioni
simpatici cervicali mijlociu si inferior distribuite de-a lungul celor 2 artere tiroidiene
b)artera lojei 1). artera tiroidiana superioara cu originea in artera carotida externa, inferior de
cornul mare a hioidului si care dupa ce emite o ramura colaterala laringeala superioara se
termina la nivelul tiroidei prin 3 ramuri glandulare;
-ram. anterioara care se distribuie treimii superioare a fetei anterioare a lobului tiroidian si
care se anastomozeaza cu ram. contralaterala, formand arcul supraistmic
-ram. posterioara care vascularizeaza treimea superioara postero-mediana a lobului tiroidian
-ram. laterala se distribuie fetei postero-laterala a lobului tiroidian
-ram. lateral se distribuie fetei postero-laterala a lobului tiroidian
2).artera tiroidiana inferioara-origine in artera subclavie, fie independent, fie din trunchiul
tirocervical. Are un traiect ascendant posterior de segmentul neuroarterial al fasciei carotice,
pentru ca la nivelul apofizei transversal a vertebrei C6 sa se inflecteze latero-medial trecand
printer artera carotida comuna (anterior) si artera vertebrala (posterior) si dupa ce va
intersecta ganglionul simpatic mijlociu si nervul laringeu recurrent (ram toracal al nervului
vag mijlociu), se inflecteaza supero-median si se imparte in 3 ramuri arteriale:
-ram antero-median- ce urmeaza marginea inferioara a istmului tiroidian si se anastomozeaza
cu ram. contralateral formand arcul infraistmic
-ram. lateral care vascularizeaza 2 treimi inferioare a fetei postero-laterala a lobului tiroidian
-ram. posterior care vascularizeaza atat portiunea posterioara a lobilor tiroidieni cat si glanda
parotida inferioara
Este principal sursa de irigatie a tiroidei, vascularizeaza cele 2 treimi inferioare ale lobilor
tiroidieni precum si istmul tiroidian atunci cand lipseste artera ina
3)artera tiroidiana ina-originea este fie in artera brahiocefalica, fie in artera carotida comuna,
fie in crosa aortica.
c) venele lojei: -formeaza o retea periglandulara care colecteaza in urmatoarele vene:
1.vena tiroidiana superioara-> vena jugulara interna
2.vena tiroidiana mijlocie- se formeaza pe fata postero-laterala a lobului tiroidian, fiind
complementara venei tiroidiene inferioara-> vena jugulara interna
3.vena tiroidiana inferioara- impreuna cu cea din partea opusa formeaza plexul nervos
tiroidian impar, situate infraistmic din care emerg 2 vene, dreapta si stanga, ce dreneaza in
vena brahiocefalica ipsilaterala.
d) limfaticele lojei-dreneaza in -ganglion juxtaviscerale(pro si paratraheale)
-ganglioni cervical profunzi laterali (gr.juguloomohioidian

45. Loja laringotraheal

Este principala loja viscerala a gatului care proemina in regiunea cervicala anterioara dand
aspectul caracteristic al regiunii. Ocupa o pozitie intermediara, in spatele tiroidei si se intinde
de la C3 la inletul thoracic.
Se formeaza din laringe si traheea cervicala.
Laringele este un organ cu dubla mobilitate intrinseca(asigurata de muschii proprii) si
extrinseca (asigurata de muschii hioidieni). Aceasta din urma poate fi: -mobilitate pasiva-de
insotire a deglutitiei
-mobilitate active-din timpul
sonatiei
Traheea permite miscarea de insotire a laringelui, care sunt amortizate de-a lungul ei de
structura musculoconjunctiva dintre inelele traheale
Peretii lojei:
Teaca viscerala laringo-traheala prezinta 2 lamine: anterioara si posterioara.
Lamina anterioara prezinta in sens cranio-caudal 3 segmente:
-segmentul supraglandular-vine in raport cu fascia pretraheala si cu linia alba infrahioidiana
-segmentul retroglandular-vine in raport cu loja fibroasa tiroparotidiana de care adera prin
ligament tirolaringotraheale
-segmentul infraglandular-aflat in raport cu structuri conjunctive cervico-mediastinale
dispuse in 3 planuri:
1.planul posterior: vena pretraheala dispusa de-a lungul arteret tiroidiene ina, care se
intinde de la marginea inferioara a istmului tiroidian pana la marginea superioara a arcului
aortic
2.planul intermediar: dispus de-a lungul venelor tiroidiene inferioare si care se intinde de la
marginea inferioara a istmului tiroidian la marginea superioara a venei brahiocefalice stangi
3.planul anterior: formeaza laminile tirosternala si tiropericardica ale lojei timice;
superficial de aceasta se gaseste fascia pretraheala
Lamina posterioara este reprezentata de fascia care separa ductul laringotraheal de fata
anterioara a esofagului, care in partea superioara se prelungeste cu lamina proprie a mucoasei
sinusurilor piriforme, iar inferior cu septurile intertraheale
Lateral, fascia viscerala adera de fascia carotica de la nivelul C3-C6, formeaza unghiurile
traheoesofagiene prin care ascensioneaza nervii laringei recurente si extremitatea cervical a
lantului perotraheal linfoganglionar.
Forma si reliefurile lojei
Sunt determinate de aspectul piramidal al laringelui, astfel:
-baza este orientate superior
-varful este orientat inferior si continuat cu traheea
-fetele antero laterale- raporturi glandulare si musculare
-fata posterioara- raporturi cu esofagul cervical
-marginea anterioara- proeminenta, la nivelul acesteia putandu-se repera incizura tiroidiana si
proeminenta laringiana (marul lui Adam)
-marginea posterioara- corespunde marginii postero-laterale cartilajului tiroid si care permite
mobilizarea pasiva a articulatiei intrinseci
Continut:
-laringe

-trahee
-elemente neurovasculare
Stratigrafie: concentrica a laringelui interior-exterior
-mucoasa
-submucoasa
-membrana fibro-elastica
-strat muscular intern
-strat adipos laringean
-strat fibro-cartilaginos
-strat muscular exterior
La nivelul acestei loje, se delimiteaza 2 spatii:
1.Spatiul tirohioepiglotic- forma triunghiulara, in sectiune sagitala este delimitat astfel:
-anterior: membr. tirohioidiana
-posterior: ligamentul tiroepiglotic
-superior: ligamentul hipoepiglotic
2.Spatiul paraglotic- situate in unghiul diendric format din lamele cartilajului tiroid intre fata
mediala a acestuia si m.tiro-aritenoidian
limite: -superior: plici glosoepiglotice
-inferior: m.crico-ari tenoidian lateral
Aceste spatiu are forma de potcoava si contine corpul adipos, paraglotic.
Elemente neurovasculare: formeaza 2 pachete
1.Pachetul vasculo-nervos laringeal superior:
-nervul laryngeal superior, care, median de artera carotida interna, se imparte in nerv.
laringeu lateral si nerv. laringeu median
-artera laringeala superioara- ram a arterei tiroidiene superioare
-str. membr. tirohioidian si vascularizatia etajului supraglotic
-vena laringeala superioara- ia nastere din reteaua venoasa supraglotica si se varsa in vena
jugulara interna, vena tiroidiana superioara sau vena facial
-limfaticele superioare insotesc vena laringeala superioara
-dreneaza in ganglioni jugulari interni subdigastrici
2.Pachetul vasculo-nervos laringeal inferior
-nerv. laringeu recurrent-origini diferitein partea dreapta si stanga si care se imparte in:
->ram. laterala merge pe fata laterala si se anastomozeaza pe fata
postero-laterala a laringelui cu ram. inferioara a nerv. laringeu superior, formeaza ansa lui
Gallen
->ram. mediala se distribuie muschiul laringeu, cu exceptia muschiului
cricotiroidian si a mucoasei etajului infraglotic
-artera laringeala inferioara ram a arterei tiroidiene inferioare la nivelul intersectarii cu
nerv. laringeal recurrent, impreuna cu care se distribuie etajul infraglotic al laringelui
-vena laringeala inferioara formata din reteaua venoasa infraglotica care se varsa in vena
subclavie sau in confluentul jugulosubclavicular

46. Loja faringoesofagian

Se intinde de la C3 la T2, si este situate profund prevertebral posterior laringelui si traheei.

Contine portiunea terminala a faringelui si esofagul cervical.

Peretii sunt reprezentati de:
1.Peretele anterior: lamina retro-laringo-traheala a fasciei visceral si ductul laringotraheal.
2.Peretele posterior: lamina retro-faringo-esofagiana a fasciei cervicale care il separa de
spatial retrovisceral si fasciculele prevertebrale.
3.Peretele lateral: fascia viscerala a gatului care tapeteaza succesiv lobii tiroidieni si ductul
laringo-traheal aderand la fascia carotica
Continut:
1.spatiul pirifaringoesofagian- ocupat de tesut celular lax cu 2 segmente perifaringian si
periesofagian. Datorita acestui spatiu atat faringele cat si esofagul pot fi decolat.
2.ductul faringo-esofagian -format din hipofaringe (C3-C6), esofagul cervical (C6-T2)
Hipofaringele:
-strat de tranzitie intre vestibulul faringian si gura esofagului
-are forma unui trunchi de con, cu baza mare orientate superior
-prezinta un lumen virtual, mulat pe fata posterioara a laringelui
Esofagul cervical:
-suprins intre 2 planuri orizontale-superior:plan dus prin marginea inferioara a cartilajului
cricoid-C6
-inferior:plan dus prin marginea superioara a manubriului
sterna-T2
-situat in plan median, dar usor deviat catre stanga
-organ cu lumen virtual, extensibil, mobil in timpul deglutitiei
-poate fi mobilizat lateral, pasiv
Elemente vasculo-nervoase:
1.nervii-provin din nerv.recurent laringeu si trunchiul simpatico
2.artere-provin din artera tiroidiana inferioara
3.vene-vene brahiocefalice
4.limfaticele-limfonoduli: -paratraheali
-renofaringieni
-cervicali, profunzi, juguloomohioidieni

47. Loja inletului mediastinal cervicotoracic

Este localizata la nivelul lojei glandulare timice, si contine:
-spatiu periglandular
-timus la copii, iar la adult, corpul adipos timic
Elemente vasculonervoase:
1.ramuri arteriale din artera toracica interna, tiroidiana inferioara, ima si din trunchiul
brahiocefalic
2.venele -alcatuiesc doua retele periglandulare: -una superficiala si una profunda, ce
dreneaza in venele brahiocefalice
3.limfaticele -dreneaza la nivelul limfonodulilor retrosternali si paratraheali
Inletul mediastinal cervicotoracic e delimitat:
Anterior; fata posterioara a manubriului sternal
Posterior;fata anterioara a T1

Lateral;versantul mediastinal al pleurei cervicale

Loja acestui inlet cuprinde urmatoarele loji si spatii:
1loja glandulara timica
2spatiul conjunctiv venos organizat in jurul confluentelor venoase
3spatiul conjunctiv arterial organizat in jurul ramurilor crosei aortice , care se continua cu
fascia carotica si subclaviculara
4loja viscerala a inletului mediastinal cervicotoracic care cuprinde loja traheala si
esofagiana, delimitata de fascia cervicala care se continua cu tesut mediastinal
5Spatiul conjunctiv paravisceral face trecerea intre structurile conjuctive cervicale si
cele mediastinale
Loja gandulara timica:cel mai superficial plan fiind format din:lama superficiala a fasciei
cervicale viscerale tirosternala si lama profunda a fasciei cervicale viscerale
Continut:
1.spatiul periglandular formeaza cu tesutul conj lax de tip areolar (cu septuri conjunctive
si ochiurile de retea cu continut lax) dispus intre fascia viscerala si capsula
timusului,spatiul de clivaj al timusului
2.Timusul:organ glandular la copil care se transf in corp adipos timic la adult
3.elemente vasculare:artere :toracica interna,tiroidiana inferioara,tiroidiana
IMA,brahiocefalica
Venele:formeaza o retea glandulara superficiala si alta profunda situata sub capsula
glandei care dreneaza cu venele tiroidiene inferioare in venele brahiocefalice sau in
confluente venoase.
Limfatice:dreneaza in ganglionii retrosternali si paratraheali

48. Loja inletului hemitoracic

Contine:
-Apexul pulmonar(portiunea superioara, subclaviculara a plamanului)
-Pleura viscerala
-reprezinta un plan oblica inclinat posterior si superior care urmeaza conturul osos format
din:anterior-marginea sup a manubriului sternal;lateral:marginile mediale ale coastelor
5,posterior corpul vertebrei T1.
Toracele acoperit de parti moi prezinta:spatiul median:formeaza inletul mediastinal
limitat anterior de manubriu sternal.si fascia pretraheala.
Posterior :corp T1 acoperit de ligamentul vertebral largit anterior,muschiul lung al gatului
si fascia prevertebrala.Lateral:pleurele mediastinale
Spatii laterale:formeaza inletul hemitoracic drept si stang
Peretii inletului hemitoracic:loja inletului hemitoracic:reprezinta partea cea mai inalta a
cavitatii hemitoracice aflata la baza gatului si are prezenti 12 pereti:medial-versant
mediastinal al domului pleural
LATERAL:plan musculofascial orientat oblic superomedial catre apofizele transverse
C6,C7
Stratigrafia peretelui lateral:
Pleura parietala cervicala,membrana suprapleurala,cupola scalenica si aparat suspensor

Pleura cervicala tapeteaza peretii lojei deasupra aperturii toracice.

Membrana suprapleurala structura conjunctiva fibrosa rezistenta care se fixeaza pe
marginea mediala a primei coaste si pe marginea anterioara a apofizei transverse
c7.Prezinta:lamina interna-formata din condensarea laminei endotoracice si lamina
externa alcatuita din fibre provenite din tendoanele muschilor scaleni,aparatul suspensor
al cupolei,fascia cervicala.
Aparatul suspensor al cupolei pleurale:este un complex conjunctiv care inchide varful
cavitatii hemitoracice.
Fibre anterioare:cu originea pe fata superioara a coastei 1 care formeaza ligamentul
costopleural intarit de ligamentul sternopleural.
Fibre intermediare cu originea pe tuberculii anteriori ale proceselor transverse c6 si c7
care formeaza ligamentul transversopleural.
Fibre post:cu originea pe fata ant a vertebrelor c6,c7 si t1 si fasci prevertebrala form
ligamentul vertebropleural.
Continut:apex pulmonar si pleura viscerala.
Varful pulmonar depaseste cu 5 cm cartilajul prmei coaste si prezinta :fata
mediala:raporturi comune-elemente mediastinale anterioare reprezentate de :planul
glandular timic , plan venos al afluentelor venei cave superioare , plan arterial al
ramurilor crosei aortice
-elemente ale mediastinului posterior; fetele laterale ale traheei si esofagului
2Raporturi diferite.Dreapta originea arterei subclavie , nervul vag , nervul recurent
laringeal , ansa subclavie si portiunea terminala a trunchiului limfatic drept
Stanga: venele brahiocefalice stangi , originea carotidei comune stangi , artera subclavie
stanga , portiunea terminala a ductului toracic
Fata laterala e convexa si prezinta amprenta primei coaste.
Vena subclavie , nervul frenic si subclavicular , tendonul muschiului scalen anterior,
crosa ductului toracic limfatic , artera subclavie, artera toracica interna , triunghiul
posterior al gatului
Triunghiul pisterior al gatului; baza : gat coasta 1
Varful:apofiza transversa c6
Lateral muschii scaleni si medial muschii prevertebrali

49. Organizarea spaiilor conjunctive ale rdcinii gtului

Spatiile conjunctive cervicale sunt reprezentate de straturi conjunctive, organizate astfel:
-spatii conjunctive mediane reprezentate de spatiile ->previscerale
->retroviscerale care continua
segmentul cefalic si se continua cu cel mediastinal pana la T4
-spatii conjunctive laterale sau paraviscerale
-spatii conjunctive ale radacinii gatului care se organizeaza in inletul brahial drept si stang.
Inletul brahial cuprinde urmatoarele portiuni:
-un segment de convergenta
-pasajul cervicobrahial la nivelul caruia se realizeaza pasajul ramurilor anterioare ale
nervilor cervicali ce alcatuiesc trunchiurile nervoase brahiale superior, mijlociu, inferior

-pasajul toracobrahial cu doua compartimente-unul prescalenic sau venos(contine artera

subclavie) si unul interscalenic sau arterial (contine artera subclavie)
Inletul brahial este strabatut de: plexul brahial, artera subclavie, vena subclavie.

50. Spaiul neural cervical. Regiunea cefei sau regiunea nuchal

Este delimitata astfel:
-superior: o linie dusa la nivelul protuberantei occipitale si a liniilor nuchale superioare
-inferior: o linie ce uneste articulatia acromioclaviculara de procesul spinos al vertebrei
C7
-lateral: liniile duse la nivelul marginii laterale a muschiului trapez
Stratigrafie:
-piele
-tesut celular subcutanat cu elemente neurovasculare superficiale reprezentae de: ramuri
nervoase din marele occipital, micul occipital, ramuri din nervii cervicali C4-C6, ramuri
arteriale din artera occipitala si artera cervicala profunda si vene comitante
-un plan fascial superficial
-un plan musculofascial superficial alcatuit din: fascia de invelis si muschiul trapez la
care se adauga ramuri nervoase din nervul accesor, din nervii spinali cervicali cu
exceptia C1, C6, C7, C8
-un plan musculofascial intermediar alcatuit din: muschiul ridicator al scapulei,
muschiul romboid. Muschiul seratus posterior si superior
-un plan musculofascial profund alcatuit din fascia prevertebrala si muschii proprii
dorsali:
->muschiul splenius: al gatului si al capului
->muschiul erector spinal
->muschii transversospinali: portiunea terminala a semispinalului cervical,
muschiul semispinal al capului, multifid al gatului si rotatori lungi si scurti ai gatului
->muschii segmentari: interspinali, intertransversali cervicali anteriori si posteriori
->muschii suboccipitali posteriori: drept posterior mare si mic al capului, oblic
inferior si superior al capului

51. Spaiile perifaringiene (laterofaringiene). Diafragma stilian

Diafragma stiliana este formata din buchetul stilian Riolan si muschiul digastric pantecele
posterior
Buchetul stilian Riolan este alcatuit din muschii stilohioidieni stilofaringian, stiloglos si
ligamentele stilohioidian si stilomandibular
Pensa stiliana. In acdrul diafragmei stiliene se individualizeaza pensa stiliana care este
formata dintr-un brat lateral(muschiul digastric pantecele posterior si muschiul
stilohioidian) si un brat medial( muschiulk stilofaringian si muschiul stiloglos). Prin
pensa stiliana trece artera carotida externa.
Raporturile diafragmei stiliene:
a) Anterior: cu regiunea parotidiana (care contine glanda parotida strabatuta de
nervul facial, vena jugulara externa si artera carotida externa)

b) Posterior: cu spatiul retrostilian (care contine artera carotida interna, vena jugulara
interna, nervii 9,10,11,12 si ganglionul cervical superior)
c) Medial: muschiul constrictor superior al faringerui
d) Lateral: prelungirea posterioara a glandei parotide si muschiul
sternocleiodomastoidian
Spatiile diafragmei stiliene:
- Intre pantecele posterior al muschiului digastric si muschiul stilohioidian se afla
trigonul facial (strabatut de nervul facial, in partea superioara se afla artera
occipitala
- Intre muschiul stilohioidian si muschiul stilofaringian trece artera carotida externa
in cadrul pensei stiliene
- Intre muschiul stilofaringian si muschiul stiloglos trece nervul glosofaringian

52. Pachetul vasculo-nervos al gtului traiect, proiecie topografic

i raporturi anatomice
Pachetul vasculonervos al gatului este format din: artera carotida comuna, vena jugulara
interna, nervul vag
ARTERA CAROTIDA COMUNA:
- Dreapta - Are originea din trunchiul brahiocefalic in dreptul articulatiei
sternoclaviculare drepte
- Stranga - are originea in crosa aortei
Traiect: strabate regiunea sternocleidomastoidiana(treimea inferioara) si trigonul
carotic
Raporturi:
- Anterior: muschiul sternocleidomastoidian, sternohioidian, sternotiroidian, vena
jugulara interna
- Anteromedial lobul glandei tiroide
- Medial traheea si esofagul
- Posterior muschii prevertebrali, artera vertebrala, artera tiroidiana inferioara,
nervul frenic
- Lateral: vena jugulara interna, muschiul sternocleidomastoidian
NERVUL VAG
A) In spatiul retrostilian: traiect descendent vertical in teaca carotica impreuna cu
carotida interna si vena jugulara interna.
Raporturi: - anteromedial: artera carotida interna
o Posterolateral: vena jugulara interna
o Nervul 9 trece intre nervul vag si artera carotida interna
o Ramura interna a nervului 11 patrunde in ganglionul inferior al nervului
vag, ramura externa se afla lateral de nervul 10
o Nervul 12 trece intre nervul vag si vena jugulara interna
B) In trigonul carotic coboara in unghiul diedru posterior dintre artera carotida
comuna si vena jugulara interna
Raporturi:

o Anteromedial artera carotica comuna

o Anterolateral vena jugulara interna
o Nervul 12 trece intre vena jugulara interna si nervul vag
o Lantul simpatic cervical si muschii prevertebrali posterior
VENA JUGULARA INTERNA
Origine: sinusul sigmoid se continua cu vena jugulara interna la nivelul partii
posterolaterale a gaurii jugulare
Traiect: in spatiul retrostilian, trigonul carotic, 1/3 inferioara a regiunii
sternocleidomastoidiene.

53. Venele superficiale ale gtului

Vena jugulara externa:
1.Origine: -se formeaza prin unirea ramurii posterioare a venei retromandibulare cu vena
auriculara posterioara in interiorul glandei parotide sau inferior de aceasta. Uneori vena
jugulara externa se formeaza prin jonctiunea venelor occipitala si auriculara posterioara.
2.Traiect si raporturi: Vena strabate urmatoarele regiuni:
a)regiunea parotidiana vena jugulara externa se formeaza de cele mai multe ori in interiorul
glandei parotide fiind situate in planul mijlociu, intre planurile arterial si nervos. Vena emerge
din glanda formand unul din cei doi pediculi vasculari inferiori.
b)regiunea sternocleidomastoidiana este strabatuta de vena jugulara externa oblic dinspre
supero-medial spre infero-lateral.
c)trigonul omoclavicular vena jugulara externa face o curba in raport cu marginea laterala a
muschiului sternocleidomastoidian, trece printr-un hiatus de la nivelul fasciilor cervicala
superficiala si pretraheala ajungand din nou in regiunea sternocleidomastoidiana
d)regiunea sternocleidomastoidiana (1/3 inferioara) vena are un traiect profund de capatul
clavicular al muschiului sternocleidomastoidian si se varsa la nivelul venei subclavii sau in
unghiul venos jugulo-subclavicular.
Vena jugulara anterioara
1.Origine: -se formeaza prin unirea venelor submandibulare superficiale in regiunea
submentala
2.Traiect si raporturi: Vena strabate urmatoarele regiuni:
a)regiunea submentala cele doua vene coboara parallel cu linia mediana in aria formata de
pantecele anterioare ale muschilor digastrici pe muschiul milohioidian. Apoi venele jugulare
anterioare trec superficial de hioid in regiunea infrahioidiana
b)regiunea infrahioidiana fiecare vena coboara anterior de fascia cervical superficiala, de-a
lungul marginii mediale a muschiului sternohioidian. In partea inferioara a regiunii face o
curba spre lateral si trece printr-un hiatus de la nivelul fasciilor cervicala superficiala si
pretraheala si ajunge profund de muschiul sternocleidomastoidian
c)regiunea sternocleidomastoidiana(1/3 inferioara) vena jugulara anterioara are un
traiect orizontal, profund de capetele de origine ale muschiului sternocleidomastoidian si
se varsa fie in vena subclavie, fie in vena jugulara externa

54. Grupele ganglionare limfatice ale gtului

GRUPE LIMFOGANGLIONARE SUPERFICIALE:
- Ganglioni submandibulari
- Ganglioni submentali
- Ganglioni cervicali superficiali/ anteriori jugulari
- Ganglioni cervicali laterali/superficiali
GRUPE LIMFOGANGLIONARE PROFUNDE
- Ganglioni cervicali profunzi(lantul jugulocarotidian, lantul spinal, lantul
transvers) alcatuiesc triunghiul limfatic cervical al lui rouviere
- Ganglioni viscerali profunzi (paratraheali, pretraheali, prelaringieni, linguali,
infrahioidieni)
Ganglionii cervicali anteriori se clasifica in ganglioni superficiali si profunzi .Cei
superficiali se dispun de-alungul venei jugulare anterioare si dreneaza tegumentul
regiunii cervicale anterioare bilateral in ganglionii cervicali profunzi
Ganglionii cervicali laterali superficiali se dispun de-a lungul venei jugulare externa si
dreneaza limfa de la nivelul portiunii inferioare a pavilionului urechii si regiunii
infraparotidiana in ganglionii cervicali profunzi
Limfatice profunde-se gasesc profund de lama superficiala a fasciei cervicale
Toate eferentele acestora converg la ganglionii jugulari inferiori de unde porneste
trunchiul jugular
Trunchiul jugular drept dreneaza in ductul limfatic iar acesta in unghiul
jugulosubclavicular
Trunchiul jugular stang dreneaza in canalul toracic zi se varsa in unghiul stang
Triunghiul limfatic al lui Rouviere E alcatuit din lantul limfo ganglionar jugular , lant
limfoganglionar spinal si lant transvers al gatului
Limfoganglionii jugulari sunt 10 20 de ganglioni care se gasesc in lungul venei jugulare
interne: lant anterior si posterior >
Ganglionii sunt adiacenti sau in grosimea tecii carotice
Acesti ganglioni dreneaza: limfo ganglionii ai capului , ganglionii viscerali ai gatului,
ganglionul cervicqli superficiali si anterior, tuba auditiva, urechea medie.Se grupeaza in :
1 ganglioni jugulari superiori in dreptul muschiului digastric si profund de
sternocleidomastoidian 2 ganglionul jugular mijlociu- muschiul omohioid 3ganglionii
jugulari inferiori- de la baza gatului
Grupele ganglionare cervicale sunt iituate intre fascia cervicala medie si profunda , se
palpeaza sub unghiul mandibular
Ganglionii lantului spinal 20 de ganglioni dispusi de-alungul ramurii externe .Cei
superiori sunt profunzi de sternocleidomastoidian Delimiteaza triunghiul limfatic a lui
Rouviere . Inferior dreneaza ganglionii jugulari inferiori
Primesc aferente de la : ganglionii mastoidieni occipitali suprascapulari
Dreneaza regiunea laterala a umarului
Ganglionii lantului transvers : 4-12 ganglioni la baza gatului , in lungul vaselor transverse
ale gatului Se dispun la interfata dintre gat axila si mediastin .Fromeaza mase ganglionare
prescalenice ce continua lanturi axilare .

Ganglionii perviscerali: ganglionii infrahioidieni , ganglionii pretraheali si paratraheali ,

tiroidieni , retrofaringieni ,prelaringieni

55. Raporturile plexului brahial

Plexul brahial este situat posterior si mai sus decat vasele subclaviculare.
Cele 3 trunchiuri ale sale, care se constituie in loja supraclaviculara, sunt situate pe fata
anterioara a scalenului mijlociu; au un traiect oblic in jos si lateral, trec prin spatial lateral al
bazei lojii si patrund in varful axilei impreuna cu vasele subclaviculare. Dintre ramurile
colaterale ale plexului, trec prin aceasta regiune: nervul subclavicular si nervii pectoral lateral
si medial, care descind intre artera si vena subclaviculara; nervii dorsal al scapulei, toracic
lung si suprascapular incruciseaza fata anterioara a scalenului mijlociu si diverg astfel:
dorsalul scapulei spre regiunea retrorahidiana; toracicul lung patrunde in axila; nervul
suprascapular se alatura arterei omonime, mergand spre regiunea scapulara. Nervul
toracodorsal coboara el spre axila.
Toate aceste elemente ale lojii supraclaviculare sunt inconjurate de o masa celuloadipoasa, care umple toate spatiile libere, continuandu-se medial cu cea a regiunii
carotidiene, in jos si medial cu tesutul asemanator din mediastinul superior, iar in jos si
lateral cu cel al axilei. In aceasta masa sunt incluse numeroasele limfonoduri ale grupului
cervical lateral profund inferior

56. Raporturile plexului cervical

Plexul cervical este constituit din cele 3 anse nervoase care se gasesc pe fata anterioara a
scalenului mijlociu.
Nervul frenic coboara din plexul cervical, vertical pe fata anterioara a scalenului anterior,
ajungand la extremitatea inferioara a acestuia, ii inconjoara marginea mediala intr-un punct ce
raspunde triunghiului supraclavicular mic (punctual dureros al nevralgiei frenice) si patrunde
in torace, trecand intre artera si vena subclaviculara. Ramurile nervoase destinate muschiului
trapez, provenite din plexul cervical si din nervul accesor, traverseaza regiunea.
Plexul cervical asigura inervatia cutanata a gatului,partial a capului,umarului si a
peretelui toracic anterior si inerveaza motor si senzitiv diafragma si unii muschi ai gatului
Plexul e format din 4 trunchiuri reprezentate de ramuri ventrale ale nervilor cervicali c1
c4 avand fibre somatice si vegetative
Ramurile ventrale c1 c4 se impart intr un ram ascendent si unul descendent care se unesc
si formeaza plexul cervical
Formarea plexului cervical : ramura ventrala c1 esteintre occipital si atlas , e situata
infero medial de artera vertebrala dupa care are un traiect lateral si trece peste fata
superioara a procesului transvers al atlasului , coboara printre fibrele muschiului drept
anterior a capului , intra in alcatuirea ansei cervicale
Ramura ventrala c2 are un traiect orizontal , e situata la inceput intre atlas si axis ,
patrunde in primul spatiu intertransversal , se gaseste apoi intre muschiul lung al capului
si ridicator al scapulei . In dreptul procesului transvers al axisului se bifurca participand
la formarea primelor doua anse cervicale .

Ramura ventrala c3 strabate al doilea spatiu intertransversal si patrunde intre muschiul

lung al capului si scalen mijlociu .
Se imparte in doua ramuri ce fomeaza ansa mijlocie si inferioara .
Ramura ventrala c4 trece intre muschiul scalen anterior si mijlociu .Da doua ramuri .
Ansele plexului cervical sunt situate profund intre insertia muschilor prevertebrali si
scalen mijlociu , muschiul ridicator al scapulei si splenius lateral.Anterior sunt acoperite
de lama prevertebrala a fasciei cervicale .Primele doua anse corespund formatiunii
vasculonervoase latero faringiene
Ultima ansa corespunde trigonului carotic acoperita de elementele vasculare si nervoase
din aceasta regiune

57. Proiecii i descoperiri la nivelul gtului

Vena jugulara externa se proiecteaza de-alungul unei linii ce uneste doua
puncte:superior unghiul mandibulei, inferior 1 cm deasupra mijlocului
claviculei
Stratigrafie se afla sub piele tesut subcutanat si platisma
Elementele vasculo nervoase ale trigonului carotic se proiecteaza postero lateral
vena jugulara interna si ansa cervicala anteromedial : artera carotida
comuna, sinusul carotic
Dupa mobilizarea axului arterial se observa artera carotida care da ram tiroidan
superior , linguala si faciala
Artera carotida externa se ligatureaza deasupra arterei tiroidiene superioare
Artera carotida interna se evidentiaza lateral pe un plan posterior carotidei .Nu
da ram colateral la nivel cervical
Nervul hipoglos traverseaza aria triunghiului pe fata laterala a carotidei externe
de la originea arterei occipitale pana la marginea posterioara a muschiului
hipoglos unde patrunde in triunghiul submandibular .
Vena si artera subclavie se proiecteaza pe o linie curba , care uneste mijlocul
articulatiei sternoclaviculare cu mijlocul marginii anterioare a claviculei.
Vena se afla in spatele arterei iar ligatura se face in segmentul postscalenic .
Artera carotida comuna se proiecteaza pe marginea posterioara a
sternocleidomastoidianului intre doua puncte : superior se afla la intersectia
trasata prin marginea superioara a cartilajului tiroid
Inferior articulatia sternoclaviculara
Artera linguala e situata profund trecand succesiv prin 3 triunghiuri 1.
Triunghiul carotic se descopera ca carotida externa 2 triunghiul posterior al
arterei linguale delimitat antero superior se afla marginea posterioara a
pantecelui posterior al muschiului digastric Inferior- marginea inferioara a
cornului mare al osului hioid Posterior- marginea posterioara muschiului
hioglos
Aria triunghiului e traversata de muschiul hipoglos . In acest triunghi se
palpeaza varful cornului mare al hioidului

Superior se afla artera linguala care patrunde pe fata profunda a muschiului

hioglos intre aceasta si muschiul constrictor superior al faringelui 3 Triunghiul
anterior al arterei sublinguale
Delimitare: superior nervul hipoglos, inferior tendonul intermediar al
muschiului digastric Anterior marginea posterioara a muschiului milohioidian
Artera tiroidiana inferioara si vertebrala la origin: se evidentiaza in triunghiul
posterior al gatului delimitat: baza- gatul primei coaste, Varful- procesul
transvers a lui c6 . Planseul triunghiuluio cordoanele plexului brahial .In aria
acestui triunghi gasim Artera tiroidiana inferioara , artera si nervul vertebral ,
ganglionul stelat
Descoperiri nervoase: nervul vag identic cu carotida comuna , nervul hipoglos
se descopera in triunghiul carotic
Limfoganglionii prescalenic , nervul frenic si cordonul posterior al plexului
brahial
-Se ia ca reper punctele care marcheaza unirea a 2/3 laterala cu 1/3 mediale a
claviculei
Dupa sectionarea planurilor superficiale se identificca pe fata superioara a venei
subclavii ganglionul prescalenic
Posterior de vena in teaca muschiului scalen superior se va identifica nevrul
frenic iar lateral muschiului, cordonul posterior al plexului brahial
Nervii recurenti laringeali: se ia ca reper tuberculul anterior al procesului
transvers a lui c6 care se palpeaza in profunzimea santului carotic.Dupa
sectionarea planurilor superficiale se tractioneaza in lateral muschiul
sternocleidomastoidian , se sectioneaza fascia omotraheala , iar in tesutul lax
dintre trahee si esofag se identifica nervii recurenti laringieni
Trunchiul simpatic cervical: se ia ca reper procesul transversal atlasului si procesul a lui
c6 .Dupa sectionarea succesiva a planurilor si sectionarea fasciei vertebrale se identifica
trunchiul simpatic cervical cu urmatoarele elemente: ganglionul simpatic cervical
superior de la baza craniului la procesul spinos a lui c3 Ganglionul simpatic cervical
mijlociu- inaintea apoifei transverse a lui c6 Ganglionul simpatic cervical inferior
identic cu arterele tiroidiana inferioara si vertebrala la origine

58. Organizarea topografic a toracelui. Delimitare topografic.

Linii de proiecie.
LIMITE:
- In partea superioara limita de suprafata porneste de la incijura jugulara a sternului,
trece de o partesi de alta de-a lungul claviculelor pana la articulatiile
acromioclaviculare, se continua cu o linie orizontala ce trece prin procesul spinos
C7. In profunzime este reprezentata de un plan oblic care trece prin discul
intervertebral C7-T1, pana la marginea superioara a maniubrului sternal
- Limita inferioara la suprafata prin baza procesului xifoid, arcul costal pana la
coasta X, varful coastelor XI-XII, marginea inferioara a cesteia si discul
intervertebral T12-L1

LIMITE CONVENTIONALE:
- Linia mediosternala linia mediana anterioara
- Linia parasternala descinde de-a lungul marginii sternului
- Linia mamelonara vertivala, coboara prin papila mamara
- Linia medioclaviculara verticala coboara prin mijlocul claviculei
- Linia axilara anterioara verticala coboara prin marginea anterioara a santului
axilar
- Linia medioaxilara verticala coboara din varful axilei
- Linia axilara posterioara verticala ce se desprinde prin marginea posterioara a
santului axilar
- Linia scapulara verticala coborata prin unghiul inferior al scapulei
- Linia paravertebrala verticala care coboara prin varful proceselor transverse
- Linia mediana posterioara coboara pe linia mediana a spatelui

59. Fasciile toracelui

-

Fascia extratoracica se continua superior cu fascia gatului iar inferior cu fascia

abdominala superficiala
Fascia intratoracica: captuseste meschii intercostali interni si se continua superior
cu fascia cervicala mijlocie, iar inferior cu fascia transversala
Fascia endotoracica se afla intre fascia intratoracica si pleura, care adera intim la
pleura parietala si care in procesele inflamatorii cronice poate determina impreuna
cu pleura aparitia pahipleuritei
Fasciile intratoracice si endotoracice se continua la nivel cervical cu fascia
cervicala mijlocie

60. Regiunea costal

-regiune pereche,cea mai intinsa regiune parietala toracica
-ocupa spatial dintre stern si coloana vertebrala
-apare convexa atat in sens vertical cat mai ales in sens transversal
Limite:
-anterior:marginea lateral a sternului
-posterior-marginea lateral a musculaturii profunde
-superior:prima coasta
-inferior:linia oblica in jos si inapoi ce trece prin arcul costal,vf coastelor XI si XII,si apoi
maginea inf a coastei XII
-profund:pleura parietala
Stratigrafie:
1.pielea-mai subtire in portiunea antero-lat,devine mai groasa posterior,mobile pe planurile
subiacente
2.planul subcutanat-are in partea profunda o dispozitie lamelara ce explica mobilitatea
tegumentului.Contine numeroase elem. vasculonervoase superficiale,dintre care o importanta

reala o au venele.Acestea se anastomozeaza formand o retea care participa la realizarea

anastomozelor cavo-cave si port-cave.
3.planul fascial superficial-rezultat prin fuzionarea fasciilor muscular
4.planul muscular superficial-este alcatuit dintr-o serie de muschi(pectoralul mare si
mic,subclavicular,dreptul
abdominal,trapez,marele
dorsal,romboidul,scalenul
posterior,dintatul anterior,oblicul ext si int).Acest plan prezinta si cateva elemente
vasculornervoase: a.toracica laterala,n.toracic lung si toracodorsal,ram.cutanate laterale din
vasele si nervii intercostali.
5.planul osteomuscular-constituie peretele toracic propriu-zis.Este alcatuit din coaste,cu
portiunile lor osoase si cartilaginoase delimitand intre ele spatiile intercostale,in care se
dispun muschii interostali.
6.planul muscular profund-muschii subcostali,muschiul transvers al toracelui
7.planul fascial profund-format de fascia endotoracica
8.pleura parietala costala
Manunchiul vasculonervos intercostal reprezentat de : vena,artera si nervul intercostali.
Elem.
vasculonervoase
profunde:
a.toracica
interna
cu
ramurile
ei
:
ram.mediastinale,a.pericardicofrenica,a.perforante, ram.intercostale ant,.A.toracica interna se
bifurca in a.musculofrenica si a.epigastrica superioara.

61. Regiunea mamar (anatomia glandei mamare)

-este situata simetric de fiecare parte a regiunii sternale
Limite:
-superior:coasta III
-inferior:coasta VI sau VII
-medial:marginea sternului
-lateral:linia axilara anterioara
-profund:se intinde pana la fascia pectoralului mare
Stratigrafie:
1.pielea-fina,subtire,neteda si mobile.Prezinta 2 zone:periferica ce contine foliculi
pilosi,glande sebacee si sudoripare;central sau aria papilara constituita din areola mamara si
papilla mamara.
2.planul celulo-adipos premamar-aceasta grasime este compartimentata in loji prin tracturi
conjunctive lamelare.In acest plan se gasesc vase sangvine si limfatice superficial,precum si
nervii corpului mamilar.
3.corpul mamelei-o formatiune alb-galbuie,de forma aproape discoidala,ce prezinta 2 fete si o
circumferinta.
-fata anterioara este convexa si prezinta crestele fibroglandulare Duret,ce delimiteaza fosetele
in care adera tesutul adipos premamar.Pe creste se fixeaza ligamentele suspensoare al
mamelei(Cooper);acestea traverseaza glanda si se fixeaza pe fascia marelui pectoral.
-fata posterioara este usor concave si vine in raport prin intermediul compartimentului
cellular adipos retromamar cu pectoralul mare si cu digitatiile dintatului anterior.
-de circumferinta corpului mamelar se prind serie de prelungiri
axilara,claviculara,hipocondrica,epigastrica,sternala care ii confera acesteia un aspect
neregulat.

In structura copului mamelei se disting portiunea periferica,vascularizata,in care predomina

parechimul glandular si portiunea centrala ce contine indeosebi ductele excretoare ale
glandei,inconjurate de stroma si acini glandulari in cantitate redusa.
4.planul celulo-adipos retromamar-se interpune intre fata posterioara a cropului mamelei si
fascial muschilor pectoral mare si dintat anterior.Prezenta acestui compartiment grasos
retromamar permite alunecarea sanului pe planul subiacent.
Vascularizatia :
-arteriala: glanda mamar este bogat vascularizat . Sngele arterial vine prin : mamara
intern , mamara extern , toracica superioar , ramura intern din acromiotoracic a doua , a
treia i a patra arter intercostal . In glanda mamar vasele arteriale o distribuire radial de
aceea i inciziile se fac intotdeauna radial .
-venoasa: sngele venos pleac prin venele profunde care se vars in vena mamar intern i
vena mamar extern i printr-o vast reea de vene superficiale care merg in jugulara extern
, in vena cefalic i in venele abdominale .
-limfatica: exist o vast reea limfatic tributar ganglionilor limfatici colectori situai in
axil in fosa supraclavicular i de-a lungul arterei mamare interne . Unele limfatice merg
chiar de partea opus explicnd adenopatiile incruciate .
Inervatia: glanda mamar este inervat de nervi rahidieni : ramura supraclavicular a plexului
cervical i 2,3,4,5 i 6 nervi intercostali .

62. Regiunea sternal

-

este situate in partea ant. a toracelui si corespunde sternului;

usor proeminenta la persoanele slabe,ea se prezinta ca un sant vertical la subiectii
musculosi,dar mai ales la femei,din cauza dezvoltarii caracteristice a mamelelor;

Limite;
- -superior:incizura jugulara
- -inferior:baza procesului xifoid
-lateral:marginile sternului impreuna cu articulatiile sternocostale
- -in profunzime:se intinde pana la pleura parietala
Stratigrafie:
- 1.pielea-destul de groasa si de putin mobile;acoperita la barbat cu par mai mult sau
mai putin abundant si conti8ne numeroase glande sudoripare si sebacee.
- 2.planul subcutanat-putin dezvoltat,sarac in grasime.Contine in schimb travee
conjunctive care unesc pielea de straturile subiacente.In grosimea tesutului
subcutanat se gaseste reteaua venoasa superficiala(face parte din vasta retea a
peretelui antero-lat. al trunchiului,ce participa la realizarea anastomozelor cavo-cave).
- 3.planul fascial superficial-repr. de fasciile pectoralilor mari,care pe linia mediana
adera de periostul sternal.In partea inf a regiunii,stratul fascial este repr. de insertia
superioara a tecii muschiului drept al abdomenului.
- 4.planul muscular superficial-constituit de insertiile sternale ale muschilor : SCM la
nivelul manubriului,al pectoralilor mari pe partile laterale ale corpului sterna,si de
insertiile dreptilor abdominali la nvelul procesului xifoid.
- 5.planul osteoarticular-este alcatuit din stern si articulatiile lui cu claviculele si cu
cartilajele costale(articulatiilr sternale,articulatia sternoclaviculara,articulatiile
condrosternale).

6.planul muscular profund-format in principal din muschiul transvers al

toracelui(trunghiularul sternului).La formarea acestui plan mai participa si insertiile:
diafragmei pe corpul sternului si pe procesul xifoid,ale m.sternohioidieni si
sternotirodidieni pe fata post a manubriului,insertiile muschiului drept abdominal pe
procesul xifoid sip e cartilajele costale V-VII.
7.planul fascial profund-repr. de o lama subtire de tesut celular.
8.pleura parietala costala-se reflecta in pleura mediastinala,alcatuind recesurile
costomediastinale anterioare.

63. Regiunea intercostal

-in partea anterioara, intre coastele 1-10 se defineste o portiune intercartilaginoasa care se
continua catre postero-lateral cu spatiul intercostal propriu-zis.Coastele 11 si 12 ,fiind
flotante,determina ca spatiile intercostale 10 si 11 sa nu prezinte portiune intercartilaginoasa.
Stratigrafie:
1.fascia intercostala-se prind muschii extrinseci ai cutiei toracice
2.muschiul intercostal extern-in partea ant. se continua cu membrana intercostala externa
3.muschiul intercostal intern-se continua catre posterior cu membrane ntercostala interna
4.pachetul vasculo-nervos intercostal-format in ordine supero-inferioara din vena,artera si
nervul intercostal,insotit de trunchiuri limftice ce se colecteaza in limfonodurile intercostale.
5.planul muscular profund-m. transvers toracic, m.intercostal intim, m.subcostal.
6.fascia endotoracica-se dedubleaza la nivelul colului coastei si incsdreaza lantul simpatic
laterovertebral,devenind fascia prevertebrala.
7.pleura parietala

64. Regiunea rahidian toracal

-raspunde peretelui posterior al toracelui
-cuprind de partile moi situate dorsal de coloana vertebrala si are forma unui patrulater
alungit vertical,itaut intre cele doua regiuni costale.
Limite
-superior:linia ce uneste cele doua acromioane,trecand prin varful proesului spinos al
vertebrei C7
-inferior:doua linii oblice care merg de-a lungul coastelor XII
-lateral(dr+stg):verticalele ce trec prin unghiurile costale posterioare.
Stratigrafie:
1.pielea-groasa,aderenta pe linia mediana prin tracturi fibroase,de procesele spinoase si de
ligamentul.supraspinos.
2.planul subcutanat-format din esut.lax.Contine elemente.vasculo-nervoase de importanta
redusa provenite din vasele intercostale si din ramuri.posterioare. ale nervilor spinali.
3.fascia superficiala-fascia de invelis a muschilor trapeze si dorsali mari
4.planul profund-constituit dintr-o masa musculara voluminoasa.Musculatura este dispusa in
4 straturi:

-primul strat: muschiul.trapez, muschiul.dorsal mare

-al doilea strat: muschiul.romboid, muschiul.dintat mic posterior si superior,
muschiu.splenius, muschiul.dintat mic posterior si inferior
-al treilea strat: muschiul.extensorul coloanei vertebrale, muschiul.iliocostal, muschiul.lung al
toracelui, muschiul.spinal
-al patrulea strat: m.semispinal, m.multifid, m.rotatori ai coloanei
Vasele i nervii planului profund sunt de importanta minima;provin din vasele intercostale si
respective din ramurile posterioare ale nervilor spinali toracici.Vasele limfatice sunt tributare
limfonodurilor subscapulare

65. Topografia mediastinului

Mediastinul este regiunea. topografica mediana,usor deplasata spre stanga,dintre cele doua
regiuni. pleura-pulmonare.
Limite:
-lateral: cele doua pleure mediastinale
-anterior: fata posterioara a sternului
-posterior: corpurile vertebrelor toracice
-superior: planul orificiului superior. al toracelui
-inferior: fata superioara a diafragmei
Mediastinul comunica cu :
-gatul prin orificiul superor. al toracelui
-cavitatea abdominal prin: orificiul aortic,hiatul esofagian,triunghiul lombocostal,triunghiul
sternocostal,si prin spatiul dintre cele doua fascicule sternale ale diafragmei
-regiunile pleuro-pulmonare de-a lungul pediculilor pulmonari
Topografic, mediastinul a fost impartit n mai multe regiuni, cea mai acceptat impar ire fiind
cea printr-un plan imaginar transversal ce trece anterior prin unghiul lui Louis iar posterior
prin discul intervertebral T4-T5 :
-mediastinul superior
-mediastinul inferior - la rndul su subdivizat n:
- mediastinul anterior
-mediastinul mediu
-mediastinul posterior

66. Mediastinul superior

-cuprins intre aperture toracica superioara. si planul dus prin unghiul sternal si discul
vertebral T4/5
Limite:
-superior: planul aperturii toracice superioare
-inferior: plan oblic ce trece prin unghiul sternal si marginea inf. a corpului vertebre T4
-anterior: manubriul sternal

-posterior: primele 4 vertebre toracale

-lateral: fetele mediastinale ale plamanilor
Continut: originile muschilor sternohiodieni si sternotiroidieni; timusul; portiunea superioara.
a venei cave superioare; venele brahiocefalice; nervii frenici; trunchiul. brahiocefalic;
artera.carotida comuna stanga.; traheea; crosa aortei; crosa venei azygos; artera.
subclaviculara dreapta.; nervii vagi; nervul.laringeu recurrent stang; partea superficiala a
plexului cardiac; esofagul; canalul toracic.
Diviziune a mediastinului situata deasupra planului oblic dus dinainte-inapoi, de sus in
jos care uneste unghiul sternal cu marginea inferioara a T4 cu intindere in sus pana la
orificiul superior al toracelui.
Rapoarte :
- Anterior: manubriul sternal;

Posterior : primele 4 vertebre toracice.

Formatiunile continute sunt dispuse in 4 planuri:
a) primul plan Timusul = organ tranzitoriu cu dezvoltare maxima la pubertate.
Forma variata, in general prezinta 2 lobi drept si stang. Raporturi : posterioare
cu inima si pericardul, anterior recesurile pleurale costomediastinale
anterioare care formeaza triunghiul timic. Arterele timice provin din tiroidiana
inferioara, trunchiul brahiocefalic, subclaviculara stanga, toracica interna.
Venele sunt numeroase 1-2 trunchiuri-spre venele brahiocefalice sau
VenaCavaSuperioara. Limfaticele se indreapta spre nodurile parasternale si
spre nodurile cervicale profunde inferioare. Inervatie- nervul vag, din
ganglionul simpatico cervicotoracic si din frenic.
b) al doilea plan venele brahiocefalice, formate din unirea jugularelor interne
cu subclavicularele; vena cava superioara, extrapericardica aproape in
intregime; nervii frenici drept si stang; noduri limfatice mediastinale
anterioare.
c) al treilea plan arcul aortei-portiunea inferioara a manubriului sternal, de la
T4 se continua cu aorta descendenta. Aorta prezinta : fata stanga care are
raport cu nervii cardiac, nervul vag stang, frenicul stang, pleura mediastinala,
limfonodurile mediastinale anterioare; fata dreapta, raport cu traheea, nervul
laringeu recurrent stang, esofagul si ductul thoracic.
De pe fata superioara pornesc cele 3 ramuri ale sale, de la dreapta la stanga :
trunchiul brahiocefalic, carotida comuna stanga si subclaviculara stanga. Fata
inferioara nervul laringeu recurent stang.
d) Planul al patrulea : - portiunea toracica a traheei care se bifurca la T4 in cele 2
bronhii principale, nodurile limfatice paratraheale, nodurile traheobronhice
superioare, esofagul in spatele traheei, la marginea inferioara a T4 ductul
thoracic deviaza la stanga, trece sub arcul aortei pentru a ajunge la orificiul
superior al toracelui.

67. Raporturile viscerelor mediastinului superior

-Timusul: raporturile organului se realizeaza cu formatiunile din planurile invecinate ale
mediastinului superior,avand astfel raporturi posterioare cu pericardul si inima.Uneori vena
brahiocefalic stg poate trece prin fata timusului.Anterior este partial sacoperit de recesurile
pleurale costommediastinale anterioare care delimiteaza triunghiul timic.
-Portiunea toracica a traheei: care la limita inferioara a mediastinului superior. se bifurca in
cele 2 bronhii principale.Vine in raport posterior cu esofagul.In partea dreapta vine in raport
cu nervul.vag drept.

In primul plan se intalnestetimusul, raporturileorganului se realizeaza cu formatiunile

din planurile invecinate ale mediastinului superior, el coboarainsa, in mod obisnuit, si in
mediastinul anterior, avand astfel raporturi posterioare cu pericardul si inima. De
mentionatfaptulca uneori vena brahiocefalica stanga poate trece inaintea
timusului.Anterior, timusul este partial acoperit de recesurile pleurale costomediastinale
anterioare, care delimiteaza triunghiul timic.
Ramurile arteriale timice vin din: artera tiroidiana inferioara, trunchiul
brahiocefalic, subclaviculara stanga, darmai ales din toracica interna. Venele care
parasesc lobii timici sunt destul de numeroase; ele converg in 1-2 trunchiuri care se varsa
in venele brahiocefalice sau in cava superioara.Vasele limfatice se indreapta spre nodurile
parasternale si spre nodurile cervical profunde inferioare.Timusul are o bogata inervatie,
fibrele venind din vag, din ganglionul simpatico cervico thoracic si din frenic.
In planul al patrulea se intalnesc portiunea toracica a traheei, care la limita
inferioara a mediastinului superior se bifurca in cele doua bronhii principale. De o parte
si de cealalta a traheei toracice, se afla noduri lelimfatice paratraheale, iar in unghiurile
descrise de trahee cu cele doua bronhii principale nodurile traheobronhice
superioare.Ele primesc limfa de la pleura mediastinala, bronhii, trahee, esofag, pericard si
inima. Din eferentele lor se constituie trunchiurile bronho-mediastinale. Inapoia traheei
trece esofagul, putin deplasat spre stanga. La marginea inferioara a veretbrei T4 ductul
toracic deviaza spre stanga si trece inapoia arcului aortic, pentru ca sa ajunga la orificiul
superior al toracelui situat intre esofag, la stanga, si artera subclaviculara, la dreapta

68. Mediastinul inferior

Corespunde regiunii cuprinse intre planul mediastinal inferior si diafragma. Are 3
compartimente: anterior, mijlociu si posterior.
Compartimentul anterior cuprinde partea din blocul cardio-pericardic si spatiile interfrenopediculare drept si stang.
Compartimentul mijlociu se reduce la prezenta ligamentelor pulmonare drept si stang care
despart la acest nivel compartimentul anterior de cel posterior.
Compartimentul posterior este strabatut de elemente dispuse in 2 planuri: anterior sau
retropericardic, ocupat de portiunea inferioara a esofagului si de nervul vag drept si stang; si
posterior ocupat de aorta descendenta toracica la stanga, trunchiul venei azygos la dreapta si

ductul toracic la mijloc. Portiunea inferioara a esofagului dispune de intreg spatiul cuprins
intre pericard si planul posterior al compartimentului posterior denumit si spatiul Truesdale.

Etajul inferior al mediastinului are treicompartimente: mediastinul anterior, mediastinul

mijlociu si mediastinul posterior
Mediastinul anterior: este un compartiment ingust, turtitantero-posterior, interpus
intre fata posterioara a muschiului transvers al toraceluisi fata anterioara a
pericardului.Contine: extremitatea inferioara a timusului la copii, ligamentele
sternopericardice, ramuri ale arterelor toracice interne si tesut conjunctiv lax siadipos. In
aceasta se gasesc noduri limfatice. In partea inferioara se afla grupul anterior al nodurilor
frenice superioare, care primeste limfa din partea anterioara a diafragmei, de la pleura
diafragmatica si de la ficat; deasupra acestuia, nodurile pericardice dreneaza limfa de la
pericard. Eferentele acestor noduri se indreapta spre limfonodurile parasternale.
Mediastinul mijlociu: este compartimentul cel mai mare al mediastinului inferior.
El se intinde intre planul pericardic si cel pretraheal.Contine pericardul cu inima,
portiunea inferioara a venei cave superioare, aorta ascendenta, trunchiul pulmonar, nervii
frenici, plexul cardiac si vasele pericardico frenice.
Mediastinul posterior intre planul pretraheal si coloana vertebrala.
a) In primul plan: elemente care formeaza pediculii pulmonari. Bronhiile principale
rezulta din bifurcarea traheei la nivelul vertebrei T4.Bronhia dreapta este aproape
verticala, mergand putin oblic spre dreapta si inapoi, este mai voluminoasa si mai scurta
decat cea stanga. Bronhia stanga se apropie de orizontala si se indreapta spre stanga si
putin inainte.Aceste diferente explica de ce corpii straini aspirati patrund mai usor si mai
frecvent in dreapta. Arterele pulmonare rezulta prin bifurcarea trunchiului
pulmonar.Venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman, se varsa in atriul
drept.Pediculul pulmonar mai contine: arterele bronhice, ramuri ale aortei toracice,
venele bronhice,
b) In al 2-lea plan:esofagul si nervii vagi
Intre esofag si pleura mediastinala se afla subgrupul juxtaesofagian al nodurilor limfatice
mediastinale posterioare.
c) Planul al 3-lea: aorta toracica, vena azigos, ductul toracic
Aorta toracica se intinde de pe fata stanga a vertebrei T4, pana la hiatul aortic al
diafragmei. In jumatatea sa superioara este situata la stanga liniei mediane.
Vena azicos continua vena lombara ascendenta dreapta, intrand in torace, fie imediat
lateral de stalpul drept al diafragmei impreuna cu simpaticul, fie cu nervii splahnici prin
grosimea stalpului drept.
Ductul thoracic ia nastere in abdomen, inaintea vertebrelor L2 sau L3
d) Planul al 4-lea: vena hemiazigos, vena hemiazigos accesorie,lanturile simpaticulu
toracic

69. Compartimentul posterior al mediastinului inferior. Raporturi

Mediastinul inferior prezinta 3 compartimente: anterior, mijlociu si posterior.

Mediastinul anterior este un compartiment ingust, turtit anteroposterior,interus intre fata

posterioara a muschiului transvers al toracelui si fata anterioara apericardului. Contine:
- extremitatea inferioara a timusului (copil) si tesut conjunctivadipos de inlocuire (adult) ;
-ligamente sternopericardice ;
-ramuri ale arterei toracice interne;
-noduri limfatice frenice superioare si peripericardice
-tesut conjunctiv lax si adipos.
Mediastinul mijlociu este compartmentul cel mai mare, intins intre planulprepericardic si
cel pretraheal. Contine:
- pericardul cu inima;
-portiunea inferioara a venei cave superioare;
-aorta acendenta;
-trunchiul pulmonar;
-nervii frenici;
-plexul cardiac.
Mediastinul posterior este compartimentul cuprins intre planul pretraheal si coloana
vertebrala. Contine:
-pediculii pulmonari (bronhii principale, artera pulmonara, vene pulmonare, a.si vena
bronsica, vase limfatice si limfonodulii bronhopulmonari, plexurinervoase pulmonar
anterior si posterior);
-esofagul si nervii vagi; noduri limfatice prevertebrale;
-aorta toracica, vena azygos, ductul toracic ;
-vena hemiazygos, vase intercostale posterioare, lanturi simpatice toracice,nervii
splanhnici

70. Focarele de auscultaie ale cordului

-nu corespund cu zonele de proiectie ale orificiilor, deoarece zgomotele inimii se propaga pe
directia curentului sangvin si se aud cu intensitate maxima la oarecare dinstanta de locul lor
de proiectie.
Valva bicuspida-este ascultata la vf inimii,unde se palpeaza si socul apexian.
Valva tricuspida-se asculta pe linia mediosternala, in dreptul cartilajului costal V.
Orificiul pulmonar-se asculta in al doilea spatiu intercostal, langa marginea stanga a
sternului.
Orificul aortic-este ascultat in al doilea spatiu intercostal drept, imediat langa stern

71. Proiecia topografic a plmnilor n inspir i expir

Marginile plamanilor-patrund in timpul imspiratiei adanc in recesurile pleurale,dar
farasa le umple complet,nici chiar in inspiratia fortata;astfel raman spatiile
complementare,portiunia rerecesurilor pleurale
Marginile anterioare-ale plamanilor- au o linie de proiectie paralela cu cea a
recesurilor costo mediastinale anterioare ;in expiratie,intre cele 2 linii de proiectie ramane

o distanta de 10-20 mm,care se reduce in inspiratie la cca 5mm.Face exceptie marginea

plamanului stang la nivelul scobiturii cardiace:de la a IV -a articulatie sternocostala
stanga,ea se indreapta orizontal spre stanga,apoi in jos,pana la al VI-lea cartilaj costal,pe
care il atinge la 4 cm de linia mediana;la acest nivel marginea plamanului se indeparteaza
mult de recesul costo mediastinal.
Marginile inferioare-se proiecteaza in continuarea marginilor anterioare, la distanta de
30-90 mm de proiectiile recesurilor costo diafragmatice.Marginea inferioara incruciseaza
coasta a VI-a pe linia medio claviculara,coasta a VIII-a pe linia axilara mijlocie si coasta
a X-a pe linia scapulara;de aici se continua orizontal,atingand linia paravertebrala la
nivelul vertebrei T11.
In partea posterioara si la varf ,plamanul are aceeiasi proiectie cu recesul costo
mediastinal posterior, respectiv cu cupola pleurala.
Fisurile oblice- ale celor 2 plamani se proiecteaza plecand de la coloama vertebrala,din
dreptul coastei a III- a sau a IV-a;coboara oblic inainte pana langa a VI-a articulatie
condrocostala. Proiectia fisurii orizontale porneste din fisura oblica dreapta,de la nivelul
liniei scapulare;se indreapta anterior pana la nivelul articulatiei a III-a sterno costale
drepte.
Spina scapulei-reper orientativ pentru delimitarea proiectiei lobilor pe peretele posterior
al toracelui:deasupra spinei se proiecteaza lobul superior,iar dedesubtul ei ,lobul inferior.
Coasta a IV-a este un alt reper important pentru delimitarea lobilor in raport cu fata
antero-laterala a toracelui:pe fata anterioara,in partea dreapta,deasupra acestei coaste se
proiecteaza lobul superior, iar sub ea,lobul mijlociu; la stanga intalnim numai proiectia
lobului superior. Pe fata laterala a toracelui ,la dreapta,deasupra coastei a VI-a este
proiectat lobul superior ,iar dedesubt, lobul mijlociu si inferior;la stanga,deasupra coastei
a VI-a se proiecteaza lobul superior,iar dedesubt cel inferior

72. Aria matitii relative. Aria matitii absolute.

Aria matitii absolute are forma unui triunghi delimitat astfel:
-baza este inferioara si corespunde aproximativ cartilajului 6costal stang;
-latura dreapta este reprezentat. de marginea stanga a sternului;
-latura stanga corespunde proiectiei marginii anterioare. a plamanului stang, la nivelul
incizurii cardiace;
-varful este situate pe marginea inferioara a articulatiei 4 sternocondrale.
Aria matitii relative reprezinta proiectia intregii fete sternocostale la nivelul peretelui
anterior toracic, inclusive portiunile acoperite de marginile anterioare ale plamanilor.Aria se
delimiteaza unind prin linii curbe (cu concavitatea spre central zonei de proiectie) patru
puncte extreme:
-superior drept: al 3 lea cartilaj costal dreapta., la 1 cm de marginea laterala. a sternului;
-superior stang: al 2 lea spatiu intercostal stanga., la 2 cm de marginea laterala. a sternului;
-inferior drept: a 4a articulatie condrosternala dreapta. (la marginea laterala. a sternului);
-inferior stang: socul apexian(verful inimii), spatiul 5 intercostal stanga. pe linia medioclaviculara.

73. Proiecia topografic a vaselor mari

Arterele mari care pleaca de la inima ,aorta si trunchiul pulmonar,se gasesc la originea lor
,tot im mediastinul mijlociu,cuprins in pericardul fibros care se continua cu adventitia lor.
Emergenta trunchiului pulmona este situata pe un plan anterior fata de cea a aortei.De la
originea sa el se indreapta in sus,spre dreapta si inainte,rezultand o incrucisare a celor 2
vase.Ele vin in raport inainte cu eementele mediastinului anterior;inapoi si in jos-cu fata
anterioara a arterelor,de care sunt separate prin sinusul transvers al pericardului.
Fata posterioara a aortei ascendente este incrucisata de artera pulmonara dreapta.
Fata stanga a trunchiului pulmonar e in raport cu urechiusa stanga si artera coronara
stanga.
Fata dreapta a aortei ascendente raspunde urechiusei drepte si portiunii inferioare a venei
cave superioare

74. Dispoziie elementelor vasculo-nervoase n hilul pulmonar stng.

Artera pulmonar stng.
Pediculul pulmonar stng este ocolit de o arcad arterial, cu traiect antero-posterior, din
mediastinul anterior nspre cel posterior, reprezentat de aorta ascendent, crosa acesteia
i aorta descendent.Acesta conine:
-bronhia in planul posterior. si inferior. de artera pulmonara
-venele pulmonare- anterior. de bronhie
-2 2.bronsice
-artera. pulomanara
Artera pulmonar stng, mai scurt i mai puin voluminoas, se mparte ntr-o ramur
superioar i una inferioar, destinate celor doi lobi i segmentelor acestora.

75. Dispoziie elementelor vasculo-nervoase n hilul pulmonar drept.

Artera pulmonar dreapt.
Pediculul pulmonar drept este ocolit de o arcad venoas cu traiect postero-anterior, din
mediastinul posterior nspre cel anterior, format de vena azygos, crosa acesteia i vena cav
superioar.Acesta conine:
-bronhia -cel mai postero-superior.
- artera. pulmonara antero- inferior. de bronhie.
- vena. pulmonara sup. antero- inferior. de artera. pulmonara.
- vena. pulmonara inf. inferior. de bronhie
- 1 artera bronsica

Artera pulmonar dreapt, mai lung i mai voluminoas dect cea stng, trece pe sub arcul
aortei i se divide la nivelul hilului pulmonar dreptntr-o ramur superioar i una inferioar.
Artera superioar este destinat lobului superior i emite arterele segmentare pentru
segmentele superioare.Artera inferioar se bifurc la rndul ei, furniznd arterele lobului
mijlociu i inferior, din care pornesc arterele segmentelor respective.

76. Ganglionii limfatici mediastinali

a) Supraclaviculari cervicali inferiori, supraclaviculari si ai incizurii sternale
b) Mediastinali superiori paratraheali superiori, prevasculari, prevertebrali si
paratraheali inferiori
c) Aortici subaortici si paraaortici
d) Mediastinali inferiori subcarinali, paraesofagieni si de la nivelul ligamentului
pulmonar
e) Hilari, lobari si segmentari
sunt alcatuiti din cele 10-12 perechi de ganglioni legati prin cordoanele inermediare
- coboara vertical de o parte si de alta a coloanei vertebrale
- e acoperit de fascia endotoracica si de pleurele mediastinului
- portiunea toracica a simpaticului e situata pe capetele coastelor, si incruciseaza
dinamic manunchiurile intercostale posterioare
- se gasesc lateral de vena azygos in dreapta si lateral de hemiazigos.
Din lantul simpatic se desprind cei 3 nervi splahnici
- splahnicul mare se formeaza din primii 5-9 ganglioni simpatici, coboara oblic in
dreapta mediala, strabate diafragma prin stalpul corespunzator, se termina in plexul celiac
- splahnicul mic se formeaza din ganglioni 10 11 simpatici, apoi coboara cu
precedentul
- splahnicul inferior mic, inconstant , ultimul ganglion simpatic.
Paravertebral, la extremitatea posterioara a spatiilor intercostale se gasesc limfonoduli
intercostali. Primeste limfa de la pleura, mamela. Limfa de la pleura dreneaza in ductul
toracic si ductul limfatic drept si se varsa in trunchiul brahiocefalic drept.

77. Nervul vag traiect toracic i raporturi

Traiect toracic
Limte: Nervul vag strabate apertura toracica superiara si ajunge in mediastinul
superior latereal de trahee si posterior de vena brahiocefalica drapta si de vena cava
superioara. Trece medial de crosa venei azigos, apoi posterior de pediculul pulmonar
drept si ajunge pe marginea laterala a esofagului. Insoteste esofagul in mediastinul
posterior si traverseaza hiatusul esofagian al diafragmei pe fata posteriara a esofagului,
ajungand astfel in abdomen.
Nervul vag stang patrunde prin apertura toracica superioara in mediastinul superior si
ajunge lateral de crosa aortei. Trece posterior de pediculul pulmonar stang si ajunge in
mediastinul posterior lateral de esofag. Coboara anterior de esofag si patrunde prin
hiatusul esofagian al diafragmei in abdomen.

Ramuri:
- Nervul laringeu recurent stang se desprinde din nervul vag stang la nivelul crosei
aortice, trece apoi pe sub acesta venind in raport anterior cu ligamentul arterial. Ajunge
medial de crosa aortei si urca in unghi diedru dintre trahee si esofag si patrunde la baza
gatului. Da ramuri traheale, esofagiene si se termina in laringe prin nervul laringeu
inferior.
- Ramuri cardiace toracice
- Ramuri bronsice
Traiect cervical
Nervul vag strabate urmatoarele regiuni: fosa craniana posterioara, spatiul retrostilian,
trigonul carotic, 1/3 inferioara a regiunii sternocleidomastoidiene, mediastinul superior,
mediastinul posterior si etajul supramezocolic al abdomenului. La nivelul gatului, nervul
vag impreuna cu vena jugulara interna si cu artera carotida comuna formeaza
manunchiul vasculo-nervos al gatului.
1. Nervul vag in spatiul retrostilian
Raporturi:
- artera carotida interna- este situata antero-medial
- vena jugulara interna- este situata postero-lateral
- nervul 9 trece intre nervul vag si artera carotida interna
- ramura interna a nervului 11 patrunde in ganglionul inferior al nervului vag, ramura
externa a nervului 11 se afla lateral de nervul 10
- nervul 12 trece intre nervul vag si vena jugulara interna
2. N vag in trigonul carotic
Raporturi:
- artera carotida interna este situata antero-medial
- vena jugulara interna este situata antero-lateral
- nevul 12 trece intre vena jugulara interna si nervul vag
- lantul simpatic cervical si muschii prevertebrali se afla posterior
3. Nervul vag in regiunea sternocleidomastoidiene
Raporturi:
- nervul vag drept incruciseaza fata laterala a arterei carotide comune drepte, apoi trece
intre portiunea prescalenica a arterei subclaviculare si jonctiunea dintre vena jugulara
interna si vena subclavie. Prezinta raporturi posterioare cu artera vetrebrala, trunchiul
tireocervical. Nervul frenic si ansa subclavie se afla lateral de nervul vag.
- nervul vag stang artera subclavie stanga este situata postero-lateral de nervul vag cate
in traiectul sau descendent incruciseaza fata laterala a arterei carotide comune stangi.

78. Nervul frenic- origine, traiect toracic, raporturi, teritoriu de

inervaie
Origine: se desprinde din ramurile ventrale ale nervilor spinali C3, C4 si C5 in regiunea
cervical.

Traiect si raporturi : are un traiect descendent prin aperture toracica superioara., strabate
mediastinul superior si mijlociu.Patrunde in diafragm astfel: nervul.frenic drept antero-lateral
de vena cava inferioara., nervul.frenic stang la 2 cm anterior de varful. inimii.
- Nervul.frenic drept incruciseaza anterior artera.toracica interna , ajunge pe flancul drept al
trunchiului.venos brahiocefalic drept. si al venei cave superioare., trece apoi in pleura
mediastinala si pericardul fibros, anterior de pediculul pulmonar drept, fiind insotit de vasele
pericardo-frenice.
- Nervul.frenic stang incruciseaza anterior artera toracica interna stanga., si vine in raport
anterior cu vena brahiocefalica stanga.La nivelul mediastinului superior coboara intre
artera.carotida comunca si artera.subclavie stanga, apoi se dispune pe flancul stang al crosei
aortei si ajunge in mediastinul mijlociu unde prezinta aceleasi raporturi ca in partea dreapta.
Teritoriu de inervatie: nrvul.frenic da ramuri pericardice asigurand inervatia pericardului si a
pleurei mediastinale,ramuri frenico-abdominale si ramuri terminale asigurand inervatia
muschiului diafragm.

79. Sistemul nervos vegetativ toracal

Plexurile toracale.
1) Plexul aortic toracic: plex in jurul aortei toracice, contine in special fibre simpatice
postganglionare cu originea din ganglionii.Th.1-Th.5, precum si fibre aferente, care
patrund in nervul vag. Are legaturi cu plexul cardiac.
2) Plexul cardiac: plex mixt, situat deasupra bazei inimii, format din nervii cardiaci ai
trunchiului simpatic, si ramurile cardiace vagale parasimpatice. Fibrele aferente se
indreapta spre ambele sisteme. Deservesc vasele coronariene si sistemul excitoconductor al inimii. In plex si in peretii atriilor se gasesc ganglioni cardiaci, unde fac
sinapsa fibrele preganglionare parasimpatice, vagale.
3) Plexul esofagian: plex mixt pe suprafata esofagului, primind fibre atit din trunchiul
simpatic, cit si din nervul vag. La formarea lui pe linga fibre toracale participa si fibre
cervicale.
4) Plexul pulmonar: plex format din fibre postganglionare din simpaticul toracal si
fibre preganglionare parasimpatice din nervul vag, inervind musculatura neteda a
bronchilor, a vaselor si glandele. Plexul insoteste ramificatiile bronhiilor, in care se
gasesc si fibre aferente de la mecanoreceptori, ce se alatura nervului vag, cu rol in
reglarea respiratiei

80. Regiunea diafragmatic. Diafragma toraco-abdominal (muchiul

frenic) proiecie topografic n inspir i expir, orificii-proiecii topografice.
Este regiunea parietal inferioar a toracelui, constituit de un singur plan, cel al
muchiului diafragma. Ea separ cavitatea toracic de cea abdominal, astfel nct
reprezint n acelai timp i peretele superior al acesteia din urm.
Muchiul diafragm prezint dou poriuni distincte:
-una central - aponevrotic,
-periferic - musculoas
Centrul tendinos al diafragmei este poriunea aponevrotic, comparata cu un trifoi.
Componenta muscular are la rndul su trei poriuni.
1.Poriunea lombar are dou componente. Cea mai puternic dintre ele pornete de pe
vertebrele lombare prin cei doi stlpi. Stlpul drept se insera pe corpul primelor trei
vertebre lombare i pe discurile intervertebrale dintre acestea; stlpul stng ia natere
de pe primele dou vertebre lombare i de pe discurile nvecinate. Marginile mediale,
tendinoasc, ale celor doi stlpi se ntlnesc pe linia median, pentru a forma ligamentul
arcuat median, situat naintea aortei; apoi, stlpii schimb o serie de fascicule
musculare ntre ei. Cea de-a doua component a poriunii lombare ia natere de pe dou
perechi de arcade aponevrotice, situate lateral de stlpii precedeni: ligamentul arcuat
medial ntins de la corpul vertebrei L2 la procesul costal al primei vertebre lombare; pe
sub acest ligament trece muchiul psoas. Cea de a doua arcad aponevrotic este
ligamentul arcuat lateral (arcada ptratului lombelor) care trece ca o punte peste
muchiul ptrat al lombelor; ligamentul se prinde pe procesul costal al vertebrei L1 i
pe coasta Xll-a.
2. Poriunea costal a diafragmei i arc originea pe feele mediale ale ultimelor ase
coaste, prin digitaii ncruciate cu cele ale transversului abdominal. Poriunea sternal
nate prin dou fascicule de pe procesul xifoid. Toate fibrele musculare ale acestor
poriuni se termin pe centrul tendinos.
3. Poriunea sternal nate prin dou fascicule de pe procesul xifoid. Toate fibrele
musculare ale acestor poriuni se termin pe centrul tendinos.

Actiune:
in inspiratie, diafragmul este muschiul principal inspirator; prin contractia sa el
mareste diametrul vertical, transversal si anteroposterior al cutiei toracice; cand fibrele
muschiului iau punct fix pe coaste, coboara centrul tendinos, iar cand punctul fix este
pe centrul tendinos ridica coastele si sternul; contractia diafragmului deplaseaza
viscerele abdominale anteroinferior astfel ca peretii abdomenului se destind la fiecare
inspiratie;
in expiratie. diafragmul se relaxeaza si urca sper cavitatea toracica, viscerele isi reiau
pozitia initiala.
Orificiile diafragmei:
Hiatul aortic este delimitat ntre vertebra T12, cei doi stlpi ai diafragmei i ligamentul
arcuat median. D trecere aortei i ductului toracic.
Hiatul esofagian, situat pe un plan mai anterior i superior fa de precedentul (n
dreptul vertebrei T10), este cuprins de cele mai multe ori n grosimea stlpului drept al
diafragmei.

Orificiul venei cave inferioare este situat n centrul tendinos, la unirea foliolei anterioare cu
cea dreapt. Pereii venei ader de marginile orificiului

81. Aorta toracal

se intinde de pa fata stanga a vertebrei T4 pana la hiatul aortic al diafragmei
-in jumatatea sa superioara este situata la stanga liniei mediene,corespunzator capetelor
costale si lantului simpatic;
Aorta toracic are dou portiuni:
-crosa aortic este portiunea initial de la orificiul de origine al aortei pn n dreptul
vertebrei toracale T4.
- a doua portiune este aorta toracic descendent de la vertebra toracal T4 la hiatul
diafragmatic n dreptul vertebrei toracale T12.
a) Crosa aortic - dup emergenta din ventriculul stng descrie un arc de cerc i are dou
segmente: un segment ascendent i unul orizontal.
Segmentul ascendent se altur trunchiului arterei pulmonare; de la acest nivel se desprind
arterele coronare i cele trei trunchiuri arteriale mari:
- trunchiul arterial brahiocefalic
- artera carotid stng
- artera subclavicular stng
b) Aorta toracic descendent - continu crosa aortic, cobornd paralel cu coloana
vertebral. D ramuri viscerale pentru bronhii, esofag i ramuri parietale pentru spatiile
intercostale.

Rapoarte:
-anterior:pedicul pulmonar stang,pericard
-la stanga:pleura mediastinala si plamanul stang
-la dreapta:coloanei vertebrale
In jumatatea inf erioara coboara pe linia mediana ,inaintea coloanei vertebrale ,avand
raport lat eral cu pleurile mediastinale si cu plamanii; Inaintea sa,descinde esofagul
care,situat la inceput la dreapta arterei,o incruciseaza apoi oblic ,pentru ca in final sa o
depaseasca usor spre stanga
Ramuri colaterale:
-artere. intercostale post III-XI
-artere. bronhice
-artere. esofagiene
-artere. pericardice
AORTA DESCENd TO RACICA:Limita:proximala:la nivelul ligamentului
arterial;distal:hiatusul aortic al diafragmului. Traiect:oblic inferior si posterior;descrie o
usoara concavitate cand vine in raport cu flancul stang al coloanei vertebrale; intre crosa
aortei si portiunea descend:istmul aortic. Raporturi:ant:pediculul pulm st,esofag,nv
vag st;post:col vert toracala T14-T12,v. hemiazygos,lantul simpatico paravertebral stang;
lateral:fasciulul mediastinal a plamanului stang;medial:canalul thoracic,vena.
azygos,esofagul. Ramuri:artere.bronsice,artere. intercostle posterioare,artere.

esofagiene,artere pericardice,ramuri mediastinale,artere frenice superioare,artere.

intercostale si artere. subcostale.

82. Vena cav superioar

este extrapericardica aproape in intregime,coboara vertical inapoia extremitatii sternale
ale primelor 2coaste si se varsa in Atriuldrept;
-extremit sa inferioara se afla in mediastinul mijlociu
Este extrapericardica aproape in intregime, coboara vertical inapoia extremitatii sternale
ale primelor 2 coaste si se varsa in atriul drept; extremitatea sa inferioara se afla in
mediastinul mijlociu.
Aduna sangele venos de la nivelul capului, gatului, toracelui si membrelor superioare.
Are o lungime de 6-8 cm si un diametru de 20-22 mm.
Origine: napoia primei articulaii sterno-costale drepte prin unirea aproape n unghi
drept a celor dou vene brahiocefalice - dreapta si stanga.
Traiect: este descendent, paralel cu marginea dreapt a sternului, la dreapta aortei
ascendente ; se vars la nivelul peretelui superior al atriului drept; are o poriune
extrapericardic i una intrapericardic.
Raporturi:
-in segmentul extrapericardic:
Anterior marginea dreapta a strenului, cartilajele 2-3 si primele 2 spatii
intercostale ;
Posterior traheea, bronhia dreapta, vagul drept, ganglionii limfatici
traheobronsici;
Medial aorta ascendenta;
Lateral pleura mediastinala si plamanul drept.
-in segmentul intrapericardic:
Anterior auriculul drept sau urechiusa dreapta;
Posterior arterele si venele pulmonare drepte;
Medial bulbul aortic;
Lateral pleura si plamanul drept.
In afara venelor brahiocefalice din care se formeaza, vena cava superioara mai primeste
ca afluenti vena azygos, vene timice si vene frenice.

83. Vena cav inferioar

Trunchi voluminos venos drennd sngele din segmentul subdiafragmatic al corpului si
de la membrele inferioare. Ia nastere pe flancul drept al vertebrei L5, la confluenta
venelor iliace comune dreapta si stanga.
Locul de origine: la 1,5 - 2 cm sub terminatia aortei si la dreapta ei.

Traiect: urc vertical pn la L1, la acest nivel se nclin spre dreapta, merge posterior de
ficat, strbate diafragmul prin orificiul venei cave inferioare (n partea dreapt a
centrului tendinos al diafragmului) i la T9 se inflecteaz anterior, deschizndu-se in
atriul drept. Are o lungime de aproximativ 22 cm.
Raporturi prezinta 3 portiuni: abdominal, frenic si toracic.
- Segmentul abdominal:
- Posterior: muchiul psoas mare, ligamentul arcuat al diafragmului, lanul
simpatic lombar drept, arterele lombare drepte, artera renala dreapt (L1), arterele
suprarenale drepte i artera suprarenala dreapt, venele lombare, nodulii limfatici
retrocavi, glanda suprarenal dreapt (trece post de VCI la nivelul T12).
- Medial: aorta abdominal, spaiul inter-aortico-cav.
- Anterior: nodulii limfatici prevasculari, este incrucisata la nivelul L2 de artera
genital dreapt.
- Lateral: rinichiul drept, pediculul renal unit cu VCI prin vena renal dreapt
(L1), glanda suprarenala dreapt (unit cu VCI prin venele suprarenale), ureterul drept
(incrucisat posterior de pediculul genital drept), superior de rinichiul drept, vena vine n
raport cu fa posterioar a lobului hepatic drept, nodulii limfatici laterocavi.
- Segmentul frenic: corespunde orificiului venos al diafragmului (inextensibil,
independent de contraciile musculare) situat la nivelul centrului frenic (unirea foliolei
anterioare cu cea dreapt); nervul frenic abdominal trece prin acest orificiu.
- Segmentul toracic: scurt, recurbat (cuprins n pericardul fibros), se deschide n partea
posterioara a peretului inferior marginit de valvula lui Eustachio). Prezinta 2 portiuni:
- extrapericardica, in raport cu baza plamanului drept, ganglionii limfatici
periesofagieni, nervul frenic drept;
- infrapericardica, in raport anterior cu atriul drept, medial cu sinusul oblic
al pericardului.
De-a lungul VCI se insira numeroase limfonoduri lombare drepte: cave laterale, precave,
postcave.
Afluenti:
- viscerali: vena genitala dreapta, suprarenala dreapta, renale si hepatice (fata anterioara
a VCI sub diafragm);
- parietali: vene lombare si frenice inferioare (imediat sub diafragm).
Venele genitale drepte (testiculara dreapta/ovariana dreapta) sunt afluenti directi,
varsandu-se la nivelul L2, in timp ce omonimele lor din stanga se varsa in vena renala
stanga.
Venele hepatice (dreapta, stanga, mijlocie) au traiect intrahepatic, varsandu-se in vena
cava la iesirea lor din ficat sau in portiunea ei intrahepatica.

84. Mica circulaie funcional

Are originea n ventriculul drept de unde pleac artera pulmonar cu snge srac n
oxigen; aceasta se distribuie la nivel pulmonar urmrind ramificatiile arborelui bronhic, pn
la nivel alveolar, unde are loc schimbul de gaze. De la acest nivel pornesc capilare venoase
care se colecteaz n venele pulmonare ce se deschid n atriul stng.
Vascularizatia plamanilor este dubla: functionala si nutritiva.

Vascularizatia functionala este asigurata de trunchiul pulmonar, cu artera

pulmonara dreapta si stanga si de cele 4 vene pulmonare 2 drepte si 2 stangi.
Trunchiul pulmonar incepe din ventriculul drept si duce la plamani sange
incarcat cu CO2;
Dupa un scurt traiect se imparte in artera pulmonara dreapta si stanga care
patrund in plamani prin hil, unde se divid in ramuri care insotesc ramificatiile arborelui
bronsic pana in jurul alveolelor reteaua capilara perialveolara unde are loc schimbul
de gaze: se cedeaza CO2 din sange aerului alveolar si are loc trecerea O 2 din aerul
alveolar in sangele capilarelor perialveolare;
Din reteaua capilara pornesc venele pulmonare cate 2 pentru fiecare plaman,
care se duc apoi spre atriul stang transportand sangele bogat in O2.
Artera pulmonara dreapta = se afla anterior, dedesubt, apoi postero-lateral de
bronhia principala; se divide inainte de a patrunde in hil in 4 ramuri:
o
superioara-pentru lobul superior 5 diviziuni segmentare:
apicala segmentul apical
anterioara ascendenta si anterioara descendenta segmentul anterior
posterioara ascendenta si posterioara descendenta segmentul posterior
o
ramura mijlocie pentru lobul mijlociu, 2 diviziuni:
laterala segmentul lateral
mediala segmentul medial
o
ramura superioara la lobul inferior, independenta pentru segmentul
superior
o
ramura inferioara, puternica, tot pentru lobul inferior pentru celelalte
segmente ale lobului inferior : bazala mediala, bazala anterioara, bazala laterala, bazala
posterioara.
Artera pulmonara stanga = situata anterior, deasupra, apoi postero-lateral de
bronhia principala. In hil se divide in 3 ramuripentru cei 2 lobi:
o
ramura superioara lobul superior, 5 diviziuni:
apicala si posterioara segmentul apico-posterior;
anterioara ascendenta si descendenta segmentul anterior
linguala pentru cele 2 segmente linguale superior si inferior
o
pentru lobul inferior:
ramura superiora independenta pentru segmentul superior
ramura inferioara, puternica: bazala anterioara, bazala posterioara, bazala
laterala, bazala mediala.
Ramescenta unei artere pulmonare:
ramura segmentara insoteste bronhia segmentara iriga un segment;
o artera mica insoteste bronhia terminala iriga un lobul;
o arteriola insoteste bronhia respiratorie-iriga un acin pulmonar;
o arterioala precapilara insoteste ductul alveolar
alveolele sunt inconjurate de retele capilare.
Venele pulmonare se formeaza din reteaua de capilare perialveolare reteaua
capilara bronhica vene perilobulare vene intrasegmentare vene intersegmentare.
Din unirea tuturor acestor afluenti se formeaza cate 2 vene pulmonare la dreapta si la
stanga, una superioara si una inferioara, care fac parte din pediculii pulmonari.

Vena pulmonara dreapta superioara segmentul lobului superior provine din

ramura apicala + anterioara + posterioara + ramura lobului mijlociu si se varsa in atriul
stang.
Vena pulmonara dreapta inferioara lobul inferior drept, se formeaza din ramura
superioara a segmentului superior si venele bazale superioara si inferioara.
Vena pulmonara stanga superioara lobul superior stang, ia nastere din ramura
apicoposterioara + anterioara + linguala.
Vena pulmonara stanga inferioara lobul inferior stang, din ramura superioara
din segmentul superior + venele bazale superioara si inferioara.
Intre ramificatiile periferice ale arterelor pulmonare si a venelor pulmonare
exista anastomoze arterio-venoase prevazute cu dispozitive sfincteriene care dupa nevoi
pot fi inchise sau deschise.
Nutritia parenchimului este asigurata de catre vasele circulatiei functionale.

85. Proiecii i descoperiri la nivelul toracelui

86. Organizarea topografic a abdomenului.

topografic a abdomenului. Linii de proiecie.

Delimitarea

Abdomenul este partea trunchiului interpusa intre torace si pelvis. Contine cavitatea
abdominala, o parte a aparatului urinar, importante vase sangvine, vase si noduri limfatice
si nervi.
LIMITE:
- Linia superioara de la baza procesului xifoid pana la discul intervertebral T12-L1,
- Linia inferioara mnarginea superioara a simfizei pubiene, urca de-a lungul plicei
inghinale, urmeaza creasca iliaca si ajunge la orizontala care trece prin discul
intervertebral L5-S1.
Extremitatea superioara este inchisa spre cavitatea toracica prin bolta diafragmei
In partea inferioara este larg deschisa continuandu-se cu cavitatea pelviana, cu care
formeaza cavitatea abdomino-pelviana.
Limita inferioara este conventionala, reprezentata de planul stramtorii superioare a
pelvisului osos.
Abdomenul este mai inalt in partea anterioara, unde se intinde de la procesul xifoid pana
la simfiza pubiana.
LINIILE CONVENTIONALE: 2 verticale si 2 orizontale:
a) In etajul superior:
o Epigastru: cadranul mijlociu in care se proiecteaza lobul stang al ficatului,
o parte a stomacului, duodenul si pancreasul
o Hipocondru drept: lobul drept al ficatului si cailor biliare
o Hipocondru stang: o portiune a stomacului si splinei

b) In etajul mijlociu:
o Zona ombilicala: cadranul mijlociu in care se proiecteaza ansele
intestinului subtire si colonul transvers
o Flancul drept: colonul ascendent
o Flancul stang: colonul descendent
c) In etajul inferior:
o Hipogastru: cadranul mijlociu in care se proiecteaza ansele ileale, colonul
sigmoidian, vezica urinara
o Fosa iliaca dreapta: cecul si apendicele vermicular
Fosa iliaca stanga: prima portiune a colonului sigmoidian

87. Fasciile abdomenului

FASCIA SUPERFICIALA: este formata de tesut conjunctivo adipos; un singur strat
continuu. In portiunea inferioara a abdomenului, inferior de ombilic ormeaza 2 straturi:
un strat superficial adipos si unul membranos profund:
a) Stratul superficial are o structura grasoasa si o grosime variabila; se continua cu
stratul superficial al fasciei de la nivelul trigonului Scarpa si cu fascia similara a
perineului. La barbati se continua la nivelul penisului si dupa ce-si pierde
structura adipoasa se uneste cu stratul profund al si se continua la nivelul scrotului
unde formeaza o structura speciala fasciala ce contine fibre musculare netede. La
femei acest strat are structura adipoasa si intra in structura labiilor mari
b) Stratul profund are o structura membranoasa si este subtire, continand putina
grasime sau chiar deloc; se continua inferior spre regiunea coapsei, dar sub
ligamentul inghinal fuzioneaza cu stratul profund al fasciei coapsei. Spre linia
mediana este strans aderenta la linia alba abdominala si la simfiza pubiana. Se
continua in partea anterioara a perineului unde adera strans la ramurile ischiopubiene si la marginea posterioara a membranei perineale. La acest nivel se
numeste fascia perineala superficiala.
MUSCHII ANTEROLATERALI ABDOMINALI sunt 5 muschi in acest grup
- 3 muschi lati ale caror fibre pornesc postero-lateral si se indreapta anterior si se
continua cu aponevrozele lor spre linia mediana muschiul oblic extern, oblic
intern, transvers abdominal
- 2 muschi verticali aproape de linia mediana, ce sunt inconjurati de o teaca
fibroasa provenita din aponevrozele muschilor lati muschiul drept abdominal,
muschiul piramidal.
Fiecare din acesti 5 muschi are actiuni specifice, dar impreuna participa la mentinerea
unor functii fiziologice. Prin pozitionarea lor formeaza un perete ferm dar flexibil ce
tine viscerele abdominal impreuna cu cavitatea abdominala, protejeaza viscerele si
participa la mentinerea viscerelor in pozitie verticala.
Mai mult, contractia tuturor muschilor participa la expirul normal si fortat impingand
viscerele superior la tuse si reflexul de voma.
a) Muschiul oblic extern: cel mai superficial dintre muschii lati, se
gaseste imediat sub fascia superficiala abdominala. Fibrele sale au o
directie infero mediala, aponevroza sa ocupa suprafata anterioara a

peretelui abdominal. Spre linia mediana, aponevrozele se

intrepatrund , formand linia alba de la procesul xifoi la tuberculul
pubic.
b) Muschiul oblic intern, mai profund de precedentul, este mai subtire si
mai mic decat cel extern, fibrele sale au o directie supero mediala.
Medial fibrele se termina cu o aponevroza ce participa la formarea
liniei albe.
c) Muschiul transvers abdominal, mai profund decat oblicul intern,
fibrele sale au o directie transversala. Acestea se termina medial cu o
aponevroza ce participa la formarea liniei albe.
Fiecare din cei 3 muschi lati este acoperit pe ambele fete de un strat al fasciei profunde,
fascii ce nu se observa, mai putin fascia muschiului transvers care este mai bine
dezvoltata.
Fascia transversala reprezinta un strat continuu al fasciei profunde ce tapeteaza cavitatea
abdominala si se continua in cavitatea pelviana. Trece linia mediana si se continua cu
fascia transversala de pe partea opusa. Superior se continua cu fascia de pa fata inferioara
a diafragmului, posterior se continua cu fascia profunda ce acopera muschii peretelui
posterior abdominal si adera la fascia toracolombara.
Dupa ce fascia adera la osul iliac, se contopeste cu fasciile ce acopera muschii din
regiunea pelvina superioara si muschii cavitatii pelvine. In aceste situatii poarta
denumirea de fascia parietala pelvina sau fascia endopelvina.
Fascia extraperitoneala este un strat de tesut conjunctiv aflat in profunzimea fasciei
transversale, care separa aceasta fascie de peritoneu. Acest strat contine o cantitate
variabila de grasime, captuseste cavitatea abdominala si se continua cu un strat similar la
nivelul cavitatii pelvine. Ea este mai abundenta la nivelul peretelui abdominal posterior,
continua peste organele acoperite de reflexiile peritoneului si se extinde in mezenter
impreuna cu vasele sangvine. Viscerele aflat in fascia extraperitoneala poarte deumirea de
retroperitoneal

88. Regiunea iliocostal (peretele lateral al abdomenului)

este regiunea laterala pereche, o forma patrulatera neregulata.
LIMITE:
- Superior: arcul costal si marginea inferioara a coastei XII
- Inferior:orizontala care uneste cele 2 spine iliace anterosuperioare, continuata
inapoi cu coasta iliaca
- Anterior: marginea laterala a muschiului drept abdominal
- Posterior: marginea laterala a muschilor proprii ai coloanei vertebrale
Regiunea se imparte prin linia medio-axilara in 2: regiunea antero-laterala si regiunea
postero-lateralaa peretelui abdominal.
A. REGIUNEA ANTERO-LATERALA: regiunea costo-iliaca anterioara
STRATIGRAFIA:
- Pielea: subtire si fina
- Planul subcutanat: contine un strat variabil de tesut adipos. Contine ramuri din
arterele intercostale(ram perforante laterale) si din circumflexa iliaca superficiala
(ram a femuralei). Venele numeroase si voluminoase, formeaza reteaua venoasa

superficiala a peretelui toraco abdominal; venele toraco-epigastrice situate in

partile laterale ale regiunilor, afluenti ai venelor axilare, prezinta anastomoze cu
epigastricele superficiale(din venele femurale). Se realizeaza comunicari cu vena
porta prin venele paraombilicale. Reteaua venoasa superficiala prezinta un
important teritoriu de anastomoza cavo-cava si porto-cava. Limfaticele
superficiale sunt drenate cele inferioare spre nodurile inghinale superficiale
supero-laterale, iar cele superioare spre nodurile axilare pectorale. Nervii sunt
ramuri perforante laterale ale ultimilor 5 nervi intercostali si ale subcostalului,
precum si ramuri din iliohipogastric si ilioinghinal.
- Planul fascial superficial constituit din fascia subtire ce acopera muschiul oblic
extern
- Planul profund: constituit din mai multe straturi:
o Stratul musculo-aponevrotic: format din muschii lati ai abdomenului,
anterior continuandu-se cu cate o aponevroza, care ia parte la formarea
tecii muschiului drept abdominal. Stratul este format din 2 lame musculoaponevrotice care se suprapun de la suprafata spre profunzime:
- Prima lama: oblicul extern, desprins de la ultimele 7-8 coaste
- A 2-a lama: oblicul intern, pornite de la primele 6 coaste de pe aponevroza
posterioara si de pe creasca iliaca, traiect transvers, se continua cu aponevrozele
anterioare. Limita dintre portiunea musculara si aponevroza anterioara a
muschiului se prezinta o linie curba cu concavitatea mediala = linia semilunara a
lu Spiegel.
Intre muschiul oblic intern si transver, trec paralel ultimii 7 nervi intercostali,
subcostalul, iliohipogastrul, ilioinghinalul
Arterele intercostala a XI, subcostala si cele 4 lombare iriga lamele musculare pe care
le strabat, ramuri ale arterelor circumflexa iliaca profunda si epigastrica inferioara
trimite ramura care strabate lama musculara profunda.
Venele iau traiect invers al arterelor
Limfaticele profunde insotesc vasela sangvine si sunt drenate de limfonodurile iliace
externe si lombare
o Strat fascial profund alcatuit din fascia transversala
o Stratul tesutului celular extraperitoneal slab reprezentat
o Peritoneul parietal ultimul strat al planului profund
B) REGIUNEA POSTERO LATERALA A PERETELUI ABDOMINAL
STRATIGRAFIA
- Pielea, mai groasa, dar mobila si supla.
- Plan subcutanat: tesut conjunctiv lax, infiltrat cu o cantitate variabila de grasime.
Arterele provin din ramurile perforate laterale ale arterelor lombare si din
circumflexa iliaca superficiala. Venele sunt comitante arterelor si se
anastomozeaza cu reteaua superficiala a peretelui toraco-abdomibal. Limfaticele
superficiale sunt tributare nodurilor axilare pectorale. Nervii provin din ramurile
perforante laterale ale ultimilor nervi intercostali din iliohipogastric si din nervii
cluneali superiori.
- Plan fascial: o lama celuloasa formata din fasciile de invelis ale muschilor oblic
extern si dorsal mare
- Planul profund constituit din mai multe straturi:

o Stratul musculo-fascial superficial: portiunea laterala a fasciei

toracolombare, de la care pornesc fasciculele muschiului dorsal mare
o Stratul musculo aponevrotic mijlociu este alcatuit din fasciculele cele mai
posterioare ale oblicului intern si aponevroza sa posterioara care se
termina medial pe fascia toracolombara. Superior ultimele fascicule ale
dintatului posterior si inferior.
o Stratul aponevrotic: lama mijlocie a aponevrozei posterioarea muschiului
transvers al abdomenului. Superior lama aponevrotica este intarita de
ligamentul lombocostal.
o Strat muscular al patratului lombelor intins intre coasta a XII-a si creasca
iliaca, fasciculul de origine fiind pe procesele costale.
o Strat fascial profund: lama anterioara a aponevrozei posterioare a
muschiului transvers, se termina la baza proceselor costale.
Irigatia arteriala: ramurile arterelore lombare si circumflexa iliaca profunda
insotite de venele omonime si de limfaticele profunde, precum si ramuri
nervoase provenite din nervul subcostal si din ramurile anterioare ale primilor
4 nervi lombari.
Planul premuscular consta din 4 straturi:
o Fascia transversala: subtire si celuloasa, se confunda cu fascia patratului
lombelor
o Stratul retroperitoneal: tesut celulo-adipos, bine dezvoltat in dreptul
rinichiului, unde formeaza grasimea pararenala(Gerota). Prin ea trec in
sens transversal si paralel nervii subcostal, iliohipogastric si
ilioinghinal.tesutul fibro-alveolar din vecinatatea rinichiului se
condenseaza pentru a alcatui fascia renala, care delimiteaza prin cele 2
foite ale sale loja renala(contine rinichiul), pediculul renal si glanda
suprarenala.
Planul parietal ultimul strat al regiunii; la nivelul colonului ascendent si cel
descendent peritoneul este inlocuit de fascia de coalescenta retrocolica (Toldt)

89. Regiunea sterno-costo-pubian (teaca drepilor abdominali)

Este regiunea mediana a peretelui anterior al abdomenului, raspunde muschilor
drepti ai abdomenului si tecilor lor.
LIMITE:
- Superior: procesul xifoid si arcurile costale
- Inferior: marginea superioara a oaselor pubiene, cuprinsa intre cei 2 tuberculi
pubieni
- Lateral(de o parte si de alta) marginile laterale ale muschilor drepti
- Profunzime: se intinde pana la peritoneu parietal.
Forma este a unui dreptunghi cu axul mare vertical.
STRATIGRAFIA:
a) Pielea: subtire, fina, supla si foarte mobila
b) Planul subcutanat: in partea inferioara fibrele conjunctive condensate formeaza
ligamentul fundiform al penisului. Venele au numeroase anastomoze cu venele

c)

d)

e)
f)
g)

h)

superficiale ale regiunilor invecinate cu care formeaza o retea venoasa toracoabdominala. Limfaticele superficiale supraombilicale sunt tributare nodurilor
axilare pectorale, iar cele subombilicare limfonodurilor inghinale superficiale
superolaterale. Nervii : ramuri cutanate anterioare provenite din ultimii 4-5
intercostali, nervul subcostal, iliohipogastric, ilioinghinal
Planul aponevrotiv superficial: lamele anterioare ale tecilor muschilor drepti
abdominali. Ele sunt alcatuite din aponevrozele muschilor oblici externi si lamele
anterioare ale tecilor formate din toate aponevrozele anterioare ale muschilor
laterali. Pe linia mediana, intre cele 2 teci, planul aponevrotic contine linia alba.
In afara inelului ombilical, linia alba are o serie de mici orificii pentru trecerea
elementelor neurovasculare.
Planul muscular: alcatuit din muschii drepti abdominali(inconjurati de un strat
subtire de tesut conjunctiv lax). [Primesc ramuri din ultimii 5-6 nervi intercostali,
precum si din nervii iliohipogastric si iliinghinal.In grosimea muschiului drept
abdominal are loc anatomoza dintre arterele epigastrica superioara(ram a toracicei
interne) si epigastrica inferioara( ram a iliacei externe). Venele sunt comitante,
limfaticele profunde.] Muschiul piramidal inconstant si nefunctional.
Plan aponevrotic profund: lamele posterioare ale tecilor muschilor drepti
Fascia transversala: acopera fetele posterioare ale tecilor
Planul preperitoneal are la nivelul regiunii sterno-costo-pubiene doua componente
o Tesut celular preperitoneal face parte din fascia extra peritoneala o lama
subtire de tesut celular
o Fascia ombilico prevezicala: este o condensare a tesutului celulo fibros al
spatiului pelvisubperitoneal in jurul arterelor ombilicale.contine pe linia
mediana uracul care formeaza ligamentul ombilical median. De o parte si
de alta fascia se prinde de cele 2 cordoane ale arterelor ombilicale care
formeaza ligamentele ombilicare mediale.
Planul peritoneal: reprezentat de peritoneu parietal anterior. Este ridicat de cele 3
ligamente ombilicale, formand plicele ombilicale (mediana si mediale), mai
lateral trac vasele epigastrice inferioare(drepte si stangi) care ridica peritoneul
formand plicele ombilicale laterale

90. Regiunea rahidian abdominal

Se gaseste inapoia abdomenului
Limite: in sus- liniile oblice de-alungul coastei 12; in jos- un plan orizontal care trece prin
l5 si baza sacrului ; lateral- verticale duse prin marginea laterala a muschilor propii ai
coloanei vertebrale
Stratigrafie: a) pieleab) planul subcutanat : tesut conjunctiv lax cu o cantitate mai mare de
grasime decat in regiunea toracica rahidiana c) planul fascial fascia de invelis a
muschiului dorsal mare d) planul profund cu 3 straturi .Primul strat musculo fascial
fascia toraco lombara inserata pe procesele spinoase si pe creasta iliaca .Al doilea strat :
masa musculara a muschiului extensorului coloanei care se insera pe peretii lojei

osteofibroase delimitata de fascia toraco lombara si santurile vertebrale.Se include si

muschii interspinosi lombari , intertransversali lombari .Stratul al treilea aponevrotic ,
foita mijlocie a aponevrozei posterioare a muschiului transvers al abdomenului
Vase lombare , noduri subscapulare , inghinale superficiale
Iportanta practica consta in faptul ca la acest nivel se produc punctii lombare rahidiene
a) coloana vertebrala si discurile intervertebrale
Vertebrele lombare au procesul spinos patrulater orientat sagital
Procesele transverse sunt inlocuite de procesele costale si sunt reduse ca niste
mici tuberculi .

91. Canalul inghinal

Peretii canalului inghinal
- Peretele anterior: este format din aponevroza muschiului oblic extern abdominal
- Peretele posterior este format din marginile inferioare ale muschilor oblic intern si
transvers al abdomenului
- Peretele inferior este reprezentat de ligamentul inghinal
- Peretele posterior este alcatuit din fascia transversala intarita de 4 ligamente
o Ligamentul reflex Colles este stalpul posterior al orificiului inghinal
superficial care provine din aponevroza muschiului oblic extern
contralateral
o Tendonul conjunctiv format din fibre aponevrotoce care continua fibrele
musculare ale muschilor oblic intern si transvers abdominal(fibre cu
originea oe ligamentul inghinal). Tendonul conjunctiv se insera pe
tuberculul pubic, pe creasca pubica si pe partea mediala a ligamentului
pectineal Cooper
o Ligamentul Henle este o expansiune laterala a tendonului de insertie al
muschiului drept abdominal
o Ligamentul interfoveolar Hesselbach este o expansiune a liniei albe, o
intaritura fibroasa a lamei posterioare a tecii muschiului drept abdominal
Orificiul inghinal superficial este o deschidere piriforma situata in aponevroza muschiului
oblic extern al abdomenului. Orificiul este situat supero-lateral de tuberculul pubic. Este
limitat infero-lateral de stalpul lateral, supero-medial de stalpul medial, inferior de
ligamentul inghinal si medial de muschiul drept abdominal.
Orificiul inghinal profund este locul in care fascia transversala se continua su fascia
spermatica interna din interiorul canalului inghinal. Este strabatut de funiculul spermatic
la barbat sau de ligamentul rotund al uterului la femei. Orificiul inghinal profund este
delimitat infero-medial de ligamentul interfoveolar si superior de marginea inferioara a
muschiului transvers abdominal.
Continutul: funiculul spermatic(barbati) sau ligamentul rotund al uterului(femei)

Elementele funiculului spermatic: canalul deferent, artera deferentiala, artera

testiculara, plexul testicular, venele testiculare, epididimul, vene diferentiale si
cremasterice, ligamentul peritoneo-vaginal si vasele limfatice
- Tunicile funiculului spermatic: fascia spermatica interna, muschiul cremaster,
fascia spermatica externa
- Ramura din artera epigastrca inferioara si ramura genitala a nervului
genitofemural
Fosetele inghinale:
- Mediana este situata intre ligamentul ombilical medial si cel median
- Mediala este situata intre ligamentul medial si cel lateral
Laterala este situata lateral de ligamentul ombilical lateral
-

92. Punctele slabe ale peretelui abdominal posterior. Spaiul

Greenfield. Spaiul Jean-Louis-Petit.
Intre marginea laterala a dorsalului mare (situat medial) marginea posterioara a oblicului
extern (la limita laterala a regiunii) si creasta iliaca (inferior) se delimiteaza
TRIUNGHIUL LOMBAR (PETIT).
Aici este o zona slaba a peretelui postero-lateral a abdomenului, prin care se produc
herniile lombare sau prin care se bombeaza colectiile purulente perinefritice
Tetragonul lombar Grynfelt delimitat: medial de muschiul extensor (erector) al coloanei,
infero lateral de marginea posterioara a oblicului intern, supero-medial de dintatul
posterior si inferior, supero-lateral de coasta a XII-a. Acest spatiu este un punct slab al
peretelui abdominal prin care se produv herniile lombare.
Ligamentul lombocostal este intins de la primele 2 procese costale la costa a XII-a.
Sectionarea acestui ligament in cursul lombotomiilor risca deschiderea recesului lateral
costodiafragmatic

93. Punctele slabe ale peretelui abdominal inferior

Ligamentul reflectat (Colles) provine din aponevroza obliculului extern din partea opusa.
De cele mai multe ori ligamentele Henle si interfoveolar sunt separate printr-un spatiu la
nivelul caruia fascia transversala nu este intarita. Zona corespunde fosei inghinale
madiale si reprezinta un punct slab al peretelui abdomenului, pe unde se pot produce
hernii. Cand cele 2 ligamente sunt bine dezvoltate, ele vin in contact prin marginile lor,
astfel incat fascia transversala este intarita pe toata suprafata ei si pericolul herniilor este
diminuat.
Fosa supravezicala raspunde inelului inghinal superficial; fosa inghinala mediala
raspunde peretelui posterior al canalului inghinal; fosa inghinala laterala corespunde
inelului inghinal profund. Acestea reprezinta zone de rezistenta scazuta, puncte slabe ale
peretelui abdominal motiv pentru care se pot constitui hernii inghinale.
Dupa locul de angajare a sacului herniar ele sunt de 3 feluri:
- Hernia inghinala supravezicala: angajata prin fosa supravezicala
- Hernia inghinala directa se angajeaza prin fosa inghinala mediala

Hernia inghinala indirecta se angajeaza prin inelul inghinal profund

94. Spaiul properitoneal

este cuprins intre fascia transversala si peritoneu perietal anterior.
Tesutul celulo adipos care umple acest spatiu, continua cu tesutul celulo-adipos al
celorlalte teritorii extraperitoneale ale cabitatii abdomeno-pelviene.
Posterior de simfiza pubiana acest spatiu se largeste si continua cu spatiul retropubian sau
prevezical al lui Retzius.
In tesutul celulo-adipos al spatiului, dedesubtul ombilicului, se afla vestigii embrionare,
care converg catre ombilic, cuprinse intre lama fibroasa cu aspect de fascia. Acestea sunt:
- Ligamentul ombilical median reprezenta fostul canal alantoidian
- Ligamentele ombilicale mediale, doua cordoane fibroase rezultate din obstructia
postnatala a arterelor ombilicale
Fascia ombilico-prevezicala a lui Testut, include relicvatele embrionare amintite. Are o
forma triunghiulara, asezata cu baza prevezical, cu varful la ombilic, aceasta fascie
dispusa in plan frontal, compartimeanteaza spatiul preperitoneal si retropubian

95. Epigastrul delimitare topografic i stratigrafie

Limite:superior-rebordurile costale,apendice xifoid
Inferior-linia subcostala dusa la nivelul coastei 10
Stratigrafie
1.pielea
2.panicul adipos ce contine o cantitate variabila de grasime
3.fascia superficiala:artere:ramuri din epigastrica sup,artera
musculofrenica,ramuri perforante ale arterei intercostale .Venele alcatuiesc o retea
subcutanata
Limfaticele se varsa in ganglionul axilari si parasternali.
4.stratul musculoaponevrotic:format din muschii drepti abdominali cu tecile lor.
Linia alba se insera sup pe fata ant si post a procesului xifoid.Ea este mai lata in
regiunea epigastrica.Pe fata profunda a liniei albe se afla fascia transversalis
.Spatiul dintre fata ant a muschilor drepti abdominali si lama anterioara este
compartimentata.Muschiul drept abdominalstrabate regiunea epigastrica de sus in
jos.
5)fascia endoabdominala reprezentata de fascia transversalis care adera de lamele
post ale tecilor muschilor drepti abdominali si de linia alba.La nivelul regiunii
epigastrice este subtire si greu de separat de tesutul preperitoneal.Inapoia ei se
afla tesutul preperitoneal,iar mai profund peritoneul parietal anterior.
Se gaseste lobul stang al ficatului,o parte a stomacului,duoden si pancreas

96. Hipocondrul drept - delimitare topografic i stratigrafie

Superior regiune mamara si axilara

Medial epigastru si regiunea sternala
Inferior flancul drept
Delimiteaza medial linia medioclaviculara dreapta
Superior- rebordul costal drept
Inferio- orizontala dusa la nivelul coastei 10
Continut: lobul drept la ficat si cai biliare
Stratigrafie:1 pilea 2panicul adipos 3 fascia superficiala 4 strat muscular
superficial : originile muschiului pectoral mare, dintaul anterio, dreptul abdominal
, oblic extern 5) strat profuind, cartilaje costale, coaste, fate intercostale 5 -11 cu
muschii intercostali ( externi interni si intimi) si manunchiurile vasculo nervoase
respective 6 fascia endotoracica

97. Hipocondrul stng - delimitare topografic i stratigrafie

LIMITE:
- Superior regiunea mamara si axilara
- Medial epigastru si regiunea sternala
- Inferior flancul stang
Delimitare:medial linia medio- claviculara stanga
Superior: rebord costal stang
Inferior : orizontala dusa la nivelul coastei 10
Continut : splina , o portiune a stomacului
Stratigrafie:1 pilea 2panicul adipos 3 fascia superficiala 4 strat muscular
superficial : originile muschiului pectoral mare, dintaul anterio, dreptul abdominal
, oblic extern 5) strat profuind, cartilaje costale, coaste, fate intercostale 5 -11 cu
muschii intercostali ( externi interni si intimi) si manunchiurile vasculo nervoase
respective 6 fascia endotoracica

98. Flancul drept - delimitare topografic i stratigrafie

LIMITE:
- Superior regiunea hipocondrica dreapta
- Inferior fosa iliaca dreapta
- Medial regiunea ombilicala

Localizare
- superior regiunea hipocondrica dreapta;
- inferior fosa iliaca dreapta;
- medial regiunea ombilicala.
Stratigrafie:
a)pieleasubtire si fina este mobila pe planurile subiacente
b)planul subcutanat-contine un strat variabil de tesut adipos ,ce se continua si in regiunile
invecinate.Include ramuri din arterele intercostale si din circumflexa iliaca superficiala.
Venele-sunt mai numeroase si mai voluminoase formand o retea cu ochiuri neregulate ce
se intinde in regiunile invecinate.In cadrul acestei retele se pot distinge trunvchiuri
venoase mai constante ,ni special venele toraco-epigastrice situate pe partile laterale ale
regiunilor..Ele sunt afluenti ai venelor axilare si prezinta anastomoze cu epigastricele
superficiale tributare venelor femurale..
Limfaticele-superficiale sunt drenate cele inferioare spre nodurile limfatice inghinale
superficiale supero-laterale, iar cele superioare spre limfonodurile axilare pectorale.
Nervii- sunt ramuri perforante laterale ale ultimilor 5 nervi intercostati si ale
subcostalului, precum si ramuri din iliohipogastric si ilioinghinal.
C)planmul superficial-este constituit din fascia subtire ce acopera muschiul oblic extern
care se continua si in regiunile invecinate.
d)planul profund-este constituit din mai multe straturi:
-stratul musculo-aponevrotic-este format din muschii lati ai abdomenului.In partea
anterioara ,muschii se continua fiecare cu cate o aponevroza.Stratul este format din 3
lame musculo-aponevrotice,care se suprapun dinspre suprafata inspre profunzime.
Prima lama constituita de oblicul extern desprins de pe ultimele 7-8 coaste.
A doua lama musculara este cea a oblicului intern.
Lama musculara profunda este reprezentata de muschiul transvers abdominal.
Irigatia:
Arteriala-arterele intercostala aXI-a si,subcostala si cele 4 lombare strabat de asemenea
lamele muscularepe care le iriga.Acestora li se mai adauga si ramuri ale a. Circumflexa
iliaca profunda si epigastrica inverioara
Venele-iau traiectul invers al vaselor.
Limfaticele-profunde insotesc vasele sangvine si sunt drenate de limfonodurile iliace
externe si lombare.
-stratul fascial profund-este alcatuit de catre fascia transversalis, care se continua si in
regiunile invecinate.
-stratul tesutului celular extraperitoneal-este slab reprezentat.
-peritoneul parietal-alcatuieste ultimul strat al planului profund.

99. Flancul stng - delimitare topografic i stratigrafie

LIMITE:
- Superior regiunea hipocondrica stanga
- Inferior fosa iliaca stanga

Medial regiunea ombilicala

Localizare
- superior regiunea hipocondrica stanga;
- inferior fosa iliaca stanga;
- medial regiunea ombilicala.
Stratigrafie:
a)pieleasubtire si fina este mobila pe planurile subiacente
b)planul subcutanat-contine un strat variabil de tesut adipos ,ce se continua si in regiunile
invecinate.Include ramuri din arterele intercostale si din circumflexa iliaca superficiala.
Venele-sunt mai numeroase si mai voluminoase formand o retea cu ochiuri neregulate ce
se intinde in regiunile invecinate.In cadrul acestei retele se pot distinge trunvchiuri
venoase mai constante ,ni special venele toraco-epigastrice situate pe partile laterale ale
regiunilor..Ele sunt afluenti ai venelor axilare si prezinta anastomoze cu epigastricele
superficiale tributare venelor femurale..
Limfaticele-superficiale sunt drenate cele inferioare spre nodurile limfatice inghinale
superficiale supero-laterale, iar cele superioare spre limfonodurile axilare pectorale.
Nervii- sunt ramuri perforante laterale ale ultimilor 5 nervi intercostati si ale
subcostalului, precum si ramuri din iliohipogastric si ilioinghinal.
C)planmul superficial-este constituit din fascia subtire ce acopera muschiul oblic extern
care se continua si in regiunile invecinate.
d)planul profund-este constituit din mai multe straturi:
-stratul musculo-aponevrotic-este format din muschii lati ai abdomenului.In partea
anterioara ,muschii se continua fiecare cu cate o aponevroza.Stratul este format din 3
lame musculo-aponevrotice,care se suprapun dinspre suprafata inspre profunzime.
Prima lama constituita de oblicul extern desprins de pe ultimele 7-8 coaste.
A doua lama musculara este cea a oblicului intern.
Lama musculara profunda este reprezentata de muschiul transvers abdominal.
Irigatia:
Arteriala-arterele intercostala aXI-a si,subcostala si cele 4 lombare strabat de asemenea
lamele muscularepe care le iriga.Acestora li se mai adauga si ramuri ale a. Circumflexa
iliaca profunda si epigastrica inverioara
Venele-iau traiectul invers al vaselor.
Limfaticele-profunde insotesc vasele sangvine si sunt drenate de limfonodurile iliace
externe si lombare.
-stratul fascial profund-este alcatuit de catre fascia transversalis, care se continua si in
regiunile invecinate.
-stratul tesutului celular extraperitoneal-este slab reprezentat.
-peritoneul parietal-alcatuieste ultimul strat al planului profund

100. Hipogastrul - delimitare topografic i stratigrafie

- apare n partea inferioar central, fiind ncadrat de cele dou fose iliace (fosa iliac dreapt i fosa
iliac stng). Superior hipogastrului, se situeaz mezogastrul.
-se proiecteaza ansele ileale, colonel sigmoidian si vezica urinara in stare de plenitudine
Stratigrafia:
-pielea-subtire,fina,supla foarte mobila,este prevazuta in partea inferioara cu par
-planul subcutanat-in cantitate mai mult sau mai putin bogata,in functie de starea de
nutritie si de sex ,se continua cu cel al regiunilor invecinate.Fibrele conjunctive
condensate al e planului formeaza ligamentul fundiform al penisului.Dintre vasele
continute in planul superficial , venele sunt mai importante.
Limfaticele-superficiale sunt tributare limfonodurilor inghinale superficiale superolaterale.
Nervii-sunt ramurile cutanate provenite din ultimii 4-5 intercostali,din nervul
subcostal,precum si din iliohipogastric si ilioinghinal.
-planul aponevrotic superficial-este reprezentat de lamele anterioare ale tecilor
muschilor drepti ai abdomenului
-planul muscular-este alcatuit de muschii drepti ai abdomenului ,inserati pe elementele
osteo-cartilaginoase ce alcatuiesc limitele superioara si inferioara ale regiunii.Ei primesc
ramuri din ultimii 5-6 nervi intercostali,precum si din iliohipogastric si ilioinghinal.
-planul aponevrotic profund-lipseste
-fascia transversalis-acopera fetele posterioare ale tecilor,continuandu-se si in
regiunile invecinate.
-planul preperitoneal-are 2 componente:
a)tesut celular prepeitoneal-face parte din fascia extraperitoneala.Este o lama subtire de
tesut celular ,care se continua in intregul spatiu extraperitoneal al cavitatii abdominopelvine si mai ales in spatiul prevezical.
b)fascia ombilicoprevezicalaeste o condensare a tesutului celulo-fibros al spatiului
pelvisubperitoneal in jurul arterelor ombilicale.
--planul peritoneal-reprezentat de peritoneul parietal anterior

101. Mezogastrul - delimitare topografic i stratigrafie

-superior si inferior-doua linii conventionale aduse la cate 2 cm deasupra si dedesuptul
ombilicului,
Lateral-de-o parte si de cealalta marginile mediale ale celor 2 muschi drepti ai
abdomenului.
Regiunea prezinta in centrul sau ombilicul.
Stratigrafia:
-pielea-fina si subtire ,destul de mobila la nivelul cadrului circular ,este aderenta la
nivelul santului si cicatricei ombilicale.
-planul subcutanat-determina formarea cadrului proeminent ,dar dispare la nivelul
aderentei pielii de straturile subiacente.Contine elemente venoase ale retelei subcutanate

abdominale.In regiunea ombilicala se realizeaza comunicari ale acestor vene cu porta prin
venele para-ombilicale.
-planul aponevrotic-este reprezentat de linia alba ,care prezinta un orificiu inelul
ombilical-situat aproximativ la mijlocul distantei xifo-pubiene.Pe periferia inelului
ombilical se fixeaza cordoanele fibroase rezultate prin obliterarea elementelor care
treceau,la fat, prin orificiul ombilical: pe margnea superioara se prinde ligamentul
rotund al ficatului,iar pe cea inferioara-median uracul,iar de-o parte si ce
cealalta ,cordoanele fibroase ale arterelor ombilicale.
-planul preperitoneal-alcatuit din tesut celular preperitoneal ,se reduce foarte mult la
nivelul inelului ombilical.Prin acest plan se apropie de inel cordoanele fibroase
mentionate.In grosimea lui se afla fascia ombilicala.Impreuna cu fata profunda a liniei
albe ,ea determina formarea unui tunel numit canal ombilical;
-peritoneul parietal-formeaza ultimul plan ;el prezinta de multe ori o depresiune in
dreptul inelului ombilical.

102. Regiunea ombilical. Inelul ombilical.

este o regiune mediana, nepereche, situate in jurul regiunii sterno-costo-pubiene.
Limite:
- superior si inferior: 2 linii conventionale duse la 2 cm deasupra si dedesuptul ombilicului..
-lateral: de o parte si de alta 2 linii ce trec prin marginile mediale ale dreptilor abdominali
Stratigrafie:
1)piele
2)plan subcutanat: se gaseste o retea de vene para-ombilicale care comunica cu vena porta.In
hipertensiune portala aceste anastomoze se dilate si formeaza un desen caracteristic de forma unui
cap de meduza
3)planul aponevrotic: este reprezentat de linia alba, care prezinta un orificiu numit inelul ombilical
situat la mijlocul distantei xifo-pubiene( sediul herniilor sifistulelor ombilicale ).La periferia
inelului ombilical:-pe marginea superioara se prinde ligamentul rotund al ficatului( rest din vena
ombilicala ) iar pe marginea inferioara, medial se prinde uracul iar de o parte si de alta cordoane
fibroase ale arterei onbilicale
4)planul preperitoneal: este alcatuit din tesut celular preperitoneal.In grosimea lui se afla fascia
ombilicala care este o dependenta a fasciei transversalis.Impreuna cu linia alba delimiteaza un
tunel numit canalul ombilical.Prin acesta se pot insinua organe abdominale determinand hernii
ombilicale
5)planul parietal: prezinta o depresiune in dreptul inelului ombilical

103. Fosa iliac dreapt - delimitare topografic i stratigrafie.

Regiunea ceco-apendicular
Limite:
-superior: flancul drept
-inferior: despartita de trigonul femural prin plica inghinala

-medial: hipogastrul
Coninut: ileon(por. terminala); cec; apendice vermiform; ovar drept; cordon spermatic drept.
Stratigrafie:
1 .pilea
2. panicul adipos
3. fascia superficiala
Elementele vasculonervoase superficiale: ramuri din rusinoasa externa
4 Stratul musculo aponevrotic dispus pe 3 planuri : aponevroza muschiului oblic
extern
Partea inferioara a muschiului oblic intern si transvers
5 Fascia transversalis
Regiunea ceco apendiculara
In interiorul fosei iliace drepte se afla regiunea ceco apendiculara
Cecul se afla sub planul orizontal care trece prin deschiderea ileonului in intestinul
gros, deschizanduse in peretele medial ileonul formeaza cu acesta un unghi superior
si unul inferior ileocecal
Cecul are forma saculara inchis in partea inferioara care e libera, continuanduse cu
colonul ascendent
Pe fata mediala se insera apendicel;e vermiform de la radaciunna caruia pleaca trei
tunici musculare: anterioare postero mediale si postero laterale
Cecul are un continut semi lichid si gasos .Cecul se poate gasi in pozitie inalta
ajungand in reg lombara chiar si sub ficat alte ori in pozitie joasa sau pelviana.Cecul
coboara odata cu varsta
In fosa iliaca are un grad redus de mobilitate .In fosa iliaca cecul ocupa o loja
delimitata|: inainte: perete abdominal anterior
Inapoi si jos: perete abdominal posterior
Loja este inchisa inafara prin intalnirea peretelui anterior cu cel posterior
Comunica larg medial si in sus cu cavitatea peritoneala mare iar in jos cu cavitatea
pelvina.Apedincele vermiform- segment rudimentar a intestinului gros , transformat in
organ limfoid , se gaseste la 2 3 cm sub varsarea ileonului .Rare ori are directie rectilinie
iar cel mai frecvent descrie o ansa cu concavitatea mediala E situat in fosa iliaca dreapta
in loja cecala , impreuna cu cecul .Apendicele se afla la unirea celor trei tunici musculare

104. Fosa iliac stng - delimitare topografic i stratigrafie

Limite:
-superior: flancul stang
-inferior: despartita de trigonul femural prin plica inghinala
-medial: hipogastrul
Coninut: colon descendent(extremitatea terminala); colon sigmoid(portiunea incipienta); ovar
stang; cordon spermatic stang.
Stratigrafie:
1 pilea

2 panicul adipos
3 fascia superficiala
Elementele vasculonervoase superficiale: ramuri din rusinoasa externa
4 Stratul musculo aponevrotic dispus pe 3 planuri : aponevroza muschiului oblic
extern
Partea inferioara a muschiului oblic intern si transvers
5 Fascia transversalis

105. Regiunea lombar - delimitare topografic i stratigrafie, coninut

o regiune profunda, pereche, siatuata la nivelul peretelui posterior al abdomenului, de o parte si de
alta a coloane vertebale lombare
Limite:
-superior: ligamentul arcuat medial
-inferior: planul ce trece prin plica inghinala si marginea anterioara. a coxalului
-medial: fata laterala. a coloanei vertebrale lombare si linia terminala a coxalului
-lateral: marginea laterala. a muschiului.psoas mare,creasta iliaca
Stratigrafie:
1.plan muscular: muschiul.iliopsoas si micul psoas.Aici intalnim o serie de elemente. vasculonervoase: artera. si venele. lombare,plexul nervos lombar.
2.planul fascial: reprezentat.de fascia iliaca, fuzionata cu fascia transvelis.
3.planul retroperitoneal: fascia extraperitoneala,este o lama de esut.celular; prin acest plan trece
nervul.genitofemural
4.peritoneul parietal: in fosa iliaca stanga este inlocuit de fascia de coalescenta retrocolica Toldt,ce
separa fascia iliasca de fata posteriora a ansei iliace a colonului sigmoidian.

106. Spaiul retroperitoneal

situat ntre peritoneul parietal posterior i peretele posterior al abdomenului
Comunic cu :
-superior: prin orificiul diafragmatic cu cavitatea toracic
-inferior :cu spaiul pelvin subperitoneal
Coninut: organele i formaiunile vasculare i nervoase primitiv retroperitoneale: rinichi, glande
suprarenale, uretere ( parte lombar), aort + ramuri, ven cav inferioar + aflueni, lan simpatic
latero-vertebral, plexuri nervoase vegetative, ganglioni limfatici.
Limite: superior- diafragmul
Spatiul retroperitoneal e completat de un strat masiv de tesut adipos
E stratificat de fascie si include in componenta organe , vase sangvine, limfatice si nervi
Straturile tesutului adipos retroperitoneal

1 strat de tesut adipos retroperitoneal 2 fascia retroperitoneala care incepe din fascia
endoabdominala la nivelul liniei axilare posteriooare .Fascia retroperitoneala se indreapta
medial si la marginea laterala a rinichiului se imparte intre lama prerenala si a fasciei
retrorenala formand capsula renala
Superior- fascia prerenala se divizeaza in doua foite formand capsula suprarenala
.Fasciile pre si retrorenale intre hilul rinichiului se apropie , insotesc vasele renale , se
indreapta spre aorta , vena cava inferioara la dreapta dupa care se unesc cu foitele de pe
partea opusa
Tesutul adipos paravenal se prelungeste in jos cu tesutul adipos paraureteric
Acest spatiu e limitat de foitele fascia preureterica si fascia retroureterica .Aceste fascii se
unesc intre ele
Anteror de fascia retroperitoneala , prerenala si preureterica e situata urmatorul strat de
tesut adipos.Parenchimul anterior e delimitat de fascia retrocolica
Continut: glande suprarenale, ureter , aorta abdominala , vena cava inferioara , vena
azigos si hemi azigos , trunchiul simpatic, plex nervos vegetativ

107. Proiecia topografic a vaselor mari abdominale

Aorta abdominala se intinde de la hiatul aortic t 12 pana la L 4 .
Trunchiul celiac in dreptul discului intervertebral T12- L1
Mezenterica superioara in dreptul vertebrei L 1
Arterele renale in dreptul marginii inferioare L1
Arterele genitale in dreptul discului intervertebral L 2 L3
Mezenterica inferioara in dreptul vertebrei L3
Vena cava inferioara se formeaza la nivelul discului intervertebral L 4-L5
Vena porta se formeaza prin unirea trunchiului mezenterico splenic inapoia colului
pancreasului.Se formeaza in dreptul lui L 2
Spatiul preperitoneal
-se formeaza fosete: supravezicala , inghinala mediala , si laterala

108. Loja renal stng - delimitare i proiecie topografic i

stratigrafie. Pediculul renal stng.
Pediculul renal stang
Rinichii sunt organe retroperitoneale situate in fosa lombo diafragmatica
Rinichiul ajunge in sus pana la orizontala ce trece prin vertebra t 11
In jos pana la orizontala ce traverseaza corpul L 2-L 3
Medial rinichii ajung pana la verticala ce trece prin varful proceselor transverse ale
vertebrelor
Rinichiul drept e situat 1 -2 cm mai jos decat cel stang
Loja renala spatiul extraperitoneal cuprinde fascia extraperitoneala

In jurul rinichiului se formeaza fascia renala ce formeaza doua lame ce cuprind intre ele
loja renala
Lama anterioara trece inaintea pediculului peste aorta si vena cava inferioara si se
continua cu cea din partea opusa
Lama posterioara tapeteaza muschiul patrat al lombelor, iliopsoas si se prinde pe
coloana lombara
Aceasta fascie e legata prin tracturi conjunctive cu capsula proprie a rinichiuui
In sus cele doua lame subtiri depasesc rinichiul , invelesc suprarenala apoi se unesc
inseranduse pe diafragma .Intre cele doua lame se formeaza un sept ce separa rinichiul de
suprarenala
Capsula adipoasa: intre peretii lojei si riinichi se gaseste o masa de grasime perirenala ce
e mai ambundenta pe fata posterioara a rinichiului
Intre fascia renala , muschiul patrat al lombelor si psoas se gaseste grasime pararenala
Dedesuptul coastei 12 rinichii vin in contact cu planurile regiunii lombare : piele , strat
subcutanat , dorasla mare si oblic extern , dintat postero inferior si oblic intern , foita
mijlocie a aponevrozei posterioare a muschiului transvers, patrat al lombelor
Pediculul renal e format din :
Vena renala , artera renala , pelvis renal, limfatice, plex renal
Arterele renale sunt ramuri ale aortei
Se desprind la marginea inferioara L 1, deoarece aorta e situata la stanga liniei
mediene,artera renala dreapta e mai lunga decat cea stanga
Inaainte de a patrunde in hil , arterele renale trimite ramuri colaterale catre : suprarenala ,
capsula adipoasa si ureter
Venele renale se varsa in vena cava inferioara
Vena renala dreapta e mai scurta decat stanga
Vena renala stanga primeste in traiestul ei vena testiculara

109. Loja renal dreapt - delimitare i proiecie topografic i

stratigrafie. Pediculul renal drept.
intre pereii abdomenului i peritoneului parietal se delimiteaz un spaiu extraperitoneal ocupat de esut
conjunctiv lax, numit fascia subperitoneal. n acest spaiu se afl rinichii, ureterele, glandele suprarenale
i vasele mari, reprezentate de artera aort,vena cav inferioar i trunchiurile nervoase.

n jurul rinichiului, esutul lax se condenseaz i formeaz fascia renal. Aceast fascie
renal formeaz la marginea lateral a rinichiului 2 lame ce cuprind ntre ele loja
renal.Rinichii sunt nvelii ntr-o capsul adipoas. Cele 2 lame au o poriune
anterioar, prerenal, subire, i o poriune posterioar, retrorenal, mai groas, ce este
legat decapsula renal proprie prin tracturi conjunctive.n sus, cele 2 lame depesc
rinichiul i nvelesc glandele suprarenale, apoi se unesc ise inser pe diafragm. n jos,
cele 2 lame nu mai fuzioneaz i se pierd n tesut celular extraperitoneal al fasciei
iliace.Capsula adipoas a rinichiului este mai abundent n regiunea posterioar la nounscut, dar se dezvolt la pubertate

110. Cavitatea
peritoneale.

peritoneal

peritoneul.

Diviziunea

cavitii

Cavitatea abdominala este tapetata de peritoneul parietal, care reprezinta planul profund
al regiunilor parietale. Intre acesta si planurile musculare ale peretilor se gaseste spatiul
extraperitoneal, ocupat de fascia extraperitoneala, ce face parte integranta din regiunile
parietale. La nivelul peretelui posterior al cavitatii abdominale, unde spatiul
extraperitoneal are o adancime mult mai mare decat la nivelul celorlalti pereti, sunt
dispuse cateva organe, care, nefiind invelite de peritoneu, se numesc organe
retoperitoneale.
In cavitatea abdominala se gasesc insa viscere asezate la distanta de peretii excavatiei. In
dreptul lor, peritoneul parietal se desprinde de pe pereti, pentru a forma peritoneul
visceral, care le inveleste.
Intre cele doua lame parietala si viscerala- ale peritoneului, se delimiteaza cavitatea
peritoneala. Astfel, aceasta cavitate devine un sac fara deschizatura(Bichat). Afirmatia
este valabila doar la barbat, deoarece la femeie cavitatea peritoneala comunica cu
exteriorul prin intermediul tractului genital. Organele invelite de peritoneul visceral, se
numesc organe intraperitoneale. Prezenta acestora, ca si a unor formatiuni peritoneale de
legatura intre ele, subimpartcavitatea peritoneala abdominala intr-o serie de
subdiviziuni:
-cavitatea peritoneala mare se recunosc usor, in partea superioara: ficatul si stomacul
-spatiul virtual dintre peretele abdominal anterior,
captusit de peritoneul parietal, si organele mentionate(ficat, stomac, oment mare),
reprezinta spatiul previsceral al cavitatii peritoneale mari.
-cavitatea peritoneala mica insinuata inapoia stomacului
-poarta denumirea de BURSA OMENTALA

111. Mezouri i epiplooane peritoneale.

Mezourile sunt pliuri peritoneale care leaga un segment al tubului digestiv de peretele
abdominal posterior, in cavitatea abdominala exista mai multe mezouri:
A. Mezenterul fixeaza jejunilionul de peretele abdominal posterior. Marginea sa
posterioara(radacina mezenterului) oblica in jos si la dreapta, porneste de la
flexura duodenojejunala, intersecteaza portiunea orizontala a duodenului, aorta
abdominala, vane cava inferioara, ureterul drept, muschiul iliopsoas drept si se
termina la unghiul iliocecal. Marginea anterioara urmeaza traiectul si inflexiunile
anselor jejunileale, fetele dreapta si stanga delimiteaza cu segmentele ascendent si
descendent al colonului spatiile sau firidele mezentericocolice. Intre foitele
mezenteriale se gasesc vasele mezenterice superioare, cu ramurile jejunileale,
vase si noduri limfatice mezenterice, ramuri nervoase si tesut adipos.
B. Mezocolonul transvers leaga colonul transvers de peretele posterior
alabdomenului. Marginea posterioara(oblic in jos si dela dreapta la stanga)
intersecteaza polul inferior al rinichiului drept, portiunea descendenta a

duodenului, capul si corpul pancreasului si ajunge la polul superior al rinichiului

stang. Fata antero-superioara raspunde bursei omentale si recesului subhepatic.
Fata posteroinferioara acopera flexura duodenojejunala si ansele jejunale. Intre
foitele sale se gasesc vasele colici medii si colice stangi, anastomiza dintre ele
(arcada arteriala Haller-Riolan)
C. Mezocolonul sigmoidian leaga portunea pelviana a colonului sigmiodian de
peretele posterior abdomino-pelvian. Marginea posterioara porneste de la
marginea mediala a muschiului iliopsoas stang, urca de-a lungul vaselor iliace
externe si a celor comune din stanga, pana la bifurcatia aortei; apoi devine
descendent pana la S3. Intre portiunea ascendenta si cea descendenta se formeaza
recesul intersigmoidian. Intre foitele acestui mezocolon se gasesc vasele
sigmoidiene si rectale superioare.
D. Ligamentul falciform: leaga fata diafragmatica a ficatului de peretele abdominal
anterior supraombilical si de fata inferioara a diafragmei. Antero-posterior contine
ligamentul rotund al ficatului. Intre cele 2 foite ale sale se gasesc grupurile
venelor porte, accesorii para-ombilicale si cele ale ligamentului falciform
E. Ligamentul coronar al ficatului leaga fata diafragmatica a organului cu fata
inferioara a diafragmei cu peretele abdominal posterior. Cele 2 foite se lipesc la
extremitati alcatuind ligamentele triunghiulare drept si stang ale ficatului
Epiploanele sunt pliuri peritoneale care leaga un organ intraabdominal de altul. Se
deosebesc mai multe epliploane:
a. Omentul mare coboara de pe colonul transvers inaintea anselor intestinale. Separa
complet spatiul previsceral de restul cavitatii peritoneale mari. Intre foitele
acestuia, intr-o cantitate redusa de tesut celulo-adipos, trec vaselor gastroomentale, anatomozate intre ele
b. Omentul mic se intinde intre fata viscerala a ficatului, se insera pe santul
transversal si pe portiunea retrohilara a santului sagital stang, esofagul abdominal,
curbura mica a stomacului si portiunea superioara a duodenului. Marginea sa
dreapta libera contine pediculul hepatic si delimiteaza anterior orificiul omental
c. Ligamentul gastrosplenic continua spre stanga ligamentul gastrocolic. Leaga
posrtiunea verticala a curburii mari a stomacului de fata gastrica a splinei. Intre
cele 2 foite se gasesc vasele gastro-omentale stangi si vasele gastrice scurte.
d. Ligamentul splenicorenal uneste fata inferioara a diafragmei de hilul splinei.
Contine vasele splenice.
e. Ligamentul gastrocolic intins intre portiunea orizontala a curburii mari a
stomacului si colonul transvers, contine vasele gastro-omentale

112. Bursa omental

Este o cavitate virtuala care comunica cu marea cavitate prin orificiul omental sau
orificiul epiploic (hiatul Winslow).
Acesta este delimitat: inainte de marginea dreapta, libera, a omentului mic, care contine
pediculul hepatic(cu vena porta in plan posterior)
inapoi de vena cava inferioara, acoperita de peritoneul parietal

in sus de lobul caudat al ficatului

in jos de portiunea superioara a duodenului
Bursa omentala are o portiune principala si cateva prelungiri. Portiunea sa principala
este delimitata astfel:
-inainte: de peretele posterior al stomacului si de ligamentul gastrocolic
-inapoi: de peritoneul parietal, care acopera corpul pancreasulu, vasele splenice si stalpii
diafragmei
-in sus: de ligamentul gastro-frenic
-in jos: de mezocolonul transvers
Prelungirea dreapta a portiunii principale, vestibulul bursei omentale, comunica spre
dreapta cu etajul supramezocolic prin orificiul omental. Comunicarea cu bursa propriuzisa, se face prin orificiul bursei omentale, care este delimitat: posterior de plica
gastropancreatica, care contine artera gastrica stanga, si de plica hepatopancreatica,
ridicata de artera hepatica comuna
anterior delimitat de curbura mica a
stomacului
Peretele anterior al vestibulului este format de omentul mic, cel posterior, de peritoneul
parietal care acopera vena cava inferioara, aorta si plexul celiac; in sus, vestibulul este
delimitat de lobul caudat. Prelungirea stanga a bursei omentale, recesul splenic, este
cuprins intre ligamentul gastrosplenic-anterior-si ligamentul splenicorenal-posterior.
Bursa omentala are si un mic reces superior, cuprins intre esofagul abdominal-la stangasi vena cava inferioara-la dreapta.
Pentru accesul chirurgical asupra peretelui posterior al stomacului, asupra splinei si a
pancreasului, operatorul trebuie sa patrunda prin bursa omentala.

113. Loja gastric. Stomacul proiecia topografic, raporturi

Stomacul este situat in loja gastrica. Acesteia i se descriu 6 pereti:
- Peretii superior, posterior si lateral stang formati din bolta diafragmei
- Peretele anterior de diafragma si de peretele abdominal anterior
- Peretele inferior - colonul tranvers si de mezocolonul sau
- La dreapta comunica cu loja hepatica
La exterior se proiecteaza dupa urmatoarele planuri:
- Superior: planul orizontal care trece prin spatiul al V-lea intercostal
- Inferior: un plan orizontal dus prin ombilic
- La dreapta: planul mediosagital
- La stanga: planul tangent la peretele stang al toracelui
Forma stomacului este a literei J, este cuprins intre orificiul cardia si orificiul
piloric. I se descriu un perete anterior si unul posterior, curbura mare si mica.
Organul este subdivizat intr-o serie de segmente:
- Portiunea verticala, mai voluminoasa este separata de cea orizontala printr-un plan
obic, ce trece prin incizura unghiulara a curburii mici si depresiunea determinata
de sfincterul antrului. Este subdivizata in: portiunea cardiaca( imprecis
delimitata), fundul si corpul stomacului. Planul orizontal trecut prin ijcizura

cardiaca imparte restul portiunii in fundul/fornixul stomacului si corpul

stomacului
- Portiunea orizontala/pilorica este alcatuita din antrul piloric si canalul piloric
- Portiunea toracica: raspunde coastelor V-IX din stanga si spatiilor intercostale
respective. In partea mediala este acoperita si de fata viscerala a lobului stang a
ficatului.
Spatiul semilunar a Traube situat pe partea anterioara a bazei hemitoracelui stang, este
deliminat de 2 linii:
o Limita superioara, convexa, are aspectul unui arc, intre extremitatea
anterioara a cartilajului al VIII-lea costal stang si extremitatea anterioara a
coastei a XI-a stangi
o Limita inferioara: rectilinie, portiunea arcului costal stang situat intre
extremitatile liniei convexe.
- Portiunea abdominala este impartita in 2 zone: mediala si superioara, acoperita de
fical si una laterala si inferioara care vine in raport direct cu peretele abdominal =
triunghiul lui Labbe
Fata gastrica posterioara formeaza peretele anterior al bursei omentale, prin
intermediul careia are raporturi cu organe retroperitoneale: mijloc corpul
pancreasului,de-a lungul marginii lui superior artera splenica, deasupra pancreasului
vine in raport cu polul superior ai rinichiului stang si cu glanda suprarenala stanga; la
stanga si superior cu splina. Dedesubtul pancreasului vine in raport cu mezocolunul
tranvers, prin intermediul lui cu flexura deudenojejunala si primele anse jejunale.
Curbura mare da insertia ligamentului gastrosplenic, care contine vasele scurte ale
stomacului, artera gastro-omentala stanga; in portiunea orizontala se prinde
ligamentul gastrocolic, intre foitele acestuia se gasesc arcadele vaselor gastroomentale.
Curbura mica: da insertia omentului mic; de-a lungul ei se formeaza 2 arcade
arteriale, prin anastomozarea ramurilor provenite din arterele gastrice stanga si
dreapta. Prin intermediul vestibulului bursei omentale, raspunde aortei, venei cave
inferioara, trunchiului celiac si plexului celiac, situate in regiunea Luschka.
Fundul stomacului vine in raport cu inima, pleura diafragmatica si baza plamanului
stang.
- Portiunea cardiaca profunda, vine in raport cu ficatul.

114. Loja splenic - delimitare i proiecie topografic i stratigrafie,

vase i nervi
Organul hemolimfatic splina este situat in loja splenica.
LIMITE:
- Lateral, inapoi si superior diafragma
- In jos mezocolonul tranvers si ligamentul frenicocolic
- Medial loja gastrica
- Anterior comunica cu marea cavitate peritoneala printr-un spatiu delitat intre
curbura mare a stomacului si peretele lateral al abdomenului

RAPORTURI:
Fata diafragmatica se muleaza pe diafragma prin intermediul careia are raporturi cu
plamanul si pleura stanga
Fata viscerala (prezinta hilul) inaintea acestuia vine in raport cu stomacul, inapoia lui
cu rinichiul si glanda suprarenala stanga si flexurii colice stangi. La nivelul hilului se
formeaza ligamentele splenicorenal si gastrosplenic
Marginea superioara: vine in raport cu marea curbura a stomacului
Marginea inferioara: rinichiul
Estremitatea posterioara diafragma
Extremitatea inferioara: repauzeaza pe ligamentul frenicocolic ce o separa de flexura
stanga a colonului.
STRATIGRAFIE:
a) Tunica seroasa
b) Capsula fibro-conjunctiva contine si fibre musculare netede
c) Pulpa splenica formata din pulpa rosie(constituientul principal al tesutului
splenic) si pulpa alba
VASCULARIZATIE:
- Arteriala: artera splenica, inainte de a ajunge la hil se imparte in 5-6 ramuri ce
patrund in organ
- Venele parasind hilul se unesc constituind vena splenica afluent al venei porte
- Limfaticele tributare nodurilor splenice din hilul organului, unde limfa este
drenata de nodurile cervicale
- Inervatia provine din plexul celiac.

115. Complexul duodeno-pancreatic. Raporturi. Proiecie.

Duodenul este prima portiune a intestinului subtire.Descrie un cadru in care
este cuprins capul pancreasului.
Duodenul si pancreasul formeaza un complex ce vine in raport posterior cu
fascia de coalescenta retro-duodeno-pancreeatica Treitz.Anterior duodenul se
proiecteaza la nivelul epigastrului si mezogastrului.
Proiectia duodenului la suprafata corpului:
SUS-un plan ce trece prin extremitatea ant a coastelor 8,iar in JOS un plan ce
trece prin ombilic.
Duodenul se proiecteaza la nivelul vertebrelor L1-L4.
Portiunea superioara (D1) se indreapta oblic in sus,spre dreapta din dreptul
vertebrei L1 pana la colul vezicii biliare unde coteste formand flexura
duodenala superioara.O parte a acestei portiuni este intraperitoneala
ANT-ficatul,colul vezicii biliare
INAPOI-ductul coledoc,vena porta,artera gastroduodenala
SUP-orificiul omental al bursei omentale
JOS-capul pancreasului

Portiunea descendenta:coboara pe flancul drept al vertebrei L2-L3 pana la

extremitatea inf a rinichiului drept.
Raportul post se realizeaza prin fascia de coalescenta retroduodenopancreatica Treitz.
-fata ant:incrucisata de mezocolonul transvers,ficat si vezica biliara
-fata stanga cu capul pancreasului
-fata dreapta cu ficat si colon ascendent
Portiunea orizontala(D3):ajunge pana la flancul stang al vertebrei L4
-anterior:intersectata de insertia mezenterului si vasele mezenterice superioare
-posterior prin fascia de coalescenta cu vena cava inferioara si aorta
-in sus cu capul pancreasului
-jos:ansele int subtire
Portiunea ascendenta urca pana la L2 unde formeaza flexura
duodenojejunala.Muschiul Treitz este un fascicul de fibre musculare care
suspenda flexura duodenojejunala la stalpul stang al diafragmei.
Pensa aorto-mezenterica este o formatiune vasculara delimitata post de aorta
si ant de mezenterica sup.In aceasta pensa se intalnesc vena renala
stg,procesul uncinat al pancreasului si D3.
La acest nivel duodenul poate fi comprimat de artera mezenterica si sa existe
obstructie intestinala.
Pancreasul este un organ retroperitoneal.Ocupa epigastrul prin coada patrunde
in hipocondrul stang.Pancreasul raspunde primei vertebre lombare,poate urca
pana la T12 sau cobora pana la L2-L3.
I se descriu:cap,coada,col si proces uncinat-o prelungire ce poate ajunge pana
la nivelul pensei aorto-mezenterice.
Circumferinta capului patrunde in concavitatea duodenului.
Fata ant e intersectata de mezocolonul transvers,raport cu portiunea pilorica a
stomacului,colon transvers,ansele int subtire.
Fata post:vci,ductul coledoc,pediculul renal drept.
Colul pancreasului:prezinta incizura sup,incizura inf prin care trec vasele
mezenterice sup.
Corpul pancreasului :ant prin bursa omentala cu fata post a stomacului,postarota,originea mezentericei sup,inf-flexura duodenojejunala.Deasupra
marginii sup se afla trunchiul celiac cu cele 3 ramuri ale sale
Coada pancreasului:singura portiune intraperitoneala;se indreapta spre hilul splinei

116. Loja hepatic. Delimitare i proiecie topografic. Lobulaia

ficatului.
LIMITE
- Superior planul care trece prin al cincilea spatiu intercostal drept
- Inferior planul orizontal dus prin vertebra T12
- Lateral planul sagital tangent la peretele toracic
- Medial planul sagital ce trece la 5-6 cm la stanga liniei mediene

LIMITELE FICATULUI
- Inferior: colonul si mezocolonul tranvers
- Inainte, lateral si posterior: peretii corespunzatori ai abdomenului si de baza
toracelui
- Superior: bolta diafragmei
- Medial: comunica larg cu loja gastrica.
Ficatul este alcatuit din 2 lobi,drept si stang, prezinta 2 fete(diafragmatica si viscerala,
o margine inferioara si 2 extremitati(dreapta si stanga).
Fata diafragmatica acoperita de peritoneu, mai putin partea posterioara aria nuda cuprinsa intre cele 2 foite ale ligamentului coronar. Partea acoperita de peritoneu este
impartita de ligamentul falciform in cei doi lobi. I se descriu 4 portiuni:
- Portiunea superioara: vine in raport prin intermediul diafragmei cu pleura si baza
plamanului drept, inima si pericardul, iar la extremitatea stanga cu pleura si baza
plamanului stang
- Portiunea dreapta: raspunde coastelor VII-XI; vine in raport cu baza plamanului,
recesul costodiafragmatic, diafragma dedesubtul coastei a X-a
- Portiunea posterioara este in raport cu partea dreapta a glandei suprarenala
dreapta, la stanga cu vena cava inferioara, mai la stanga lobul caudat urca de pe
fata viscerala, raszunzand vertebrelor T10, T11, inapoia lobului caudal se
insinueaza recesul omental superior al bursei omentale.
- Portiunea anterioara: prezinta 3 campuri:
o Campul mijlociu, forma triunghiulara, vine in raport cu peretele
abdominal anterior, arcurile costale respective ale laturilor dreapta si
stanga.
o Campurile laterale(dreapta si stanga) vin in raport cu peretele toracic.
Lobul drept vine in raport cu coastele VIII-X prin intermediul diafragmei,
lobul stang vine in raport cu peretele toracic prin intermediul coastelor
VII-VIII stanga.
Fata viscerala prezinta 3 santuri caracteristice dispuse in forma literei H. Impart aceasta
fata in 4 lobi: drept, stang, caudat si patrat. Santurile sagitale delimiteaza 3 zone:
- Zona marginala dreapta vine in raport: anterior cu flexura colica dreapta, posterior
cu rinichiul drept, stanga cu flexura duodenala superioara, posterior glanda
suprarenala. Santul sagital drept este larg in partea anterioara reprezentand fosa
vezicii biliare, posterior contine vena cava inferioara; cele 2 segmente ale santului
sunt separate de procesul caudal, care formeaza peretele superior al orificiului
omental.
- Zona mijlocie este impartita de santul tranvers in lobii patrat si caudat. Santul
tranvers reprezinta hilul ficatului prin care trec elementele pediculului hepatic:
vena porta si 2 ramuri de bifurcatie ale sale; artera hepatica cu ramurile sale;
ductele hepatice drept, stang si comun. Lobul patrat vine in raport cu portiunea
pilorica a stomacului si cu prima portiune a duodenului, si cu colonul transvers.
Lobul caudat formeaza tavanul vestibulului bursei omentale, vine in raport cu
trunchiul celiac, plexul celiac, marginea superioara a pancreasului, curbura mica a
stomacului, cu esofagul. Segmentul anterior al santului sagital stang contine
ligamentul rotund, portiunea posterioara contine ligamentul venos.
- Zona marginala stanga: acopera o mare parte a fetei anterioara a stomacului.

Marginea inferioara: subtire si taioasa, prezinta incizura ligamentului rotund si incizura

cistica.
Extremitatea dreapta: voluminoasa, reprezinta portiunea dreapta a fetei diafragmatice
Ectremitatea stanga: subtire si turtita de sus in jos, patrunde intre stomac si diafragma.
STRATIGRAFIE:
- Peritoneu
- Tunica fibroasa, care la nivelul hilului trimite prelungiri fibroase ce insotesc
ramificatiile pediculului, ansamblul acestor teci formeaza capsula fibroasa
perivasculara
- Componenta cea mai importanta este parenchimul alcatuit din cei lobulii hepatici
Irigatia sangvina este nutritiva si functinala. Sistemul vascular este format din 2 pediculi:
- Unul aferent: alcatuit din artera hepatica si vena porta, ductele biliare
extrahepatice, vasele limfatice si nervii ficatului, alcatuind pediculul hepatic
- Unul eferent: format din venele hepatice
Segmentarea dupa pediculul portal se bazeaza pe ramificatiile venei porte. Scizura
principala imparte ficatul in 2 lobi renali unul drept si unul stang, scizura dreapta separa
in cadrul lobului drept 2 segmente: unul anterior si unul posterior, scizura stanga imparte
lobul stang intr-un segment medial si unul lateral.
Segmentarea dupa dispozitia pediculului eferent se bazeaza tot pe existenta unor planuri
paucivasculare, care impart ficatul in 3 sectoare: drept, mijlociu si stangtributar cate unei
vene hepatice.
Limfaticele superficiale se divid in 3 grupe: un grup trece spre limfonodurile
parasternale, pericardice laterale si limfonodurile cervicale laterale profunde, al 2-lea
grup: spre nodurile frenice suprioare si mediastinale posterioare; al 3-lea grup spre
nodurile hepatice si apoi spre cele celiace.
Limfaticele profunde: urmaresc 2 curente: unul ascendent, insotesc venele hepatice si
apoi vena cava inferioara spre limfonodurile frenice superioare; unul descendent pre
nodurile hepatice si apoi celiace.
Nervii ficatului provin din vagi si plexul celiac, formand plexul hepatic, impartit la
nivelul pediculului in 2 planuri anterioare si posterioare.

117. Colecistul proiecie topografic, anatomie, vascularizaie i

inervaie
Vezica biliara este situata in fosa omonima de pe fata viscerala a ficatului.
Fundul este situat anterior, se continua cu corpul apoi cu colul.
Fundul vezicii depaseste anterior incizura cistica a marginii inferioare a ficatului, find in
contact cu peretele abdominal anterior, pe care se proiecteaza in punctul de intersectie a
liniei ombilico-axilare drepte cu arcul costal.
Fata superioara, slab adereanta de ficat printr-un tesut conjunctiv strabatut de venele
porte accesorii, cele 2 putand fi uneori legate printr-un mezocist.
Fata inferioara: acoperita de peritoneu vine in raport, anterior, cu colonul transvers, de
care poate fi legat printr-un ligament cistico-colic, acopera partial portiunea descententa a
duodenului

Colul nu adera de ficat, dar este suspendat de acesta printr-o prelungire a omentului mic,
prin care trece artera cistica, ; in sus si la stanga colul vine in raport cu ramura dreapta a
venei porta.
STRUCTURA: este alcatuita de la exterior la interior de tunica seroasa, peritoneul, patura
subseroasa, tunica musculara, tunica mucoasa.
Irigatia arteriala: artera cistica
Venele : o parte din sangele vezicii biliare este drenat direct in ficat prin grupul cistic al
venelor porte accesorii
Limfa este condusa la nodul cistic si apoi la cele celiace
Nervii provin din plexul celiac.

118. Calea biliar principal. Raporturi. Proiecii topografice.

Calea biliara principala este formata din ductul hepatic comun continuat cu ductul
coledoc.
DUCTUL HEPATIC COMUN rezulta prin unirea celor 2 ducte hepatice, drept si stang, la
nivelul hilului hepatic. Pe toata lungimea sa este cuprins in marginea dreapta a omentului
mic. La origine incruciseaza fata anterioara a ramurilor dreptea arterei hepatice si a venei
porte, coboara in pediculul hepatic, fiind asezat in dreapta arterei hepatice proprii si
inaintea venei porte.
DUCTUL COLEDOC: continua traiectul ductului hepatic pana la peretele posterior al
portiunii descendente a duodenului in care se deschide. I se decriu 3 portiuni:
- Portiunea retroduodenala vine in raport anterior cu segmentul superior al
duodenului, separat prin artera gastroduodenala,inapoi raspunde orificiului
omental, mai jos venei cave inferioara prin intermediul fasciei de coalescenta
retroduodenopancreatice
- Portiunea retropancreatica coboara inapoia capului pancreasului, inapoi prin
fascia de coalescenta este in raport cu cava inferioara si vena renala dreapta,
incrucisata posterior sau anterior de arcada arteriala duodenopancreatic
posterioara
- Portiunea intra parietala strabate peretele medial al portiunii descendente a
duodenului si se deschide in ampula hepatopancreatica., impreuna cu ductul
pancreatic mare.
STRUCTURA:
- Tunica mucoasa
- Tunica fibro-musculara, cu fibre musculare netede dispuse plexiform

119. Raporturi anatomice ale viscerelor supramezocolice.

Etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale contine ficatul, stomacul si splina.
In ce priveste duodenul si pancreasul, ele sunt situate la raspantia celor doua etaje, supra
si submezocolic, fiind intretaiate transversal de radacina mezocolonului transvers.

Datorita legaturilor stranse pe care le au cu caile biliare extrahepatice, aceste organe sunt
descrise de obicei cu etajul supramezocolic.

120. Etajul
parietocolice.

abdominal

inframezocolic.

Mezenterul.

Firidele

Etajul inframezocolic este subimpartit la randul sau de catre mezenter, a carui radacina
merge de la flexura duodenojejunala pana la unghiul ilsocolic, in: spatiul
mezentericocolic drept (firida colica dreapta) si spatiul mezentericocolic stang (firida
colica stanga).
Mezenterul fixeaza jejunileonul de peretele abdominal posterior. Marginea sa
posterioara(radacina mezenterului), oblica in jos si spre dreapta, porneste de la flexura
deodenojejunala, intersecteaza portiunea orizontala a duodenului, aorta abdominala vena
cava inferioara, ureterul drept, muschiul iliopsoas drept, pentru a se termina la unghiul
ileocecal. Marginea anterioara, intestinala, urmeaza traiectul si inflexiunile anselor
jejunileale. Fetele dreapta si stanga delimiteaza impreuna cu segmentele ascendent si
descendent al colonului, spatiile sau firidele mezentericocolice respective. Inaltimea
maxima a mezenterului (distanta dintre radacina si marginea intestinala), situata
aproximativ la intersectarea cu coloana vertebrala, este de 20-25cm, scazand treptat spre
extremitatile liniei de insertie. Intre cele doua foite mezenterice se gasesc: vasele
mezenterice superioare cu ramurile lor jejunileale, numeroase vase si noduri limfatice
mezenterice, ramuri nervoase si tesut adipos

121. Cadrul colic. Raporturi, proiecii topografice, teritorii vasculare i

nervoase.

122. Pensa aorto-mezenteric

123. Aorta abdominal ramuri vasculare
Aorta abdominala are o lungime de 15-18 cm.
LIMITE:SUPERIOR-hiatusul aortic al diafragmei
INFERIOR-la nivelul vertebrei T4 unde se termina in 3 ramuri ale sale:sacrala
medie,iliaca comuna stanga si dreapta
Are un traiect oblic stre stanga.Aorta este in intregime retroperitoneala fiind inconjurata
de plexul simpatic aortic,de noduri limfatice aortice.
Fata posterioara este in raport cu coloana vertebrala;in partea superioara acopera cisterna
hilului si portiunea intiala a ductului toracic.Fata anterioara vine in raport cu plexul

celiac,colul pancreasului ,D3,vestibulul bursei omentale.Emite ramuri colaterale

parietale:frenice inferioare si lombare si ramuri viscerale-trunchiul celiac se imparte in
artera gastrica stanga,hepatica si splenica
-Artera mezenterica superioara,arterele suprarenale mijlocii,arterele renale,artera
mezenterica inferioara.Arterele iliace comune se bifurca in dreptul articulatiei sacroiliace
in iliaca externa si interna.Fata anterioara a vaselor este incrucisata de uretere.Artera
iliaca interna patrunde in pelvis,artera iliaca externa,ramane in abdomen.Artera iliaca
externa emite 2 ramuri colaterale:circumferentiala iliaca profunda si epigastrica inferioara

124. Ariile avasculare Shudek.

Ramul inferior al aortei sigmoidiene inferioare se numeste artera sigmoidiana
IMA.Aceasta se va anastomoza cu artera rectala superioara.La acest nivel a fost
descris punctul critic Shudek.Ultima parte a ileonului prezinta o vascularizatie mai
saraca.Anastomoza dintre ultima artera ileala si ramul recurent al arterei
ileocolice.Aria avasculara Treves

125. Punctele herniare intraabdominale.

-un organ din cavitatea abdominala se angajeaza in diferite fosete ale cavitatii peritoneale.
Ex: hernie retro, para-duodenala (realizata in fosetele juxtaduodenale de pe lng segm IV
duodenal), retrocecala, etc., constituind cauza mecanica a ocluziilor prin hernie intern.

126. Rectul poriunea abdominal

Rectul la femeie are aceeasi conformatie exterioara, situatie, directie si celelate
caracteristici, ca si rectul la barbati. Diferentele intereseaza doar peretele anterior al lojii
rectale si raporturile anterioare ale ampulei. In cazul lojii, diferenta consta in faptul ca
peretele sau anterior este format de parametru, continuat in jos de paracolpiu.
Ampula rectala, portiunea pelviana, ocupa loja rectala. Aceasta este delimitata astfel:
-posterior sacru si coccige, acoperiti partial de muschii piriformi si coccigieni
-anterior de septul rectovezicoprostatic (fascia prostato-peritoneala Denonvilliers)
-pe partile laterale si in jos de muschii ridicatori anali
-in sus de peritoneul parietal
In aceasta loja, ampula rectala este inconjurata de fascia rectala, o condensare a tesutului
conjunctiv pelvisubperitoneal. Intre fascie si peretii organului se gaseste un strat de tesut
conjunctiv lax infiltrat cu grasime, care permite decolarea si enuclearea ampulei in

interventiile chirurgicale. Prin intermediul acestor formatiuni, rectul are o serie de

raporturi:
-posterior -> cu peretele corespunzator al lojii rectale; aici se gaseste spatiul retrorectal,
ce cuprinde vasele sacrate mediane si laterale, corpul sau glomul coccigian, lanturile
simpatice sacrate, ramurile anterioare ale nervilor S3-S4, limfonodurile sacrate.
Raporturile fetei posterioare a ampulei cu coloana sacrococcigiana si lipsa peritoneului la
acest nivel, ofera o cale larga de acces chirurgical asupra rectului pelvin.
Fetele laterale ale ampulei rectale sunt partial acoperite de peritoneu, care, de pe ele, se
reflecta pe peretii laterali ai excavatiei, formand astfel recesurile pararectale; in aceste
recesuri coboara ansa colonului sigmoidian si anse ileale.
In segmentul inferior al ampulei, dedesubtul recesurilor peritoneale, fetele laterale vin in
raport cu plexul hipogastric inferior si cu lama sacrorectogenitopubiana.
Fata anterioara este si ea partial acoperita de peritoneu, venind aici in raport cu colonul
sigmoidian si anse ileale. Mai jos, in portiunea sa extraperitoneala, prin septul
rectovezicoprastic, raspunde prostatei, veziculelor seminale, ampulelor deferentiale si
fundului vezicii urinare.

127. Trunchiul celiac- proiecie topografic, ramuri vasculare

Este prima ramura viscerala a aortei abdominale.
Trunchiul celiac, scurt si puternic, naste de pe fata anterioara aortei, in dreptul disculului
intervertebral dintre T12-L1.
Este cuprins in bogata tesatura a plexului celiac, are un traiect scurt, descendent oblic si
spre dreapta, de aprox. 1-2cm, fiind situat retroperitoneal (ca si aorta).
De o parte si de alta, se afla cei doi ganglioni simpatici celiaci.
In apropierea marginii superioare a pancreasului se trifurca in trepied Haller:
-artera gastrica stanga
-artera hepatica comuna
-artera splenica
Trunchiul celiac se gaseste in planul vasculo-nervos al regiunii Luschka.
Raporturi:
1.anterior: peritoneul parietal
vestibulul Bursei Omentale
2.lateral dreapta: ganglionul semilunar drept
lobul caudat al ficatului-> prin intermediul peritoneului parietal
Posterior
3.lateral stanga: ganglionul semilunar stang
portiunea verticala a micii curburi-> prin intermediul peritoneului
parietal Posterior
Artera gastrica stanga cea mai subtire ramura
-traiect ascendent retroperitoneal
-crosa concava inferior la nivelul jonctiunii gastro-esofagiene->plica gastro-pancreatica
stanga
-la nivelul portiunii neacoperite de peritoneu intra intre foitele omentului mic
-portiunea sa terminala coboara pe mica curbura

Artera splenica ramura de trifurcatie stanga

-merge pe retroperitoneal, sinos de-a lungul marginii superioare a corpului pancreasului
-coboara pe fata P ajungand superior de v. splenica
-in functie de raporturile cu pancreasul prezinta portiuni:
->suprapancreatica de la origine la marginea superioara a corpului pancreasului
->retropancreatica pe marginea superioara a pancreasului
->prepancreatica anterior de coada pancreasului
->ligamentara cand coada pancreasului e scurta si nu ajuunge in hilul splinei
Artera hepatica comuna ramura de trifurcatie dreapta
-traiect retroperitoneal, orizontal si la dreapta, paralel cu marginea superioara a
pancreasului
-ridica plica gastro-pancreatica dreapta
-trece anterior de pilierul diafragmatic drept, si pe flancul drept al venei porte formeaza o
crosa devenind ascendenta
-la marginea superioara, dupa un traiect de aprox. 3cm- limita dintre portiunea
peritoneala si cea extraperitoneala-se desprinde artera gastro-duodenala, iar artera
hepatica isi schimba directia devenind ascendenta -> devine artera hepatica propriecuprinsa intre foitele lig.hepato-duodenal, in pediculul hepatic: la stanga de can.caledoc si
anterior de vena porta.

128. Plexul celiac

Este cel mai mare plex al sistemului nervos simpatic, considerat creierul abdominal
datorita localizarii anatomice si functiei sale, de a primi si furniza impulsuri nervoase
catre viscerele abdominale. Se prezinta sub forma unor lame patrulatere, cu localizare in
apropierea originii trunchiului celiac, intinzandu-se pana in apropierea originii arterelor
renale.
Este constituit din cei 2 ganglioni celiaci, uniti printr-o retea densa de fibre nervoase, care
se localizeaza la nivelul partii superioare a primei vertebre lombare, unde se dispune in
jurul trunchiului celiac si a radacinii arterei mezenterice superioare.
Aferente:
-nervii splanhnici mare si mic
-cateva filete nervoase din nervul vag drept
Eferente:
Se organizeaza in numeroase plexuri secundare ce insotesc arterele din vecinatate. Astfel,
plexul celiac, da nastere plexului frenic, hepatic, splenic, mezenteric superior, suprarenal,
renal si gonadal.
Ganglionii celiaci:
-2 mase de forma neregulata
-plasati de o parte si de alta trunchiului celiac medial de glandele suprarenale
-anterior de pilierii diafragmatici
1.Ganglionul celiac drept: situat posterior de vena cava inferioara
2.Ganglionul celiac stang: situat posterior de originea arterei splenice

-in partea superioara a fiecarui gg. ajunge nervul splanhnic mare ipsilateral
-in partea inferioara se constituie o subdiviziune distincta, denumita ganglion
aorticorenal, ce primeste nervul splanhnic mic ipsilateral si emite cea mai mare parte din
plexul renal de aceeasi parte

129. Plexul aortico-renal.

ganglionul aorticorenal: ganglion pereche, situat in jurul originii arterelor renale.
Primeste fibre in special din nervul splanchnic (toracic) mic.
Plexul aorticorenal participa la alcatuirea plexului celiac.Ganglionii aorticorenali
formeaza o retea de fibre sub forma plexului renal dispus in jurul arterei
renale.Plexul se continua in rinichi in jurul ramurilor arteriale.

130. Plexurile mezenterice.

1.Plexul mezenteric superior se gaseste in tesutul conjunctiv preaortic, posterior de
pancreas, in jurul originii arterei mezenterice superioare. Reprezinta o continuare
inferioara a plexului celiac si include filete nervoase provenite din trunchiul vagal
posterior. Acompaniaza artera mezenterica superioara si se divide in plexuri secundare,
care insotesc ramurile arterei. In plexul mezenteric superior se gaseste si un ganglion,
mezenteric superior, situat de obicei deasupra originii arterei mezenterice superioare.
2.Plexul intermezenteric sau aortic abdominal -se afla anterior si pe flancurile aortei
abdominale, intre originile arterelor mezenterica superioara si mezenterica inferioara si se
continua superior si inferior cu plexurile ce insotesc arterele respective. Se compune din
4-12 nervi intermezenterici conectati intre ei prin ramuri oblice. De asemenea, primeste
ramuri din primul si al doilea nervi splanhnici lombari.
3.Plexul mezenteric inferior se afla in jurul arterei mezenterice inferioare, iar din el
deriva plexuri secundare in jurul ramurilor arterei. Este format din plexul aortic si din
primul si al doilea nerv splanhnic lombar, realizand conexiuni si cu plexul hipogastric
superior.

131. Grupele ganglionare limfatice abdominale

Ganglionii viscerali:
Ganglionii limfatici celiaci
Ganglionii limfatici gastrici
Ganglionii. limfatici. gastrici stngi
Ganlionii. limfatici. gastrici drepi
Ganglionii. limfatici. pilorici

 Inelul limfatic al cardiei Inelul limfatic al cardiei

Ganglionii. limfatici. Gastroepiploici drepi
Ganglionii. limfatici. Gastroepiploici stngi
Ganglionii limfatici pancreatici
Ganglionii limfatici lienali
Ganglionii limfatici pancreatoduodenali
Ganglionii limfatici hepatici
Ganglionii limfatici cistici
Ganglionii limfatici mezenterici
Grupul periferic (paraintestinali)
Grupul mediu
Grupul central

Ganglionii parietali:
Ganglionii limfatici epigastrici inferiori
Ganglionii limfatici lombari:
stngi:
Ganglionii. limfatici. preaortali
Ganglionii. limfatici. postaortali
Ganglionii. limfatici. aortali laterali
drepi:
Ganglionii. limfatici. precavali
Gll. limfatici. postcavali
Ganglionii. limfatici. cavali laterali
intermediari (interaortocavali)
Ganglionii limfatici diafragmatici inferiori

132. Incizii i descoperiri anatomice abdominale.

133. Organizarea topografic a pelvisului. Delimitare topografic.

Pelvisul(bazinetul) reprezinta segmentul inferior al trunchiului,ce contine cavitatea
pelviana.In aceasta cavitate este situat ultima parte a tubului digestiv,o buna parte a
aparatului urinar,cea mai mare parte a aparatului genital precum si importante elemente
vasculare nervoase.In partea inferioara pelvisul e inchis
de partile moi ale perineului.Peretele superior nu exista,la acest nivel pelvisul comunica
cu abdomenul.Peretele anterior e constituit de regiunea pubiana,iar cel posterior se
confunda cu regiunea sacrococcigiana.

Pelvisul osos e alcatuit din cele 2 oase coxale,sacru si coccis.

Suprafata exopelviana:anterioara-fata anterioara a simfizei pubiene;posterior-fetele
dorsale ale sacrului si coccisului precum si marginea posterioara a oaselor coxale;lateral
fetele laterale ale coxalelor.
Suprafata endopelviana
:Linia terminala porneste de la promontoriu.Linia terminala si stramtoarea superioara
impart suprafata interioara a bazinului osos in 2 portiuni:portiunea superioara-pelvisul
mare(apartine topografic absomenului).Acesta e format :posterior de fetele pelvine ale
sacrului si coccigelui;anterior de unghiul pubian si simfiza pubiana .Circumferinta
straturilor mijlocii raspunde liniei de insertie a diafragmei pelvine.

134. Fasciile pelvisului

135. Compartimentele pelvisului. Bandeletele

pubiene.
136. Spaiul pelvisubperitoneal
137. Compartimentul pelvin genital la femeie

sacro-recto-genito-

Ovarul-glandele sexuale ale femeii,organ pereche care impreuna cu tubele uterine si cu

ligamentele largi reprezinta anexele uterului.El este dispus in cavumul retrouterin,alipit
de peretele lateral al pelvisului,sub bifurcarea arterei iliace comune.Forma sa este
asemanatoare cu cea a unei migdale.
Mijloacele de fixare:
-Ligamentul suspensor(lombo-ovarian)
-ligamentul tubo-ovarian;
-ligamentul propriu al ovarului (utero-ovarian)
-mezovarul
Raporturile ovarului
-fata laterala sau parietala-priveste spre peretele lateral al pelvisului,raspunzand fosei
ovariene;
-fata mediala a ovarului este acoperita de infundibulul tubei si de mezosalpinge,poate
avea raporturi cu anse ileale,colon sigmoidian-in stanga,apendice vermiform-in dreapta
-marginea mezo-ovariana-priveste anterior fiind in raport cu mezovarul si ligamentul
larg.Aici se gaseste hilul organului.
-marginea libera(posterioara)raspunde anselor intestinului subtire ;
-extremitatea tubara (superioara) este inconjurata de tuba
-extremitatea uterina9inferioara)-da insertie ligamentului propriu
Tubele uterine-conduct pereche ce se intinde de la ovar pana la cornul uterina

Trompei i se descriu 4 segmente:

1.infundibilul-segmentul incipient,are forma unei palnii ,cu baza evazata si foarte
festonata formata din10-15 fimbrii
2.portiunea ampulara-invelita in peritoneu descrie un traiect ansiform in jurul ovarului
3.istmul-portiunea mai ingusta asezata transversal in marginea libera superioara a
ligamentului larg.Patrunzand in comul uterului,istmul se continua cu
4. portiunea uterina a tubei
Irigatia arteriala tubo-ovariana-are dubla origine:
-artera ovariana ramura a aortei abdominale;
-artera uterina-ajunsa la comul uterin se bifurca intr-o ramura tubara si una ovariana
Venele-urmeaza in general traiectul invers al arterelor.Sunt tributare plexului venos uterin
si venei ovariene care se varsa la dreapta in vena cava inferioara iar in stanga in vena
renala stanga.
Vasele limfatice-insotesc pediculul vascular ovarian ,fiind drenate de nodurile lombare.
Nervii-provin din plexurile vegetative ovarian si uterin ,ce sosesc pe traiectul vaselor
sangvine.
Uterul-organ musculos,cavitar ,median si nepereche,uterul este asezat in axul pelvisului,
intre vezica urinara si rect.Avand forma unui trunchi de con turtit dinainte-inapoi ,asezat
cu baza mare(fundul uterin) in sus prezinta mai jos de mijlocul sau o ingustare ,istmul
uterin, ce il imparte in 2 portiuni:
-superioara-corpul uterului
-inferioara- colul uterin.
Uterul este mentinut in conditii normale,in pozitia sa ,printr-o serie de mijloace de
suspensie si de sustinere.
Mijloacele de suspensie-peritoneul,ligamentele largi si ligamentele rotunde.
Mijloacele de sustinere:
-aderenta anterioara- a regiunii cervico-istmice la fundul vezicii urinare;se realizeaza
printr-un strat subtire de tesut conjunctiv lax
-aderenta uterului la rect se realizeaza prin lamele sacrorectogenitopubiene,Portiunea
posterioara a acestor lame formeaza ligamentele uterosacrate care leaga portiunea
supravaginala a colului de rect si osul sacru:Prin ridicarea peritoneului ele formeaza
plicile recto-uterine.
-centrul tendinos al perineului-constituie cel mai important mijloc de sustinere si de
fixare al uterului.
Irugatia arteriala-a uterului este realizata in principal de artera uterina cu parsticiparea
arterei ovariene.
Venele-se colecteaza spre marginile uterului ,unde intre foitele ligamentului larg, dau
nastere unor bogate plexuri venoase uterine care comunica larg cu cele ale vezicii
urinare si ale vaginei.
Limfaticele corpului uterin se aduna in general spre coarnele uterine ;colectoarele ce
iau nastere aici se unesc cu cele ale anexelor si urca spre limfonodurile lombare.
De la colul uterin vasele limfatice anastomozate cu cele ale vaginei sunt drenate la
nodurile iliace interne si externe.
Inervatia-provine in principal din plexul nervos utero vaginal, cu originea in plexul
hipogastric inferior- si partial din plexul ovarian provenit din plexul aortico-abdominal

138. Compartimentul pelvin genital la brbat

Cavitatea pelvina este portiunea inferioara a marii cavitati abdomino-pelviene.
La barbat compartimentul pelvin genital contine:
Ductele deferente
-veziculele seminale
-prostata
Ductele deferente-fac parte din caile spermaticeextratesticulare.Acestea sunt
reprezentate de ductele eferente ale testiculelor,ductele epididimare,ductele
deferente,ductele ejaculatoare si uretra submontanala.
Ductului deferent i se descriu 3 segmente:epididimar,si cel funicular,segmentul
abdomino-pelvian.
In portiunea pelvina ductul deferent continua traiectul oblic pe peretele lateral al
bazinului;trece lateral de vezica urinara,apoi incruciseaza transversal ureterul si artera
ombilicala;in final descinde pe fundul vezicii unde delimiteaza cu ductul din partea opusa
triunghiul interdeferential.Aceasta portiune este mai dilatata ,purtand numele de ansa
diferentiala.La baza prostatei se uneste cu ductul veziculei seminale si formeaza ductul
ejaculator.
Irigatia arteriala-este realizata de artera vezicala inferioara ;venele- sunt tributare
epigastricei inferioare si plexului venos prostatic.vasele limfatice-merg la nodurile
limfatice iliace externe si iliace interne.Inervatia provine din plexul deferential si cel
hipogastric inferior.
Veziculele seminale-organe pereche ,veziculele seminalesunt situate in spatiul
pelvisubperitoneal , intre vezica urinara si rect,deasupra prostatei.Secretia lor intra in
compozitia lichidului spermatic.
Vezicula seminala raspunde:
Anterior:fundului vezicii urinare;
Posterior:ampula rectala;
Medial-ampula deferentiala;
Lateral-plex venos vezico-prostatic.
Baza veziculei este singura portiune in rap. direct cu peritoneul excavatiei recto-vezicale.
Ea este incrucisata anterior de ureter,inainte de patrunderea acestuia in vezica.Varful se
continua cu ductul ei excretor;acesta participa la alc ductului ejaculator,ce va patrunde in
prostata.
Vezicula seminala primeste sg din arterele vezicala inferioara si rectala mijlocie;venele
merg in plexul veziculo prostatic.Limfa este drenata in nodurile iliace interne.Nervii ii
primeste din plexul hipogastric inferior,prin intermediul plx vezical si prostatic.
Prostata-galnda impara anexata ap genital masculin,situata in loja prostatica.Are forma
unei castane si are urmatoarele raporturi:
-fata anterioara-raspunde simfizei pubiene.sub fascia prostatica e acoperita de
semiinelul preprostatic al portiunii superioare a sfincterului uretrei.
-fata posterioara-este acoperita partiala(in partea inferioara) de semi-inelul retroprostatic
al sfincteruui uretrului.Prin septul rectovezicoprostatic ,respunde ampulei rectale.

-fetele laterale-ale glandei vin in raport cu muschii ridicatori anali iar prin intermediul
acestora cu prelungirile anterioare ale foselor ischio-anale.
-baza prostatei priveste in sus si are 2 versanti:
Anterior-raspunde si adera de colul vezicii urinare
Posterior-in rap cu veziculele seminale si ampulele deferentiale.
Creasta transversala ce separa cei 2 versanti raspunde fundulului vezical
Varful prostatei se sprijina pe diafragma urogenitala.
Irigatia-arteriala a prostatei provine din vezicalele unferioare si rectalele mijlocii.
Venele-se deschid in plexul prostatic venos ce inconjoara glanda si se varsa apoi in
rusinoasa interna.
Limfaticele-formeaza un plex periprostatic,tributar nodurilor iliace externe,interne si
sacrale.
Fibrele nervoase-sosesc ,sub forma plx periarteriale ,din plexul Hipogastric inferior.

139. Vezica urinar proiecie topografic, raporturi, vascularizaie

inervaie
La adult are localiz pelvina,in partea ant a excavatiei,iar la copil in cavitatea abdominala;
Forma:aproximativ piramidala;
Alcatuire:
-varf,orientat in sus si inainte
-uracul-continua varful
-fundul;portiunea largita ce priveste in jos si inapoi
-colul vezical-partea cea mai decliva a fundului
-uretra-continua colul vezical
-corp:intre fund si varf
Cand vezica este goala,corpul apare turtit de sus in jos si prezzinta o fata
anterioara+posterioara+inferioara care corespunde fundului+2 margini laterale;cand e
plina,marginea se transforma in fete laterale;
Vezica ur e asezata in loja vezicala,alcatuita astfel:
-inainte:oasele pubiene si mai sus de peretii abdominali anteriori
-inapoi:portiunea superioara a septului recto-vezico-prostatic
-lateral:de o parte si.alta. ,muschii. obturatori interni si ridicatori anali;
-in jos:prostata
-in sus:peritoneul pelvin
Raporturi:La barbat:
-Fata posterioara:prin peritoneu,cu rectul
-fata anterioara:cand vezica e goala,raporturi cu peretele anterior al pelvisului;cand e
plina,cu peretele abdominal anterior;
-fundul:-in partea inferioara raspunde prostatei/diafragma uro-genit(F)
-in partea superioara:veziculele seminale si ampulele deferentiale/col uterin
Prin intermediul acestora si al septului recto-vezico-prostatic/sept vezicovaginal(F),raspunde ampulei rectale
-marginea laterala:form 2 recesuri latero-vezicale in care pot descinde ansele intestinale

Vasculariz si inervatie
Arterele:-provin din vasele vecine:
-artera. vezicala superioara,ram din a ombilicala
-artera vezicala inferioara,ram din iliaca interna
-ram din artera. rusinoasa interna,epigastrica inferioara si rectala mijlocie
La Femei:artera. uterina si arterele. vaginalainale
Venele:
-form un plex situat in special in jurul fundului care comunica cu plexul prostatic;din el
rezulta trunchiuri mai mari:vene. vezicale,tributare vene. iliace interne/plexuri uterine si
vag
Limfatice:
-trec prin nodurile paravezicale(pre,post si laterovezicale),drenate apoi de limfonodurile
iliace externe,interne si comune
Inervatia:
-fibre simpatice din plexul aortic prin plexul hipogastric superior si inferior
-fibre parasimpatice:din nervii splahnici pelvini (erectori)

140. Rectul pelvin

Rectul-portiunea terminala a intestinului gros ,incepe de la S3, strabate pelvisul si
perineul si se deschide la exterior prin canalul anal.Astfel topografic prezinta:
1)o portiune dilatata=ampula rectala,portiunea pelvina
2)o portiune mai ingusta=canalul analportiunea perineala
Ampula rectala-ocupa loja rectala.Aceasta este delimitata astfel:
Posterior-de sacru si coccige,acoperiti partial de muschii piriformi si cocigieni;
Anterior-de septul rectovezicoprostatic
Pe partile laterale si in jos de muschii ridicatori anali
In sus-de peritoneul parietal.
In aceasta loja ,ampula rectala este inconjurata de fascia rectala ,o condensare a tesutului
conjunctivpelvisubperitoneal.Intre fascie si peretii organului se gaseste un strat de tesut
conjunctiv lax infiltrat cu grasime, care permite decolarea si enuclearea ampulei in
interventii chirurgicale.Prin intermediul acestor formatiuni ,rectul are o serie de raporturi:
Posterior-cu peretele corespunzator al lojii rectale;aici se gaseste spatiul rectorectal, ce
cuprinde vasele sacrate mediane si laterale ,corpul sau glomul coccigian,lanturile
simpatice sacrate,ramurile anterioare ale nervilor S1-S4,limfonodurile sacrate.
Fetele laterale-ale ampulei rectale sunt partial acoperite de peritoneu,care,de pe ele se
reflecta pe peretii parietali ai excavatiei formand astfel recesurile pararectale.
In segmentul inferior,al ampulei,dedesuptul recesurilor peritoneale, fetele laterale vin in
raport cu plexul hipogastric inferior si cu lama sacrorectogenitopubiana.

Fata anterioara-este si ea partial acoperita de peritoneu,venind aici in raport cu colonul

sigmoid si anse ileale.Mai jos in portiunea sa extraperitoneala,prin septul
rectovezicoprostatic,raspunde prostatei ,veziculelor seminale ampulelor deferent si
fundului vezicii urinare.
La interior ampula rectala goala prezinta plice longitudinale care dispar odata cu
umplerea organului.
Ca structura rectul este alcatuit ca si tractul digestiv subdiafragmatic din urmatoarele
tunici:
-tunica externa- formata din peritoneu,se gaseste numai in jumatatea anterosuperioara a
ampulei rectale,in rest e invelit de adventitie
-tunica musculara are stratul longitudinalextern si circular intern.
Canalul anal-segmentul perineal al rectului,este portiunea cea mai fixa,mai scurta si mai
ingusta s acestui organ.Are forma cilindroida.La interior prezinta in partea sa superioara
cele 8-10 coloane anale-morgagni;se formeaza astfel sinusurile anale.
Aria circulara corespunzatoare portiunilor mai proeminente ale coloanelor anale
reprezinta zona hemoroidala a clinicienilor.
Canalul anal-raporturi:
Posterior-cu chinga formata de ridicatorii anali;
Lateral-cu fosele ischio-anale;
Anterior:de sus in jos- cu varful prostatei,uretra membranoasa,glandele bulbouretrale si
bulbul penisului.
Irigatia arteriala-vascularizatia rectului este asigurata de 3 perechi de artere rectale:
Cele superioare-de fapt adevaratele artere ale rectului,provin din bifurcarea mezentericei
inferioare in dreptul vertebrei S3
Arterele rectale mijlocii-ramuri ale iliacelor interne
Arterele rectale inferioare-provin din rusinoasele interne
Venele rectului-pornesc dintr-un plex venos foarte bogat,intins pe toata latimea
organului,dar mai bogat in portiunea peeineala.Din acest plex se formeaza venele
rectale:vena rectala superioara,venele rectale mijlocii si rectalele inferioare.
Vasele limfatice formeaza 3 curente ce urmeaza traiectul venelor

141. Loja prostatic

Prostata este un organ pelvis-subperitoneal situat intr-o loja delimitata astfel:
- peretele anterior: oasele si simfiza pubiana. La acest nivel se gasesc plexul venos
prostatic
si
ligamentele
pubo-prostatice.
- peretele posterior: raport cu ampula rectala de care se desparte prin septul rectovezicio-prostatic
(Denonvilliers)
- peretii infero-laterali: muschii ridicatori anali si fascia superioara a diafragmei
pelvine. La acest nivel se gasesc plexurile venoase prostatice si plexul hipogastric
inferior.
baza:
raport
cu
colul
vezicii
urinare
- perete superior: ligamente pubo-prostatice, fundul vezicii urinare, veziculele
seminale si ductele deferente.

142. Loja ovarian la nulipare i multipare.

143. Spaiul Retzius
144. Artera hipogastric proiecie hipogastric, ramuri colaterale
Prezinta ramura postero-mediala a arterei iliace comune.Vascularizeaza viscerele
si peretii pelvisului, regiunea gluteala, regiunea obturatorie.Prezinta 2
portiuni:1.portiunea superioara segmentul de ligatura2.portiunea inferioara-segmentul
de distributie, cu un traiect de 4 cm.Pana la nivelulmarii scobituri ischiadice unde se
imparte in :1.trunchiul anterior 2.trunchiul posterior Reprezint ramura postero-medial a
arterei iliace comune.Prin ramurile sale,vascularizeaz viscerele i
pereii pelvisului,regiunea gluteal iregiunea obturatorie. ORIGINE: Se desprinde din
artera iliac comun la nivelul articulaiei sacroiliace la 5 cmlateral de linia mediosagital
a corpului.De la nivelul originii are un traiect descendent vertical i ptrunde n spaiul
pelvissubperitoneal.Traiectul su descrie o curb cu concavitatea orientat n sens anterosuperior.Lungimea total este de aproximativ 6-7 cm iar de aproximativ 8-10
mm.Topografic, traiectul arterei hipogastrice poate fi mprit n
2 segmente:1.Poriunea(segmentul) superior este situat deasupra
aperturiiSuperioare a pelvisului,numit i segment de ligaturare,deoarece la acest nivel
arterahipogastric nu emite nici o ramur colateral.2.Segmentul inferior dispus
inferior de apertura superioar a pelvisului numit i segmentul de distribuie,
deoarece la acest nivel, artera hipogastric emiteramurile sale colaterale i cele
terminale. RAPORTURI n prima poriune a traiectului su,suprapelvin,are o lungime de
2-3 cm, participmpreun cu prima poriune a arterei iliace externe la formarea furcii
iliacelor n unghiascuit de 20 cu deschiderea inferioar.
Anterior vine n raport cu poriunea pelvin a ureterului; astfel n partea dreapt ureterul
ncrucieaz artera iliac extern la 15 mm lateral de bifurcaiaarterei iliace comune, apoi
descinde antero-lateral de artera hipogastric.

145. Grupele ganglionare pelviene

Ganglionii limfatici paravezicali
Ganglionii limfatici parauterini
Ganglionii limfatici paravaginali
Ganglionii limfatici pararectali
Ganglionii parietali:
Ganglionii limfatici subaortali
Ganglionii limfatici iliaci comuni
Ganglionii limfatici iliaci interni
Ganglionii limfatici iliaci externi
Ganglionii limfatici gluiteali
Ganglionii limfatici obturatori
Ganglionii limfatici sacrali

146. Plexul hipogastric. Formare. Teritoriu de inervaie. Raporturi.

147. Organizarea topografic a perineului
148. Diafragmele perineale.
149. Planeul perineal stratigrafie la brbat.
Perineul, considerat a fi diafragma inferioar, este alctuit din trei planuri
musculare
a) planul profund
, alctuit din muchi cu actiuni multiple, dintre care doi,
piramidalul i obturatorul intern apartin femurului. Planului perineal i apartin doi
muchi pereche,ridictorul anusului i coccigienii .
Planul profund al planeului pelvian este denumit i diafragma pelvin;are fom de plnie
sau de hamac, care este fixat de oasele bazinului.
Aceti muchi au rolul de a:
(1) nchide strmtoarea inferioar a cavittii pelviene;
(2) sustine i ridica planeul pelvin pentru a ajuta expulzarea fecalelor;
(3)contracara creeterea presiunii intra-abdominale (care ar avea ca efect
expulzarea continutului vezicii, rectului i uterului).
Diafragma pelvian are orificii pentru rect i pentru uretr (conductul urinar), iar la
femeie, un orificiu pentru vagin. Partea inferioar a diafragmei pelviene este perineul.
Legturile ntre muchii perineului sunt complexe.
B) planul median este format dindiafragma uro-genital. Ea se gsete
dedesuptul muchilor planeului pelvin i n jumtatea anterioar a perineului,ntinznduse ntre cele dou ramuri ale arcadei pubiene. Acest strat subtire triunghiular de muchi
continemuchiul sfincter al uretrei(sfincterul extern).
Sfincterul mbrac uretra i permite controlul voluntar al mictiunii.
c) planul superficial se gsete deasupra diafragmei uro-genitale fiind acoperit de pielea
perineului. Este alctuit dinmuchii (ischio-cavernoi i bulbo-spongioi participanti la
mentinerea erectiei penisului i clitorisului. n jumtatea posterioar a perineului se
gsetesfincterul extern al anusului
, un muchi sfincter n jurul anusului care permite controlul voluntar al defecatiei.
Acest ansamblu muscular este ntrit de trei straturi aponevrotice; aponevroza profund
constituie aponevroza pelvian.
Centrul tendinos al perineului este situat anterior sfincterului; este un tendon puternic pe
care se inser numeroi muchi ai perineului

150. Planeul perineal stratigrafie la femeie

Perineul, considerat a fi diafragma inferioar, este alctuit din trei planuri
musculare
a) planul profund
, alctuit din muchi cu actiuni multiple, dintre care doi,

piramidalul i obturatorul intern apartin femurului. Planului perineal i apartin doi

muchi pereche,ridictorul anusului i coccigienii .
Planul profund al planeului pelvian este denumit i diafragma pelvin;are fom de plnie
sau de hamac, care este fixat de oasele bazinului.
Aceti muchi au rolul de a:
(1) nchide strmtoarea inferioar a cavittii pelviene;
(2) sustine i ridica planeul pelvin pentru a ajuta expulzarea fecalelor;
(3)contracara creeterea presiunii intra-abdominale (care ar avea ca efect
expulzarea continutului vezicii, rectului i uterului).
Diafragma pelvian are orificii pentru rect i pentru uretr (conductul urinar), iar la
femeie, un orificiu pentru vagin. Partea inferioar a diafragmei pelviene este perineul.
Legturile ntre muchii perineului sunt complexe.
B) planul median este format dindiafragma uro-genital. Ea se gsete
dedesuptul muchilor planeului pelvin i n jumtatea anterioar a perineului,ntinznduse ntre cele dou ramuri ale arcadei pubiene. Acest strat subtire triunghiular de muchi
continemuchiul sfincter al uretrei(sfincterul extern).
Sfincterul mbrac uretra i permite controlul voluntar al mictiunii.
c) planul superficial se gsete deasupra diafragmei uro-genitale fiind acoperit de pielea
perineului. Este alctuit dinmuchii (ischio-cavernoi i bulbo-spongioi participanti la
mentinerea erectiei penisului i clitorisului. n jumtatea posterioar a perineului se
gsetesfincterul extern al anusului
, un muchi sfincter n jurul anusului care permite controlul voluntar al defecatiei.
Acest ansamblu muscular este ntrit de trei straturi aponevrotice; aponevroza profund
constituie aponevroza pelvian.
Centrul tendinos al perineului este situat anterior sfincterului; este un tendon puternic pe
care se inser numeroi muchi ai perineului

151. Fosele ischio-rectale

Sunt doua spatii largi ,situate de o parte si de cealalta a canalului anal,ocupand aproape
intreg perineul posterior.fiecare fosa are forma aproximartiv piramidala ,delimitata de trei
pereti:.baza este reprezentata de planurile superficial;,varful se gaseste la unirea peretilor
medial si lateral; peretele lateral este format de ischion si muschiul obturator intern
acoperit de fascia sa;peretele medianl este format de ridicatorul anal si de sfincterul anal
extern .Acesta din urma se gaseste in imediata apropiere a anusului , dar se intinde in sus
in jurul canalului anal ,pe o inaltime de cca 3 cm. Muschiul est format din trei
portiuni,incomplet separate:
Portiunea subcutanata are fibre ce se fixeaza posterior pe ligamentul anococcigian ,si
anterior pe centrul tendinos al perineului;el adera de dermul regiunii din jurul anusului.
Portiunea superficiala a sfincterului-partea principala isi are oiginea pe varful
coccigelui si pe ligamentul anococcigian;trece pe fetele laterale ale canalului anal sub
forma a 2 fasii musculare latite ,si se termina pe centrul tendinos.
Portiunea profunda formeaza un inel complet in jurul canalului anal si se insera in
centrul tendinos cu ceilalti muschi.

Inervatia:sfincterului extern este data de ramura din nervul sacrat si de nervii rectali
inferiori, ramuri ale rusinosului.
In fosa ischio-rectala este cuprins corpul adipos ,masa voluminoasa areolara de
grasime ,compartimentata prin tracturi conjunctive. In aceasta grasime se pot dezvolta
flegmoane care bombeaza fie la piele fie la rect ,pe unde pot fi deschise chirurgical.
Tesutul adipos se continua in cele doua prelungiri ale fosei
-prelungirea anterioara care se insinueaza in perineul anterior
-prelungirea posterioara situata deasupra muschiului gluteu mare in regiunea gluteala.
In fosa ischio-rectala patrunde manunchiul vasculo-nervos rusinos intern, venind din
regiunea gluteala prin orificiulmic sacro ischiatic. Manunchiul este asezat pe peretele
lateral al fosei ,intr-o dedublare a fasciei obturatorului intern , care constituie canalul
rusinos (Alcock). Din artera pleaca rectala inferioara pentru rect si perineala pentru
perineul anterior. Venele insotesc arterele omonime. Limfaticele insotesc arterele si se
anastomozeaza cu cele ale regiunilor invecinate.Din nervul rusinos pornesc ramuri pentru
sfincterul anal extern si pentru piele.

152. Vascularizaia i inervaia organelor genitale externe masculine

153. Vascularizaia i inervaia organelor genitale externe feminine
154. Organizarea topografic a membrului superior
155. Delimitarea topografic a membrului superior
Limite:
Fata de gat linia curba care trece prin marginea superioara a scapulei
- marginea laterala a acromionului
- marginea anterioara a claviculei
Fata de torace:
Anterior verticala coborata de la unirea treimii laterale cu cea mijlocie a claviculei
Distal linia orizontala pe peretele toracic, care trece prin marginile inferioare ale
muschilor pectoral
mare, dorsal mare si rotund mare
Posterior marginea mediala a scapulei

156. Fasciile membrului superior

157. Axila delimitare topografic i coninut
Regiunea Axilara reprezinta totalitatea partilor moi cuprinse intre articulatia scapulohumerala (supero-lateral), fata laterala a toracelui (medial) si scapula (posterior).
- Forma unei piramide patrulatere cu un varf si un continut.
I. Peretele anterior
- este superficial si include regiunea infraclaviculara.

- dedesubtul claviculei se afla fosa infraclaviculara. La acest nivel se poate comprima

artera axilara.
Limite:
Superior clavicula
Medial verticala coborata la unirea treimii laterale cu cele doua treimi mediale ale
claviculei
In jos marginea inferioara a muschiului pectoral mare
Lateral santul delto- pectoral
Stratigrafia:
a) Pielea fina si mobila, lipsita de peri
b) Planul subcutanat se subdivide intr-un strat superficial si unul profund.
- intre cele doua straturi se afla muschiul platisma, vase
sangvine superficiale, ramuri
nervoase cutanate din plexul brahial si nervi supraclaviculari
din plexul cervical
c) Planul profund este alcatuit din 2 straturi
Stratul musculo-fascial superficial muschiul pectoral mare.
Stratul musculo-fascial profund m subclavicular si muschiul subclavicular mic.
Intre cele doua straturi musculo-fasciale se creeaza o loja inchisa, traversata de
ramuri pectorale ale Arterei toracoacromiale, nervii pectorali medial si lateral si
vase limfatice.
II. Peretele posterior
- constituit in cea mai mare parte de fata costala a scapulei (fosa subscapulara) si de
muschiul subscapular.
- in partea inferioara a peretelui posterior se afla muschii rotundul mare si dorsalul mare.
III. Peretele medial
- constituit de peretele lateral al toracelui, format din coaste si muschi intercostali,
acoperiti de muschiul dintat anterior
IV. Peretele lateral
- fata mediala a articulatiei scapulo humerale si fata antero-mediala a humerusului,
acoperite de tendoanele capetelor m bicepsului brahial si coraco-brahial
V. Baza axilei
- superficiala
- in pozitie de semiabductie a bratului prezinta fosa axilara
Limite
Anterior marginea inferioara a pectoralului mare
Posterior marginile inferioare ale muschiului dorsal mare si rotund mare
Medial si lateral cate o linie conventionala care uneste marginile inferioare ale
muschilor pectoral mare si dorsal mare.
Stratigrafie
a) Pielea subtire, prezinta peri lungi cu mumeroase glande sudoripare si sebacee
b) Planul subcutanat este subtire
c) Planul fascial este alcatuit dintr-o fascie superficiala, fascia axilara
VI. Varful axilei
- este reprezentat dintr-un orificiu, prin care regiunea comunica cu loja supraclaviculara.
- Orificiul este delimitat:

Anterior clavicula si muschiul subclavicular

Posterior de marginea superioara a scapulei
Medial prima coasta
- permite trecerea : arterei subclaviculara (care de aici devine artera axilara), vena axilara,
plexul brahial si trunchiul limfatic subclavicular
VII. Cavitatea axilara
- contine o cantitate mare de tesut celulo-adipos, manunchiul vasculo-nervos al
axilei(vase axilare si fasciculele plexului brafial), ramuri colaterale ale acestora, vase si
noduri limfatice axilare
Regiunea axilara Vascularizatie
Artera. subclaviculara
artera. toracica superioara
Artera. axilara
artera. toracica laterala
artera toraco-acromiala
artera subscapulara
Artera. brahiala
Vena axilara 2 vene brahiale
- vena cefalica
- vena bazilica
- vena toracoepigastrica
Plexul brahial fascicului lateral nervul musculo cutanat si radacinile laterale a
mediastinului
- fasciculul medial radacinile mediale a mediastinului nervul ulnar
- nervul cutanat medial al antebratului si bratului
- fasciculul posterior nervul axilar
- nervul radial
Ramuri colaterale nervii pectorali medial si lateral
- nervul toracic lung
- nervii subscapulari
- nervul toraco-dorsal

158. Regiunea deltoidian

159. Regiunea brahial anterioar
160. Regiunea brahial posterioar
161. Regiunea cotului
162. Regiunile antebraului
163. Fasciile minii
164. Regiunea ventral a minii. Arcadele vasculare anterioare
165. Regiunea dorsal a minii. Arcadele vasculare posterioare
166. Regiunea tenar
167. Regiunea hipotenar
168. Descoperiri vasculo-nervoase le nivelul membrului superior.

169. Organizarea topografic a membrului inferior

170. Delimitarea topografic a membrului inferior
Limite:
Linia circulara, care incepe in partea anterioara a tuberculului pubelui, se continua prin
plica inghinala, creasta iliaca si santul intergluteal, pana la varful coccigelui. Trece apoi
prin santul genito-femural si ajunge pana la tuberculul pubian.

171. Fasciile membrului inferior.

172. Triunghiul lui Scarpa delimitare topografic, stratigrafie i
coninut

- regiune topografica situata in partea superioara a lojei anterioare a coapsei

Delimitare:
Superior Ligamentul inghinal
Medial marginea laterala a muschiul. adductor lung
Lateral marginea mediala a muschiului croitor
In profunzime podeaua trigonului femural este formata:
Lateral muschiul iliopsoas
Medial muschiul pectineu
Planul superficial
- ramurile superficiale ale arterei femurale
- venele superficiale care dreneaza in crosa; venele safene mari
- ganglioni limfatici inghinali superficiali
- ramuri cutanate din nervul femural
- ramura femurala a nervului genitofemural
Planul profund
- nervul femural + ramuri
- artera femurala ramuri superficiale
- artera femurala profunda
- vena femurala
- ganglioni limfatici inghinali profunzi
Continut:
- nervul femural ramuri cutanate
- ramuri musculare
- nervul safen cea mai lunga ramura senzitiva a nervului femural
- artera femurala artera epigastrica supreficiala
- arterele rusinoase
- artera circumflexa iliaca superficiala
- artera femurala profunda artera circumflexa femurala laterala
- artera circumflexa femurala mediala

- artere perforante
- vena femurala vena safena mare
- vena femurala profunda
- ganglionii limfatici inghinali superficiali
- profunzi

173. Regiunea antero-medial a coapsei

174. Regiunea posterioar a coapsei
175. Regiunea poplitee
FORMA:difera daca gamba este in extensie sau in flexie
1.in extensie:convexa
2.in flexie:concava(pozitia de explorare clinica)
STRATIGRAFIE:
a)PIELEA- este fina,mobila,lipsita de par,cu cateva plice transversale de flexiune
b)PLANUL SUBCUTANAT-contine un tesut celulo-adipos de grosime
variabila,continuat la coapsa si gamba
-se gasesc elem.vasculo nervoase:Vena safena mare:urca pe partea mediala a
regiunii.Alaturi de Vena.safena mare coboara nervul safen
c)FASCIA GENUNCHIULUI:adera la tendoanele muschilor subiacenti care ii
trimit fibre de intarire
d)PLANUL PROFUND-repr de fosa poplitee
FOSA POPLITEE:
-excavatie cu forma de romb
-prezinta 6 pereti:
1.peretele superficial(posterior):format de fascia poplitee
2.peretele supero-lateral:constituit de bicepsul femural
3.peretele supero-medial:format din muschii:Semitendinos(superficial)
Semimembranos(profund)
Semimembranosul se imparte in 3 tendoane:
-direct
-recurent
-orizontal
4.peretele infero-medial:constituit din capul medial al gastrocnemianului
5.peretele infero-lateral:constituit din capul lateral al gastrocnemianului
6.peretele profund(anterior):constituit din fata posterioara a articulatiei
genunchiului
CONTINUTUL FOSEI POPLITEE:este reprezentat de elementele vasculonervoase:Nervul ischiadic,Nervul peronier comun,Nervul cutanat sural
lateral,Nervul tibial,Nervul cutanat sural medial,Artera poplitee
Artera poplitee,in fosa poplitee emite 5 ramuri articulare ale genunchiului si
arterele surale destinate gastrocnemianului.Ea este insotita de Vena Poplitee,in
care se varsa Vena Safena Mica.

Nervul tibial+vena poplitee+artera poplitee=manunchiul vasculo-nervos

popliteu

176. Regiunea genunchiului

GENUNCHIUL=regiunea intermediara intre coapsa si gamba
LIMITE
Proximal:linia dusa deasupra bazei patelei
Distal:planul orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei
Topografic,genunchiul cuprinde 2 regiuni:ANTERIOR+POSTERIOR
Separatia dintre cele 2 regiuni:planul frontal care trece prin cei 2 epicondili femurali
1.REGIUNEA ANTERIOARA A GENUNCHIULUI(regiunea patelara/rotuliana):
STRATIGRAFIE:
a)PIELEA:mobila,rezistenta si lipsita de par in portiunea centrala
b)PLANUL SUBCUTANAT:slab dezvoltat.In el se gaseste BURSA SEROASA
SUBCUTANATA PREPATELARA
ELEMENTE VASCULO-NERVOASE:RAMURA INFRAPATELARA A NERVULUI
SAFEN
c)FASCIA DE INVELIS:se continua pe de o parte cu Fascia Lata si pe de alta cu
FASCIA CRURALA
d)PLANUL PROFUND:reprezentat de :portiunea distala a cvadricepsului si de coplexul
tendinos al piciorului gastei
Piciorul gastei este alcatuit din 2 planuri tendinoase:superficial format de croitor si cel
profund:gracilis si semitendinos
In planul profund se gaseste:bursa seroasa prepatelara
ELEMENTELE VASCULO-NERVOASE :RETEUA ARTERIALA patelara alcatuita din:
RAMurile. arterelor articulare superioare si inferioare ale genunchiului
artera descendenta a genunchiului
recurenta tibiala anterioara
2.REGIUNEA POSTERIOARA A GENUNCHIULUI(regiunea poplitee)
FORMA:difera daca gamba este in extensie sau in flexie
1.in extensie:convexa
2.in flexie:concava(pozitia de explorare clinica)
STRATIGRAFIE:
a)PIELEA- este fina,mobila,lipsita de par,cu cateva plice transversale de flexiune
b)PLANUL SUBCUTANAT-contine un tesut celulo-adipos de grosime
variabila,continuat la coapsa si gamba
-se gasesc elementele.vasculo nervoase:Vena safena mare:urca pe partea
mediala a regiunii.Alaturi de Vena.safena mare coboara nervul safen
c)FASCIA GENUNCHIULUI:adera la tendoanele muschilor subiacenti care ii
trimit fibre de intarire
d)PLANUL PROFUND-repr de fosa poplitee

FOSA POPLITEE:
-excavatie cu forma de romb
-prezinta 6 pereti:
1.peretele superficial(posterior):format de fascia poplitee
2.peretele supero-lateral:constituit de bicepsul femural
3.peretele supero-medial:format din muschii:Semitendinos(superficial)
Semimembranos(profund)
Semimembranosul se imparte in 3 tendoane:
-direct
-recurent
-orizontal
4.peretele infero-medial:constituit din capul medial al gastrocnemianului
5.peretele infero-lateral:constituit din capul lateral al gastrocnemianului
6.peretele profund(anterior):constituit din fata posterioara a articulatiei
genunchiului
CONTINUTUL FOSEI POPLITEE:este reprezentat de elementele vasculonervoase:Nervul ischiadic,Nervul peronier comun,Nervul cutanat sural
lateral,Nervul tibial,Nervul cutanat sural medial,Artera poplitee
Artera poplitee,in fosa poplitee emite 5 ramuri articulare ale genunchiului si
arterele surale destinate gastrocnemianului.Ea este insotita de Vena Poplitee,in
care se varsa Vena Safena Mica.
Nervul tibial+vena poplitee+artera poplitee=manunchiul vasculo-nervos
popliteu

177. Regiunea gambier antero-lateral

-Are forma unui PATRULATER ALUNGIT VERTICAL
-convexa in sens transversal
STRATIGRAFIA:
a)PIELEA: subtire,acoperita cu par,putin mobila
b)PLANUL SUBCUTANAT:alcatuit din tesut celular nu prea bogat
c)PLANUL FASCIAL:reprezentat de FASCIA CRURALA,ce se continua cu fasciile
regiunilor invecinate
In partea distala fascia prezina o ingrosare:RETINCULUL SUPERIOR AL
EXTENSORILOR.Fascia trimite 2 septuri intermusculare :unul anterior si altul
posterior
d)PLANUL PROFUND:impartit de septul intermuscular anterior in 2 loji.
-LOJA MEDIALA:cuprinde 4 muschi:
TIBIALUL ANTERIOR,
EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI,
EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR,
PERONIERUL AL TREILEA
ARTERA TIBIALA ANTERIOARA :ramura a arterei poplitee.Din portiunea sa
superioara emite RECURENTA TIBIALA ANTERIOARA.

Artera tibiala e insotita de 2 vene omonime

Nervul peronier profund ,ram.terminala a peronierului comun ia nastere in
grosimea muschiului peronier lung
-LOJA LATERALA:cuprinde cei 2 muschi peronieri:PERONIERUL LUNG SI
PERONIERUL SCURT
Loja contine nervul peronier superficial,a 2a ramura de bifurcatie a peronierului
comun

178. Regiunea gambier posterioar

-mai voluminoasa decat cea anterioara
-convexa in portiunea superioara unde formeaza PULPA(sura)
-prezinta 2 santuri:retro-maleolare:medial si lateral
STRATIGRAFIE:
a)PIELEA:aceleasi caractere ca in regiunea anterioara
b)PLANUL SUBCUTANAT:constituit din tesut celulo-adipos
contine elementele vasculo-nervoase:VENA SAFENA MARE,VENA SAFENA MICA
VASELE LIMFATICE superficiale insotesc venele safene
NERVUL SAFEN descinde alaturi de Vena safena mare
NERVUL CUTANAT SURAL MEDIAL(ramura. a tibialului) se uneste cu RAMURA
COMUNICANTA PERONIERA(din nervul peronier comun) si formeaza NERVUL
SURAL
c)FASCIA CRURALA:mai subtire decat in regiunea anterioara;se dedubleaza si cuprinde
tendonul calcanean intr o teaca conjunctiva
d)PLANUL PROFUND(musculo-facial): este alcatuit din 2 straturi musculare separate de
o lama fasciala:
-STRATUL MUSCULAR SUPERFICIAL:format din muschii TRICEPS
SURAL(constituit din GASTROCNEMIAN SI SOLEAR) si PLANTAR
-STRATUL FASCIAL PROFUND:reprezentat de LAMA PROFUNDA A FASCIEI
CRURALE
-STRATUL MUSCULAR PROFUND:alcatuit din 4 muschi:
POPLITEU
FLEXOR LUNG AL DEGETELOR
TIBIAL POSTERIOR
FLEXOR LUNG AL HALUCELUI
Planul profund contine manunchiul vasculo-nervos al regiunii gambiere
posterioare:ARTERA TIBIALA POSTERIOARA:ia nastere din bifurcarea arterei
poplitee .Principala sa ramura:ARTERA PERONIERA.VENELE COMITANTE ale
arterelor le insotesc pe tot traiectul
A2a ramura de bifurcatie a arterei poplitee:ARTERA TIBIALA ANTERIOARA
Al 3lea element al manunchiului vasculo-nervos:NERVUL TIBIAL
VASELE LIMFATICE PROFUNDE sunt satelite ale vaselor sangvine si se indreapta spre
NODUL TIBIAL POSTERIOR si NODUL FIBULAR

179. Regiunea dorsal a piciorului. Arcadele vasculare posterioare.

Cuprinde totalitatea partilor moi situate deasupra tarsului anterior si

metatarsului
STRATIGRAFIA:
a)PIELEA:fina,subtire,mobila si extensibila,lasa sa se vada reteaua venoasa;
b)PLANUL SUBCUTANAT:format din tesut lax cu structura lamelara
-putina grasime
-usor infiltrabil cu lichide patologice
-contine ARCADA VENOASA SUPERFICIALA>>in convexitatea ei se
termina VENELE DIGITALE.
Extremitatile arcadei se continua cu cele 2 vene safene:MARE si MICA.Din
concavitate pornesc ramuri ce constituie o retea venoasa tributara acelorasi
vene.
Vasele limfatice superficiale formeaza o retea bogata.
Elementele nervoase superficiale sunt reprezentate de:nervul safen,nervul
cutanat dorsal medial si intermediar si nervul sural
c)FASCIA DORSALA A PICIORULUI:se continua post cu retinaculul
extensorilor si pe margini cu aponevroza plantara
d)PLANUL PROFUND:alcatuit din straturile:
-STRATUL TENDINOS:format din:tendonul tibial anterior,tendonul
extensorului lung al halucelui,cele 4 tendoane ale extensorului lung al
degetelor,tendonul peronierului al3lea,tendonul peronierului scurt,tendonul
peronierului lung
-FASCIA FOARTE SUBTIRE A MUSCHILOR EXTENSORI SCURTI
-STRATUL MUSCULAR:contine 2 muschi:EXTENSOR SCURT AL
HALUCELUI si EXTENSORUL SCURT AL DEGETELOR
ARTERA DORSALA A PICIORULUI:continuare a arterei tibiale
anterioare.Trimite o serie de colaterale:ARTERELE TARSIENE
MEDIALE,ARTERA TARSIANA LATERALA.Prin anastomoza cu ramuri
din artera arcuata,cu amleolara laterala su ram. perforanta a peronierei se
formeaza:RETEAUA ARTERIALA DORSALA A PICIORULUI.
Alta ramura a dorsalei piciorului:ARTERA ARCUATA.Din convexitatea ei
pleaca:4 artere metatarsiene dorsale care se bifurca in 2 ARTERE
DORSALE ALE DEGETELOR
Fiecare artera are cate 2 VENE COMITANTE OMONIME
-STRATUL FASCIAL PROFUND:alcatuit de FASCIA INTEROSOASA
DORSALA care acopera muschii interososi dorsali si oasele metatarsiene

180. Regiunea ventral a piciorului. Arcadele vasculare anterioare

181. Arcurile de rezisten ale piciorului
182. Safena magna
183. Safena mic. Comunicantele venoase superficiale.
184. Descoperiri vasculo-nervoase ale membrului inferior.
185. Anatomie radiologic i imagistic

Data aprobrii: 23.09.2013

ef Disciplin Anatomie
ef catedr tiine Morfologice
Confereniar Dr. Valeriu Ardeleanu
Semntur:

Decan
Confereniar dr. Costinela Georgescu
Semntur: