Sunteți pe pagina 1din 14

Reflectii asupra

Apostolului Toma
Text: Ioan 20:24-29
Denumirea mesajului: Reflectii asupra Apostolului Toma
Scopul mesajului: Trairea crestina dupa modelul apostolic

I. INTRODUCERE

1. O GRESEALA DE INTERPRETARE
◦ Exista in popor o asociere interesanta la numele apostolului Toma, care nu stiu
exact cat de adevarata este. Pe baza textului din Evanghelia dupa Ioan, Toma a
inceput sa poarte denumirea populara de 'Toma Necredinciosul'. O privire mai
atenta insa asupra intregi relatari a invierii Domnului Isus Christos arata ca el
poarta pe nedrept acest titlu atasat de numele sau. Spre exemplu in primele 10
versete ale cap 20 din Ioan, ne arata ca Petru si Ioan au vazut mormantul gol, insa
nu pricepeau ca dupa Scriptura, Isus trebuia sa invieze din morti (vers 9). Asta pe
langa marturia femeilor care-L vazusera pe Mantuitorul inviat, unde Luca ne arata
in Evanghelia sa ca nu doar cei doi, ci toti ucenicii nu au crezu nici un cuvant,
socotind ca sunt doar basme (Luca 24:11). Probabil ca daca ar trebui sa numim pe
cineva necredincios, atunci fie sunt toti apostolii, fie numai este nici unul. Ba inca
am putea spune ca pe langa marturia invierii din partea femeilor, ceilalti au vazut
cu ochii lor mormantul gol si dovezi clare ale invierii lui Isus, pe cand Toma doar a
auzit. Deci, cine este in cele din urma mai necredincios ?
◦ O alta interpretare gresita care a dus la impamantenirea acestei conceptii despre
Toma, este traducerea eronata a unor termeni din greaca si slavona, de pe unele
icoane mai vechi. (una dintre ele este si cea pe care o vedeti acum proiectata).
Inscriptiile de pe aceste icoane au fost deseori traduse 'Toma necredinciosul' pe
cand traducerea exacta din limba greaca a denumirii icoanelor este 'Atingerea lui
Toma' iar din limba slavona traducerea este 'Increzatorul Toma'.

2. TOMA APOSTOLUL LUI CHRISTOS


◦ In continuare as dori sa privim la acest slujitor al lui Dumnezeu fara nici un fel de
prejudecata prestabilita de cultura in care traim. As dori din toata inima sa ne
lasam fiintele conduse si inspirate de acest ucenic a lui Isus, pt ca si noi sa putem
sa-i urmam exemplul, pt ca portretul lui Toma trebuie conturat in mai mult decat
un pasaj biblic. Toma este mai mult decat ce vedem la Invierea lui Christos,
personalitatea lui, caracterul lui fiind creionate in cateva pasaje cheie.
◦ Pt studiul acesta vom folosi cateva surse ale cunoasterii umane, dintre care mai
presus de toate este bineinteles Cuvantul lui Dumnezeu, Sfanta Scriptura, Biblia.
Pe alocuri vor fi presarate informatii extrabiblice, din istoria scrisa dar si din
istoria orala, Traditia. Spre sfarsit ne vom retrage spre pasajul acesta din Ioan 20,
pt a concluziona ideile de baza pt sarbatoarea aceasta a duminicii lui Toma. In
speranta ca vom invata lucruri folositoare pt viata noastra de credinta, sa pornim
dar pe urmele Apostolului Toma.

II. CUPRINS

1. TOMA, OMUL
◦ Conform Traditiei, apostolul Toma s-a nascut in Galilea, in orasul Pansada, in jurul
anului 1 d.H. Deja avem doua asemanari cu Mantuitorul din aceste date – este
galilean si avea aceeasi varsta cu El – dar despre asemanarile acestea si modurile
diferite in care au fost abordate ele o sa vorbim mai incolo. Nu stim prea multe
despre viata lui dinainte de a-L cunoaste pe Domnul, insa o scriere gnostica din sec
2-3 atribuita lui Toma spune ca meseria lui era constructor si tamplar. Alte traditii
sustin ca el ar fi fost pescar, probabil prieten cu ceilalti ucenici-pescari.
◦ Numele lui indica o asemanare izbitoare cu cineva sau o eventuala realatie de
rudenie cu cineva anume. In Ioan 11:16, evanghelistul il prezinta ca fiind Toma, zis

Geaman, porecla aceasta (in greaca didumos – Διδυμος) cat si numele sau care este

de origine haldeana (tomas – Θωμας), inseamna unul si acelasi lucru: geaman. De


fapt ceea ce noi numim porecla, este de fapt o transliterare a numelui sau, intr-o
limba de circulatie mai vasta, greaca koinea. Insa de ce purta un astfel de nume sau
porecla? Cine si de ce i-a daruit acest nume sau porecla ?
*Sau facut multe speculatii pe aceasta tema, dintre cele mai variate. Unii sustin o
varianta foarte simpla si cea mai credibila probabil, si anume ca Toma ar fi avut un
frate geaman, de aceea a capatat aceasta porecla. O alta varianta destul de
credibila este si aceea ca el s-ar fi asemanat izbitor cu cineva anume, fara sa fie
neaparat inrudit cu acesta, de aceea a capatat aceasta porecla. Daca porecla a fost
primita in cadrul grupului ucenicilor, - lucru deloc surprinzator avand in vedere ca
Simon (zis Petru), Iacov si Ioan (Fii Tunetului), Matei (vamesul), Natanel
(Bartolomeu), Simon (zelotul sau canaanitul), Iuda (Tadeu) si Iuda (iscariotul),
adica toti cu exceptia lui Filip aveau precle - atunci asemanarea care i-a adus
porecla poate sa fie fie cu unul dintre ucenici, fie chiar cu Mantuitorul, dupa cum
sugereaza unii. Mie imi place sa cred aceasta varianta, lucru care ma provoaca sa-l
privesc pe acest apostol ca asemanandu-se mult cu Domnul, si in acelasi timp
cercetandu-ma pe mine ca sa vad cum sunt in asemanarea mea cu persoana Lui.
*Altii, cu vederi mai liberale, cred ca acest frate geaman a lui Toma era chiar Isus.
Mai devreme am spus despre asemanarile dintre Domnul si Toma, si am promis ca
vom vorbi despre asta. Cei care cred ca Toma este fratele geaman a lui Isus, isi
bazeaza afirmatiile pe doua lucruri. Prima este o scriere apocrifa cu caracter
gnostic din sec 2-3, descoperita in Egipt la Nag Hammadi, care poarta numele de
Faptele lui Toma. Aici s-a gasit scris acest pasaj:

Apostolii au aruncat sortul ca sa vada unde sa mearga fiecare,


iar lui Toma, fratele geaman a lui Isus, i-a cazut India.

O a doua sursa de informatie prin care se doreste dovedirea faptului ca Toma este
fratele geaman a lui Isus este descoperirea arheologica recenta care a avut loc in
Ierusalim. Simcha Jacobovici si Pellegrino au scris o carte despre aceasta
descoperire, care poarta numele Mormantul familiei lui Isus. Aici, sub Ierusalimul
de azi, s-a descoperit un mormant (numit de arheologi Talbiot Tomb) al unei familii,
capul familiei fiind un anume Iosif, iar unii din cei inmormantati acolo poarta
nume asemenea fratilor lui Isus. Unul dintre sarcofagii este inscriptionat ca fiind a
lui Yehuda fiul lui Yeshua (aici in traducere asa pretinsul nume a lui Toma este
Iuda) pe care ei il interpreteaza ca fiind numele adevarat a lui Toma, dupa cum
apare el prezentat in Evanghelia dupa Toma, o alta scriere gnostica descoperita la
Nag Hammadi.

Acestea sunt cuvintele secrete spuse de Isus si inregstrate de


Didimos Iuda Toma.

Exista insa obiectii serioase la aceste pretentii absurde. In primul rand scrierile
gnostice descoperite la Nag Hammadi, printre care Evanghelia si Faptele lui Toma,
sunt atribuite apostolului dar nu sunt scrise de el, autorul acestora mintind
intentionat ca sunt scrise de Toma ca sa confere credibilitate. Acestea fac parte din
categoria scrierilor necanonice, apocrife sau pseudo-epigrafe, si nu pot avea
credibilitate teologica sau istorica. Data scrierii lor este undeva intre anii 180-230
d.H., moment in care Toma era de mai bine de 100 de ani mort, deci nu avea cum sa
le fi scris el. Prin faptul ca este o incercare de inselare, aceste scrieri nu pot avea
credibilitate, fiind socotite mincinoase. Cealalta obiectie este cu privire la ceea ce se
considera a fi mormantul familiei lui Isus, dar care nu este si nici nu poate fi, atata
vreme cat avem izvoare istorice care atesta ingroparea anumitor membrii ai
familiei lui Isus in alte parti. De altfel, mormantul putea fi al multor familii, numele
Iacov, Iuda, Iosif, Maria fiind foarte comune in vremea aceea.
*Exista si alte controverse legate de numele lui Toma si de modul in care apare el
descris in unele scrieri antice – as aminti doar ca bazat pe cele doua scrieri gnostice
amintite mai sus, unii au facut speculatii ca de fapt Toma ar fi insusi Isus, iar altii
au conchis ca Toma ar fi unul si acelasi cu apostolul Iuda fiul lui Iacov - dar toate
acestea sunt pura fascinatie.
◦ As vrea sa inchei aici acest capitol despre omul Toma - pt a putea continua sa
vorbim despre Toma crestinul - , tragand doar cateva scurte concluzii. Omul Toma
este invaluit intr-un nor ce nu ne lasa sa-l cunoastem prea bine. Ceea ce putem sa
cunoastem despre el este ca din aceasta obscuritate a iesit urmandu-L pe Domnul
Isus, cu care fara indoiala a ajuns sa se asemene leit. Dintr-un om obisnuit a ajuns
un urmas convins al lui Christos. Invatam si noi de la Toma ca si noi venim din
obscuritate, inconjurati de obisnuit, si putem sa fim transformati in umblarea
noastra cu El devenind asemenea Lui. Poate ca nu va observa multa lume asta, dar
cu siguranta vor observa ceilalti care-L cunosc pe Isus, asa cum au observat si in
cazul lui Toma, poreclindu-l Geamanul.
*Apostolul Pavel ne indeamna sa crestem in asemanarea cu Christos, cand ne
spune ca noi toti privim cu fata descoperita ca intr-o oglinda slava Domnului si
suntem schimbati in acelasi chip cu al Lui, din slava in slava, prin Duhul Domnului
(2 Cor 3:18). Acest tip de ingemanare cu Christos trebuie sa fie si tinta noastra, caci
lucrarea lui Dumnezeu in viata noastra consta tocmai in lucrul acesta, dupa cum
este scris: Caci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dintainte, i-a si hotarat mai dinainte
sa fie asemenea chipului Fiului Sau ...(Rom 8:29). Scopul lui Dumnezeu este ca noi
sa devenim ca Fiul Sau: sa avem acelasi fel de gandire (Fil 2:5 – Sa aveti in voi
gandul acesta care era si in Christos Isus...); sa fim condusi de acelseasi sentimente
de iubire (Ioan 15:12 - ...sa va iubiti unii pe altii cum v-am iubit Eu); sa avem acelasi
fel de vietuire (1 Ioan 2:6 – Cine zice ca ramane in El trebuie sa traiasca si el cum a
trait Isus) si multe altele ca acestea. Prin Sfanta Scriptura, prin rugaciune, prin
partasia la biserica si in case, prin slujire, prin experientele vietii, Dumnezeu
lucreaza prin Duhul Sfant la schimbarea noastra dupa chipul Domnului nostru
Isus Christos. Toate acestea ne transfigureaza dupa imaginea Mantuitorului, iar noi
suntem chemati sa participam la aceasta lasandu-L pe Dumnezeu sa lucreze.
Domnul sa ne ajute ! Amin !
2. TOMA, CRESTINUL
◦ Momentul intalnirii cu Domnul Isus nu reiese din textele biblice, dar poate fi
identificat in doua feluri.
*Avand in vedere ca Toma era galilean, probabil ca s-a intalnit cu Domnul in
perioada in care Acesta strabatea Galilea si predica in sate. Dupa cele 40 de zile de
post in pustie, evanghelistul Matei in cap 4 al evangheliei sale ne spune ca Isus s-a
intors in Galilea. Dupa ce a chemat patru ucenici la marea Galilei (Andrei, Petru,
Iacov si Ioan) a mers mai departe la Betsaida unde a gasit pe Filip si pe Natanael
(Ioan 1:43-51). Evanghelia dupa Luca aseaza apoi in ordine cronologica chemarea
lui Matei vamesul, pe cand El predica in Capernaum. Pana aici avem descrise 7
chemari directe ale Mantuitorului la ucenicie, si sunt singurele descrise de cei 4
evanghelisti. Este foarte probabil ca in perioada asta, Toma sa fi fost chemat si el,
sau sa vina si sa urmeze pe Domnul din proprie initiativa. In Matei 4: 25, ni se
spune ca in turneul acesta prin localitatile din Galilea, Domnul a atras o mare
multime de ucenici care-L urmau peste tot, printre care se afla si Toma. Banuiala
este ca daca Toma a fost chemat la fel ca ceilalti 7 ucenici, atunci probabil lucrul
acesta s-a intamplat imediat dupa chemarea lui Matei in Capernaum.
*Lucrul acesta poate fi sustinut daca privim lista celor 12 apostoli alesi de Domnul
din Luca 6:12-16. Am spus mai sus ca in evanghelii sunt prezentate chemarile doar
a 7 dintre cei 12 apostoli, acestia fiind si primii ucenici ai Domnului. In lista
apostolilor, acestia figureaza ca fiind primii 7 alesi. Al saptelea este Matei vamesul,
iar imediat dupa acesta se afla Toma, lucru care atesta din nou pozitionarea
chemarii la ucenicie a acestuia in perioada imediat urmatoare misiunii in
Capernaum.
*Daca Toma a fost cu adevarat arhitect constructor, dupa cum sugereaza traditia,
atunci urmarea lui Christos a adus cu sine mari sacrificii pt el, fiind nevoit sa-si
abandoneze toate proiectele. El se incadreaza astfel perfect atat in tiparul
ucenicilor care au lasat totul si au mers dupa Isus, dar si in ceea ce Domnul spunea
despre adevarata urmare a Sa: Daca vrea cineva sa vina dupa Mine sa se lepede de
sine, sa-si ia crucea in fiecare zi si sa ma urmeze. Ucenicia l-a costat mult pe Toma,
asa cum trebuie sa ne coste si pe noi.
◦ Toma insa nu a fost doar un ucenic care a ascultat chemarea jertfitoare la urmarea
lui Christos, el a fost gata sa si moara pt Domnul, demonstrand un curaj enorm in
umblarea cu El. In Ioan 11 este descris momentul premergator invierii lui Lazar,
momentul in care Isus aude de vestea ca Lazar sta sa moara. Tocmai Domnul
plecase din Iudea pt ca fariseii cautau sa-L omoare, cand aude aceasta veste si
hotareste sa se intoarca acolo. Ucenicii riposteaza la aceasta idee si in versetul 8 il
mustra pe Invatatorul. Raspunsul lui Toma este unul diferit de cel al ucenicilor, el
spunand: Haide sa mergem si noi si sa murim impreuna cu El (Ioan 11:16).
Contrastul dintre el si ceilalti ucenici este izbitor, denota din partea lui un spirit
temerar, aventurier plin de curaj, dornic sa-L urmeze pe Domnul oriunde.
*Acest pasaj se leaga in mod indirect de inca unul din evanghelia lui Ioan, in cap
14, unde Toma iese din nou in evidenta in acelasi context ca si aici, urmarea lui
Christos. Deschideti la Ioan 14. Aici Domnul vorbeste despre faptul ca El va pleca
sa pregateasca un loc ucenicilor Sai, insa fara sa specifice ca acel loc este raiul. Apoi
Domnul face afirmatia aceasta in vers 4: Stiti unde ma duc si stiti si calea intr-acolo.
Bineinteles ca niciunul dintre apostoli nu stia despre ce vorbeste Isus, nici despre ce
loc vorbea si nici despre calea catre acel loc, dar singurul care deschide gura sa-si
exprime aceasta stare de confuzie este Toma. Cand vine vorba de a urma pe Isus
Toma este singurul dintre apostoli care nu doar ca este dispus sa o faca cu pretul
vietii, dar este si cel care vrea sa stie sigur cum poate sa-L urmeze. Pt Toma aceasta
confuzie, despre locul in care trebuie sa ajunga ca sa fie cu Domnul si calea pana
acolo, il sperie, pt ca el vrea sa fie sigur ca ajunge unde trebuie ca sa fie cu Isus. In
ciuda modului in care astazi Toma este privit, portretul biblic al acestuia ne
descopera un om care avea o pasiune in al urma pe Christos. Pt el este foarte
important ca sa mearga dupa Domnul, si daca cumva umblarea lui dupa Isus
devenea confuza, el cauta certitudinea adevaratei umblari cu Dumnezeu. Nevoia de
certitudine l-a facut ca la inviere sa nu creada pana nu va vedea si pipai trupul
Mantuitorului. Vom aborda aceasta problema mai tarziu. Eu sunt Calea, Adevarul
si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine – sunt dintre cele mai renumite si
citate cuvinte din Biblie. Ele desopera ca Christos este singurul mod posibil de a
ajunge la Dumnezeu, insa acest mod nu ni s-ar fi facut atat de clar noua azi, daca
nu ar fi fost acel om confuz care dorea cu ardoare sa stie cum sa-L urmeze pe Isus.
Toma este spiritul crestinesc de urmare a lui Christos in adevar si certitudine, chiar
pana la moarte daca este cazul.
*Istoria consemneaza prin Eusebiu dar si altii acelasi spirit la Toma, el fiind dupa
cate se pare singurul dintre apostoli care a plecat sa predice in afara Imperiului
Roman, ajungand dupa cum sustin unii pana in Partia (Iran),India si chiar China.
El a ajuns in cele din urma sa-L urmeze pe Domnul chiar pana la moarte, fiind
martirizat la porunca imparatului Muzdie care se maniase pe Toma caci din
pricina predicarii lui, multi oameni s-au crestinat lepadand vechile lor religii
pagane, printre acestia numarandu-se chiar si sotia acestuia, imparateasa
Migdonia si fiul sau Azan. Traditia spune ca Toma a fost dus intr-o cetate unde
cinci soldati l-au strapuns cu sulitele pana la moarte.
◦ Privind la Toma si la viata sa cu Christos ne minunam. Atat chemarea sa la ucenicie
cat si urmarea Domnului sunt adevarate pilde de urmat pt noi astazi. In societatea
post-moderna, o societate consumista in care materialismul este noua religie care
guverneaza, crestinul devine si el tot mai secular, adica tot mai asemanator lumii.
Rar mai auzi astazi de crestini care au parasit totul pt a-L urma pe Christos, asa
cum a facut Toma, si in acelasi timp observi ca tendinta majoritatii ucenicilor de azi
este de a munci pe branci de dimineata pana seara, de a cauta si fructifica ocaziile
cele mai banoase, pt a-si forma o viata cat mai indestulatoare, dar in acelasi timp si
total diferita de cea a lui Isus si a ucenicilor sai. Ucenicia crestina de azi nu mai
include ideea de sacrificiu – financiar, personal, familial – asa cum era ea inteleasa
la inceput. Azi, lepadarea de sine, purtarea crucii in fiecare zi, renuntarea la tot,
pasiune pt urmarea lui Christos – lucruri pe care Toma le-a imbratisat cu drag
cand a devenit ucenicul Domnului – ne sunt straine total. Ucenicia de azi trebuie sa
fie una confortabila, care sa nu deranjeze prea mult vietile noastre, in care noi sa
fim inca liberi sa ne urmam orientarile noastre pamantesti. Numai ca aceasta nu
este adevarata urmare a lui Christos, insa mai grav este ca spre deosebire de Toma
noi ne complacem in aceasta stare de confuzie, nu cautam sa stim care este
adevarata cale, care este adevarata viata a uceniciei. Daca astazi privim la Toma, si
vedem acest om inflacarat in urmarea lui Christos poate ca ar trebui sa ne
intrebam serios cine este adevaratul necredincios, el sau noi ? Toma necredinciosul
sau Alex necredinciosul ? Eu deseori ma intreb serios daca umblu in adevar cu
Domnul sau umblu dupa mersul lumii acesteia. Aceasta intrebare frecventa cred ca
ma tine in viata, ma readuce mereu la adevarata ucenicie in desele mele indepartari
de modelul biblic. Ma rog fierbinte ca si pe noi sa ne insufleteasca aceeasi pasiune
in urmarea Domnului pe care a avut-o Toma, ucenicia noastra sa fie una biblica si
nu una lumeasca. Amin !

3. TOMA, APOSTOLUL
◦ Pana acum am privit la Toma si la exemplul sau de om, dar si la Toma ucenicul lui
Christos. In continuare as dori sa mai privim la inca un aspect din viata sa, acela al
slujirii lui Toma, al apostolatului sau. Trebuie insa sa fac o precizare importanta
inainte de a incepe. Vom privi la niste liste si la modul in care este pozitionat Toma
in aceste liste ale apostolilor, precum si la diferentele dintre liste, si vom trage unele
concluzii. Unii vor crede a fortez textul cu interpretarea acestor pozitii ale lui Toma
in listele cu apostolii. Vreau sa fac clar ca exista un rationament in aceste liste in
mintea celor ce le-au scris si eu caut sa inteleg rationamentul. Petru, Iacov, Ioan si
Andrei sunt intotdeauna prezentati primii patru dintr-un rationament clar pe care
nu-l dezbatem aici. La fel si Iuda Iscarioteanul este totdeauna situat ultimul in
listele acestea si cu totii putem intelege de ce se intamla asta. La fel cred ca daca
exista un rationament pt acestia, atunci trebuie sa existe si pt ceilalti si deci inclusiv
pt Toma. Nu cred ca ei sunt aruncati la voia intamplari in aceste liste, si cred ca
Duhul Sfant ne indeamna pe noi sa cercetam Scripturile caci El ne vorbeste in acest
proces de cautare a intelesurilor spirtuale aplicabile la viata noastra.
*Toma se numara intre cei doisprezece dintre cei pe care Domnul Isus i-a ales din
numarul tuturor ucenicilor sai, si pe care i-a numit apostoli. Aceasta triere a
ucenicilor in vederea apostolatului este descrisa in doua dintre cele patru
evanghelii: Matei 10:1-15 si Luca 6:12-16. Trebuie facuta o distinctie clara intre ce
inseamna ucenic a lui Christos si apostol a lui Christos. Un apostol este in acelasi
timp din numarul ucenicilor si continua sa fie un ucenic al Lui, insa un ucenic nu

inseamna ca este automat si un apostol. Cuvantul grecesc apostolos (αποστολος), asa


cum este el tradus si explicat de Dictionarul lui Strong, inseamna emisar, delegat, in
sensul oficial de ambasador. Multi din prea-marea mandrie au omis faptul ca
cuvantul original descria o oficialitate de stat, si au preferat sa ofere un sens
general acestui cuvant prin traducerea literara unul care este trimis. Cu alte
cuvinte, toti au dreptul sa se proclame apostoli, pt ca toti sunt trimisi in egala
masura de catre Christos. Noi sustinem ca exista o diferenta intre apartenenta la
lucrarea apostolica pe care o impartasim cu totii ca si ucenici ai Domnului, si slujba
de apostol care este data unui numar restrans de ucenici, cu scopul de a conduce
aceasta lucrare apostolica. Putem sa fim numiti si noi apostoli – asa cum Barnaba si
Iacov fratele Domnului sunt numiti in biblie – insa datorita afilierii noastre la
lucrarea apostolica alaturi de un apostol – in ambele cazuri atat Barnaba si Iacov
sunt numiti apostoli prin asocierea lor cu Pavel si Petru care erau apostoli si prin
implicarea lor directa cu acestia in lucrarea apostolica (vezi Fapte 14:14 si Gal
1:18-19; 2:7-9). Totodata, dinstinctia dintre apostoli si ceilalti ucenici este facuta si
prin deosebita inzestrare primita de la Mantuitor, asa cum ne este explicata ea in
Matei 10:1: ... le-a dat putere sa scoata afara duhurile necurate si sa tamaduiasca
orice fel de boala si orice fel de neputinta. Deci, Toma se numara printre cei 12
apostoli special alesi, inzestrati si trimisi cu o misiune specifica.
*Locul sau in in cele trei liste cu apostolii – aici fiind inclusa si cea din Fapte 1:13,
dar care n-are legatura cu alegerea sa ca apostol – variaza. In Matei el ocupa locul
al saptelea, facand pereche cu insusi povestitorul evangheliei, in trimiterea sa in
satele in care avea sa treaca Isus. Modul in care ii aseaza Matei pe apostoli este in
perechi de cate doi, reprezentand forma de misiune la care ei au fost chemati de
Domnul. Ca si povestitor al acelor evenimente, cu siguranta Matei a simtit o
legatura speciala cu Toma, datorita misiunii pe care au facut-o impreuna. Cred ca
Matei a avut o deosebita consideratie pt Toma. Spun asta bazat pe diferenta dintre
pozitia lui Toma in Evanghelia dupa Luca si cea a lui Matei. In Luca, Toma apare
al optulea apostol ales, imediat dupa Matei, insa aici in Evanghelia dupa Matei
Toma apare al saptelea ales, inainte de Matei. Diferenta o consta in subiectivitatea
cu care priveste Matei acest eveniment fiind el insusi implicat, si obiectivitatea lui
Luca care privea evenimentul detasat. Matei il pune pe Toma mai presus de sine,
atat prin faptul ca-l aseaza pe o pozitie superioara in alegerea lui ca apostol, dar si
prin faptul ca in perechea misionara pe care cei doi o formau, Toma este mentionat
primul, dupa care este Matei, lucru care arata ca in acest tandem misonar, Toma
avea pozitia de lider. Deci, Matei nu-l vede pe Toma doar un apostol superior ci si
un lider-misionar superior lui. Subiectivismul lui Matei este unul care denota
smerenia evanghelistului dar si deosebita consideratie pe care acesta o avea pt
Toma.
*Toma a fost insa asa cum l-a vazut Matei. El a fost un apostol deosebit iar lucrarea
sa misionara este greu de egalat de catre oricine dintre ceilalti apostoli, indraznesc
sa spun chiar si de catre Pavel insusi. Sfantul Ioan Gura de Aur il descrie pe Toma
tocmai in termenii acestia:

Toma, fiind odată mai slab în credinţă faţă de ceilalţi apostoli, prin
Harul lui Dumnezeu, a trudit cu mai mult curaj, cu mai mult zel şi
fără odihnă decât toţi ceilalţi, astfel încât a propovăduit aproape
peste tot pământul, netemându-se să ducă Cuvântul lui Dumnezeu
popoarelor sălbatice.

*Apostolatul lui Toma a iesit in evidenta datorita misionarismului sau. Vedem asta
in Ioan 21, povestit sugestiv prin analogii discrete. Imediat dupa episodul din Ioan
20, cand Isus apare special pt Toma, evanghelistul povesteste de o inca aparitie a
Domnului la marea Tiberiadei. Aici se povesteste inca o pescuire minunata pe care
o fac ucenicii la cuvantul lui Isus. Trebuie insa sa retinem care este caracterul
precedent al pescuirilor acestea. In Luca 5, dupa ce Petru prinde o gramada de
pesti la porunca lui Isus, Domnul il cheama pe apostol prin cuvintele de acum
incolo vei fi pescar de oameni (Luca 5:10). Deci, pescuirea avea in sine intelesul
acesta al misionarismului. In acelasi sens este prezentata povestirea si aici in Ioan
21, a misionarismului. Problema insa este interesanta si un pic diferita aici, chiar
daca mesajul este acelasi. Pescarii arunca mreaja la comanda lui Isus, in partea
dreapta a barcii, si prind 153 de pesti mari. Apoi Isus ii cheama pe ucenici sa
manance din ceea ce era deja pregatit de El, insa ii pune si pe ei sa participe la
aceasta cina cu ceva din ceea ce ei au prins. Povestirea este interesanta, morala este
la fel si suna ceva de genul: la ospatul lui Christos trebuie sa participi si tu cu ceva.
Isus ti-a dat mreaja evangheliei pe care sa o arunci la comanda Sa, in locul specificat
de El, pt ca multe suflete sa capete mantuirea. Cam asta ar fi mesajul transmis de
Isus la pescuirea de la marea Tiberiadei. Cei care au fost acolo au inteles asta.
Toma era si el acolo, si in lista aceasta el ocupa pozitia cea mai avansata in care il
vom gasi vreodata, al doilea dupa Petru. In mod normal, asa cum gasim scris in
evanghelii, dupa Petru trebuiau sa apara in ordinea fireasca Iacov si Ioan, apoi
Natanael si abia apoi Toma. Insa aici, in contextul acesta al misiunii Toma este
fruntasul, doar Petru fiindu-i inainte, datorita insarcinarii speciale de deschizator
de usi pt mantuire. Toma este misionarul inversunat, primul dintre pescarii de
oameni, un misionar excentric plin de pasiune pt cei pierduti. A vazut-o Matei cand
l-a situat in lista apostolilor si ca lider a duoului misionar, a vazut-o Ioan cand l-a
situat primul dintre apostolii care au raspuns la chemarea profetica a lui Petru de a
pescuii si o vedem si noi.
*Deja am amintit ca Toma a fost singurul dintre apostoli care a misionat in afara
imperiului Roman.Traditia sustine ca atunci cand sortiul a cazut pe Toma ca va
merge la neamurile cele mai indepartate, necunoscute si salbatice, acesta a plans si
s-a tanguit, insa Domnul Isus i-a aparut intr-o viziune si l-a intarit in chemarea
aceasta. El a plecat acolo, folosindu-se de meseria de arhitect-constructor, timp in
care predica evanghelia in multe cetati. Multi s-au pocait la predicarea sa, printre
care si imparatul Gundafor, pt care fusese angajat sa lucreze. El a jucat si un rol
important in legenda imparatului Abgar al Edessei.
◦ Am privit la doua liste si la locul lui Toma in acestea, tragand unele concluzii
importante cu privire la apostolatul lui. Daca ne-am uitat cum il prezinta Matei si
Ioan, si am vazut ca ei cauta intr-un mod subtil sa scoata in evidenta caracterul
misionar al apostolului, as vrea sa mai privim la inca doua liste in care se gaseste
Toma, de data aceasta din cele doua scrieri ale lui Luca, Evanghelia si Faptele Ap.
*Deja am spus ca Matei il pozitioneaza pe Toma al saptelea in ordinea apostolilor,
iar in lista lui Luca el figureaza al optulea. Diferenta am spus ca poate sa o constea
in obiectivismul sau subiectivismul scriitorilor, dar ar mai putea fi alta explicatie.
Matei isi prezinta lista apostolilor in momentul in care Isus ii trimite in satele
dinaintea Lui, doi cate doi. Insa asta nu inseamna neaparat ca atunci a fost
momentul alegerii celor doisprezece. Ba chiar textul inclina sa te faca sa crezi ca
alegerea avusese deja loc inainte de acest eveniment, pt ca Matei incepe spunand ca
Isus a chemat la El pe cei doisprezei ucenici ai Sai, ceea ne face sa credem ca deja
grupul celor doisprezece exista de ceva timp. Luca pe de alta parte prezinta
alegerea celor doisprezece in cap 6, imediat dupa ce Domnul Isus isi termina
turneul in Galilea, cu trei capitole mai tarziu, in cap 9, el prezinte trimiterea lor in
misiune. Ce vreau sa spun prin aceasta ? Daca in momentul alegerii celor 12, Toma
ocupa pozitia a opta, dupa ceva vreme de umblare cu Isus, Toma a mai urcat o
pozitie, ajungand al saptelea apostol. In ultima lista, cea din Fapte 1:13, adica dupa
invierea Domnului si inaltarea Lui la cer, Toma este al saselea apostol prezentat.
*A inceput al optulea, pe parcurs a avansat al saptelea, in cele din urma devenind
al saselea in ierarhia apostolica. Nu cred ca el avut vreodata de gand sa depaseasca
alti apostoli, insa ceea ce vreau sa spun prin clasificarea aceasta este ca Toma a
excelat, a urcat, a crescut. Trebuie sa intelegem un lucru, excelarea lui Toma nu era
una egoista din mandrie, ci una in relatia cu Isus. Sa tinem minte ca primii 4
apostoli reprezenta grupul cel mai intim al Mantuitorului, intotdeauna Isus lua cu
El pe Petru, Iacov, Ioan si Andrei. Gradul relatiei Domnului cu acestia 4 era mai
mare decat cu ceilalti ucenici. Toma avanseaza in relatia lui cu Isus, exceleaza, urca
spre un grad mai inalt.
*Eu cred cu taria ca experienta lui Toma la Invierea lui Isus, a fost hotaratoare
propulsandu-l mai aproape de Christos, facandu-l sa urce inca o pozitie in relatia
cu El. Am promis inca de la inceput ca spre final ne vom intoarce sa privim la
textul care l-a facut celebru pe Toma, si asta caut sa fac acum. Diferenta dintre
Toma si ucenici la Invierea lui Isus nu este nicidecum nivelul de credinta, pt ca toti
au fost necredinciosi la urma urmei. Diferenta o consta in experimentarea lui
Christos cel Inviat din morti. Ucenici au avut o experienta comuna a lui Isus cel
inviat – Isus aratandu-se in mijlocul lor tuturor -, insa Toma a avut parte de o
experienta personala – a doua oara Isus a venit special pt Toma. Aceasta
experimentare personala a lui Isus cel inviat a produs in viata apostolului crestere,
maturizare, urcand inca o treapta in relatia sa cu Mantuitorul.
◦ Cateva concluzii sunt necesare si la acest ultim punct al studiului, in care am privit
la Toma, apostolul lui Christos. Caracterul slujirii sale este misionarismul puternic
al apostolului. Textele biblice, experientele uceniciei sale, istoria si observatiile
teologilor, atesta pt noi astazi ca Toma nu a fost nicidecum un necredincios, ci ca a
avut, la fel ca si ceilalti apostoli, la fel ca si noi indraznesc sa spun, momente de
indoiala. Toma a fost un adevarat misionar, un adevarat vestitor a lui Christos,
devotat apostoliei sale. Saptamana asta discutam cu un frate din biserica (fratele
Nelu Alexandru) si fratele isi exprima frustrarea si dezamagirea ca cei mai multi
dintre batranii bisericii – si eu asa adauga ca cei mai multi dintre noi in general –
nu prezinta o ravna in vestirea evangheliei, in ciuda anilor de poacainta acumulati
si a experintelor pe calea Domnului. Daca Toma a fost un necredincios, atunci
astazi trebuie sa ne lasam provocati de acest necredincios, ca sa capatam ravna pt
lucrarea evangheliei. Am spus ca noi nu suntem apostoli in adevaratul sens al
cuvantului, dar suntem biserica apostolica, suntem asociati la aceeasi lucrare
apostolica cu Toma si cu ceilalti apostoli, suntem angajati la marea trimitere, aceea
de a face ucenici, de a vesti evanghelia, de a fi martori. Sa pastram spiritul misionar
mostenit de la Toma, sa-l cultivam in viata noastra si astfel il vom preamari pe
Dumnezeu, prin Domnului nostru Isus Christos. Merge-ti ne spune Mantuitorul
azi! Sa luam exemplu de la Toma, care a folosit meseria sa de constructor ca sa fie
purtat in locurile in care Dumnezeu planuise ca el sa fie martorul Sau. Sa lasam ca
umanitatea noastra si modul in care Dumnezeu se foloseste de evenimentele din
viata noastra – scoala in alta localitate, serviciu, o boala ce te trimite la spital,
mersul cu ziua la munca, angajatul oamenilor cu ziua, chiar lucrurile simple
precum cumparatul de la magazin – sa devina rampe de lansare in lucrarea
misonara-apostolica la care am fost chemati. Istoria acestei biserici ne spune clar ca
Dumnezeu foloseste umanitatea noastra pt a lucra si a se proslavi. Biserica de aici
se datoreaza unor porcari care au venit aici manati de nevoia de a lucra ca sa-si
castige painea si care au vorbit oamenilor despre Christos. Sa ne lasam angajati,
condusi si disponibili ca in toate sa urmarim implinirea planului misionar al
Mantuitorului nostru drag si scump.

III.INCHEIERE

1. DOMNUL MEU SI DUMNEZEUL MEU


◦ Si nu uitati sa excelati! Uneori ne multumim cu starea in care ne gasim, si nu
cautam sa crestem in relatia noastra cu Isus. Toma a excelat, treapta cu treapta el a
urcat tot mai apropape de acea relatie intima cu Isus. Sa nu ne plafonam, caci
acesta este un semn clar ca mergem in regres. Directia este una singura, in sus, tot
mai aproape de Domnul Isus. Daca simti azi ca sufletul tau a dat inapoi in relatia
cu Domnul, sau daca simti ca nu cresti, nu te maturizezi deloc, nu excelezi, nu
avansezi, cere-I azi sa-ti inoiasca duhul. Cere azi sa-L experimantezi pe El intr-un
mod nou prin intermediul Scripturii, a rugaciunii, a postului, a partasiei, a rutinei
zilnice, a evenimentelor personale cu care te confrunti. Daca simiti ca ramai pe loc,
este momentul sa te intalnesti iarasi cu Christosul cel viu, sa il atingi intr-un mod
nou si credinta ta sa se revigoreze, iar tu sa te apropii de El, asa cum afacut-o
Toma. Spune-i azi: Isuse, Tu esti Domnul meu si Dumnezeul meu ! El este aici,
inviat dintre morti, ca sa-ti dea din nou o credinta vie. Vorbeste cu El !

2. RUGACIUNE