Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 1

1.Tipuri de anestezie:
1.1. Anestezia generala
1.2. Rahianestezia
1.3. Anestezia peridurala
1.4. Anestezia locala

Tipuri de anestezie
Definiie

Anestezia este metoda terapeutic prin care se obine pierderea temporar a sensibilitii pe baza unor
reacii complet reversibile, datorat administrrii unor substane chimice sau aplicrii unor ageni fizici.

Aprut initial din necesitatea de a combate durere, anestezia a evoluat n decursul timpului, ajungnd
n prezent s reprezinte toate mijloacele farmacologice si tehnice care permit bolnavului sa suporte actul terapeutic
chirurgical n conditii de securitate siconfort optime, iar chirurgului s execute interventia n conditii de imobilitate si relaxare
adecvate ale bolnavului.
Anestezia presupune obinerea urmtoarelor 4 obiective:
Hipnoza
Analgezia
Relaxarea muscular
Homeostazia
1. ANALGEZIA - lipsa durerii, este componenta obligatorie a oricrei tehnici deanestezie. Se poate realiza cu
mijloace farmacologice diverse: anestezie volatile,analgetice majore de tip morfinic-opiacee, analgetice locale
integrate n cadrul diverselortehnici de anestezie general sau regional.
2. AMNEZIA - HIPNOZA este, n principiu, o component facultativ a anesteziei,nefiind obligatoriu ca
bolnavul s doarm n timpul operatiei. Deoarece anexitatea esteunul din factorii generatori de stres, tendinta
actual este de a se lua n consideratieprotectia psihic a bolnavului si de a se realiza cel putin amnezia nainte si
n timpulactului operator, lucru ce se poate efectua selectiv si fr efecte nedorite cu drogurilemoderne (ex.
benzodiazepine).
3. RELAXAREA MUSCULAR este componenta care rspunde necesittilor actuluichirurgical, fiind
conditionat de sediul si amploarea operatiei. Se realizeaz selectiv cudorurile curarizante n anestezia general si
cu ajutorul concentratiei anestezicului local n anestezia regional.
4. ASIGURAREAHOMEOSTAZIEI GENERALE a pacientului este o component obligatorie si cuprindetoate
mijloacele de urmrire (monitorizare) si toate msurile de terapie intensiv pre-,intra- si postoperatorii care se
impun pentru realizarea maxim a securittii bolnavului.Aceast component, denumit initial "protectie antisoc",
si-a lrgit foarte multcontinutul devenind componenta principal care individualizeaz atitudinea
anestezistuluifat de un anumit bolnav si fat de o anumit interventie chirurgical.

Anestezicele inhalatorii sunt substane anestezice care se amestec cu oxigenul n aparatul anestezic, ajungnd n
pacient sub form inhalatorie.
Anestezicele inhalatorii halogenate: halotan, izofluran, sevofluran, desfluran
Protoxidul de azot (N2O)
Anestezicele intravenoase
Barbituricele Tiopentalul sodic, metohexital aciune
hipnotic prin inhibarea SR a trunchiului cerebral.
Propofolul hipnotic
Etomidat hipnotic
Ketamina hipnotic i analgetic care produce o anestezie
disociativ (catalepsie, sedare, amnezie, analgezie)
- Benzodiazepinele midazolam, diazepam
Analgeticele majore sunt reprezentate de opioizi care acioneaz pe receptorii specifici pentru morfin
(miu, kappa, delta)
Agoniti puri legarea de receptori produce o modificare fiziologic: morfin, petidin, fentanyl, alfentanil,
sufentanil, remifentanil
Parial agoniti se leag de receptor i are efecte ce cresc n paralel cu creterea cantitii de substan:
pentazocin, nalbufin.
Antagoniti se leag de receptor, l blocheaz dar nu determin efecte: naloxon, naltrexon
Miorelaxantele sunt substanele care acioneaz la nivelul plcii neuro-musculare, blocnd trecerea impulsului
nervos spre fibra muscular.
Tipuri de anestezie general
Anestezia volatil pur utilizeaz doar un agent inhalator
Anestezia combinat pe pivot volatil fiecare dintre cele 4 componente ale anesteziei generale utilizeaz un anumit
agent anestezic
Anestezia total intra-venoas (TIVA) nu se utilizeaz un agent inhalator

Target controlled anesthesia variant de TIVA n care anestezicele i.v. se administreaz n funcie de
caracteristicile farmacologice ale fiecrui drog i de concentraia plasmatic a acestuia, prin intermediul
unui program computerizat.
Etapele anesteziei generale
Inducia anesteziei este perioada de tranziie de la starea de contien la cea de incontien cu instituirea
suportul ventilator i meninerea stabilitii hemodinamice.
Are urmtoarele etape:
Montarea unei linii venoase
Iniierea monitorizrii parametrilor hemodinamici i respiratori
Inducia propriu-zis
Oxigenare prealabil pe masc
Administrarea unui hipnotic obinerea hipnozei
Administrarea unui relaxant muscular obinerea relaxrii musculare
Administrarea unui opioid obinerea analgeziei
IOT i conectarea la aparatul de anestezie reglat corespunztor
Meninerea anesteziei este perioad n care:
se continu administrarea drogurilor anestezice inhalatorii i/sau intravenoase
se ventileaz bolnavul n regim controlat
se asigur monitorizarea hemodinamic, respiratorie, temperatur, bloc neuro-muscular, profunzime anestezie,

parametri sanguini
Este perioada n care se desfoar intervenia chirurgcal
Trezirea din anestezie este perioada n care pacientului i revine starea de contien i respiraia spontan, n
condiii de stabilitate hemodinamic. n aceast perioad se sisteaz administrarea gazelor anestezice, se
administreaz doar oxigen i, n condiiile de siguran, se deconecteaz de aparatul de
anestezie i apoi se detubeaz.
Complicaiile intra-anestezice
Incidente - accidente

O serie de incidente si accidente pot aprea pe parcursul anesteziei, mai frecvent lainductie si trezire,
unele fiind considerate de mai mica important, altele putnd pune npericol viata bolnavului.Problemele comune
aprute intraanestezic sunt: hemodinamice (hipotensiune,hipertensiune, scderea debitului urinar), cardiace
(aritmii), ventilatorii (intubatie dificil,intubatie selectiv, intubatie esofagian, hipoxie, hipercapnie, barotrauma),
metabolice(hipotermie, hipertermie, hipoglicemie, hiperglicemie), neurologice (leziuni de nervperiferic, oculare,
fracturi, sughit), alergice etc.Problemele ce pun n pericol viata bolnavului sunt: laringospasmul,
bronhospasmul,imposibilitatea intubatiei oro/nazotraheale cu ventilatie imposibil, pneumotoraxul,aspiratia
continutului gastric n cile respiratorii, ischemia miocardic, emboliapulmonar, tamponada cardiac, hipertermia
malign, socul anafilactic.Severitatea incidentelor si accidentelor intraanestezice este diminuat de o
corectmonitorizare si de rapida instituire a manevrelor de terapie intensiv adecvate.
Hipo TA sau hiper TA, tulburri de ritm
Hipoxie sau hipercapnie
Vrstur sau regurgitaie
Pneumonie de aspiraie
Laringospasm, bronhospasm
Depresia prelungit a centrilor respiratori
ANESTEZIA LOCO-REGIONAL
Definiie
Anestezia loco-regional (ALR) reprezint blocarea transmisiei aferenelor nociceptive senzitive i simpatice
autonome precum i a eferenelor motorii la nivelul axonilor nervilor periferici, prin intermediul
unor anestezice locale.
n ALR starea de contien este pstrat.
Farmacologia anestezicelor locale
- Aciunea anestezicelor locale se realizeaz prin blocarea canalelor de Na. Din punct de vedere chimic
ele se mpart n 2 mari grupe:
Aminoesteri: procaina, tetracaina
Aminoamide: lidocaina, prilocaina, mepivacaina, bupivacaina, ropivacaina, etidocaina
- Alegerea anestezicului local se face n funcie de dimensiunea nervului care trebuie blocat i de tipul
de bloc pe care dorim s l obinem.

Clasificare anesteziei loco-regionale


1. Anestezia topic (aplicativ)
2. Anestezia local (prin infiltraie)
3.Anestezia intravenoas regional (blocul Bier)
4. Anestezia intraosoas
5. Anestezia troncular
6.Anestezia de plex

7. Anestezia peridural
8. Anestezia sacral
5.Rahianestezia
Anestezia topic

Se realizez exclusiv la nivelul mucoaselor, cu substante aplicate pe acestea sub form degel, spray sau
solutii, afectnd tot etapa de receptie a stimului nociceptiv.

Indicatiile sunt n oftalmologie, stomatologie, sau ca adjuvant pentru efectuarea unormanevre (intubatie
vigil, sondare vezical, gastric etc.).

Se realizeaz prin aplicarea prin badijonare sau prin pulverizare, pe mucoase, a unui anestezic local.
Este
utilizat n ORL. Nu se aplic direct n plgi.

O form mai recent introdus n practic este crema anestezic EMLA (Eutectic Mixture of Local
Anesthetics) care conine prilocain i lidocain se aplic pe tegumente, mai ales la copii.
Blocul anestezic central
Mduva spinrii este nvelit dinspre interior spre exterior de 3 foie: pia mater, arahnoid i dura mater. Spaiul
limitat la exterior de dura mater se numete spaiul subarahnoidian. El conine mduva spinrii i LCR. Spaiul dintre
ligamentul galben i dura mater se numete spaiul peridural (epidural).
n funcie de locul unde se administreaz anestezicul local, se instaleaz 2 tipuri de anestezie:
1. Anestezia rahidian introduce anestezicul n spaiul subarahnoidian blocnd transmiterea nervoas la
nivelul rdcinilor nervilor spinali.
Se realizeaz printr-o puncie fcut sub L2 (de preferat L3-L4), tiut fiind faptul c linia ce unete
crestele iliace se afl la nivelul L4-L5. Anestezicul difuzezaz n LCR care se exteriorizeaz n momentul
ptrunderii n spaiul subarahnoidian. Se utilizeaz un volum mic de lichid (2-4 ml).
Avantaje:
Uor de efectuat tehnic
Instalare mai rapid
Bloc anestezic de bun calitate
Analgezie intraoperatorie mai bun
Toxicitate mai redus
Volum mai mic de anestezic local
Principalele complicaii ale anesteziei rahidiene sunt:
Cefaleea
Durerea la locul punciei
Toxicitatea sistemic cu manifestri cardiovasculare i neurologice
2. Anestezia peridural

introduce anestezicul n spaiul peridural, blocnd transmiterea prin rdcinile nervilor rahidieni.

Se realizeaz prin reperarea spaiului peridural i administrarea unui volum mai mare (15-20 ml) de
anestezic local

Uneori, n acest spaiu se poate introduce un cateter pentru analgezie continu.


Avantaje:
Risc mai redus de cefalee, de hipotensiune arterial
Permite prelungirea blocului dac se utilizeaz un cateter
Durat mai lung a blocului
Principalele complicaii ale anesteziei peridurale sunt:

Puncionarea accidental a durei mater


Hematomul epidural
Incidente-accidente
- Toate tipurile de blocuri de nerv sunt grevate de o serie de complicatii comune si anume:

reactii la anestezicul local sidatorate injectrii intravasculare sau supradozrii substantei, sau
nelegate de tehnic, ci de particularittile individului si manifestate prin rspuns de tip alergic.

leziuni nervoase prin traumatism la punctie sau injectarea intraneural a substantei.hematoame prin
punctie arterial.

in functie de sediul anesteziei exist si leziuni specifice pentru fiecare tip de bloc nervos.

Incidentele si accidentele rahianesteziei sunt imediate - acute (hipotensiune, paresteziiprin


interceptarea nervilor spinali, punctia unei vene epidurale, dispnee, n caz deanestezie spinal, apnee,
great, vrsturi) sau la distant (cefalee postrahianestezie,dureri de spate, retentie urinar, disfunctii
neurologice, complicatii infectioase).

Incidentele si accidentele anesteziei epidurale si caudale sunt acute (punctia durei,injectarea


subarahnoidian a substantei cu anestezie spinal total, injectareaintravascular, leziune direct a mduvei,
punctia unei vene epidurale si supradozajulanestezicului local cu efecte toxice) sau la distant (cefalee
postpunctionarea durei,infectii, hematom subdural).

Dat fiind utilizarea frecvent a cateterelor inserate n spatiul epidural sausubarahnoidian, exist o
serie de complicatii ce tin de cateter si anume: imposibilitateaintroducerii cateterului, introducerea
cateterului ntr-o ven epidural, cudarea,sectionarea sau nodarea cateterului, precum si complicatii la
distant
Blocurile anestezice periferice ale membrelor
Plex brahial pentru membrul superior
Anestezie regional i.v. (bloc Bier) injecatre de anestezic local i.v. dup un bandaj Esmarch
Anestezie troncular pentru nervii interdigitali
Blocare de nerv sciatic, femurocutanat lateral, femural, obturator pentru membrul inferior
Blocajul de nerv periferic
- Se realizeaz prin infiltrarea la nivelul proiectiei cutanate a nervului de blocat dupprealabila nfiltratie a
tegumentului la nivelul locului de punctie.Mecanismul de actiune este de blocare la nivelul transmisiei.
- Se utilizeaz pentru nervii intercostali, ulnar, median, radial, musculocutan, ilioinghinal-iliohipogastric,
femurocutantat lateral, femural, obturator, sciatic, peronier profund,peronier superficial, safen, tibial posterior, crural,
penian.
Blocajul de plex nervos
- Se realizeaz similar si actioneaz prin acelasi mecanism cu blocajul de nerv periferic.
- Se utilizeaz:

blocajul de plex cervical pentru interventii la nivelul capului si gtului;

blocajul de plex brahial ce anesteziaz membrul superior cu exceptia tegumentuluiumrului si prtii


mediale a bratului, indicat pentru interventii ortopedice sau de chirurgieplastic;

blocajul de plex lombar si de plex sacrat pentru anestezia membrului inferior indicatmai ales
pentru interventii ortopedice.
Anestezia local prin infiltraie
infiltrarea strat cu strat a regiunii care urmeaz s fie operat.
Se realizeaz prin inflitrarea tegumentului si a tesutului celular subcutanat n zonaviitoarei incizii,
afectnd etapa de recetie a stimulului nociceptiv.

Ca variant exist anestezia de cmp cu infiltrarea tegumentului de jur mprejurul zonei n care se face
incizia.Indicatiile sunt limitate la mici interventii chirurgicale. Important este cunoasterea dozei
maxime anestezice pentru fiecare substant utilizat.

Anestezia trunchiului
Anestezia intercostal infiltrarea nervilor intercostali dup fracturi costale
Analgezia interpleural administrarea de anestezic local n spaiul interpleural printr-un cateter
Monitorizarea

Monitorizarea reprezint observarea atent a functiilor vitale prin evaluare periodic


saucontinu.Initial, monitorizarea se referea exclusiv la aprecierea profunzimii anesteziei.

Ulteriorresponsabilittile anestezistului s-au lrgit semnificativ, monitorizarea incluznd nprezent


toate interrelatiile complexe care exist ntre anestezist, bolnav si echipamentulfolosit ('eternal triangle")

Aceste interrelatii includ:


- urmrirea functionrii adecvate a aparaturii de anestezie;
- urmrirea efectelor dorgurilor anestezice si a profunzimii anesteziei;
- urmrirea si controlul functiilor vitale;
- asigurarea ngrijirii pre-, intra- si postoperatorii a bolnavului.

Mijloacele de monitorizare extrem de diversificate existente n prezent pot fi mprtite nmijloace


esentiale (standard) si mijloace speciale.Monitorizarea standard se refer la mijloacele obliogatorii de utilizat n
scopul asigurriisecurittii bolnavului n functie de tehnica anestezic folosit:
A.
Pentru anestezia general monitorizarea standard include supravegherea clinicefectuat
continuu de ctre anestezist, pulsul, electrocardiograma, presiunea arterialnoninvaziv, frecventa
respiratorie, pulsoximetria, concentratia CO2la sfrsitul expiruluisi concentratia inspiratorie a oxigenului,
urmrirea temperaturii bolnavului (central siperiferic)
B.
Pentru anestezia regional monitorizarea standard cuprinde, pe lng supraveghereaclinic
efectuat continuu de ctre anestezist, electrocardiograma, presiunea arterialnoninvaziv, frecventa
respiratorie si pulsoximetria .

In functie de particularittile bolnavului si de particularittile operatiei, la mijloacelestandard se


adaug mijloacele specializate de monitorizare cum ar fi:
- determinarea intermitent sau continu a gazelor sanguine arteriale (PaO2si PaCO2);
- concentratia oxigenului, concentratia protoxidului de azot si concentratia anestezicelorvolatile n amestecul
de gaz inspirat si n amestecul de gaz expirat;- presiunea arterial invaziv (caracter introdus percutan n
artera radial, femural,axilar);
- presiunea venoas central;
- presiunea n artera pulmonar si n artera pulmonar blocat (presiunea capilarpulmonar);
- msurarea saturatiei n oxigen a sngelui venos amestecat (sngele din arterapulmonar);
- msurarea debitului cardiac invaziv, cu ajutorul cateterului Swan-Ganz prin metodatermodilutiei, sau
noninvaziv, cu ajutorul ecografiei transesofagiene;- urmrirea electroencefalogramei, a potentialelor
evocate;
- urmrirea presiunii intracraniene etc.