MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE

Autoritatea de Management pentru

Programul Operaional Sectorial Mediu

GH
HID
D DE PPRE
EG
GATIRE SII E
EV
VALUA
AR
RE
E A PPRO
OIE
EC
CTELOR
R
PROG
GR
RA
AM
MUL O
OPE
ER
RAION
NA
AL SE
EC
CT
TO
ORIIAL
LM
MEDIU
220077 - 220013

CUPRINS

CUPRINS.......................................................................................................... 2
INTRODUCERE ............................................................................................... 4
CAPITOLUL 1 - DOCUMENTE STRATEGICE DE PROGRAMARE .............. 6
CAPITOLUL 2 - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU ........... 8
2.1. Obiectivele i prioritile POS Mediu ..................................................... 8
2.2 CADRUL INSTITUTIONAL DE IMPLEMENTARE POS MEDIU .......... 10
CAPITOLUL 3 - SELECTIA SI APROBAREA PROIECTELOR .................... 12
3.1.Fluxul documentelor.............................................................................. 12
3.1. Criterii de selectie a proiectelor ........................................................... 12
4.1 MASTER PLANUL (MP) .................................................................... 16
4.2 STUDIUL DE FEZABILITATE (SF) .................................................... 20
4.3 Analiza economico-financiar (AEF) ................................................. 24
Analiza financiara ........................................................................................ 24
4.4 Analiza instituional (AI) ................................................................... 28
4.5 Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) ..................................... 29
4.6 Formularul de aplicatie ....................................................................... 30
4.7 Alte acorduri i autorizaii ................................................................... 30
4.8 Planul de achizitii si documentele de licitatie ..................................... 30
CAPITOLUL 5 - MECANISMUL DE EFECTUARE A PLATILOR .................. 32
CAPITOLUL 6- ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITATII
PROIECTELOR .............................................................................................. 33
6.1 Introducere ............................................................................................ 33
6.2 Cadrul de asigurare a calitatii ............................................................... 33
6.3 Aspecte principale privind calitatea aplicatiilor ..................................... 34
6.3.1 Identificarea din timp a proiectelor ................................................. 34
6.3.2. Selectia din timp a proiectelor ....................................................... 34
6.3.3 ......................................................................................................... 35
6.3.4 Pregatirea documentelor proiectului .............................................. 35
6.3.5 Verificarea documentelor continute in aplicatie ............................. 37
6.3.6 Analiza capacitatii institutionale existente...................................... 37
CAPITOLUL 7 ASPECTE PRIVIND EVALUAREA SI SELECTIA
PROIECTELOR .............................................................................................. 38
7.1 Introducere ............................................................................................ 38
7.2 Scop ...................................................................................................... 38
7.2.2 Scopul evaluarii .............................................................................. 38
7.3 Verificarea initiala a unei aplicatii.......................................................... 39
7.3.1 Principalele criterii de eligibilitate si selectie .................................. 39
7.3.2 Procesul de evaluare ..................................................................... 39
7.3.3 Activitati si aplicanti care nu indeplinesc conditiile de eligibilitate . 39
7.3.4 Costuri eligibile ............................................................................... 40
7.4 Evaluarea aplicatiilor eligibile ................................................................ 40
7.4.1. Informatii solicitate ........................................................................ 40
7.4.2 Gradul/nivelul de evaluare ............................................................. 41
2

7.4.3 Asistenta financiara disponibila ...................................................... 41

7.4.4.Vizite ............................................................................................... 42
7.4.5 Adiionalitatea Proiectului ............................................................... 42
Criteriul adiionalitii ...................................................................................... 42
7.4.6. Ajutorul de stat .............................................................................. 43
7.4.7 Asistenta financiara minim necesara ............................................. 43
7.4.8 Viabilitate ........................................................................................ 44
7.4.9 Eficiena .......................................................................................... 44
7.4.10 Rezultatele proiectelor ................................................................. 44
7.5 Decizia privind alegerea proiectelor pentru finanare ........................... 45
7.5.1 Prioritizarea proiectelor .................................................................. 45
7.5.2 Beneficiile proiectului ..................................................................... 45
7.6 Etapele evalurii proiectelor de infrastructur ...................................... 46
ANEXA : REGULI GENERALE PENTRU FINANTARE FC ........................... 49

INTRODUCERE
Uniunea Europeana (UE), formata in prezent din 27 de state membre (SM),
reuneste majoritatea statelor europene in jurul unor valori politice, economice,
culturale si sociale comune. In acelasi timp, ntre aceste state i cele 268 regiuni ale
lor exista dispariti economice i sociale substantiale. O regiune din patru
nregistreaz un PIB (produs interior brut) pe cap de locuitor sub 75% din media
nregistrat n Uniunea European cu 27 de state membre.
Scopul politicii regionale europene este de a concretiza solidaritatea Uniunii prin
coeziunea economic i social, reducnd discrepana dintre nivelurile de dezvoltare
ale diverselor regiuni.
Pentru perioada 2007-2013, se urmareste realizarea a trei obiective prin care UE
intentioneaza sa contribuie la reducerea disparitatilor intre SM, precum si intre
diverse regiuni ale acesteia:
1. convergenta;
2. competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca;
3. cooperare teritoriala europeana.
Aceste obiective vor fi realizate prin alocarea unui sprijin financiar acordat statelor
membre prin intermediul Fondurilor Structurale si de Coeziune (FSC) sau
instrumente structurale. Acestea sunt:
Fondul European de Dezvoltare Regionala - FEDR;
Fondul Social European - FSE;
Fondul de Coeziune - FC.
In calitate de SM, Romania beneficiaza din partea UE de un sprijin financiar de peste
19,6 miliarde Euro pentru implementarea unor proiecte care sa contribuie la
realizarea obiectivelor de dezvoltare ale Uniunii. La aceasta alocare se adauga o
contributie nationala (cofinanare naional) estimat la 5,53 mld Euro, constituit
att din surse publice (73% din totalul cofinanrii), ct i din surse private (27%).
In ceea ce priveste sectorul de mediu, alocarea financiara totala este de 5,6 milioane
Euro, din care 4,5 milioane Euro fonduri comunitare si 1,1 milioane Euro cofinantare
nationala.
Un element esenial pentru absorbia acestor fonduri este reprezentat de existena
unui portofoliu consistent de proiecte mature, bine pregtite att din punct de vedere
tehnic ct i instituional.
Prezentul ghid informativ are rolul de a familiariza potentialii beneficiari cu privire la
cerintele care trebuie indeplinite pentru pregatirea proiectelor de infrastructura din
domeniul mediului in vederea solicitarii finantarii prin POS Mediu. Totodata, sunt
explicate mecanismele de implementare si de finantare a proiectelor, evaluarea si
selectia proiectelor.
4

Precizam ca alte informatii detaliate sunt furnizate in Ghidurile solicitantilor,

elaborate si publicate de Autoritatea de Management pentru Programul Operational
Sectorial de Mediu (POS Mediu) pentru fiecare axa prioritara din program.

CAPITOLUL 1 - DOCUMENTE STRATEGICE DE PROGRAMARE

Accesarea fondurilor comunitare este conditionata de elaborarea de catre statele
membre a unor documente de programare, care sa indice domeniile spre care va fi
orientata asistenta financiara a UE. Principalele documente de programare pentru
perioada 2007-2013 sunt:

Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND)

Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR)

Programele Operationale Sectoriale/Programul Operational Regional (POS/POR)

Documentele Cadru de Implementare (DCI)
Planul National de Dezvoltare ( PND) reprezint documentul de planificare
strategic i programare financiar multianual, elaborat ntr-un larg parteneriat, care
orienteaza i stimuleaza dezvoltarea socio-economic a Romniei n conformitate cu
Politica de Coeziune a Uniunii Europene; PND este un instrument de prioritizare a
investitiilor publice pentru dezvoltare, orientat in principal asupra prioritatilor si
obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de
Coeziune (FSC).

Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) reprezint documentul strategic
naional prin care se stabilesc prioritile de intervenie ale Instrumentelor Structurale
(Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de
Coeziune). CSNR face legtura ntre prioritile naionale de dezvoltare, stabilite n
Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013, i prioritile la nivel european Orientrile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 i Strategia Lisabona
revizuit.
La baza elaborarii acestui document strategic a stat Planul National de Dezvoltare
2007-2013, aprobat de Guvernul Romaniei in luna decembrie 2005. CSNR are ca
obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale n scopul reducerii disparitilor
de dezvoltare economic i social dintre Romnia i statele membre ale Uniunii
Europene, prin generarea unei creteri suplimentare de 15-20% a PIB pn n anul
2015. n acest sens, au fost identificate patru prioriti tematice i o prioritate
teritorial:
 Dezvoltarea infrastructurii de baz la standarde europene
 Creterea competitivitii pe termen lung a economiei romneti
 Dezvoltarea i folosirea mai eficient a capitalului uman din Romnia
 Consolidarea unei capaciti administrative eficiente
 Promovarea dezvoltrii teritoriale echilibrate
Sunt de mentionat doua diferente majore intre PND si CSNR:
- in ceea ce priveste continutul strategic, CSNR nu trateaza aspectele de
dezvoltare rurala si pescuit aferente Prioritatii 5 a PND, acestea fiind sustinute
prin Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala (Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurala);

- din punctul de vedere al finantarii, CSNR este sustinut exclusiv din Fondurile
Structurale si de Coeziune si cofinantarea nationala aferenta, in timp ce PND
include si alte finantari (programe de investitii nationale si locale, credite
externe, fonduri europene de dezvoltare rurala, etc.).
Prevederile CSNR se implementeaza prin intermediul Programelor Operationale
Sectoriale (POS) si a Programului Opertional Regional (POR).

Programul Operational Sectorial/Regional este documentul elaborat de un SM
pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si /sau regionale din PND care sunt
aprobate pentru finantare prin CSNR. Programele Operationale sunt structurate pe
axe prioritare. La randul lor, axele prioritare contin domenii majore de interventie, in
cadrul carora se regasesc operatiuni indicative. Programele operationale sunt aprobate
de Comisia Europeana.
In cazul Romaniei, pentru obiectivul Convergen au fost elaborate si aprobate
sapte programe operationale (POS Cresterea Competitivitatii Economice, POS
Mediu, POS Transport, PO Regional, POS Dezvoltarea resurselor Umane, PO
Dezvoltarea Capacitatii Administrative, PO Asistenta Tehnica), iar pentru obiectivul
Cooperare Teritorial European sapte programe operationale ( Ungaria
Romania, Romania Bulgaria, Romania Serbia, Romania Ucraina Moldova,
Ungaria Slovacia Romania Ucraina, Bazinul Marii Negre, Spatiul Sud-Est
European) si patru PO-uri de Cooperare Interregionala.

Documentul Cadru de Implementare (DCI) reprezinta documentul elaborat de
Autoritatea de Management in vederea detalierii implementarii PO-urilor. Acesta
contine elemente detaliate la nivel de masura, elaborate de AM si revizuite, ori de
cate ori este necesar.
DCI include:
- masurile prin care vor fi realizate prioritatile Programului Operational,
indicatorii de monitorizare a acestora, etc;
- definirea tipului de beneficiari pentru fiecare masura;
- un plan financiar, cu specificarea alocarii financiare, pentru fiecare masura;
planul financiar trebuie sa fie insotit de o descriere a mecanismelor prin care
se care asigura co-finantarea, luand in consideratie sistemele institutional, legal
si financiar implicate;
- modalitatile de promovare a Programului Operational;
- descrierea mecanismelor de management, monitorizare si evaluare a
Programului Operational

CAPITOLUL 2 - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU

Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) este unul din cele 7 programe
operationale elaborate in cadrul obiectivului Convergenta al Uniunii Europene,
pentru perioada de programare 20072013.
POS Mediu este cel mai important program de finantare a infrastructurii municipale
de mediu si continua investiiile din perioada de pre-aderare (Phare, ISPA si
SAPARD). POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu
ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei cat si
interesele specifice nationale.
2.1. Obiectivele i prioritile POS Mediu
Obiectivul global al POS Mediu vizeaz mbuntirea standardelor de via
ale populaiei i a standardelor de mediu i, n acelai timp, contribuie substanial la
realizarea angajamentelor de aderare i la respectarea legislaiei de mediu.
Pentru realizarea acestui obiectiv global, prin POS Mediu se vor finana
investiii pentru urmtoarele sectoare de mediu:
1. Sectorul ap/ap uzat ( total 3,27 miliarde Euro, din care grant UE
2,78 miliarde Euro) Acest sector va beneficia de cea mai mare parte din
fondurile europene alocate POS Mediu (60%). Investiiile au n vedere
extinderea/modernizarea
reelelor
de
ap
i
canalizare,
construirea/modernizarea staiilor de tratare a apei potabile i a staiilor de
epurare, precum i creterea calitii serviciilor publice de ap i canalizare,
n condiiile unor tarife acceptabile pentru populaie. Pentru acest sector vor
fi finanate proiecte mari de infrastructur, care acoper mai multe localiti
la nivel regional / judeean i care vor aduce o contribuie important la
conformarea cu standardele europene de mediu i vor avea un impact
considerabil la dezvoltarea comunitilor respective. Aceast abordare
urmrete att creterea eficienei costurilor de investiii (prin realizarea de
economii la scar), ct i a costurilor de operare a obiectivelor de investiii
nou create. Beneficiarii proiectelor sunt Companiile Regionale de Ap.
2. Sectorul de gestionare a deeurilor/reabilitarea terenurilor poluate
istoric (total 1,17 miliarde Euro, din care grant UE 0,93 miliarde Euro)
Investiiile pentru acest sector vizeaz crearea de sisteme integrate de
gestionare a deeurilor la nivel regional, n paralel cu nchiderea depozitelor
de deeuri neconforme. Se vor finana msuri de colectare, sortare,
transport, tratare i depozitare a deeurilor menajere combinate cu msuri
de reducere a cantitii de deeuri, conform cu principiile i practicile
Uniunii Europene n domeniu. Alte investiii sunt destinate unor proiecte
pilot de reabilitare a terenurilor afectate de-a lungul timpului de diveri
poluani i care afecteaz negativ mediul i sntatea uman. Beneficiarii
proiectelor sunt autoritile locale/judeene sau asociaiile de dezvoltare
8

3.

4.

5.

6.

intercomunitar. Proiectele vor fi selectate n raport cu Planul Naional i

Planurile Regionale pentru Managementul Deeurilor (o list indicativ este
anexat la POS Mediu).
Sectorul termoficare (total 458 milioane Euro, din care grant UE 229
milioane Euro) Investiiile preconizate pentru acest sector au n vedere
reducerea emisiilor provenite de la centralele municipale de termoficare.
Proiectele de investiii se vor realiza n localitile n care centralele
municipale reprezint sursa cea mai mare de poluare a mediului.
Beneficiarii proiectelor sunt autoritile locale care au n gestionare
centralele municipale de termoficare.
Sectorul protecia naturii (total 215 milioane Euro, din care grant UE
172 milioane Euro) Proiectele finanate n acest sector vizeaz asigurarea
unui management corespunztor al ariilor protejate i, implicit, stoparea
degradrii biodiversitii i a resurselor naturale. O atenie deosebit se va
acorda managementului site-urilor Natura 2000. Beneficiarii proiectelor
sunt: administraiile i custozii ariilor protejate, inclusiv situri Natura 2000,
Agenia Naional pentru Arii Protejate (dup nfiinare), Ageniile Locale
de Protecie a Mediului, autoritile publice, ONG-uri, institute de
cercetare, universiti, muzee.
Protecia mpotriva inundaiilor i reducerea eroziunii costiere (total
329 milioane Euro, din care grant UE 270 milioane Euro) Proiectele de
investiii au ca scop protejarea populaiei i a bunurilor materiale de
efectele devastatoare ale inundaiilor. Zonele de intervenie se vor selecta n
concordan cu strategia naional n domeniu, precum i n baza unor
analize de risc. Un alt domeniu de aciune este protejarea i reabilitarea
litoralului sudic al Mrii Negre, pentru reducerea eroziunii costiere. Astfel
de investiii vor contribui la creterea siguranei populaiei i proteciei
mediului natural, dar i la creterea valorii economice a litoralului
romnesc. Beneficiarul proiectelor este Administraia Naional Apele
Romne.
Asistena Tehnic (total 174 milioane Euro, din care grant UE 130
milioane Euro ) Activitile finanate din asistena tehnic au ca scop
creterea capacitii de absorbie a fondurilor Uniunii Europene, prin
finanarea pregtirii proiectelor, precum i a activitilor de monitorizare,
evaluare i control a proiectelor, respectiv aciuni de publicitate i
informare pentru POS Mediu.

Fiecaruia dintre aceste sectoare ii corespunde o axa prioritara. Programul este

finanat din dou fonduri Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) pentru sectoarele deseuri, protectia naturii i asistenta tehnica - si Fondul de
Coeziune (FC) pentru sectoarele apa, termoficare si protectia impotriva
inundatiilor.

2.2 CADRUL INSTITUTIONAL DE IMPLEMENTARE POS MEDIU

Pentru derularea i implementarea proiectelor finanate prin POS Mediu s-a stabilit
un cadru institutional format dintr-o serie de instituii cu responsabiliti clar definite,
dup cum urmeaz:
Autoritatea de Management (AM) pentru POS Mediu este Ministerul Mediului i
Dezvoltrii Durabile. AM este organizat la nivel de direcie general Direcia
General pentru Managementul Instrumentelor Structurale - conform HG 368/2007
cu modificarile si completarile ulterioare. AM coordoneaz i asigur managementul
general al POS Mediu, elaboreaz proceduri de implementare, selecteaz proiectele,
semneaz contractele de finanare, asigur msuri de publicitate i informare pentru
program, raporteaz stadiul implementrii programului la CE, etc.
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) este
instituia responsabil de coordonarea managementului i implementrii
Instrumentelor Structurale n Romnia. ACIS i desfoar activitatea n cadrul
Ministerului Economiei i Finanelor. Responsabilitile sale sunt de a coordona
programarea, dezvoltarea i implementarea Programelor Operaionale din cadrul
CNSR, pentru a asigura coordonarea i coerena dintre programe i de asemenea cu
Programul de Dezvoltare Rural i cu Programul Operaional pentru Pescuit.
Organismele Intermediare (OI) au fost nfiinate n fiecare din cele 8 regiuni de
dezvoltare ale Romniei (NUTS II). Ele ndeplinesc un rol important n
implementarea POS la nivel regional acionnd ca interfa ntre AM i beneficiari.
AM a delegat Organismelor Intermediare (OI-uri) responsabiliti cu privire la
activiti de programare, monitorizare, control i raportare pentru proiectele care se
deruleaz n regiunea respectiv.
Beneficiarii (B) dein rolul principal n managementul i implementarea proiectelor
aprobate n cadrul POS Mediu. Ei sunt responsabili de organizarea licitaiilor i
contractarea serviciilor i a lucrrilor, implementarea proiectului conform
obiectivelor acestuia, monitorizarea i raportarea stadiului implementrii la AM/OI,
stabilirea unui sistem separat de contabilitate a proiectului sau a unui cod contabil
separat pentru toate tranzaciile efectuate pe proiect, asigurarea unei piste
corespunztoare de audit.
Comitetul de Monitorizare pentru POS Mediu are ca rol principal monitorizarea
eficacitii i calitii implementrii programului. Din Comitet fac parte reprezentani
ai ministerelor cu rol de autoritate de management, ai asociaiilor patronale i
profesionale relevante pentru domeniile finanate prin POS Mediu, ai societii civile
i ONG-urilor active n domeniul mediului, ai Comisiei Europene i ai instituiilor
financiare internaionale.

10

Autoritatea de Certificare i Plat este stabilit n cadrul Ministerului Economiei i

Finanelor, organizat ca direcie general. n cadrul ACP exist dou uniti separate
Unitatea de Certificare i Unitatea de Plat, fiecare dintre acestea fiind n coordonarea
unui Director General Adjunct.
Organismul competent pentru primirea plilor de la Comisia European pentru
POS Mediu este Autoritatea de Certificare i Plat, prin Unitatea de Plat.
Organismul responsabil pentru efectuarea plilor ctre beneficiarii POS Mediu
este Autoritatea de Certificare i Plat, prin Unitatea de Plat.
Autoritatea de Audit, care funcioneaz pe lng Curtea de Conturi, pe de o parte,
precum i unitatea de audit intern din cadrul MMDD, pe de alt parte, vor asigura
auditul de sistem pentru POS Mediu.
Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor
Publice (ANRMAP) este o instituie independent care are rolul de a verifica
conformitatea procesului de achiziie public, dup ce acesta a fost derulat de
beneficiar (control ex-post).
Unitatea pentru Coordonarea i Verificarea Achiziiilor Publice (UCVAP) este
un departament din cadrul Ministerului Economiei i Finanelor care are rolul de a
verifica conformitatea procesului de achiziie public nainte de derularea acestuia
(control ex-ante).

11

CAPITOLUL 3 - SELECTIA SI APROBAREA PROIECTELOR

3.1.Fluxul documentelor
Pentru obtinerea finantarii, potentialii beneficiari (solicitantii) trebuie sa parcurga
urmatoarele etape:
- Sa-si autoevalueze ideea de proiect in raport cu oportunitatile de finantare din
POS Mediu pentru verificarea eligibilitatii proiectului si incadrarea intr-una din
axele prioritare ale POS Mediu;
- Sa analizeze ghidurile solicitantului publicate si diseminate de AM POS Mediu
pentru axele prioritare din POS Mediu (ghidurile sunt publicate de regula pe
urmatoarele pagini de web www.mmediu.ro, www.fonduri-ue.ro);
- Sa pregateasca aplicatia de proiect (cererea de finantare), precum si
documentele care o insotesc (modelele tip de cerere de finantare se regasesc in
ghidul solicitantului si se pot descarca de pe paginile de web precizate mai
sus);
- Sa completeze cererea de finantare conform modelelor din ghidurile
solicitantului
- Sa depuna cererea de finantare si documentele insotitoare la sediul AM POS
Mediu/ sau la sediul Organismelor Intermediare (aspecte precizate in ghidurile
solicitantului) cu respectarea termenului limita de depunere.
Dupa depunerea cererilor de finantare, AM POS Mediu organizeaza procesul de
evaluare, selectie si aprobare a proiectelor. Proiectele sunt selectate conform unor
criterii de selectie aprobate de Comitetul de Monitorizare. Aprobarea proiectelor cu o
valoare mai mica de 25 milioane Euro se aproba de catre AM POS Mediu, iar cele
care depasesc aceasta valoare sunt aprobate de catre Comisia Europeana in termen de
3 luni de la transmiterea acestora de catre AM POS Mediu. Proiectele care au o
valoare mai mare de 25 milioane de Euro se numesc proiecte majore.
Ghidurile solicitantului contin informatii detaliate cu privire la procesul de evaluare,
selectie si aprobare a proiectelor.
In cazul proiectelor de infrastructura, pregatirea proiectelor este un proces complex si
de durata. Este de dorit ca potentialii beneficiari sa inceapa pregatirea
documentatiilor de proiect in timp util.
Dupa aprobarea proiectului, intre AM POS Mediu si beneficiar se incheie un contract
de finantare.

3.1. Criterii de selectie a proiectelor

Criteriile de selectie au fost aprobate de Comitetul de Monitorizare pentru POS
Mediu.

12

Procesul de selecie se bazeaz pe parcurgerea a 3 etape i utilizarea unui sistem de

notare uor de aplicat, care s asigure transparena i eficiena acestui proces, precum
i reducerea riscurilor de nereguli.
Astfel, pentru toate axele prioritare, proiectele sunt evaluate n trei etape:
1) admisibilitate
2) eligibilitate
3) evaluarea relevanei i maturitii.
Pentru etapele 1 (admisibilitate) i 2 (eligibilitate), se utilizeaza un sistem de evaluare
de tip DA/NU, toate proiectele care primesc DA urmnd a fi evaluate mai departe.
Pentru cele care primesc NU, solicitanii vor fi ntiinai imediat cu privire la
decizia adoptat. n cazul n care documentele transmise sunt incomplete pot fi
solicitate solicitanilor eventuale completri ale acestora.
Pentru etapa 3 se vor utiliza dou subcriterii - relevan i maturitate cu pondere
egal. Fiecare subcriteriu este notat pn la 10, pentru calificare fiind necesare
minimum 6 puncte.
Dac o propunere de proiect nu are punctaj suficient pentru calificare, aceasta
presupune una din urmtoarele dou situaii: fie contribuia la ndeplinirea
obiectivelor POS Mediu este nesemnificativ, fie este insuficient pregtit i necesit
o revizuire considerabil.
Criteriile de selectie pentru fiecare etapa sunt urmatoarele:
1. Admisibilitate
Criterii:
Conformarea formal cu toate cerinele specifice formulate n ghidul
solicitantului:
- Cererea de finanare trebuie s fie complet, toate anexele ataate (conform
instruciunilor specifice din Ghidul solicitantului)
- Alte aspecte administrative termen, numr de exemplare, semntur
persoan autorizat, tampil etc. trebuie s fie conforme cu prevederile
din Ghidul solicitantului
Sistem de notare: DA/NU
2. Eligibilitate
Criterii:
a) Eligibilitatea solicitantului
- Solicitantul face parte din categoria de beneficiari menionat n POS
Mediu, respectiv n ghidul solicitantului (corespunztor fiecrei axe
prioritare)

13

- Solicitantul ndeplinete toate criteriile de natur instituional, legal i

financiar conform prevederilor din Ghidul solicitantului
b) Eligibilitatea proiectului
- Scopul asistenei - proiectul se ncadreaz n categoriile de
operaiuni/activiti menionate n POS Mediu, corespunztor fiecrei axe
prioritare
- Perioada de implementare a proiectului este cuprins ntre 01.01.2007 i
31.12.2015
- Proiectul ndeplinete toate condiiile specifice menionate n ghidul
solicitantului, dup caz (arie de acoperire, populaie, valoare minim etc.)
- Proiectul respect legislaia n domeniul egalitii de anse, dezvoltrii
durabile, achiziiilor publice, informrii i publicitii i ajutorului de stat
(politici europene)
- Proiectul pentru care se solicit finanare din POS Mediu nu a mai
beneficiat de finanare din fonduri publice (evitarea dublei finanri)
- Proiectul respect prevederile legislaiei naionale referitoare la
eligibilitatea cheltuielilor
- Terenurile aferente investiiilor POS Mediu sunt, dup caz, n proprietatea/
posesia autoritilor publice sau sunt accesibile n scopul realizrii
proiectului
Sistem de notare: DA/NU
3. Evaluarea relevanei i maturitii
Criterii:
- Relevana proiectului - reflectat n contribuia la ndeplinirea obiectivelor POS
Mediu i concordana cu strategia naional i/sau regional relevant i, dup caz, la
ndeplinirea angajamentelor din Tratatul de Aderare pentru sectorul respectiv (impact
de mediu, populaie beneficiar, arie de acoperire, conformare cu legislaia
comunitar de mediu etc.)
- Maturitatea proiectului - reflectat n calitatea propunerii tehnico-financiare
(definirea clar a obiectivelor i activitilor proiectului, strategie/plan de achiziii,
plan financiar, avize/acorduri/autorizaii, strategie de implementare a proiectului etc.)
Sistem de notare : Scor 1-10, pentru calificare sunt necesare min.6 puncte

14

CAPITOLUL 4
- DOCUMENTATIA
NECESARA FINANTARII
PROIECTELOR MAJORE (sectoarele ap, deeuri, termoficare, inundaii)
Not: Descrierea de mai jos se refer n special la sectorul de ap datorit
complexitii proiectelor din acest sector, dar documente similare se solicit pentru
toate proiectele de infrastructur.
Acest capitol ofera o privire de ansamblu asupra informatiilor esentiale care trebuie
incluse in dosarul Aplicatiei in vederea finantarii din POS Mediu.
Pregatirea unei asemenea documentatii dureaza intre 6 si 12 luni, functie de
calitatea/cantitatea datelor si a logisticii disponibile necesare unui proiect de o
asemenea anvergura, cat si de situatiile specifice inalnite in cazul elaborarii unor
astfel de proiecte (in special aspecte institutionale, politice) ce pot incetini, in unele
cazuri, elaborarea proiectului.
Documentatia este foarte cuprinzatoare, gradul de dezvoltare a acesteia fiind insa
stabilit de la caz la caz. Calitatea Aplicatiei este esentiala pentru aprobarea unui astfel
de proiect; informatia trebuie sa fie clara, iar rezultatele previzionate trebuie sa fie
dovedite si justificate.
Dupa ce un proiect a fost identificat ca prioritar pentru finantare, pregtirea aplicaiei
(finanata din fonduri proprii sau printr-o Asisten Tehnic) consta in elaborarea
urmtoarelor studii:
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
4.8

Master plan
Studiul de fezabilitate
Analiza economico-financiar
Analiza instituional
Evaluarea impactului asupra mediului
Formularul de aplicatie
Alte acorduri i autorizaii
Planul de achizitii si documentele de licitatie

15

In capitolele urmatoare, se va detalia continutul fiecarui studiu (luand ca exemplu,

elaborarea unei Aplicatii pentru un proiect, in sectorul de apa/apa uzata).
4.1

MASTER PLANUL (MP)

Scopul elaborarii Master Planului este de a evalua situatia existenta, de a identifica

necesarul de investitii si de a le ierarhiza. Prioritizarea componentelor de investiii n
programe pe termen mediu si lung trebuie argumentat. Proiectul de infrastructur
trebuie s includ acele componente care reprezint o prioritate imediat pentru
protecia mediului i care contribuie la creterea eficienei n administrarea serviciilor
publice (Ex. Msuri precum reabilitarea reelelor de ap pentru reducerea pierderilor
sau nlocuirea echipamentelor energofage trebuie abordate cu prioritate, acestea
avnd impact direct asupra generrii veniturilor viitoare i asupra unui management
eficient al serviciilor de ap). De asemenea, trebuie sa se tina cont de msura in care
populaia poate suporta costul investiiilor precum si de capacitatea locala de
implementare a acestora.
Primul pas in elaborarea MP il constituie colectarea informatiilor referitoare la
planurile actuale de urbanism, datele socio-economice si alte informatii de baza ce
privesc grupurile tinta ale proiectului, inclusiv informatii privind activitatile locale
industriale si comerciale si perspectivele de dezvoltare pe termen mediu si lung. Daca
nu este disponibil nici un plan urbanistic de dezvoltare pentru aglomerarile din aria
proiectului, in baza contactelor si discutiilor cu autoritatile locale, se va face o
estimare a tendintelor de dezvoltare urbana la nivel regional/judetean pentru o
perioada de 20 de ani. Datele socio-economice (inclusiv informatiile referitoare la
venitul/familie, media cheltuielilor pentru bunurile de baza, consumul de
apa/persoana/zi, etc) trebuie obtinute din surse locale si verificate prin esantionare.
Trebuie sa se faca o evaluare si o descriere a serviciilor actuale de apa/apa uzata.
Cand se face analiza critica a informatiilor disponibile este necesar un punct de
vedere independent si impartial. Revizuirea si trecerea in revista a datelor analizate
poate fi suplimentata de cercetari, studii, analiza si masuratori in zonele in care
lipsesc informatii vitale, tinand cont de tendintele actuale privind reducerea
consumului de apa si a descarcarilor de ape uzate.
Pentru sistemul de apa potabila este necesara investigarea si evaluarea sistemului
actual si a nevoilor viitoare, incluzand in MP cel putin urmatoarele date:

Sistemele si facilitatile existente incluzand lucrarile la sursele de apa, statiile de

tratare a apei, aductiune, pompare, inmagazinare si sistemul de distributie. Ar
trebui facuta o prezentare schematica a acestora (harta);
Componentele principale ale sistemului din punct de vedere al capacitatii,
eficientei energetice, performantei, reparaiilor, metodelelor de ntreinere,
infiltraiilor/pierderilor, vrstei si calitatatii materialelor si echipamentelor (staii
de tratare, conducte, vane, pompe, etc.), capacitate suficienta/dimensionarea
16

corecta sau nu a acestora, blocaje. Prezentarea si evaluarea inregistrarilor de

scurgeri si incidentelor nregistrate si a politicii de reparaii/detectare a acestora;

Modul actual si viitor de operare a reelei de apa. Pe baza unei evaluri hidraulice
(msurtori pe teren) a debitelor si presiunii in sistemul primar de distribuie
trebuie prezentat modul de inter-corelare a principalelor componente ale
sistemului (aductiune, pompare, nmagazinare, distribuie (presiunea pe zone) si
detectate schimbarile de sectiune si alte problemele importante;
Standardele de calitate (ce investitie este necesara pentru atingerea standardelor de
tratare ale Directivelor UE relevante?);
Viabilitatea proiectului (ce analize si investitii se recomanda pentru asigurarea
viabilitatii proiectului in prisma reducerii costurilor de operare?);
Consumul
de
apa
pentru tipuri
reprezentative
de
consumatori
(contorizati/necontorizati), evaluarea pe termen scurt a consumului real de apa
(citirea zilnica timp de aproximativ o luna a contorului unei gospodarii),
verificarea rezultatelor citirilor la marii consumatori;
Rata pierderilor specifice si impartirea acestora pe categorii principale; estimarea
pierderilor inevitabile;
Calcularea exacta a balantei de apa cu defalcarea datelor intrate in sistem in
consum autorizat (facturat si nefacturat) si pierderi de apa cuprinzand pierderile
aparente (consum neautorizat, erorile de masurare) si pierderile reale (scurgeri in
diferite puncte ale sistemului).

Pentru sistemul apelor uzate, este necesara investigarea si evaluarea sistemului

actual de colectare a apelor uzate, incluzand cel putin urmatoarele date:

Sistemele si facilitatile existente din zona deservita incluzand, lungimea, diametrul

si tipul sistemelor principale de apa uzata, separate sau combinate, statiile de
pompare, punctele de deversare si canalele deversoarele pluviale, localizarea
producatorilor majori de ape uzate (industrie); schema sistemului actual de
canalizare (harta); trebuie facute de asemenea verificari in punctele cheie ale
retelei de canalizare pentru identificarea infiltratiilor in sistem;
Efectele actuale (impactul asupra mediului) ale apelor uzate tratate si netratate si
ale deversarii namolurilor in apele emisarilor, in cazul descarcarilor directe in
apele de suprafata si/sau in apele subterane in cazul descarcarilor pe paturile de
uscare sau in mediu; analiza si verificarea rezultatelor probelor de apa prelevate
din diferite puncte ale sistemului de canalizare;
Componentele principale ale sistemului din punct de vedere al capacitatii,
eficientei energetice, performantei, situatiei reparatiilor, fiabilitate, sigurantei,
17

metodelor de intretinere, infiltratiilor, gradului de uzare, vechimii si calitatatii

materialelor si echipamentelor (conducte, vane, pompe, etc.);

Modul de exploatare a retelelor de canalizare. Pe baza evaluarii hidraulice

(masuratori pe teren) a debitelor in sistemul primar de colectare centralizate si
evaluate interactiunile componentelor majore ale sistemului (aductiune, pompare,
inmagazinare) si detectate schimbarile de sectiune si alte probleme intalnite in
sistem;
Viabilitatea proiectului (ce investigatii si investitii se recomanda pentru asigurarea
viabilitatii proiectului prin reducerea costurilor de operare?).

Pentru apele uzate industriale se vor investiga, evalua si descrie, urmatoarele:

Cantitatea si tipul acestora, gradul de preepurare, cadrul legal si institutional (ex.

intelegeri existente intre agentii industriali si municipalitate/compania de apa cu
privire la deversarea si epurarea apelor uzate industriale);
Facilitatile existente de epurare a apelor reziduale, inclusiv prelucrarea si
depozitarea namolurilor: tipul de proces, capacitatea, debitul, conformitatea din
punct de vedere a tehnologiei utilizate, eficienta tratarii, metodele de intretinere,
dificultatile, schimbarile de sectiune si calitatea materialelor si echipamentelor;
Conformarea cu standardele de calitate si cu regulamentele aplicabile (ce investitii
sunt necesare pentru conformarea cu standardele Directivelor UE relevante?);
Viabilitatea proiectului (ce investigatii si investitii se recomanda pentru asigurarea
viabilitatii proiectului in prisma reducerii costurilor de operare?);
Analiza privind incarcarile si caracteristicile apelor industriale trebuie sa cuprinda
un studiu al mecanismelor actuale de autorizare si impunere a conditiilor
deversarii apelor uzate in reteaua de canalizare, in vederea unui bun management
al riscului (evitand producerea unor incidente, ca deversari de substante toxice ce
pot afecta si produce pagube in procesul de operare al Statiei de Epurare a Apelor
Uzate). Trebuie avuta in vedere conformarea cu Directiva 96/61/EC IPPC,
privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii, cu referire la poluarea cauzata
de marile instalatii industriale.

In cazul in care datele necesare nu sunt disponibile, nu sunt sigure sau sunt
insuficiente, se vor face investigatii/prospectiuni suplimentare (colectarea, analiza si
inregistrarea rezultatelor unor probe de apa/apa uzata; studii topografice; prospectiuni
geologice foraje, studii geo-tehnice).
Urmatoarea etapa o constituie stabilirea indicatorilor de proiectare (design) de
baza. Acesti parametri trebuie sa includa cel putin: tendintele consumului de apa
pentru consumatorii casnici, industriali si comerciali, rata de elasticitate a consumului
pentru variatia tarifului, rata de elasticitate a consumului pentru variatia veniturilor,
18

standardele de calitate si cantitate ce trebuie realizate in fiecare an tinta, debitul

maxim si mediu pentru alimentarea cu apa, rata de acoperire pentru serviciile publice
de apa si apa uzata, venitul mediu pe gospodarie, numarul mediu de persoane pe
gospodarie, rata discountului, debitul apelor uzate industriale si menajere, valoarea
medie si maxima a debitelor uscate si ude ale apelor uzate, infiltrarea in stratul de apa
freatica, cantitatea totala a influentului in Statiile de Epurare ale Apelor Uzate,
cantitatea totala a influentului apelor uzate industriale in Statiile de Epurare ale
Apelor Uzate, incarcarea totala cu BOD (apa industriala si menajera), etc. Valorile
propuse pentru anii tinta trebuie prezentate intr-un tabel ; valorile trebuie insotite de
justificari solide. O atentie speciala trebuie acordata presupunerilor referitoare la
cererea de apa (nivelul actual si viitor atat pentru apa menajera cat si industriala).
Dezvoltarea modelului macro-suportabilitatii, trebuie sa acopere o perioada de 20
de ani. Evaluarea macro-suportabilitatii consta in comparatia intre capacitatea
maxima a contributiei posibile a comunitatii beneficiare si costul total al programului
de investitii (costurile de capital si costurile de operare si intretinere) ajustata cu
granturile disponibile. Costurile totale actualizate, ale oricarui program propus (cum
vor rezulta din Master Plan) adaugate oricaror alte angajamente financiare (credite)
ale aceleiasi comunitati, pentru imbunatatirea serviciilor de apa/apa uzata, trebuie sa
ramana sub pragul definit prin capacitatea maxima a potentialei contributii
actualizate, peste perioada determinata de analiza (20 ani).
Capacitatea maxima a potentialei contributii a comunitatii beneficiare, se va estima
pe baza mediei cheltuielilor lunare pentru serviciile de apa menajera facturate, care
nu ar trebui sa depaseasca 3.5% din venitul lunar mediu pe gospodarie (pentru
populatia rezidenta), pe intreaga perioada a analizei, plus contributia altor categorii de
consumatori (industriali, comerciali).
Rata macro-suportabilitatii este definita ca raportul intre capacitatea maxima a
contributiei posibile reduse si costurile totale reduse ale programului, asa cum au fost
propuse in Master Plan. Pentru a putea calcula aceasta rata, va trebui elaborat un
model matematic in format Excel pentru diferite limite ale programului de investitii,
modificand valoarea si defalcarea investitiilor si a altor costuri aferente, in perioada
de elaborare a designului.
Determinarea investitiilor prioritare pentru a fi incluse in prima etapa a Master
Planului. Sistemul de apa/apa uzata propus pentru finantare UE ar trebui sa fie o
prima etapa dintr-un program etapizat de investitii pe termen lung cu scopul de a se
conforma complet cu Directivele CE relevante. Prima etapa (numita proiect) in
implementarea unui Master Plan va include masurile prioritare ce au un impact
pozitiv asupra calitatii si cantitatii serviciilor furnizate si asupra mediului
inconjurator. Programul de investitii trebuie sa tina seama de perioadele de tranzitie
pentru indeplinirea cerintelor Directivelor relevante, indicate in Planul Local de
Actiune pentru Implementarea Aquis-ului Comunitar elaborat de catre Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor, pentru fiecare judet.
Scopul elaborarii Master Planului este de a identifica si clasifica, in ordinea
prioritatilor, necesitatile si investitiile, astfel incat sa respecte la cel mai mic cost
19

conformarea deplina cu Directivele EC, luand in considerare suportabilitatea

investitiilor de catre populatie cat si capacitatea locala de implementare a proiectului.
Ar putea presupune iterarea, inclusiv redimensionarea si/sau amanarea realizarii
investitiilor pana cand se va obtine o rata acceptabila a suportabilitatii.
Master Planul trebuie sa cuprinda doua componente: serviciile de alimentare cu apa si
serviciile de canalizare (inclusiv colectarea si tratamentul). Pentru ambele
componente, diferite alternative tehnice de elaborare se vor elabora si compara.
Acestea includ (dar nu se limiteaza aici) utilizarea surselor de apa, procesele de
tratare (atat pentru apa cat si pentru apa uzata), locatiile statiilor, schema retelelor,
etc. Avand in vedere cel mai mic cost si cea mai eficienta solutie pentru apele uzate
care respecta sau depasesc standardele minime ale Directivelor UE de mediu, trebuie
sa se studieze pre-fezabilitatea unui sistem combinat bazat pe dispunerea
rezervoarelor septice in acele zone ale proiectului cu o densitate mica apopulatiei,
impreuna cu o retea de canalizare si tratare sanitara in alte sectoarele, in functie de
conditiile geologice si de obligativitatea protectiei surselor de apa.
In analizarea solutiilor posibile, se vor examina mijloacele si costurile de curatire
regulata si intretinere a rezervoarelor septice si tratamentul si depozitarea namolurilor
ce urmeaza a fi colectate. Master Planul se va realiza la nivel judetean/regional.
Evaluarea macro-suportabilitatii si pre-fezabilitatea proiectului. Trebuie evaluata
pre-fezabilitatea proiectului. Criteriul ratei macro-suportabilitatii, aranjamentele
institutionale si capacitatea financiara a operatorului trebuie sa fie luate in calcul in
proiectul propus. Daca o alternativa a proiectului nu este acceptabila sub aspectul
macro-suportabilitatii, aceasta trebuie re-evaluata corespunzator, tinand cont si de alte
criterii.
4.2 STUDIUL DE FEZABILITATE (SF)
Studiul de Fezabilitate se va concentra pe investitiile incluse in Master Plan si care
corespunde proiectului ce urmeaza a fi propus pentru finantare europeana.
Pe baza MP, in cadrul Studiului de Fezabilitate ar trebui sa se reia definirea
proiectului, sa se elaboreze proiectarea preliminara si specificatiile tehnice
comparand diferite alternative, pentru a garanta ca a fost aleasa cea mai buna solutie
din punct de vedere a criteriului cost-beneficiu.
Studiile tehnice de reabilitare sau constructie de noi facilitati trebuie elaborate in
conformitate cu standardele prevazute in Directivele CE si cu legislatia romaneasca
in vigoare. Unde este cazul, ar trebui propuse solutii flexibile pentru a putea extinde
sau imbunatati in viitor noile facilitati. Toate masurile propuse, trebuie sa ia in
considerare perioadele de tranzitie pentru implementarea Directivelor UE pentru
sectorul de mediu.
Pentru a justifica investitiile propuse, trebuie aratat ca acestea coincid cu nevoile
sectorului de apa/apa uzata, de extindere si dezvoltare pe termen lung.

20

Trebuie avut in vedere ca garantarea co-finantarii este acordata de Comisia

Europeana in concordanta cu standardele directivelor europene.
In ceea ce priveste statia de epurare, proiectul trebuie sa ia in considerare ca tot
teritoriul Romaniei a fost desemnat prin OG.352/2005, ca zona sensibila.
Studiul de fezabilitate trebuie pregatit in concordanta cu cerintele Comisiei Europene,
a diverselor institutii financiare si legislatiei romanesti (CO 1013/873/2001, Legea
273/2006, HG 9/2007, HG 28/2008).
In elaborarea studiului de fezabilitate, pentru sistemul de alimentare cu apa, se vor
lua in considerare urmatoarele:
evaluarea deficientelor inregistrate in sistemul de alimentare cu apa;
evaluarea optiunilor pentru crearea unui sistem de inregistrari care corespunde
nevoilor pe termen lung, incluzand evaluarea dezvoltarii unui sistem de date
si cartografiere digitala in retea precum si costurile estimate pentru acestea;
analizarea costurilor/beneficiilor legate de instalarea unui sistem SCADA,
determinarea facilitatilor care sunt necesare si costul acestora, prepararea
programului de implementare si costul estimate.
evaluarea costului a unui model mathematic a unui sistem hidraulic pentru a fi
folosit in analizarea, operarea si dezvoltarea sistemului. Simularea matematica
a sistemului de alimentare cu apa este necesara pentru:
a) evaluarea imbunatatirilor necesare, modificarea si extinderea
performantelor sistemului ;
b) proiectarea noilor facilitati ale sistemului de alimentare cu apa ;
c) instruirea personalului tehnic, responsabil cu operarea;
d) stabilirea regulilor de operare si a controlului automat precum si a
sistemelor de comanda.
- stabilirea caracteristicilor viitoarei retele (incluzand si reteaua existenta) pentru
anii tinta 2006, 2011, 2018, 2026 precum si evaluarea facilitatilor de masurare
a debitelor, zonelor de presiune etc.
- analiza pierderilor in sistemul de alimentare cu apa, in retele de transmisie,
rezervoare, statii de pompare, retele de distributie si in punctele de racordare.
Astfel, programul de actiune pentru reducerea pierderilor va fi bazat pe aceasta
analiza. Daca este necesar, se va intocmi un program si se va estima costul
aferent, pentru dotarea si instruirea cu echipamente de detectare a scurgerilor ;
- in contextul reabilitarii, modernizarii si extinderii sistemului de distributie, se
va revizui locatia, marimea si regimul proprietatii terenului, a facilitatilor
retelei de apa incluzand sisteme de alimentare, retelele de transmisie,
rezervoare, statii de pompare, etc. ;
- determinarea lucrarilor investitiei si pregatirea in detaliu a costurilor estimate
in euro pentru programul de investitii propus;
- furnizarea unui program de implementare pe componente.
Pentru sistemul de apa uzata, se vor lua in considerare urmatoarele :
21

evaluarea efluentului industrial care ar trebui pre-tratat inainte de a se evacua

in reteaua de colectare ;
in contextul reabilitarii, modernizarii, extinderii sistemului de colectare se va
revizui locatia, marimea si regimul proprietatii terenului, a facilitatilor retelei
de canalizare, incluzand posibili interceptori, colectori, statii de pompare, statii
de epurare, tratare si depozitare a namolului, etc.
o evaluare mai detaliata decat in stadiul de pre-fezabilitate, a proceselor
alternative de epurare, incluzand costurile de procesare, operare, de capital,
aspecte ale costurilor de intretinere si recomandarea variantei optime.
evaluarea optiunilor pentru tratarea si depozitarea namolului ; O importanta
deosebita trebuie sa-i fie acordata acestui capitol al studiului, in corelare cu
selectarea procesului de tratare si studiul evaluarii impactului asupra mediului.
Optiuni precum reciclarea sunt incurajate de Directiva Consiliului European
86/278/EEC (legea nr.426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000
referitoare la depozitarea namolului), dar si alte alternative trebuie luate in
calcul. Costuri importante sunt alocate acestui aspect.
determinarea lucrarilor pe componente si prezentarea detaliata a costurilor
estimate in euro pentru programul de investitii recomandat.

Estimarile de cost
- prezentarea detaliata a costurilor estimate in euro, pentru proiectele propuse.
Estimarea
costurilor trebuie sa se faca in detaliu, sa fie divizata pe
componente ale proiectului, trebuie sa fie sustinuta de ipoteze si bazata pe
cifre in detaliu, astfel incat sa permita o analiza detaliata. Estimarile trebuie
raportate la un an de baza si trebuie sa indice costurile locale si pe cele
provenite din finantarea externa, taxele locale, proiectarea, supervizarea,
costurile legale si de administrare asociate proiectului, taxele consultantului si
subventiile in caz de crestere a preturilor si alte riscuri.
- prezentarea in detaliu a
costurilor de planificare, proiectare si
supervizare a constructiei, a costurilor de operare si intretinere precum si
a celor de management. Se vor da detalii despre variatiile previzionate
ale costurilor de operare si intretinere (estimarile anuale si bazele de
calcul).
- furnizarea a unui program de cheltuieli estimate, anual, pentru fiecare
proiect. Data platilor trebuie sa corespunda cu data scadentei. Programul
trebuie divizat astfel incat sa reiasa cerintele pentru componentele
majore ale proiectelor si trebuie corelat cu programul estimat de lucrari.
Recuperarea costurilor
Se va pregati un studiu al tarifului plecand de la structura tarifului actual ; de
asemenea se va recomanda un program de modificare a tarifului pentru fiecare
proiect avand obiectivul de a maximiza venitul si suportabilitatea serviciilor adecvate
pentru toate categoriile de venit.
Tariful trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
22

- sa acopere toate costurile de operare si intretinere ale investitiilor

propuse si a altor investitii din perioada de proiectare cat si plata
ratelor daca sunt prevazute imprumuturi ;
- sa fie acceptabil si suportabil de catre populatie ;
- sa reprezinte un stimulent in promovarea conservarii apei.
Structura tarifului industrial, a celui commercial cat si a celui casnic trebuie sa fie
diferita. Ghidurile internationale in ceea ce priveste nivelul de suportabilitate (factura
lunara pentru serviciile de apa si apa uzata sa reprezinte mai putin de 4% din venitul
mediu lunar pe gospodarie) cat si comparatiile cu alte orase din Romania trebuiesc
luate in considerare.
Ca parte din pregatirea proiectului, se va elabora un raport privind evacuarile de
ape uzate industriale. Acest raport va include cel putin urmatoarele aspecte :
Consideratii introductive (introducere, obiective, mod de abordare si
metodologie, cadrul legal privind evacuarile de ape uzate industriale);
Verificari ale evacuarilor (analizarea unitatilor poluatoare, colectarea de date,
debitele si incarcarile apelor uzate (situatia curenta si prognoze);
Statii de pre-epurare a apelor uzate ale agentilor industriale (descriere,
evaluare);
Evaluarea impactului evacuarilor de ape uzate industriale asupra statiei de
epurare a apelor uzate;
Propunere pentru managementul si monitorizarea evacuarilor de ape uzate;
Concluzii si recomandari.
In plus, va fi elaborat un plan de actiune care vizeaza reducerea/controlul evacuarilor
de ape uzate, care va contine actiuni si responsabilitati pe termen scurt si mediu.
Raportul si planul trebuie elaborate luandu-se in considerare urmatoarele obiective:
Apele uzate industriale trebuie pre-epurate in mod corespunzator, in
conformitate cu Directivele europene si cu legislatia romaneasca, si/sau
valorificate, daca este cazul;
Pre-epurarea trebuie sa fie monitorizata si controlata de catre autoritatile de
mediu competente ;
Incarcarea efluentului industrial nu afecteaza tehnologia statiilor de epurare a
apelor uzate;
Se vor introduce taxe corespunzatoare de ape uzate pentru industriile
poluatoare, pe baza cantitatii si calitatii efluentului produs si a costului de
epurare.
Consultantul trebuie sa pregateasca tot in cadrul unui proiect ce implica o statie de
epurare a apelor uzate un studiu privind strategia de eliminare a namolului.
Acestui studiu trebuie sa i se acorde o importanta deosebita, fiind strans corelat cu
23

studiul de impact asupra mediului. Traseele de eliminare si evacuarea finala nu sunt

definite, dar se incurajeaza optiuni precum reciclarea prin Directiva 86/278/EEC
(Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind eliminarea namolului),
totodata alte optiuni necesitand a fi studiate. Costurile de eliminare definesc si
limiteaza optiunile de epurare ce ar putea fi luate in considerare.
Costurile asociate acestui aspect sunt semnificative. Este necesar sa se pregateasca o
strategie durabila de eliminare a namolului in concordanta cu Directivele europene,
precum si cu alte proiecte de deseuri derulate in zona.
4.3

Analiza economico-financiar (AEF)

Analiza Financiara reflecta viabilitatea financiara a proiectului, capacitatea de

generare a veniturilor si nevoia de asistenta a granturilor.
Analiza trebuie sa demonstreze capacitatea de suportabilitate a proiectului prin
determinarea veniturilor si costurilor acestuia, indicatorii financiari precum valoarea
actuala neta si rata interna de rentabilitate.
Vor trebui revizuite tarifele, studiile socio-economice, gradului de suportabilitate a
costurilor si necesitatea definirii fazelor programului de investiii in cadrul MP,
analiza cost-beneficiu si structura financiara a proiectului. O analiza a necesarului
financiar trebuie fcuta pentru stabilirea grantului.
Analiza financiara
Cerintele minime pentru asistenta UE prevad ca toate proiectele trebuie sa fie
sustenabile pe durata vietii economice va trebui sa existe un flux de venituri
suficient ca sa acopere costurile de operare si intretinere. Un al doilea aspect de
importanta majora al analizei financiare este estimarea nivelului de subventii care
este cerut pentru a face proiectul viabil din punct de vedere financiar.
Ratiunea finantarii din fonduri UE, sub forma de grant, este aceea ca proiectele de
infrastructura nu pot sa acopere intregul cost de investitii si costurile de operare si
intretinere din veniturile viitoare. Viitorul flux de venituri trebuie, cel putin, sa
acopere costurile anuale de operare dar poate de asemenea sa acopere unele parti din
costurile de capital ale noii investitii, in sensul ca fluxul de venituri poate rambursa
un credit de la o banca sau de la o alta institutie finantatoare. Cu toate acestea, un
anumit procentaj al costurilor de capital este posibil sa nu poata fi acoperit din
veniturile viitoare si va necesita subventii pentru a face proiectul viabil financiar pe
durata vietii sale. Acest element al costului va fi suportat prin fonduri UE.
Pentru estimarea necesarului de asistenta UE este necesara constructia unui model
financiar pentru intreaga viata economica a proiectului (de obicei 20 25 ani) care
poate fi folosit ca baza pentru analiza fluxului de numerar. Modelul va fi folosit
pentru a estima valoarea actualizata a veniturilor viitoare nete (ex.: venitul din care se
scade costul de operare si intretinere) care poate fi comparata cu valoarea actualizata
24

a costului de capital. In tarile din Europa Centrala, in situatia actuala, se asteapta ca

valoarea prezenta a venitului sa fie mai mica decat costul de capital. Aceasta
diferenta, sau deficit financiar, reprezinta suma subventiilor acordate prin fonduri UE
sau alte surse care este necesara pentru a face un proiect viabil din punct de vedere
financiar. Fondurile UE reprezinta un procent substantial din deficitul de finantare
in general de pana la 80% pentru proiectele finantate din FEDR si 85% pentru
proiectele finantate prin FC.
Estimarea nivelului subventiilor implica elaborarea unui model financiar care sa
acopere durata economica de viata a proiectului (de obice 20 de ani) ce va putea fi
folosit ca baza pentru o analiza a fluxului de numerar. Modelul va fi folosit pentru a
estima valorea viitoarelor venituri nete (venituri mai maici datorate costurilor de
operare si intretinere) prin comparatie cu valorea costurilor de capital. In
circumstantele actuale, in tarile din Europa Centrala, se preconizeaza ca valoarea
actuala a veniturilor va fi mai mica decat costurile de capital. Diferenta (financing
gap), reprezinta suma subventiilor acordate de catre UE, ce este necesara pentru a
face un proiect viabil financiar.
Modelul financiar trebuie sa contina toate elementele de cost, costul de capital si
toate costurile asociate pentru operare si intretinere (detaliile tehnice ale proiectului si
evaluarea costurilor investitiei propuse vor furniza o baza buna pentru valoarea
costului de capital ce va fi utilizat in modelul financiar). Toate costurile necesare
pentru realizarea proiectului trebuie sa fie incluse (studii de fezabilitate,
achizitionarea terenului, design si studii de inginerie, constructie, echipament etc.).
Aceste costuri trebuie sa fie inregistrate in anul in care apar si pot include costuri
(precum achizitionarea terenului) care nu sunt eligibile pentru finantare EU. Taxe
precum TVA trebuie sa fie incluse doar daca ele sunt nerecuperabile si sunt costuri
reale pentru institutia care realizeaza investitia. Un aspect foarte important este ca
amortizarea nu este considerata un cost de capital si nu ar trebui inclusa in analiza
fluxului de numerar (o componenta pentru amortizare poate fi inclusa in tarif pentru a
permite inlocuirea obiectivului la un moment dat in viitor). Costurile asociate
serviciului dobanzii nu trebuie sa fie incluse ca si costuri de operare.
Pentru a evita folosirea diferitelor masuri de reducere a inflaiei pentru diferite
variabile, modelul trebuie estimat in termeni reali. Aceasta nu inseamna ca anumite
variabile trebuie sa ramana fixate la nivelul valorii din anul 1. De exemplu, se poate
estima ca veniturile reale in tara vizata vor creste in termeni reali peste durata de viata
a proiectului si acest aspect trebuie reflectat in model.
Trebuie explicat motivul pentru alegerea ratei de actualizare care este folosita in
model. De asemenea, daca modelul trebuie sa fie estimat in termeni reali, rata de
actualizare trebuie sa fie cea reala si nu rata de actualizare nominala. Rata de
actualizare de 5% mentionata in ghidul Comisiei Europene a fost prevazuta pentru
programele Fondului Structural in Europa de vest intr-un anumit moment si aceasta
rata de actualizare nu trebuie in mod automat aplicata in tara in care proiectul va fi
implementat.
25

In conformitate cu principiul poluatorul plateste precum si din necesitatea de a

furniza grantul minim pentru a face un proiect viabil financiar, este recomandat ca
aceste nivele de tarif sa creasca pe perioada de implementare a proiectului. Exista
limite de suportabilitate bine stabilite care fixeaza o limita superioara a nivelului
tarifului ca un procent din venitul pe familie (maxim 3.5% din venitul familiei pentru
alimentarea cu apa si epurarea apei uzate, la un consum de 100l/persoana/zi, si 1,5%
pentru colectarea si tratarea deseurilor municipale). Exista, de asemenea, limite
anuale de crestere procentuala a tarifelor suportabile pentru populatie.
Pentru a evalua suportabilitatea investitiei de catre populatie, trebuie sa se calculeze
rata de suportabilitate a tarifului (media cheltuielilor pentru serviciul furnizat, in
comparatie cu media venitului pe familie) si sa discute suportabilitatea tarifelor
industriale si casnice preconizate. Pentru a face un studiu eficient, trebuie sa se ia in
calcul date socio-economice importante pentru operatiunile curente si viitoare
(colectate in prima faza a proiectului MP), de exemplu, planurile urbanistice de
dezvoltare propuse pentru a justifica diverse scenarii functie de evolutia populatiei,
necesare pentru a estima cererea viitoare de servicii municipale, veniturile si
dimensiunile gospodariilor, numarul membrilor activi, media cheltuielilor pentru
procurarea produselor strict necesare etc. Trebuie avut in vedere faptul ca echilibrarea
dimensiunii investitiei, pe de o parte, si necesitatea cresterii tarifelor, pe de alta parte,
vor conduce probabil la o conditionare reciproca.
Modelul financiar trebuie utilizat pentru a determina o politica adecvata de ajustare
a tarifului care sa asigure viabilitatea financiara a intreprinderii, sa dea suficienta
incredere institutiilor financiare care asigura imprumutul si sa asigure ca tarifele
raman in limite suportabile si ca aceaste cresteri tarifale au limite acceptabile in
fiecare an.
Conceptul de suportabilitate a tarifelor pentru gospodarii se refera la venitul
mediu pe gospodarie. Trebuie sa se determine modul in care fiecare schimbare in
politica tarifara va afecta veniturile gospodariilor pentru diferite nivele de venit, in
mod special acele gospodarii din categoria celor cu venituri mai scazute. Trebuie de
asemenea sa se analizeze impactul oricror tipuri de subvenii sociale pentru
categoriile sociale cu venituri sczute (ex.: tarife difereniate in funcie de venituri,
subvenii pentru categoriile sociale cu venit sczut etc.).
Principiul poluatorul pltete trebuie de asemenea aplicat agenilor industriali
pentru epurarea apei uzate in cadrul Staiilor de Tratare a Apelor Uzate (SEAU).
Tariful se va stabili lund in considerare ncrcarea hidraulica, biologica si cu nmol
a efluentului si costul aferent tratrii acestora in SEAU.
Toate aceste cerine specifice (viabilitate, sustenabilitate pentru populatie si pentru
autoritatile responsabile de implementarea proiectului, determinarea grantului ISPA
necesar) trebuie integrate in modelul financiar. Rezultatele analizei nu pot fi prezente
folosind un singur indicator (rata financiara interna de rentabilitate) si concluziile pot
26

impune folosirea mai multor indicatori (rata financiara interna de rentabilitate,

valoarea neta actuala, sustenabilitatea exprimata ca procent al venitului gospodriilor
pentru o anumita rata a grantului UE). Trebuie sa se ajung la o concluzie in legtura
cu rata grantului UE care trebuie sa aiba o valoare suficienta pentru a face proiectul
viabil din punct de vedere financiar si in acelasi timp sa ramana in limite suportabile
pentru populatie (inclusiv pentru categoriile cu venituri sczute) si pentru bugetul
operatorului de utilitati.
Trebuie discutat modul de interpretare al indicatorilor rezultati in urma modelul
financiar si de ipotezele cheie. Modelul trebuie sa estimeze grantul necesar pentru a
face valoarea neta actuala (VNA), egala sau putin mai mare dect zero plecnd de la
premiza ca la nivelul grantul la care VNP este zero, fluxul de numerar net al
operatorului de utilitati nu va genera nici pierderi nici surplus si acesta va putea fi
considerat nivelul optim al grantului.
Modelul trebuie sa includ o analiza de senzitivitate: consultantul va identifica
variabilele cheie la care situaia financiara a operatorului de utilitatitati devine
sensibila. Un set de scenarii trebuie sa fie prezentat pentru a putea testa sensibilitatea
proiectului la schimbarea ipotezelor cheie, scond in evidenta aceste variabile.
Evaluarea performantelor operatorului. Viabilitatea financiara a operatorului (cel care
va implemeta proiectul) va fi demonstrata prin proiectii financiare peste durata de
viata a proiectului. Acestea ar trebui sa se axeze pe fluxul de numerar (cu ajutorul
modelului financiar) dar in acelasi timp ar trebui sa includa si bilantul contabil si
previzionarile contului de profit si pierdere. Performanta financiara a acestuia trebuie
comparata cu performanta altor operatori aflati in situatii similare.
Analiza economica
Impactul economic al proiectului trebuie descris, cat de mult posibil, in termeni
cantitativi. Beneficiile economice, mpreuna cu cele sociale, de mediu si din punct de
vedere al sanatatii generate de proiect, trebuie descrise, iar beneficiarii proiectului
trebuiesc identificai. Daca este posibil sa se cuantifice toate costurile si beneficiile
relevante, atunci rezultatele analizei trebuie prezentate folosind indicatori acceptai
cum sunt rata economica interna de rentabilitate, valoarea neta actuala si rata costbeneficiu.
Este recunoscut ca este extrem de dificil sa se cuantifice toate beneficiile economice
ale unui proiect de infrastructura de mediu, in special cnd proiectul este doar o parte
dintr-o investiie generala mult mai mare. In astfel de cazuri, trebuie elaborate alte
tipuri de analize cuantificate cum sunt analiza multi-criteriala sau analiza costeficienta.
O analiza cost-eficienta pleac de la premisa ca obiectivul oricrui proiect finantat
prin fonduri UE, este sa ating, cel puin standardele stabilite in Directivele de mediu
relevante. Conformarea cu Directivele UE trebuie realizata in perioadele de tranzitie
27

deja negociate cu UE. In majoritatea cazurilor este de asteptat ca prima etapa de

investitii prevazuta in MP sa nu asigure conformarea totala cu aceste Directive.
Este in general cazul in care aceste analize comparative fac parte din studiul de
fezabilitate al proiectului care determina soluia optima pentru atingerea obiectivelor.
Astfel, pe baza acestor analize, trebuie sa se demonstreze ca optiunea tehnica aleasa
este cea mai avantajoasa din punct de vedere cost-beneficiu, pentru a asigura ca
standardele atinse in urma implementarii investitiei sunt, cel puin, cele menionate in
Directivele UE si in legislaia naionala relevanta. Pentru a demonstra ca optiunea
tehnica aleasa pentru implemetarea proiectului este cea mai avantajoasa pot fi de
asemenea folosite comparaiile de cost cu proiecte similare.
4.4

Analiza instituional (AI)

Scopul Analizei Institutionale este de a asigura ca acel cadru institutional in vigoare

este adecvat si suficient de pregatit pentru implementarea proiectului si pentru
operarea corespunzatoare a infrastructurii ce urmeaza a se realiza cu fonduri
europene.
La nivel local, o atentie deosbita ar trebui acordata definirii structurilor de cooperare
intre autoritatile locale in scopul pregatirii si implementarii proiectului, de exemplu,
stabilirea acordului de asociere intre diverse autoritati locale, reorganizarea
operatorilor de apa intr-unul singur. Pe masura ce numarul municipalitatilor scade,
apare nevoia de a regrupa operatorii de apa/canal existenti, care au un statut legal si
obiecte de activitate diferite, in vederea realizarii ecomomiilor la scara si a asigurarii
unor proiecte viabile si durabile. Consultantul, in cadrul acestei sarcini, va revizui
urmatoarele aspecte ce ar fi trebuit reflectate in documentatia anterioara:
1. Revizuirea situatiei curente, implicit a organizarii serviciilor publice de apa/canal
in aria de deservire a proiectului, inclusiv orice restructurare deja decisa (chiar
daca nu si implementata); analiza competentelor manageriale si operationale,
descrierea regimului de proprietate a facilitatilor de apa; starea serviciilor de apa,
notiuni generale de operare si mentenanta; aranjamente contractuale si obligatii;
mecanisme de stabilire a tarifelor; analiza financiara a registrelor de contabilitate ;
evaluarea resurselor umane.
2. Revizuirea Planului de actiune in vigoare in vederea intaririi capacitatii
institutionale; identificarea modificarilor necesare in vederea asigurarii minimului
de cerinte in termeni de capacitate institutionala si viabilitate financiara.
3. Revizuirea aspectelor reprezentative care ar putea impiedica pregatirea, evaluarea
si aprobarea aplicatiilor pentru finantare din fonduri europene.
Se va pregati un proiect de acord de asociere pentru acele localitati care au intentia
de a se asocia in vederea derularii unui proiect regional, precum si un proiect de
contract de operare/concesiune in vederea infiintarii operatorului regional unic,
utilizand modelele puse la dispozitie de AM POS Mediu.
Inaintea pregatirii contractului, autoritatile locale trebuie sa semneze acordul de
asociere pentru infiintarea operatorului regional si pentru cofinantarea investitiilor.

28

In unele cazuri, din analiza institutionala ar putea reiesi ca este mai bine sa
functioneze un operator privat in urma investitiei. Daca este cazul, se vor face
recomandari pentru cel mai adecvat contract de operare (de exemplu un contract de
tipul Constructie si Operare, etc).
Trebuie sa se identifice necesitatea unei reforme, a intaririi capacitatii institutionale si
sa propuna solutii pentru viitoarea gestionare a sistemului (organizare, forta de munca
necesara, echipamente necesare, cerinte referitoare la operare si intretinere).
Ca o concluzie, se va evalua in ce masura cadrul institutional este adecvat si conform
cu cerintele UE in domeniu si in ce masura va fi operational pentru faza de
implementare a proiectului. Rezultatele analizei institutionale vor fi integrate in
analiza economico-financiara a fiecarei aplicatii.
4.5

Evaluarea impactului asupra mediului (EIM)

Toate aplicaiile pentru asistenta din partea UE trebuie sa includ o Evaluare a

Impactului asupra Mediului conform prevederilor Directivei Consiliului 85/337/EEC,
amendata de 97/11/EC - Directiva privind Evaluarea Impactului asupra Mediului.
Agentiile Locale de Protectie a Mediului trebuie sa stabileasc daca investiiile
planificate cad sub incidenta Anexei I sau a Anexei II a Directivei EIA. De asemenea,
acestea vor determina gradul si modalitatea de consultare asupra publicului, astfel:
daca respectiva consultare a fost facuta pe baza unui studiu de impact asupra
mediului corespunzator, incluzand un sumar non-tehnic concis dar informativ
modul in care, continutul studiului de impact si rezultatele consultarii
publicului au fost luate in considerare la emiterea acordului de mediu de catre
autoritatea responsabila.
In timpul procesului de consultare a publicului trebuie solicitate recomandari din
partea Organizatiilor Non-Guvernamentale interesate.
Daca autoritatile competente de mediu decid ca trebuie realizata Evaluarea
Impactului asupra Mediului (in cazul proiectelor care se incadreaza in Anexa II a
Directivei EIA) sau acestea decid ca nu este necesara realizarea evaluarii, motivele
care au dus la aceste concluzii trebuie explicate in aplicatie. Daca Evaluarea
Impactului asupra Mediului a fost realizata conform prevederilor Directivei atunci
acordul emis de autoritatea de mediu competenta trebuie inclus in aplicatie impreuna
cu documentele justificative.
Evaluarea Impactului asupra Mediului trebuie, de asemenea, sa ia in considerare
prevederile Directivei Consiliului European 97/11.03.1997, amendata de Directiva
85/337/EEC privind protectia mediului, cat si prevederile legislatiei romanesti DG
918/2002, OM 860/2002 (amendat prin OM 210/2004), OM 863/2002 si OM
864/2002. In concordanta cu prevederile legislatiei romanesti in vigoare, studiul de
impact asupra mediului trebuie realizat de catre o firma romaneasca autorizata.
29

4.6

Formularul de aplicatie

Sursa informatiilor necesare pentru pregtirea formularului standard de aplicatie este

in mare masura aceeasi cu cea a informatiilor colectate la inceputul proiectului, iar
pregatirea formularului reprezinta, de fapt, punerea impreuna a informatiilor
colectate, in forma solicitata.
Pentru proiectele majore se va utiliza formularul de Aplicatie din Anexa XXI a
Regulamentului Comisiei Nr. 1828/2006 care stabileste reguli de implementare pentru
Regulamentului Consiliului Nr. 1083/2006 i a Regulamentului Nr.1080/2006.
4.7 Alte acorduri i autorizaii necesare pentru buna derulare a proiectului
trebuie obtinute inca din faza de pregatire a documentatiei.
4.8

Planul de achizitii si documentele de licitatie

Dupa ce conceptul (solutia tehnica), costurile, durata lucrarilor si obiectivele fiecarui

proiect au fost clar stabilite si definite in etapele anterioare ale proiectului, se va
elabora un plan de achizitii care va asigura ca proiectul va fi implementat in maniera
cea mai rapida si eficienta. Diferitii finantatori ai proiectului pot avea diferite reguli
de contractare. Pentru asigurarea unei implementari fara dificultati a proiectului, se va
lua in considerare inca din fazele de inceput ale proiectului, modul in care sa
organizeze si sa grupeze diferitele componente in contracte.
Documentele de licitatie se vor pregati pe paza planului de achizitii propus si vor fi
baza contractelor de implementare ale viitoarelor proiecte. Documentele de licitatie
trebuie sa respecte regulile de achizitie aplicabile pentru Fondul de Coeziune. Comisia
Europeana nu impune un numar de contracte ca fiind cel mai potrivit. Consultantul
angajat sa faca aceste studii va recomanda forma de contract care este cea mai
potrivita pentru proiect (de ex., daca contractele vor fi conform FIDIC Rosu
proiectare-Constructie, FIDIC Galben - Constructie). Comisia poate agrea deopotriva
proceduri de licitatii deschise sau restranse; se recomanda procedura optima tinand
seama de circumstantele proiectului.
Daca se considera necesar, se vor pregati Termeni de Referinta (Caietul de Sarcini)
pentru orice asistenta tehnica considerata necesara pentru finalizarea pregatirii
proiectului. De exemplu, daca proiectul se va imparti in doua faze de implementare,
consultantul va pregati termenii de referinta pentru asistenta tehnica necesara
pregatirii celei de a doua faze a proiectului.
Pentru Contractele de Servicii, trebuie sa se pregateasca Termenii de Referinta
pentru Asistenta Tehnica, Managementul si Supervizarea contractului pentru
proiectele selectate. Acestia trebuie elaborati in stricta corelare cu mecanismul de
implementare decis de catre beneficiarul proiectului si institutiile de finantare. De
asemenea vor acoperi orice actiuni relevante cerute prin eventualele conditionalitati
30

din Memorandumul de Finantare sau decizii, precum si pregtirea documentelor de

licitatie. Daca este cazul, contractul de servicii va include pregtirea documentelor de
licitatie pentru contractarea unui operator printr-un Parteneriat Public Privat.
Pentru Contractele de Lucrari, o etapa foarte importanta este pregatirea proiectului
(design-ul) atat la nivel conceptual (schita proiectului) cat si detaliat (detaliile de
executie), in functie de arhitectura sistemului si planul de achizitii pentru fiecare
proiect.
Lucrarile pot fi licitate si contractate fie folosind abordarea ProiectareConstructie (FIDIC Galben) sau Constructie (FIDIC Galben). Conditiile
contractuale de tipul Proiectare-Constructie care necesita pregtirea proiectarii
conceptuale, se folosesc pentru Statiile de Tratare a Apelor Uzate, pe cand conditiile
contractuale de tipul Constructie care necesita pregtirea proiectarii detaliate, se
folosesc pentru retelele de canalizare si alte lucrari definite care necesita redimensionari.
Pentru contractele de tipul Proiectare-Constructie, trebuie pregatite Cerintele
Angajatorului pe baza proiectarii concepuale si stabilite conditiile de baza ce
trebuie indeplinite de catre ofertanti. Cerintele trebuie sa fie clare si concise, inclusive
cele referitoare la garantiile de performanta, teste in timpul si dupa terminarea
lucrarilor, instruire, etc. De asemenea trebuie sa se faca referire la proiectarea
conceptuala a statiei, care apoi formeaza baza pentru pregtirea ofertei si defineste
cum pot fi presentate solutii alternative.
Cerintele Angajatorului trebuie sa indice clar informatia ce trebuie transmisa de
catre ofertanti ca parte a propunerii lor tehnice (in mod special elementele privind
abordarea proiectarii), precum si gradul de libertate pe care ofertantii il pot avea in
abordarea lor.
Documentele de licitatie trebuie sa includa urmatoarele sectiuni:
1. Instructiunile pentru ofertanti
2. Contractul (Conditii Generale & Conditii Specifice)
3. Cerintele Angajatorului
4. Programul
5. Desenele
Pentru lucrarile ce vor fi executate pe baza conditiilor contractuale Constructie
dincolo de proiectarea conceptuala trebuie solicitata elaborarea detaliilor de executie
rezultate intr-un deviz, specificatii tehnice, etc. Documentele de licitatie trebuie sa
includa urmatoarele sectiuni:
1.
Instructiunile pentru ofertanti
2.
Contractul (Conditii Generale & Conditii Specifice)
3.
Cerintele Angajatorului
4.
Devizul
5.
Desenele

31

CAPITOLUL 5 - MECANISMUL DE EFECTUARE A PLATILOR

Fondurile Structurale functioneaz pe principiul rambursrii cheltuielilor eligibile
efectuate de ctre Beneficiar. Obligaiile Beneficiarului i AM referitor la pli sunt
detaliate n coninutul Contractului de Finanare.
Prefinanarea
Beneficiarul va putea solicita prefinanarea dac sunt respectate prevederile O.G. nr.
29/2007 - privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanrii i a
cofinanrii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul Naional de Dezvoltare,
n bugetul instituiilor implicate n gestionarea instrumentelor structurale i utilizarea
acestora pentru obiectivul convergen, aprobat prin Legea nr. 249/2007 ct i
prevederile Ordinului nr.911/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor O.G. nr.29/2007.
Prefinanarea se va acorda integral sau n trane, la solicitarea Beneficiarului, n
procent de max.15% din valoarea eligibil a Contractului de Finanare ncheiat ntre
AM i Beneficiar.
Prefinanarea acordat Beneficiarului poate fi utilizat pentru plata ctre operatorul
economic a cheltuielilor eligibile din facturile de avans aferente achiziiilor realizate
n cadrul proiectului, n baza documentelor justificative, conform prevederilor legale.
Recuperarea prefinanrii se va efectua ncepnd cu prima Cerere de Rambursare,
astfel nct suma aferent prefinanrii din instrumente structurale i/sau din sumele
de la bugetul de stat s se recupereze integral nainte de ultima Cerere de
Rambursare.
Rambursarea cheltuielilor
Rambursarea cheltuielilor eligibile se realizeaz numai dup efectuarea plilor de
Beneficiar ctre executanii de lucrri/furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii. n
scopul rambursrii cheltuielilor eligibile, Beneficiarul va ntocmi i transmite la
Organismul Intermediar Cereri de Rambursare n funcie de previziunile fluxurilor de
numerar lunare/trimestriale. Cheltuielile eligibile vor fi rambursate doar dac
Beneficiarul respect prevederile legislaiei naionale i comunitare, cele din
Contractul de Finanare i ndeplinete condiiile privind evidena contabil.
Dup efectuarea de ctre OI i AM a verificrilor administrative, tehnice si financiare
ale Dosarului Cererii de Rambursare (Cerere de Rambursare i documente suport),
AM va autoriza la plat doar cheltuielile eligibile solicitate de ctre beneficiar. AM
va transmite la ACP suma cheltuielilor eligibile autorizate la plat pentru fiecare
Cerere de Rambursare. ACP are rolul de a certifica i efectua plile. ACP va
transfera n contul Beneficiarului suma aferent cheltuielilor eligibile.

32

CAPITOLUL 6- ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITATII

PROIECTELOR

6.1 Introducere
Pentru ca fondurile FSC sa fie absorbite in totalitate, trebuie sa existe un portofoliu
consistent de proiecte bine pregatite din punct de vedere tehnic si institutional.
Asigurarea calitatii proiectelor incepe de la stadiul elaborarii documentelor care
insotesc aplicatia de finantare. AM va realiza o evaluare a calitatii proiectelor primite,
inainte de a le transmite spre aprobare Comisiei Europene. Fazele urmatoare privesc
implementarea, cu accent pe etapa de licitare (a se acorda atentie deosebita asigurarii
calitatii documentelor de licitatie), contractarea si implementarea la timp a
proiectelor, astfel incat sa se asigure ca obiectivele si beneficiiile socio-economice pe
termen mediu, identificate in analiza socio-economica, sunt realizate.
Verificarea informatiilor continute in formularul de aplicatie si in documentele
insotitoare trebuie sa acopere toate aspectele strategic, economic si financiar, tehnic
si administrativ care determina maturitatea proiectului. Aceasta verificare trebuie sa
se efectueze la toate nivelurile de competenta, iar completarea in totalitate a aplicatiei
trebuie sa reprezinte o pre-conditie pentru evaluarea ulterioara a documentelor. Pe
parcursul acestui proces, trebuie abordate toate elementele critice ce pot pune in
pericol implementarea proiectului, cum ar fi : evaluarea impactului asupra mediului,
achizitia de terenuri, necesarul de cofinantare cofinantare.
O atentie deosebita trebuie acordata verificarii informatiilor privind legislatia
europeana care sta la baza aplicatiilor. De asemenea, trebuie efectuata si o verificare
privind consistenta si coerenta informatiilor, precum si a surselor de date.
Beneficiarii trebuie sa transmita aplicatiile atunci cand proiectele sunt mature si cand
sunt capabili sa asigure conformarea proiectului cu cerintele din regulamentele
comunitare. Cel mai porivit moment pentru aceasta ar trebui sa fie cel in care sunt
pregatiti pentru licitare, dupa ce s-au clarificat toate aspectele privind cofinantarea si
dupa ce s-au creat conditiile necesare pentru implementarea durabila a proiectelor.
6.2 Cadrul de asigurare a calitatii
Scopul asigurarii calitatii este de a evalua aplicatiile intr-o perioada de timp
rezonabila.
Asigurarea calitatii presupune urmatoarele etape :

33

(1) Identificarea proiectelor in functie de necesitatile la nivel national, regional si

local: elaborarea proiectelor obiective, rezultate si activitati ce urmeaza a fi
derulate in scopul implementarii acquis-ului comunitar.
(2) Selectia proiectelor care sunt conforme cu POS Mediu si care contribuie la
implementarea politicilor comunitare de mediu : aplicarea unui sistem national de
selectie impartial care asigura conformarea cu Regulamentul General FSC nr
1083/2006 si cu Regulamentul privind FC nr 1084/2006.
(3) Pregatirea aplicatiei in vederea transmiterea spre aprobare la AM/CE: stabilirea
detaliilor privind proiectul pe baza studiilor de fezabilitate, a analizei costbeneficiu, a evalurii impactului asupra mediului si pe baza verificarii altor factori
care asigura implementarea eficienta a proiectului, precum si conformarea cu
acquis-ul de mediu.
(4) Evaluarea documentelor continute in aplicatie in vederea conformarii cu
standardele UE si pentru transmiterea spre aprobare la AM/CE : examinarea
riguroasa a obiectivelor, a rezultatelor estimate, a activitatilor si a mijloacelor ce
vor fi utilizate, precum si a masurilor de prevenire a riscului, astfel incat sa se
asigure implementarea eficienta a proiectelor.
6.3 Aspecte principale privind calitatea aplicatiilor
Aplicatiile de buna calitate implica responsabilitatea deplina a tuturor actorilor
implicati in gestionarea proicetului, precum si o atitudine pro-activa din partea
potentialilor beneficiari/aplicanti.
In vederea asigurarii calitatii si a transparentei procesului, sistemul de management al
proiectului trebuie sa cuprinda urmatoare functii, a caror indeplinire conduce la
realizarea unor aplicatii de calitate pentru a fi transmise la AM/CE spre aprobare :
6.3.1 Identificarea din timp a proiectelor
Strategia si procesul de identificare a proiectelor trebuie pregatite cu mult timp
inainte si trebuie sa aiba la baza studii care reflecta in mod realist nevoile existente la
nivel national.
Este esentiala in aceasta etapa o atitudine pro-activa, reflectata in planificarea cu grija
a elaborarii strategiei, a implementarii sale si in determinarea potentialelor riscuri si a
masurilor de prevenire ce trebuie intreprinse.
6.3.2. Selectia din timp a proiectelor
In scopul asigurarii transparentei si a implementarii instrumentelor comunitare,
selectia proiectelor prioritare presupune aplicarea unui sistem national de selectie
impartial care sa se axeze atat pe prioritatile UE, cat si pe cele nationale.
34

Criteriile de selectie se bazeaza pe aspecte privind capacitatea tehnica, financiara si

administrativa, precum si aspecte strategice si de mediu.
Trebuie clarificate si aspecte referitoare la suportabilitatea populatiei si la aplicarea
principiului poluatorul plateste , aspecte ce au un puternic impact asupra politicii
publice.
Autoritatile nationale trebuie sa asigure ca aplicatiile pregatite la nivel local sunt
conforme cu politicile publice si cu planificarile stabilite.
Pentru implementarea eficienta a strategiilor si pentru absorbtia in totalitate a
fondurilor alocate, trebuie pregatit un numar suficient de proiecte. Acest lucru este
valabil si pentru situatia in care unele propuneri sunt respinse din diverse motive si
trebuie sa existe cateva proiecte de rezerva.
6.3.3 De asemenea, trebuie sa existe si planuri multi-anuale financiare si de
implementare a proiectelor in vederea angajarii fondurilor europene.
Asemenea planuri trebuie sa aiba in vedere si capacitatea administrativa si financiara
a aplicantilor necesara pentru a juca un rol activ pe tot parcursul ciclului de viata al
proiectului. Implementarea acestor planuri trebuie sa permita o anumita flexibilitate
si sa asigure un management eficient al riscurilor. Acestea ar trebui sa reflecte in mod
clar modul in care se asigura pre-finantarea proiectelor, astfel incat sa se evite
dificultatile pe care le implica fluxul platilor.
6.3.4 Pregatirea documentelor proiectului
In vederea asigurarii unor planuri de implementare realiste pentru proiectele mature,
trebuie acordata o atentie speciala diverselor studii sau altor documente ce stau la
baza proiectelor. Daca este necesar, se poate utiliza si asistenta tehnica pentru
asigurarea calitatii proiectelor.
Studii de fezabilitate si studii pregatitoare
Asigurarea calitatii trebuie sa includa si analiza diverselor alternative, astfel incat sa
se opteze pentru solutia optima.
Achizitia de terenuri
Atunci cand in cadrul unui proiect se pune si problema achizitiei de terenuri, acest
proces trebuie planificat cu grija, acordandu-se o atentie speciala impactului pe care-l
poate avea asupra activitatilor de pregatire a proiectelor. Pentru implementarea la
timp si pentru a evita impactul regulilor n+3/n+2, achizitia terenurilor trebuie sa fie

35

finalizata inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare la Autoritatea de

Management.
Analiza cost-beneficiu si analiza financiara
Toate aplicatiile trebuie sa contina si o analiza financiara, o analiza cost/beneficiu, ori
alte analize de natura economica, precum o analiza a eficientei costurilor sau o
analiza multi-criteriala.
Evaluarea impactului
Desi informatiile privind posibilul impact al respectivelor proiecte asupra mediului
sunt consistente, exista riscuri care ar putea afecta dezvoltare si implementarea
proiectului. Aceste riscuri sunt legate, de cele mai multe ori, de activitatile de
consultare a publicului. In vederea evitarii respingerii proiectelor din cauza ca
aplicatiile nu sunt complete, este esential sa existe o planificare eficienta a masurilor
de prevenire inca din primele faze ale procesului de pregatire a proiectului. Aceasta
presupune ca procesul de evaluare a impactului asupra mediului (cu accent pe
consultarea publicului) sa fie finalizata inainte ca proiectul sa fie transmis spre
aprobare la AM/CE.
Planul financiar si aspectele de co-finantare
Planul financiar multi-anual, ce trebuie prezentat impreuna cu aplicatia, trebuie sa se
bazeze pe o estimare realista a cheltuielilor pe care le implica proiectul.
Angajamentul de finantare din FSC se va baza pe acest plan financiar.
In vederea evitarii respingerii proiectelor din cauza lipsei resurselor financiare si/sau
a garantiilor de stat (acolo unde este necesar), trebuie efectuata in avans o analiza a
capacitatii de cofinantare si a posibilitatilor de cofinantare. Statul beneficiar trebuie
sa garanteze ca toate aspectele de cofinantare care cad in sarcina sa sunt reglementate
inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare. In aplicatie trebuie sa se explice
foarte clar care sunt sursele de cofinantare in vedere evitarii dificultatilor ce ar putea
aparea ca urmare a fluxului de plati pe parcursul implementarii.
O atentie deosebita ar trebui acordata faptului ca platile in avans sunt concepute ca o
singura plata de 20% din fondurile alocate atunci cand se adopta decizia de finantare
si dupa semnarea contractelor referitoare la achizitiile publice.
Aspecte operationale si de implementare
Pentru a garanta ca proiectul va fi implementat in mod eficient de catre personal cu
experienta, trebuie stabilita la nivelul beneficiarului o Unitate de Implementare a
Proiectului. Aceasta UIP trebuie sa fie operationala pentru a incepe activitatea de
pregatire a proiectului. In plus, in aceasta faza trebuie avute in vedere aspectele

36

operationale si de implementare. Aceasta ar trebui sa ofere o garantie in ceea ce

priveste respectarea calendarului de implementare fizica.
6.3.5 Verificarea documentelor continute in aplicatie
In vederea conformarii cu cerintele CE, verificarea unei aplicatii trebuie sa includa si
o examinare riguroasa a obiectivelor, rezultatelor estimate, activitatilor desfasurate si
a masurilor de prevenire a riscurilor.
6.3.6 Analiza capacitatii institutionale existente
In vederea garantarii unei calitati crescute a proiectelor, Statul Beneficiar trebuie sa-si
analizeze capacitatea institutionala existenta, la toate nivelurile de competenta,
acordand o atentie speciala urmatoarelor aspecte: definirea, alocarea si separarea
responsabilitatilor, alocarea corespunzatoare a resurselor (timp, resurse umane si
financiare), ghiduri pentru promotorii de proiecte, punerea la dispozitie a
instrumentelor adecvate in vederea eficientizarii operatiunilor, informare si
publicitate, capacitate de cofinantare.
Pornind de la premisa ca au fost avuti in vedere toti factorii care contribuie la
asigurarea unei calitati crescute a proiectelor, transmiterea din timp la AM/CE
a aplicatiilor in vederea aprobarii reprezinta un factor de succes aditional.

37

CAPITOLUL 7 ASPECTE PRIVIND EVALUAREA SI SELECTIA

PROIECTELOR
7.1 Introducere
In sensul prezentului ghid, prin evaluare se intelege analiza formala a costurilor si
beneficiilor proiectului, utilizata pentru a justifica propunerea de proiect.
Acest material reprezinta un indrumar pentru personalul din cadrul AM si OI implicat
in evaluarea proiectelor ce urmeaza a fi finantate in cadrul POS Mediu (Axele
Prioritare 1,2,3 si 5). Personalul implicat in evaluare trebuie sa se familiarizeze cu
acest ghid destinat aplicantilor si sa-l utilizeze in evaluarea aplicatiilor, in vederea
elaborarii de recomandari privind proiectele ce ar trebui finantate in cadrul POS
Mediu.
7.2 Scop
7.2.2 Scopul evaluarii
Evaluarea proiectelor reprezinta o conditie pentru a ne asigura ca aplicatiile
indeplinesc criteriile si cerintele stabilite in Regulamentele FSC, in decizia CE si in
POS Mediu, precum si ca beneficiile proiectului sunt maxime pentru aria de acoperire
a acestuia. De asemenea, o evaluare eficienta reprezinta si o protectie impotriva
fraudei.
Evaluarea trebuie, in primul rand, sa asigure ca :
- doar acele proiecte care contribuie la realizarea obiectivelor din POS Mediu
pot fi finantate ;
- beneficiile proiectelor sunt comparativ mai mari decat costurile implicate;
- exista o anumita transparenta in ceea ce priveste procesul de selectie.
Un aspect important al evaluarii consta in anticiparea cheltuielilor si beneficiilor pe
care le poate aduce un proiect, cheltuieli si beneficii exprimate, de regula, in costuri si
rezultate. Monitorizarea performantelor unui proiect va fi dificila, dar nu imposibila,
daca aceste costuri si rezultate nu sunt clar specificate. Registrele de proiect pot
constitui obiectul unei misiuni de audit in cadrul careia se poate solicita o evidenta
clara a evaluarii.
Daca o evaluare detaliata este necesara inainte de luarea unei decizii, in momentul
primirii aplicatiilor se impune totusi o selectie primara a acestora. Aceasta va permite
eliminarea acelor aplicatii care nu indeplinesc criteriile de eligibilitate si, de
asemenea, va impiedica finantarea acelorasi operatiuni din mai multe fonduri.
Acest ghid stabilste principiile de evaluare si bunele practici ce trebuie avute in
vedere.

38

7.3 Verificarea initiala a unei aplicatii

7.3.1 Principalele criterii de eligibilitate si selectie
Pe baza deciziei CE si a POS Mediu, Comitetul de Monitorizare va stabili criteriile
detaliate pe care trebuie sa le indeplineasca proiectele pentru a fi finantate in cadrul
POS Mediu. Astfel, proiectele trebuie:
a) sa indeplineasca criteriile de eligibilitate de baza, inclusiv regulile detaliate de
implementare a Regulamentului FSC si cele privind ajutorul de stat ;
b) sa se incadreze in obiectivele stabilite in POS Mediu ;
c) sa se incadreze in perioada de timp stabilita (2007 2015) ;
d) sa corespunda uneia sau mai multor operatiuni definite in cadrul POS Mediu ;
e) sa contribuie la satisfacerea nevoilor sociale, de mediu sau de piata ;
f) sa fie viabile din punct de vedere financiar ;
g) sa demonstreze necesitatea de a fi finantate din fonduri publice ;
h) sa fie bine gestionate sa existe capacitate de implementare corespunzatoare ;
i) sa asigure utilizarea eficienta a fondurilor alocate ;
j) sa asigure beneficii pentru economia regionala ;
k) sa contribuie la realizarea obiectivelor orizontale ;
7.3.2 Procesul de evaluare
Comitetul de Monitorizare are rolul de a asigura ca fondurile UE sunt utilizate in mod
eficient. Procedura de evaluare se va derula, in principiu, conform urmatoarelor
etape:
a) Aplicatia: aplicatiile se pot primi continuu sau pot fi transmise in anumite
perioade ale anului. AM/Organismele intermediare vor primi aplicatiile si le
vor verifica din punctul de vedere al eligibilitatii, precum si din punct de
vedere formal, pentru a se asigura ca aplicatia este completa si contine toata
documentatia necesara. Aceste aspecte sunt detaliate in ghidurile solicitantului.
b) Gradul de evaluare este stabilit pentru fiecare axa prioritara in parte.
c) Evaluarea detaliata privind compatibilitatea cu obiectivele POS Mediu este
realizata de catre AM in primii 2 ani ai perioadei de programare si va fi
delegate OI-urilor incepand din al treilea an al perioadei de programare
(probabil 2009). Totusi, daca exista vreun aspect ce trebuie abordat, va fi
consultata directia de specialitate din cadrul MMDD. In orice caz, si institutiile
publice interesate vor fi consultate in ceea ce priveste compatibilitatea cu
politica de guvernare, iar opiniile acestora vor fi luate in considerare.
d) Aprobarea proiectelor este realizata de catre AM; in acest sens, se va emite o
decizie de finantare, iar AM va semna cu beneficiarii un contract de finantare.
7.3.3 Activitati si aplicanti care nu indeplinesc conditiile de eligibilitate
Eligibilitatea trebuie verificata pentru fiecare aplicatie in parte. Proiectele ce nu
trebuie finantate sunt acelea care nu indeplinesc criteriile de eligibilitate.
39

7.3.4 Costuri eligibile

Regulamentul General nr. 1083/2006 prevede la art. 56 condiiile generale pe care
trebuie s le ndeplineasc cheltuielile efectuate de ctre beneficiari pentru a fi
eligibile pentru finanare din contribuia din fondurile comunitare.
H.G. nr. 759/2007 stabilete regulile generale de eligibilitate a cheltuielilor la nivel
naional, aa cum prevede Regulamentul General nr. 1083/2006 la art. 56 alin. 4.
Ordinul Comun al MMDD i MEF nr. 1453/2007 pentru aprobarea listei cheltuielilor
eligibile efectuate n cadrul proiectelor finanate n cadrul Programului Operaional
Sectorial de Mediu 2007-2013 stabilete lista cheltuielilor eligibile pe fiecare ax
prioritar a POS Mediu.
7.4 Evaluarea aplicatiilor eligibile
7.4.1. Informatii solicitate
Este important ca toate informatiile relevante din cadrul unei propuneri de proiect sa
fie inregistrate intr-o baza de date.
De asemenea, este important ca deciziile luate in timpul procesului de evaluare sa fie
foarte clare. Vor fi utilizate fise standard (check list-uri) care acopera toate criteriile
si in care se vor arata motivele de acceptare sau de respingere.
Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca aplicantul
Este necesar ca aplicantul insusi sa faca o descriere si o evaluare clara a proiectului.
Aplicantul nu trebuie doar sa furnizeze detalii privind proiectul, ci trebuie sa si
justifice propunerea. Daca nu sunt furnizate informatii de acest gen, AM/OI le va
solicita aplicantului. Pana la primirea acestor informatii, aplicatia nu poate fi
aprobata. Exista cateva documente care pot fi utilizate in acest sens rapoarte ale
consultantilor, planuri de afaceri, registre de contabilitate. In cazul proiectelor
generatoare de venituri, este necesar un plan de afaceri detaliat.
Atunci cand se evalueaza eligibilitatea unei ONG, vor fi solicitate informatii privind
scopul acesteia, actul normativ in baza caruia s-a realizat asocierea, etc.
O evaluare eficienta si in timp util presupune obtinerea de informatii clare si
relevante din partea aplicantului. Solicitarea acestor informatii inca de la inceput
faciliteaza procesul si impiedica intarzierile.
Din aplicatie si din informatiile aditionale trebuie sa reiasa ca toate conditiile de
obtinere a finantarii au fost indeplinite. In caz contrar, AM/OI va trebui sa se asigure
ca aceste informatii sunt obtinute pe parcursul evaluarii.

40

Proiectul trebuie sa demonstreze ca se conformeaza cu regulile privind achizitiile

publice si publicitatea.
Atunci cand se realizeaza o evaluare preliminara a aplicatiei, aplicantul trebuie sa
furnizeze un sumar al acesteia.
7.4.2 Gradul/nivelul de evaluare
Toate aplicatiile trebuie verificate pentru a se asigura ca proiectele indeplinesc
criteriile de selectie din POS Mediu. AM POS Mediu va decide ce
informatii/documente sunt necesare pentru fiecare caz in parte. Cu toate acestea,
gradul de evaluare are la baza o combinatie de diversi factori :
a) Tipul de organizatie : se vor primi aplicatii de la o gama larga de organizatii.
Pe de-o parte, beneficiarii proiectelor ISPA care au deja experienta vasta in
domeniu vor putea furniza rapoarte ale consultantilor care sa fie luate in
considerare si vor fi viabili. Multe dintre detaliile pe care ei le vor furniza vor
fi luate in considerare. Pe de alta parte, ONG-urile pot furniza o mica parte din
aceste informatii; de aceea, se va face o analiza mai severa a aplicatiei.
b) Tipul de proiect : in unele proiecte pot exista evaluari simple ale costurilor si
beneficiilor ; de aceea, in cazul acestora nu se solicita foarte multe informatii
suplimentare. Totusi, proiectele complexe pot include si detalii privind situatia
in care se depasesc costurile estimate si perioarede realizare a unei activitati in
cadrul lor.
c) Marimea asistentei (grantului) : desi exista aceleasi principii care se aplica
proiectelor mari, cat si celor mici, in general gradul de evaluare trebuie sa
reflecte finantare in cazul riscului.
7.4.3 Asistenta financiara disponibila
Asistena este asigurat sub form de grant. Grantul nu va fi acordat nainte de
identificarea necesitilor i va fi n orice caz acordat dup ce cheltuiala este
efectuat. Sumele vor fi n mod normal pltite la intervale de trei luni de la data la
care este aprobat un proiect i rmne la latitudinea CE s reduc aceast perioad.
Nivelul grantului acordat de UE este in functie de concluziile analizei economicofinanciare si depinde de rata de cofinantare stabilita prin POS Mediu pentru fiecare
axa prioritara in parte. Modalitatea de calcul a grantului se face conform
documentului Comisiei Europene Ghid cu privire la metodologia de realizare a
analizei
cost/beneficiu
(http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/working/sf2000_en.htm).
n toate situaiile, nivelul grantului va trebui s fie evaluat pe baza costurilor eligibile
ale proiectului i a costului total. Sumele reprezentnd co-finanarea de ex.
finanarea asigurat din alte surse dect Fondurile Structurale n funcie de care se
stabilete nivelul grantului vor trebui s fie stabilite pe baza eligibilitii
participanilor la proiect.
41

7.4.4.Vizite
Vizitele la faa locului sunt necesare n vederea verificrii aplicaiei i ajut la
prevenirea erorilor i apariia neregulilor. n unele cazuri, cum ar fi proiectele de
lucrri majore, de exemplu, este necesar efectuarea unei vizite pe teren prin care s
se asigure verificarea lucrrilor propuse. ntlnirile pot fi de asemenea utile n msura
n care pot reduce durata evalurii. Informaiile pot fi obinute n mod rapid, iar n
cazul n care capacitile aplicantului sunt considerate ca fiind importante, poate fi
realizat o analiz rapid.
7.4.5 Adiionalitatea Proiectului
Cerina privind adiionalitatea financiar se refer la faptul c grantul trebuie s
asigure finanare suplimentar a unor msuri sprijinite n prealabil sau aflate n
desfurare i asigur ca rezultatul general al grantului s fie finanarea activitii
generale suplimentare. Evaluarea proiectului nu implic alte evaluri ulterioare n
ceea ce privete adiionalitatea financiar. Totusi, o parte important din evaluarea
proiectului o reprezint faptul c fiecare dintre proiecte necesit finanare prin
intermediul unui grant pentru a putea fi dezvoltate.
Criteriul adiionalitii
Se va acorda sprijin pentru realizarea proiectelor numai n cazul n care activitatea se
realizeaz n totalitate, pe scar larg sau mai devreme dect a fost stabilit iniial prin
finanare din Fondurile Structurale. n aceste cazuri, pot fi considerate ca adiionale
numai beneficiile majore.
Pentru fiecare proiect n parte trebuie s existe o justificare clar a adiionalitii. De
exemplu, autoritile locale vor trebui s demonstreze faptul c anumite proiecte nu
reprezint prioriti ale planului de investiii. Organizaiile care nu aparin sectorului
public vor trebui s demonstreze c nu dein suficiente fonduri. n toate cazurile,
motivele pentru care este acceptat cererea privind adiionalitatea, trebuie s fie
nregistrate.
Adiionalitatea la nceputul unui proiect
Aplicarea principiului adiionalitii se face n mai mic msur n cazul n care un
proiect a nceput nainte de a fi aprobat. n aceast situaie, AM va trebui s evalueze
n mod riguros dac adiionalitatea este avuta in vedere. n plus fa de necesitatea de
justificare a cererii de adiionalitate, aplicantul va trebui de asemenea s explice clar
motivul pentru care proiectul a nceput nainte de primirea grantului. Proiectele
finalizate nu sunt considerate ca adiionale din moment ce grantul nu afecteaz
rezultatele acestora. Singurele excepii de la aceste reguli privind adiionalitatea pot fi
reprezentate de acele proiecte considerate la nceputul programului pentru Obiectivul

42

1, ale cror costuri din perioada ianuarie 2007 i nceputul programului, pot fi
considerate eligibile.
7.4.6. Ajutorul de stat
Ajutoarele de stat se refer n general la ajutoare primite din partea statului sau
asigurate, n mod indirect prin resurse de stat. Ajutorul poate fi de mai multe feluri,
dei ajutorul destinat investiiilor este acordat n general sub form de granturi sau
mprumuturi.
n situaiile n care proiectul care se autofinaneaz asigur beneficii subsidiare
sectorului privat (de ex. Asigurarea serviciilor de consultan la un cost redus),
asistena financiar asigurat prin intermediul proiectului va trebui s fie acordat n
conformitate cu regulile CE privind Ajutorul de Stat. Dac nu exist elemente de
subsidiaritate (de ex. dac serviciile de consultan au fost furnizate la preurile
pieei), nu va fi cazul pentru acordarea ajutorului de stat. Dac aplicantul este o
organizaie aparinnd sectorului public, va fi responsabilitatea acesteia de a se
asigura c sunt respectate regulile acordrii Ajutorului de Stat. n situaia n care este
implicat un aplicant care nu face parte din sectorul public, responsabilitatea va reveni
biroului sau departamentului guvernamental implicat. n ambele cazuri, Secretariatul
trebuie s se asigure c aplicantul cunoate aceste cerine.
Schemele privind ajutorul de stat necesit notificarea prealabil i aprobarea de ctre
Comisie, cu excepia cazurilor n care cad sub incidena regulilor de minimis.
Printre acestea ajutorul de pn la 200,000 Euro pentru un anumit tip de cheltuieli
ntr-o perioad de 3 ani - sau schemele care se limiteaz la asemenea sume de ajutor
nu necesit notificare ctre Comisie. Sectoarele n care sunt aplicate restriciile
sectoriale ale Comisiei sunt excluse. Ajutoarele pentru exporturi sunt de asemenea
excluse.
7.4.7 Asistenta financiara minim necesara
O data ce aditionalitatea a fost stabilita, asistenta financiara trebuie sa reprezinte
minimul necesar pentru inceperea derularii proiectului. Va fi luata in considerare si
finantarea care nu constituie grant, precum si venitul pe care-l poate genera proiectul,
daca exista vreunul.
Autoritatile romane trebuie sa garanteze ca se aplica aranjamentele de cofinantare a
proiectului. De asemenea, trebuie oferite garantii ca bugetul de stat va interveni in
situatia in care apar dificultati legate de cofinantarea locala.
Aplicatia trebuie sa contina si o analiza financiara detaliata, din care sa rezulte
viabilitatea financiara a proiectului si prin care sa se justifice asistenta financiara
solicitata.

43

7.4.8 Viabilitate
Viabilitatea proiectului i a aplicantului
nceperii evalurii.

trebuie avute n

vedere n momentul

Msura n care viabilitatea organizaional va fi luat n considerare va depinde de

organizaiile implicate. O autoritate local sau alt organism subvenionat de guvern
poate fi presupus viabil. Totui, organizaiile mici independente pot avea o viabilitate
ndoielnic. Acolo unde viabilitatea organizaiei este pus la ndoial, trebuie cerute
copii ale celor mai recente nregistrri anuale care s acopere cel puin 2 ani. Trebuie
cerute nregistrrile auditate, dac exist, dar sunt acceptate i nregistrrile de
management. Dac o organizaie nu este obligat de lege s tina registre anuale
complete, AM/OI va trebui s se bazeze pe informaia pe care organizaia o poate
oferi. Atunci cnd o organizaie cu viabilitate ndoielnic are garanie din partea altei
organizaii, grantul trebuie s depind de confirmarea garaniei.
Acest fapt trebuie verificat n timpul evalurii sau ca o condiie de plat a grantului.
Dac aplicantul nu are experien, rezultatele estimate trebuie analizate amnunit.
Viabilitatea proiectului va depinde de disponibilitatea surselor financiare pentru
acoperirea costurilor proiectului. Aplicantul va trebui s demonstreze existena
asistentei financiare nonEU. Dovada existenei acestor fonduri (altele dect
veniturile generate de proiect) trebuie s fie disponibil n timpul evalurii. Totui,
dac aceasta depinde de acordul pentru finanarea ntregului proiect, prevederea
existenei dovezilor privind alte fonduri disponibile trebuie s figureze ca i condiie
pentru acordarea grantului n ofert. Previziunile referitoare la costuri i venituri
trebuie verificate pentru a ne asigura ca ele sunt realiste. Ofertele ferme de costuri
sunt, desigur, mai de ncredere dect estimrile aproximative, ele artnd abordarea
profesionist a aplicantului. Totui, ofertele sunt si ele variabile, iar cerinele
detaliate ale proiectului se pot schimba. Atunci cnd viabilitatea depinde de veniturile
generate de proiect, acurateea evalurii de pia va trebui analizat n mod particular.
n mod normal ar fi prudent ca aplicantul s includ n cerinele financiare estimate,
un provizion pentru depirea costurilor poteniale sau obinerea de venituri sub
ateptri.
7.4.9 Eficiena
Este important ca proiectele selectate s obin asisten sa fie cele care ofer cel mai
bun raport cost/beneficiu.
7.4.10 Rezultatele proiectelor
Aplicaia trebuie s prezinte rezultatele proiectului aa cum sunt ele anticipate de
ctre aplicant. Rezultatele sunt fundamentale pentru proiect pentru c msoar
beneficiile prevzute n POS Mediu, care trebuie astfel identificate, cuantificate,
evaluate. Astfel, rezultatele trebuie clar definite, iar activitile ce stau la baza lor clar

44

demonstrate. Acolo unde este posibil, aplicantul trebuie rugat s cuantifice

rezultatele, astfel nct beneficiile s poat fi msurate.
Deoarece rezultatele sunt vitale pentru monitorizarea proiectelor i eventual,
evaluarea acestora, aplicantul trebuie s ofere rezultate care s poat fi msurate.
Aplicanii trebuie s dovedeasc faptul c vor avea sisteme de monitorizare adecvate
i c vor putea s nregistreze rezultatele n mod efectiv. n ofert va fi inclus
cerina ca aplicanii s raporteze asupra progresului nregistrat vis-a-vis de intele
specificate, ca i condiia privind pstrarea informaiilor referitoare la proiect timp de
5 ani dup terminarea acestuia.

7.5 Decizia privind alegerea proiectelor pentru finanare

7.5.1 Prioritizarea proiectelor
Este evident c un proiect ales trebuie s asigure beneficii pentru regiune. Acest fapt
este n mod normal asigurat dac proiectul are n vedere ndeplinirea obiectivelor din
POS Mediu. Pentru a asigura ndeplinirea acestor obiective, este esenial ca
beneficiile unui proiect s fie clar evaluate i doar cele mai bune proiecte s fie alese
pentru finanare. De asemenea, trebuie respectat principiul privind obinerea unor
beneficii care s fie mai mari dect costurile din punctul de vedere al grantului EU.
ntr-o situaie concurenial, cnd valoarea total a proiectelor depete bugetul,
proiectele individuale vor trebuie alese n funcie de modul de atingere a obiectivelor
regiunii i de eficien. Trebuie luai n considerare un numr de factori. Este normal
s se dea importan unor beneficii care sunt clar identificate dect beneficiilor
poteniale care rezult indirect din proiect. n orice caz, beneficiile trebuie
cuantificate oricnd este posibil i, presupunnd c acest lucru poate fi realist realizat,
corelate de condiia grantului.
7.5.2 Beneficiile proiectului
Succesul unui proiect este reflectat in beneficiile pe termen lung ce se pot obtine prin
implementarea proiectului. Evaluarea trebuie sa sigure ca proiectele respective aduc,
intr-adevar, beneficii pentru aria de acoperire avuta in vedere. Beneficiile proiectului
trebuie sa fie clar evidentiate in timpul evaluarii; de asemenea, este necesar sa se
asigure ca exista rezultate masurabile care concorda cu indicatorii stabiliti in POS
Mediu.
Costurile proiectului trebuie verificate pentru a se asigura ca sunt justificate si ca
exista concordanta intre acestea si costurile pentru proiecte similare. Trebuie, in egala
masura, sa se asigure ca beneficiile proiectului sunt realiste. Proiectele pot fi
verificate si prin comparatie cu costurile de obtinere a beneficiilor de catre alte
proiecte si in cadrul altor scheme.
45

Beneficiile rezultate in urma proiectelor trebuie verificate pentru a se asigura ca nu

intra in contradictie cu alte proiecte derulate in zona respectiva. Mai mult, este
necesar sa se evidentieze modul in care proiectul avut in vedere este complementar
unor investitii similare.
Exista un principiu general potrivit caruia proiectele nu trebuie finantate in situatia in
care costurile pe care le implica sunt vizibil mai mari decat beneficiile anticipate.
La evaluare trebuie avuta in vedere si posibilitatea crearii de noi locuri de munca si
masura in care proiectele contribuie la aceasta cerinta orizontala.

7.6 Etapele evalurii proiectelor de infrastructur

Aspectele esentiale ale evaluarii proiectelor majore de infrastructura municipala, in
vederea aprobarii finantarii din fondurile structurale si de coeziune, sunt prezentate in
tabelul urmator:
Etapa
1.Prezentarea
strategic
2.
Stabilirea
(oportunitatii)
publice

contextului

necesitatii
cheltuielii

3.Definirea obiectivelor si
constrangerilor

4.Identificarea si descrierea
optiunilor

Proceduri principale
Conexiunea cu politica sau strategia in vigoare
Arata cum va contribui proiectul la atingerea
obiectivelor strategice relevante
Stabilirea necesitatii fondurilor prin:
Analizarea cererii previzionate de servicii
Identificarea deficientelor din sistemul actual
Justificarea si cuantificarea nivelului serviciului propus
pe parcursul perioadei evaluarii
Definirea rezultatelor
Stabileste tinte (SMART)
Include tinte de implementare (termene, milestones)
Mentioneaza problemele cheie care pot aparea
(tehnice, financiare, legale, de incadrare in timp)
Indica prioritatile relative ale obiectivelor
individuale sau ale elementelor proiectelor)
Furnizeaza suficiente detalii pentru a genera optiuni
si a analiza performanta acestora
Identifica si descrie o optiune de baza, de obicei
situatia curenta si o gama larga de alternative
Luarea in considerare a variatiilor de scala, calitate,
tehnica, locatie, timp si mod de finantare
Examinarea
alternativelor
de achizitionare,
incluzand luarea in considerare a solutiilor de PPP
Alegerea unui numar corespunzator de alternative
pentru evaluare completa
46

5.Identificarea
si
cuantificarea monetara a
costurilor si beneficiilor
optiunilor

6. Se evalueaza riscul

7. Se aloca ponderi costurilor

non-monetare si beneficiilor

8. Se calculeaza valoarea
neta actualizata si nivelul de
incertitudine

Criterii (justificari) de excludere anterior evaluarii

complete
Detalieaza costurile de capital, inclusiv costurile de
reabilitare si costurile si beneficiile anuale
corespunzatoare
Exprima costurile per total mai curand decat
costurile aditionale, pentru a reflecta consecintele
asupra resurselor
Include costurile de oportunitate si valorile
reziduale pentru toate bunurile utilizate (aflate in
posesie sau nu)
Evalueaza costurile de scoatere din functiune si
ajustarea corespunzatoare a costurilor
Ajustarea pentru inflatie si unde este cazul
diferentele de nivel pentru taxe
In cazul in care se estimeaza economii, se indica
daca acestea vor reprezenta economii sau returnare
de fonduri
Se iau in considerare costurile si beneficiile pentru
alte componente ale serviciilor publice si private
Se pregateste o matrice a riscului
Se compara riscurile asociate diferitelor optiuni
Se ajusteaza costurile, beneficiile si intervalul de
timp
Se dezvolta streategii de management si diminuare
a riscului
identifica costurile si beneficiile nebanesti relevante
pentru proiect
se cuantifica corespunzator, daca este posibil
se utilizeaza tehnici de cuantificare
se explica presumtiile evaluarii, tehnica de alocare a
ponderilor, scorurile
se interpreteaza rezultatele
se identifica fluxurile de costuri si beneficii pe
perioada proiectului, ajustate functie de inflatie,
costuri de inlocuire
se calculeaza Valoarea neta actualizata pentru
fiecare optiune
se includ tabelele cu modul de calcul al
indicatorilor economici
se identifica rata de discontare
se pregateste analiza de sensibilitate
se interpreteaza rezultatele
- se estimeaza
probabilitatea diferitelor rezultate ale proiectului si
47


9. Se evalueaza arnjamentele
de finantare, management,
achizitionare, marketing si
evaluare ex-post

10. Se evalueaza tabloul

optiunilor si se prezinta
rezultatele si concluziile

implicatiile lor in procesul de ranking

sunt furnizate suficiente detalii pentru a permite
verificarea calculelor efectuate
finantarea: se include bugetul, fluxul de numerar si
declaratiie de finantare, esalonate in timp
Management: detalii privind personalul implicat in
proeict, planul de achizitii, planificarea, etc.
Marketing: evaluari ale pietei si plan de marketing
corespunzator
monitoring: se indica cum va fi monitorizat
proiectul in optiunea selectata

identifica etapele analizei prezentate mai sus

ofera detalii privind estimrile pe durata de via a
investiiei, include un sumar al rezultatelor
principale, pentru fiecare optiune
schiteaza un tablou al avantajelor si dezavantajelor
optiunilor, analizeaza eficienta investitiei (Value for
money) si suportabilitatea populatiei (affordability)
si inregistreaza concluziile si recomandarile.

48

ANEXA : REGULI GENERALE PENTRU FINANTARE FC

Comisia Europeana va decide asupra asistentei financiare din FSC in termen de 3 luni
de la primirea aplicatiei.
Decizia CE va contine valoarea asistentei financiare acordate, precum si un plan
financiar si, de asemenea, orice prevederi si conditii necesare pentru implementarea
proiectelor.
La primirea unei cereri de finantare si inainte de aprobarea unui proiect, CE va trebui
sa efectueze o analiza riguroasa pentru a stabili consistenta cu criteriile stabilite in
Regulamentele comunitare.
Proiectele finantate din fonduri europene trebuie sa fie conforme cu prevederile
Tratatelor, ale Regulamentelor FSC si cu politicile Comunitatii, inclusiv cele
referitoare la protectia mediului, transport, retele trans-europene, concurenta si
achizitiile publice.
Urmatoarele criterii ar trebui luate in considerare pentru a asigura o calitate ridicata
a aplicatiilor :
a) beneficiile lor economice si sociale pe termen mediu; o evaluare a acestora
trebuie facuta in cadrul analizei cost/beneficiu;
b) prioritatile stabilite la nivel national;
c) contributia proiectelor la implementarea politicilor comunitare de mediu ;
d) compatibilitatea proiectelor cu politicile comunitare si consistenta cu alte
operatiuni structurale comunitare ;
Aplicatiile trebuie sa contina urmatoarele informatii :
institutia/organismul responsbail cu implementarea proiectului ;
natura investitiei si descrierea acesteia ;
costurile pe care le implica o astfel de investitie si locatia proiectului ;
un calendar de implementare ;
analiza cost/beneficiu ;
informatii privind evaluarea impactului asupra mediului ;
informatii privind contractele publice ;
un plan financiar care sa includa, daca este posibil, si informatii privind
viabilitatea economica a proiectului ;
 necesarul financiar total










In aplicatie trebuie sa existe dovezi ca proiectul se conformeaza cu prevederile

Regulamentelor FSC si cu criteriile stabilite mai sus.
In situatia in care este vorba despre proiecte care genereaza venituri, cheltuiala pe
care se bazeaza calculul asistentei financiare din partea FSC este stabilita de catre
49

CE, luand in considerare venitul generat atunci cand acesta reprezinta un venit net
substantial pentru aplicanti.
Prin proiect care genereaza venituri se intelege, printre altele, o investitie
productiva in domeniul mediului.
CE va trebui sa evalueze aplicatiile pentru a verifica daca mecanismele administrativ
si financiar sunt adecvate pentru asigurarea implementarii proiectului.
Statul Membru trebuie sa furnizeze toate informatiile necesare, inclusiv rezultatele
studiilor de fezabilitate si ale evaluarilor ex-ante. Pentru ca evaluarea sa fie cat mai
eficienta, este necsar ca SM sa furnizeze si informatii referitoare la evaluarea
impactului asupra mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare.

50