Sunteți pe pagina 1din 111

Capitolul 5

Metoda derivativei presiunii

5.1. Derivativa presiunii


Au fost aratate avantajele ca si neajunsurile curbelor etalon:
avantajul principal se referea la faptul ca o singura curba poate
trata un intreg test, iar
neajunsul principal se referea la reprezentarea log log care
face dificila observarea variatiilor mici de presiune.
Metoda curbei etalon pentru analiza datelor unui test de sonda
a fost dezvoltata pentru a permite identificarea regimurilor de
miscare in timpul perioadei dominate de efectul inmagazinarii si
al miscarii intr-un zacamant de intindere infinita. Asa cum s-a
aratat metoda c. e. poate fi utilizata pentru determinarea
proprietatilor zacamantului si a conditiilor din gaura de sonda.
Totusi, din cauza similaritatii formei curbelor este dificil sa se
obtina o singura solutie. Asa cum s-a ilustrat in figura (4.4
-curbe Gringarten) toate curbele tip au forme similare pentru
valori ridicate ale parametrului [CDexp(2S)], ceea ce creaza o
problema in determinarea unei potriviri unice prin simpla
comparare a formelor si aflarea valorilor corecte pentru C, S si
k.

Fig. 4.4. Curbe etalon cu efect de inmagazinare si skin (Bourdet, 1983)

Metoda utilizand derivata presiunii are


avantajul avantajelor curbelor etalaon si in plus
neutralizeaza neajunsurile legate de
reprezentarea log log.
Metoda are la baza un fapt constatat, si anume,
ca intr-un test de sonda variatia de presiune
este mult mai importanta decat presiunea
insasi.
Afirmatia este sustinuta de faptul ca panta
dreptei semilog este cea care da informatii
despre zacamant in cadrul metodelor
conventionale.
In anii 80 au fost propuse mai multe forme ale
metodei derivatei presiunii.

Tiab si Kumar (1980), ca si Bourdet si al. (1983) au abordat


problema identificarii corecte a regimului de miscare si a
selectarii modelului corespunzator de interpretare.
Bourdet si al. (1983) au propus reprezentarea derivativei
presiunii in functie de timp intr-o diagrama in scara log log,
aratand ca in acest fel regimurile de miscare pot avea forme
caracteristice mai clare.
Prin introducerea curbei etalon a presiunii derivate analiza
testelor de sonda a fost mult imbunatatita, datorita avantajelor
pe care le prezinta, cum ar fi:
- heterogenitatile, greu vizibile pe o reprezentare conventionala
a datelor unui test de sonda, sunt amplificate in cadrul
reprezentarii derivatei;
- regimurile de miscare au forme caracteristice clare pe
diagrama derivatei presiunii;
- reprezentarea derivatei permite afisarea pe un singur grafic a
mai multor caracteristici separate, care altfel ar necesita
reprezentari grafice diferite;
- abordarea derivatei presiunii imbunatateste definitia analizei
reprezentarilor si in acet fel calitatea interpretarii.

Bourdet si al (1983) au definit derivata presiunii ca


derivata presiunii adimensionale pD in functie de
raportul tD/CD astfel:
dp D
pD '
tD
- pentru testul la deschidere:
(5.1)

sau

CD

dp D

pD '

tD

d ln
CD

-pentru testul de restabilire:


sau

pD '

d ln

dp D
t p t
t

pD '

dp D
t p t

d
t

dupa ce sonda sonda a produs un timp tp la debitul


constant Q.

S-a aratat ca in timpul perioadei dominate de


efectul de inmagazinare comportarea presiunii
este descrisa de
t
p
C

Derivand in conformitate cu relatia (5.1) se


dp
p ' 1
obtine

t
d D
CD

Deoarece pD = 1, inseamna ca multiplicand pD


cu tD/CD rezulta

(5.2),
t
t
p D '

CD

CD

Ecuatia (5.2) arata ca reprezentarea pD(tD/CD) in


functie de tD/CD intr-o diagrama log log este o
dreapta de panta unitara pentru perioada miscarii
dominata de efectul de inmagazinare.
Similar, in timpul perioadei miscarii radiale in
zacamant de intindere infinita, comportarea presiunii
este data de ecuatia (5.1) astfel
1
p ln t 0,80907 2S

sau

tD
1

p D ln
0,80907 ln C D exp(2 S )
2 CD

dp D

Diferentiind in raport cu tD/CD rezulta d t D


C
D

sau

tD
p D '
CD

1
2

pD '

1 1
2 tD

CD

(5.3)

Aceasta arata ca reprezentarea grafica in scara log


log a functiei pD(tD/CD) = f(tD/CD) este o linie orizontala
pD(tD/CD) = , corespunzatoare perioadei miscarii
radiale tranzitorii (zacamant cu actiune infinita).
Dupa cum arata ecuatiile (5.2) si (5.3), reprezentarea
derivatei pD(tD/CD) = f(tD/CD) pentru toate datele unui
test de sonda va duce la doua drepte caracterizate
prin:
- o dreapta de panta unitara in timpul miscarii
dominate de efectul de inmagazinare in gaura de
sonda;
- o linie orizontala la ordonata pD(tD/CD) = 0,5, pentu
perioada miscarii tranzitorii.
Fundamentul abordarii metodei derivatei presiunii este
bazat, in principal, pe identificarea celor doua linii care
pot fi utilizate ca linii de referinta cand se alege
modelul corespunzator de interpretare a datelor
testului de sonda.

Bourdet si al. (1983) au re-reprezentat curba etalon


Gringarten sub forma functiei pD(tD/CD) = f(tD/CD) in
scara log log asa cum se arata in figura 5.1.
Diagrama arata ca in perioada de inceput a miscarii,
dominata de efectul de inmagazinare, curbele
urmeaza traseul unor linii drepte de panta unitara.
Cand miscarea radiala intr-un zacamant de intindere
infinita este atinsa, curbele devin orizontale la
valoarea ordonatei pD(tD/CD) = 0,5 conform ecuatiei
(5.3).
In plus, tranzitia de la inmagazinarea pura la
comportarea ca zacamant de intindere infinita se face
printr-o proeminenta (cocoasa) a carei inaltime este
caracterizata de valoarea factorului de skin S.

102

p D
Efect stocare

Tranzitie; Max[S]

Miscare radiala tranzitorie

10

0,1

Dreapta
orizontala

Dreapta,
panta =1

10

102

103

tD/CD

Fig. 5.1. Reprezentare calitativa a unei curbe etalon a derivatei

104

Figura 5.1 arata ca efectul skin se manifesta numai prin


curbura dintre dreapta de panta unitara, corespunzatoare
inmagazinarii in gaura de sonda, si linia dreapta orizontala
datorata miscarii radiale in zacamant infinit.
Experienta a aratat ca aceasta zona de curbura a curbei etalon
nu este totdeauna bine definita. Din acest motiv, autorii au gasit
util sa combine curbele etalon derivate cu curbele etalon ale lui
Gringarten prin suprapunerea celor doua tipuri de curbe, si
anume figura 4.4 peste figura 5.1, pe aceeasi scara.
Utilizarea noului tip de curbe permite potrivirea simultana a
datelor variatiei presiunii si a datelor derivatei presiunii, ambele
fiind reprezentate la aceeasi scara.
Datele derivatei presiunii furnizeaza fara ambiguitate, presiunea
de potrivire si timpul de potrivire, in timp ce valoarea
parametrului [CDexp(2S)] se obtine prin citirea pe curba etalon
in urma compararii cu datele derivatei presiunii si ale caderii de
presiune.

Derivata presiunii ca instrument de diagnoza


Miscarile sunt descrise cu ajutorul a doua tipuri de
functii, si anume:
1. Miscari avand ecuatia ca functie putere;
2. Miscari avand ecuatia ca functie logaritmica.
In primul caz, in general vorbind, oricand o miscare prezinta
variatii de presiune de tipul legii puterii ce se pot exprima
matematic printr-o relatie de forma
tD
p D a
CD

Derivata presiunii pe durata miscarii este


n 1
tD
'

p D an
CD
Reprezentata intr-o diagrama log log, derivata apare ca o
dreapta de panta (n -1).

In al doilea caz, in general vorbind, oricand o


miscare prezinta variatii de presiune de tipul
unei legi logaritmice ce se pot exprima
matematic printr-o relatie de forma
tD
p D a ln
CD

Derivata presiunii pe durata miscarii este

pD' a[1 /(tD / CD )]

Reprezentata intr-o diagrama log log,


derivata apare ca o dreapta orizontala de
ordonata a.

Cele mai multe miscari care pot fi observate in timpul


unui test de sonda au variatii de presiune care sunt fie
liniare intr-o reprezentare in functie de logt, sau liniare
in functie de puterea timpului. Forma caracteristica a
derivatei in ambele cazuri constituie un excelent
instrument de diagnoza:
- toate miscarile pot fi identificate pe acelasi grafic;
- fiecare miscare corespunde unei linii drepte
orizontale sau a unei linii drepte de panta n.
Cand caderea de presiune este reprezentata prin
derivata, se atenueaza efectul de aplatisare indus de
reprezentarea log log.
Procedura pentru analizarea datelor testului de sonda
utilizand curba etalon derivata este rezumata prin
urmatorii pasi:

1. Utilizand datele reale ale testului de sonda, se


calculeaza diferenta de presiune p si derivata
presiunii.
In cazul datelor de cercetare la deschidere, pentru
fiecare punct al presiunii inregistrate, si anume, la
timpul t corespunde presiunea ps, se calculeaza:
- diferenta de presiune
p pi p s

- functia derivativa
d p
tp' t

dt
In cazul testelor de restabilire a presiunii, pentru
fiecare punct al presiunii de restabilire inregistrate, si
anume, timpul de inchidere t si presiunea de
restabilire corespunzatoare psi, se calculeaza:

- diferenta de presiune p = psi psi0 ,


- functia derivativa t p' t t t d p
e

d t

(5.5)

Derivatele incluse in ecuatiile (5.4) si (5.5), si anume,


[dps/dt] si [d(psi)/d(t)] pot fi determinate numeric in
orice punct i prin utilizarea formulei diferentei finite
centrale, sau prin aproximarea cu ajutorul mediei
ponderate a trei puncte, cum se arata grafic in figura
5.5 si matematic prin expresiile:
- diferenta finita centrala
dp

dx

pi 1 pi 1

xi 1 xi 1

- media ponderata
a trei puncte
p
p
1

dp

dx

x1

x 2

x 2
x1 x 2

x1

dp

d
x

p1
p 2
x 2
x1
x1
x 2

x1 x 2

p2
i

p1

dp

dx

x1

pi 1 pi 1
xi 1 xi 1

x2

Fig. 5.5. Algoritm de diferentiere utilizand trei puncte

2. Se reprezinta pe hartie de calc, cu aceeasi


marime a ciclilor logaritmici ca si cei ai
diagramelor curbelor etalon ale lui Gringarten
Bourdet:
- p si tp ca functie de timpul de curgere t,
cand se analizeaza datele testului de cercetare
la deschidere. De notat ca exista doua seturi de
date pe acelasi grafic log log; primul este
solutia analitica si al doilea este reprezentarea
datelor reale ale testului la deschidere.
- diferenta de presiune p in functie de timpul
echivalent te si functia derivativa (tep) in
functie de timpul de inchidere real t, in cazul
testului de restabilire. Din nou, exista doua
seturi de date pe acelasi grafic.

3. Se verifica daca punctele testului de presiune


corespunzatoare perioadei de inceput, si anume,
diferenta de presiune in functie de timp pe diagrama in
scara log log, apartin unei drepte de panta unitara.
Daca este asa, se traseaza o dreapta prin puncte si se
calculeaza coeficientul de stocare C prin alegerea
unui punct pe aceasta dreapta identificat prin
coordonatele (t, p) sau, respectiv, (te, p) astfel:
- pentru depletare
;
Qb p t
C
24 p

- pentru restabilire

.
Qb p t e
C
24 p

4. Se calculeaza coeficientul de inmagazinare


adimensional, utilizand valoarea lui C calculata
la pasul 3,
0,8936C
CD
m t hrs2

5. Se verifica punctele corespunzatoare


inregistrarilor din ultima parte a testului pe
reprezentarea datelor reale ale presiunii
derivative pentru a vedea daca se inscriu pe o
dreapta orizontala care indica aparitia miscarii
tranzitorii (nestationare).
Daca exista, se traseaza dreapta orizontala prin
aceste puncte.

6. Se plaseaza cele doua seturi de reprezentari, si


anume, reprezentarea diferentei de presiune si
reprezentarea functiei derivative, peste curbele etalon
Gringarten Bourdet si se forteaza potrivirea simultna
a celor doua reprezentari peste curbele etalon
Gringarten Bourdet.
Linia de panta unitara se va suprapune peste sectorul
liniar de panta egala cu 1 al curbei etalon, iar linia
orizontala corespunzatoare etapei finale a testului se
va suprapune peste linia orizontala a curbei etalon de
ordonata 0,5.
Este recomandabil sa se potriveasca atat curba
presiunii cat si cea a derivatei presiunii. Printr-o
potrivire dubla se obtine un grad mai mare de
incredere in ceea ce privesc rezultatele.

7. Din cea mai buna potrivire se selecteza punctul de


potrivire MP si se inregistreaza coordonatele acestuia
dupa cum urmeaza:
- din curba etalon Gringarten se determina (pD, p)MP,
si valorile corespondente (tD/CD, t)MP, respectiv, (tD/CD,
te)MP;
- se inregistreaza valoarea grupului adimensional
corespunzatoare curbei etalon [CDexp(2S)]MP din
reprezentarea curbelor etalon Bourdet.
8. Se calculeaza permeabilitatea aplicand relatia
141,2Qb p p D

k
h
p

MP

9. Se recalculeaza coeficientii de inmagazinare CD si

C aplicand ecuatiile

- pentru test de depletare C 0,0002951kh tt

CD

MP

- pentru test de restabilire

0,0002951kh

cu

t e
tD
CD

MP

0,8936C
CD
m t hrs2

Se compara valorile calculate ale lui C si CD de la


pasul 9 cu valorile determinate la pasii 3 si 4.

10. Se calculeaza factorul de skin S utilizand


valoarea parametrului CD de la pasul 9 si a
grupului adimensional [CDexp(2S)]MP de la
pasul 7,

1 C exp(2 S )
S

ln

MP

CD

Concluzie
Setul de curbe etalon Bourdet este similar setului de
curbe Gringarten, cu adaugarea curbelor derivate.
Curbele etalon derivate au urmatoarele proprietati
remarcabile:
- au o dreapta de panta unitara, trecand prin originea
sistemului de coordonate, ca o asimptota, pe masura
ce efectul de inmagazinare este dominant;
- au o dreapta orizontala de ordonata 0,5, ca o
asimptota, cand efectul de inmagazinare a trecut;
- curbele corespunzatoare valorilor supraunitare ale
grupului adimensional [CDexp(2S)] > 1, au un maxim,
pe cand cele corespunzatoare valorilor subunitare sau
unitare, [CDexp(2S)] 1, sunt continuu crescatoare.

Metoda de analiza utilizata in cazul curbelor etalon ale


derivatei este similara celei din cazul fara derivata, si
anume:
1. se reprezinta datele masurate si simultan derivata
pe hartie transparenta utilizand aceeasi scara ca si in
cazul curbelor etalon;
2. se cauta curba etalon pentru potrivirea cu cea
realizata pe baza datelor reale;
3. se noteaza valoarea grupului adimensional
[CDexp(2S)] al curbei care se potriveste;
4. se alege un punct de potrvire MP atat pe curba
etalon cat si pe cea reala.
5. se efectueaza analiza si interpretarea rezultatelor.
Parametrii k, S si C pot fi determinati direct utilizand
curba etalon si derivata sa, cu conditia ca stabilitatea
derivatei sa fi fost atinsa (fig. 5.7).

ps
logp
logp

pst
p1

t1

logt

Fig. 5.7. Atingerea starii de stabilizare

ts

- Se determina capacitatea de curgere kh a


zacamantului. Permeabilitatea k se calculeaza
pe baza valorii pst, corespunzatoare derivatei
stabilizate. Valoarea derivatei exprimata
adimensional este cunoscuta, fiind egala cu
0,5. Expresia pst in raport cu 0,5 este
p st '

141,2Qb p

0,5

kh

si se utilizeaza pentru a determina produsul kh,


kh

141,2Qb p
p st '

0,5

Se determina coeficientul de inmagazinare


Se poate calcula folosind coordonatele unui
punct de pe dreapta de panta unitara, adica
(p1, t1),
p1

Qb p
24C

t1

Qb p t1
C
24 p1

Se determina
factorul de skin, S,

p s
t s
k

S 1,151

log

log

3
,
23

t s
2,303p st'
m t rs2
1

t
p

Exemplul 5.1.
Sa se analizeze datele testului de restabilire
aplicand metoda presiunii derivate.
In tabelul 5.1 sunt prezentate datele unui test
de restabilire a presiunii pentru o sonda de
petrol care a produs la debitul constant de 174
STB/zi inainte de inchidere. De asemenea se
mai cunosc: m = 0,25, t = 4,2.10-6 psi-1, Q =
174 STB/zi, tp = 15 ore, bp = 1,06 bbl/STB, rs =
0,29 ft, = 2,5 cP, h = 107 ft.

t, ore

p, psi

Panta,
psi/ora

(tp+t)/tp

tp
(tp+t)/tp

1016.79

0.00417

4.24

0.00833

log(p)

log(t)

log[tp
(tp+t)/tp]

778.85

897.82

1.00

3.74

2.95

-2.38

0.57

7.48

657.07

717.96

1.00

5.98

2.86

-2.08

0.78

0.0125

10.22

834.53

745.80

1.00

9.33

2.87

-1.90

0.97

0.01667

13.7

778.85

806.69

1.00

13.46

2.91

-1.78

1.13

0.02083

16.94

839.33

809.09

1.00

16.88

2.91

-1.68

1.23

0.025

20.44

776.98

808.15

1.00

20.24

2.91

-1.60

1.31

0.02917

23.68

778.85

777.91

1.00

22.74

2.89

-1.54

1.36

0.03333

26.92

776.98

777.91

1.00

25.99

2.89

-1.48

1.41

0.0375

30.16

358.94

567.96

1.00

21.35

2.75

-1.43

1.33

0.04583

33.15

719.42

539.18

1.00

24.79

2.73

-1.34

1.39

0.05

36.15

780.72

750.07

1.00

37.63

2.88

-1.30

1.58

0.0583

42.63

831.54

806.13

1.00

47.18

2.91

-1.23

1.67

0.06667

49.59

630.25

730.90

1.00

48.95

2.86

-1.18

1.69

0.075

54.84

776.71

703.48

1.01

53.02

2.85

-1.12

1.72

0.08333

61.31

1144.80

960.76

1.01

80.50

2.98

-1.08

1.91

0.09583

75.62

698.40

921.60

1.01

88.88

2.96

-1.02

1.95

0.10833

84.35

616.80

657.60

1.01

71.75

2.82

-0.97

1.86

0.12083

92.06

698.40

657.60

1.01

80.10

2.82

-0.92

1.90

0.13333

100.79

569.60

634.00

1.01

85.28

2.80

-0.88

1.93

0.14583

107.91

703.06

636.33

1.01

93.70

2.80

-0.84

1.97

0.1625

119.63

643.07

673.07

1.01

110.56

2.83

-0.79

2.04

0.17917

130.35

672.87

657.97

1.01

119.30

2.82

-0.75

2.08

0.19583

141.56

628.67

650.77

1.01

129.10

2.81

-0.71

2.11

0.2125

152.04

641.87

635.27

1.01

136.91

2.80

-0.67

2.14

0.22917

162.74

610.66

626.26

1.02

145.71

2.80

-0.64

2.16

0.25

175.46

610.03

610.34

1.02

155.13

2.79

-0.60

2.19

0.29167

200.88

550.65

580.34

1.02

172.56

2.76

-0.54

2.24

0.33333

223.82

580.51

565.58

1.02

192.71

2.75

-0.48

2.28

0.375

248.01

526.28

553.40

1.03

212.71

2.74

-0.43

2.33

0.41667

269.94

449.11

487.69

1.03

208.85

2.69

-0.38

2.32

0.45833

288.65

467.00

458.06

1.03

216.36

2.66

-0.34

2.34

0.5

308.11

467.00

467.00

1.03

241.28

2.67

-0.30

2.38

0.54167

327.57

478.40

472.70

1.04

265.29

2.67

-0.27

2.42

0.58333

347.5

341.25

409.82

1.04

248.36

2.61

-0.23

2.40

0.625

361.72

437.01

389.13

1.04

253.34

2.59

-0.20

2.40

0.66667

379.93

377.10

407.05

1.04

283.43

2.61

-0.18

2.45

0.70833

395.64

281.26

329.18

1.05

244.18

2.52

-0.15

2.39

0.75

407.36

399.04

340.15

1.05

267.87

2.53

-0.12

2.43

0.8125

432.3

299.36

349.20

1.05

299.09

2.54

-0.09

2.48

0.875

451.01

259.36

279.36

1.06

258.70

2.45

-0.06

2.41

0.9375

467.22

291.20

275.28

1.06

274.20

2.44

-0.03

2.44

485.42

231.68

261.44

1.07

278.87

2.42

0.00

2.45

1.0625

499.9

267.52

249.60

1.07

283.99

2.40

0.03

2.45

1.125

516.62

231.36

249.44

1.08

301.67

2.40

0.05

2.48

1.1875

531.08

219.84

225.60

1.08

289.11

2.35

0.07

2.46

1.25

544.82

155.36

187.60

1.08

254.04

2.27

0.10

2.40

1.3125

554.53

191.84

173.60

1.09

247.79

2.24

0.12

2.39

1.375

566.52

183.52

187.68

1.09

281.72

2.27

0.14

2.45

1.4375

577.99

151.84

167.68

1.10

264.14

2.22

0.16

2.42

1.5

587.48

147.68

149.76

1.10

247.10

2.18

0.18

2.39

1.625

605.94

106.00

126.84

1.11

228.44

2.10

0.21

2.36

1.75

619.19

109.92

107.96

1.12

210.97

2.03

0.24

2.32

1.875

632.93

103.76

106.84

1.13

225.37

2.03

0.27

2.35

645.9

69.92

86.84

1.13

196.84

1.94

0.30

2.29

2.25

663.38

59.84

64.88

1.15

167.88

1.81

0.35

2.22

2.375

670.86

50.00

54.92

1.16

151.09

1.74

0.38

2.18

2.5

677.11

44.84

47.42

1.17

138.31

1.68

0.40

2.14

2.75

688.32

41.84

43.34

1.18

141.04

1.64

0.44

2.15

698.78

35.80

38.82

1.20

139.75

1.59

0.48

2.15

3.25

707.73

22.96

29.38

1.22

116.17

1.47

0.51

2.07

3.5

713.47

38.80

30.88

1.23

133.30

1.49

0.54

2.12

3.75

723.17

25.88

32.34

1.25

151.59

1.51

0.57

2.18

729.64

16.92

21.40

1.27

108.43

1.33

0.60

2.04

4.25

733.87

7.00

11.96

1.28

65.23

1.08

0.63

1.81

4.5

735.62

7.00

7.00

1.30

40.95

0.85

0.65

1.61

4.75

737.37

11.00

9.00

1.32

56.29

0.95

0.68

1.75

740.12

12.96

11.98

1.33

79.87

1.08

0.70

1.90

5.25

743.36

11.80

12.38

1.35

87.74

1.09

0.72

1.94

5.5

746.31

8.24

10.02

1.37

75.32

1.00

0.74

1.88

5.75

748.37

9.96

9.10

1.38

72.38

0.96

0.76

1.86

750.86

3.00

6.48

1.40

54.43

0.81

0.78

1.74

6.25

751.61

0.16

1.58

1.42

13.99

0.20

0.80

1.15

6.75

751.69

5.52

2.84

1.45

27.80

0.45

0.83

1.44

7.25

754.45

4.46

4.99

1.48

53.66

0.70

0.86

1.73

7.75

756.68

3.02

3.74

1.52

43.96

0.57

0.89

1.64

8.25

758.19

3.50

3.26

1.55

41.69

0.51

0.92

1.62

8.75

759.94

2.48

2.99

1.58

41.42

0.48

0.94

1.62

9.25

761.18

2.02

2.25

1.62

33.65

0.35

0.97

1.53

9.75

762.19

2.98

2.50

1.65

40.22

0.40

0.99

1.60

10.25

763.68

1.48

2.23

1.68

38.48

0.35

1.01

1.59

10.75

764.42

2.02

1.75

1.72

32.29

0.24

1.03

1.51

11.25

765.43

1.48

1.75

1.75

34.45

0.24

1.05

1.54

11.75

766.17

2.02

1.75

1.78

36.67

0.24

1.07

1.56

12.25

767.18

1.48

1.75

1.82

38.94

0.24

1.09

1.59

12.75

767.92

1.64

1.56

1.85

36.80

0.19

1.11

1.57

13.25

768.74

0.86

1.25

1.88

31.19

0.10

1.12

1.49

13.75

769.17

1.33

1.10

1.92

28.90

0.04

1.14

1.46

14.5

770.17

1.00

1.17

1.97

33.27

0.07

1.16

1.52

15.25

770.92

0.99

0.99

2.02

30.55

0.00

1.18

1.48

16

771.66

1.00

0.99

2.07

32.85

0.00

1.20

1.52

16.75

772.41

0.99

0.99

2.12

35.22

0.00

1.22

1.55

17.5

773.15

0.68

0.83

2.17

31.60

-0.08

1.24

1.50

18.25

773.66

0.99

0.83

2.22

33.71

-0.08

1.26

1.53

19

774.4

0.35

0.67

2.27

28.71

-0.18

1.28

1.46

19.75

774.66

0.67

0.51

2.32

23.18

-0.30

1.30

1.37

20.5

775.16

1.00

0.83

2.37

40.43

-0.08

1.31

1.61

21.25

775.91

0.50

0.75

2.42

38.52

-0.12

1.33

1.59

22.25

776.41

0.48

0.49

2.48

27.07

-0.31

1.35

1.43

23.25

776.89

0.26

0.37

2.55

21.94

-0.43

1.37

1.34

24.25

777.15

0.51

0.38

2.62

24.43

-0.41

1.38

1.39

25.25

777.66

0.50

0.50

2.68

34.22

-0.30

1.40

1.53

26.25

778.16

0.24

0.37

2.75

26.71

-0.43

1.42

1.43

27.25

778.4

0.40

0.32

2.82

24.56

-0.49

1.44

1.39

28.5

778.9

0.34

0.37

2.90

30.58

-0.43

1.45

1.49

3.00

1184.4
2

1.12

1.48

3.07

30

779.41

25.98

13.16

Datele coloanelor 3 si 4 au fost obtinute


conform relatiilor :
coloana 3:
coloana 4:

pi 1 pi
Panta i
t i 1 t i
Panta i Pantai 1
p 'i
2

Rezolvare.
1. Se calculeaza derivata presiunii (v. tabelul
5.1) si se reprezinta grafic log[t p(tp+ t)/tp]=
f(log(t)), fig. 5.8.

Fig. 5.8. Reprezentarea grafica a functiei log[t p(tp+ t)/tp]= f(log(t))

2. Se deseneaza o linie dreapta cu panta egala


cu 1 corespunzatoare punctelor de inceput
ale testului (v. fig. 5.8). Se alege un punct
apartinand acestei drepte de coordonate
(log(t) = -1; log[t p(tp + t)/tp] = 1,845)
caruia ii corespund valorile carteziene (10 -1 =
0,1; 101,845 = 70).
Se calculeaza coeficientii C si CD,
C
CD

174 1,06 0,1


0,011
24
70

0,8936 C
0,8936 0,011

1038,3
2
6
2
m t hrs
0,25 4,2 10 107 0,29

Fig. 5.8. Reprezentarea grafica a functiei log[t p(tp+ t)/tp]= f(log(t)).


Liniarizare

3. Se suprapune diagrama datelor diferentei de


presiune si a derivatelor presiunii peste setul
de curbe Gringarten Bourdet, cum se arata
obtinand urmatoarele coordonate ale
punctelor de potrivire:
[CDexp(2S)]MP = 4.109;
(pD/p)MP = 0,0179;

[(tD/CD)/t]MP = 14,8.

4. Se calculeaza permeabilitatea k
141,2Qb p p D

k
h
p

MP

141,2 174 2,5 1,06

0,0179 10,89 mD
107

5. Se calculeaza C si CD,

0,0002951kh t e
C
tD

C
D

0,0002951 10,89 107 1

0,0093
2,5
14,8
MP

0,8936 C
0,8936 0,0093
CD

879,5
2
6
2
m t hrs
0,25 4,2 10 107 0,29

6. Se calculeaza factorul de skin S


1 C D exp(2S ) MP 1 4 10 9
S ln
ln
7,65
2
CD
2 879,5

Obs. Pe diagrama 5.8, a reprezentarii functiei


derivate, se observa un numar apreciabil de
puncte imprastiate nu si linia orizontala ceea ce
semnifica neclaritatea starii de miscare
corespunzatoare zacamantului infinit.
O limitare practica asociata utilizarii metodei
derivatei presiunii este abilitatea de a masura
datele presiunii tranzitorii cu suficienta
frecventa si acuratete.
In general functia derivata va arata variatii
importante.

Aplatizarea oricarei serii de timp, cum ar fi datele


presiune timp, nu este o sarcina usoara, si daca nu
se face cu atentie si profesionalism, o parte a datelor,
care este semnificativa pentru zacamant, ar putea fi
pierduta.
In plus, la heterogenitatea zacamantului, exista mai
multe conditii la limita interioare si exterioare care vor
cauza abaterea de la variatia liniara in scara semilog,
corespunzatoare starii tranzitorii de miscare, cum ar fi:
-falii si alte bariere impermeabile;
-penetrare partiala;
-separarea fazelor si absenta packerelor;
-interferenta;
-zacamant stratificat;
-zacaminte fisurate natural sau hidraulic;
-cresterea mobilitatii in stratele laterale.

Teoria care descrie datele miscarii nestationare


este bazata pe curgerea ideala a fluidelor in
zacamainte omogene de grosime, porozitate si
permeabilitate uniforme.
Orice abatere de la acest concept ideal poate
cauza presiunii teoretice o comportare diferita
de cea a presiunii reale masurate.
In plus, raspunsul unui test de sonda poate
avea o comportare diferita la diferite momente
in timpul testului.
In general, pot fi identificate patru perioade de
timp pe diagrama log log, a reprezentarii p =
f(t), asa cum se observa in fig. 5.9, notate cu
I, II, III si IV.

logp

II

III

IV

logt

Fig. 5.9. Perioadele de miscare pentru un test de dpletare

Cele patru zone corespund urmatoarelor conditii:


zona I efectul stocarii in gaura de sonda, este intotdeauna
primul regim care apare;
zona II efectul heterogenitatii zacamantului apare apoi in
comportarea raspunsului presiunii. Aceasta comportare poate fi
rezultatul unei formatiuni multistratificate, a prezentei zonei
skin, a prezentei fisurilor si/sau fracturilor naturale sau create in
urma unei operatii de fisurare hidraulica, a penetrarii partiale
etc.;
zona III raspunsul presiunii expune comportarea unui
zacamant de intindere infinita in conditiile unei miscari radiale si
reprezinta sistemul omogen echivalent;
zona IV ultima perioada include efectul de frontiera, care
poate apare dupa un timp mai lung. O influenta apreciabila se
resimte in cazul frontierei impermeabile, al presiunii constante
pe frontiera sau al unui sistem inchis.

Deci, majoritatea regimurilor de curgere pot apare


inainte si dupa ce se dezvolta variatia liniara semilog a
datelor reale, urmand o cronologie foarte stricta in
raspunsul presiunii.
Numai o diagnoza globala, cu identificarea tuturor
regimurilor succesive prezente, va indica exact care
analiza conventionala, de ex., tehnica reprezentarii
semilog, este justificata.
Recunoasterea secventei celor patru regimuri
mentionate ale raspunsului, este poate elementul cel
mai important in analiza unui test de sonda.
Dificultatea apare de la faptul ca unele dintre aceste
raspunsuri ar putea lipsi, coincide (suprapune) sau ar
putea fi nedectabile prin abordarea grafica traditionala
a reprezentarii liniei drepte la scara semilog.

Selectarea modelului de interpretare a zacamantului in mod


corect este o cerinta si un pas important inainte de analizarea
datelor testului de sonda si de interpretarea rezultatelor testului.
Prin proiectarea corespunzatoare a unui test de sonda, de
durata suficient de lunga pentru ca raspunsul sa fie detectat,
majoritatea datelor testelor presiunii tranzitorii pot constitui un
indicator clar, fara echivoc despre tipul si caracteristicile
asociate zacamantului.
Cu toate acestea, multe dintre testele de sonda nu pot sau nu
au o durata suficienta pentru a elimina ambiguitatile in
selectarea modelului corespunzator pentru analizarea datelor
testului.
Cu o durata suficienta a timpului de testare, raspunsul
zacamantului in timpul testarii este apoi utilizat pentru
identificarea modelului de interpretare a testului din care,
parametrii sondei si zacamantului, precum skinul si
permeabilitatea, pot fi determinati.
Aceasta cerinta de identificare a modelului tine atat de analiza
grafica traditionala cat si de tehnicile computerizate.

Trebiue subliniat ca ambele reprezentari, log


log si semilog ale presiunii in functie de timp,
sunt adesea insensibile la variatiile de presiune
si nu pot fi utilizate singure ca reprezentari de
diagnoza pentru a gasi modelul de interpretare
care poate reprezenta cel mai bine dinamica
comportarii sondei si zacamantului in timpul
efectuarii testului.
Curba etalon a derivatei presiunii, totusi, are
rolul decisiv intre curbele etalon pentru
identificarea modelului de interpretare potrivit.
Abordarea derivatei presiunii a fost aplicata cu
un succes colosal ca instrument de diagnoza
din urmatoarele ratiuni:

- mareste variatiile mici de presiune;


- regimurile de curgere au forme caracteristice clare in
reprezentarea derivatei presiunii;
- se evidentiaza clar diferentele intre raspunsurile diferitelor
modele de zacamant, precum:
a. comportare porozitate duala;
b. zacaminte fisurate natural si hidraulic;
c. sisteme cu frontiere inchise;
d. presiune constanta la frontiere;
f. falii si frontiere impermeabile;
g. sisteme cu actiune infinita;
- se identifica variatiile in comportarea si conditiile de zacamant
care nu apar in abordarea traditionala a analizei sondei;
- se defineste un model al regimurilor de miscare care poate fi
recunoscut;
- se imbunatateste complet acuratetea interpretarii testului;
- furnizeaza o estimare corecta a parametrilor relevanti ai
zacamantului.

Al Ghandi si Issaka (2001) au evidentiat existenta a


trei dificultati majore in timpul procesului de idntificare
a modelului corespunzator, si anume:
a. Numarul limitat al modelelor de interpretare
disponibile care este restrictionat la un cadru
prespecificat si la conditii idealizate.
b. Limitarea majoritatii neomogenitatilor existente ale
modelelor de zacamant la un tip de heterogenitati si
abilitatea de a incadra heterogenitati multiple in
acelasi model.
c. Problema non unicitatii in care raspunsuri identice
sunt generate de modele de zacamant complet
diferite, de configuratii geologice total diferite.

Lee (1982) a sugerat ca cea mai buna abordare a identificarii


modelului corect de interprtare include urmatorele trei tehnici de
reprezentare:
a. Reprezentarea curbei etalon traditionale log log, a
diferentei de presiune in functie de timp.
b. Curba etalon a derivatei.
c. Graficul specializat, cum ar fi reprezentarea Horner, printre
ale reprezentari.
Pe baza cunoasterii formei diferitelor regimuri de miscare,
dubla reprezentare a presiunii si derivatei ei este utilizata pentru
diagnoza sistemului si alegerea modelului de sonda / zacamant
pentru potrivirea datelor testului de sonda. Astfel, dupa
revizuirea si verificarea calitatii datelor neprelucrate ale testului,
analiza testelor de sonda poate fi divizata in urmatorii doi pasi:
1. Identificarea modelului de zacamant si variatiile regimurilor
de miscare intalnite in timpul testelor sunt determinate.
2. Valorile diferitilor parametri de zacamant si de sonda sunt
calculate.

5.2. Identificarea modelului


Validitatea interpretarii testului de sonda este total
dependenta de doi factori importanti, acuratetea
datelor masurate si aplicabilitatea modelului de
interpretare selectat.
Identificarea modelului corect pentru analizarea datelor
testului de sonda poate fi recunoscuta prin
reprezentarea datelor in anumite formate pentru a
elimina ambiguitatea selectarii modelului.
Gringarten (1984) a subliniat ca modelul de
interpretare consta din trei componente principale,
independente una de cealalta, dominante in diferite
perioade ale testului, urmand cronologic raspunsul
presiunii.
Aceste trei componante propuse de Gringarten sunt:

1. Limite/frontiere interioare. Identificarea limtelor


interioare este realizata pe baza datelor de
inceput ale testului. Exista numai cinci limitari
interioare si conditii de miscare posibile in, si
in jurul gaurii de sonda, si anume:
a. inmagazinarea in gaura de sonda;
b. zona skin;
c. separatia fazelor;
d. penetrarea partiala;
e. fisurarea.

2.Comportarea zacamantului. Identificarea


zacamantului este realizata pe baza datelor
intermediare ale testului, in perioada de
comportare ca zacamant de intindere infinita
si include doua tipuri principale de zacaminte:
a. omogene;
b. neomogene.

3. Limite/frontiere exterioare. Identificarea


frontierelor exterioare este realizata pe baza
datelor din perioada finala a testului. Exista
doua tipuri de limite exterioare, si anume:
a. frontiere impermeabile;
b. frontiere cu mentinerea constanta a
presiunii.

Fiecare dintre cele trei componente prezinta


caracteristici distincte, care pot fi identificate
separat si descrise matematic sub diferite
forme.

5.3. Analiza datelor de inceput ale testului


Datele timpurii ale testului sunt importante si
pot fi utilizate pentru a obtine informatii
importante pentru zona de zacamant din jurul
gaurii de sonda.
In timpul perioadei de inceput, efectul de
inmagazinare in gaura de sonda, fisurile ca si
alte limitari interioare ale regimurilor de miscare
sunt conditii dominante ale miscarii si expun o
comportare diferita.

Efectul inmagazinarii si skinul


Procedura cea mai eficienta pentru analizarea si intelegerea
intregului set de date ale testului presiunii tranzitorii este prin
intrebuintarea reprezentarii log log a diferentei de presiune,
p, si a derivatei acesteia, p, in functie de timp.
Identificarea limitarilor interioare se face din datele de inceput
ale testului, incepand cu efectul stocarii in gaura de sonda.
In perioada in care efectul de stocare este dominant, p si
derivata p variaza proportional cu timpul rezultand o dreapta
inclinata la 45 intr-o reprezentare log log, asa cum se
observa in diagrama din fig. 5.10.
Pe reprezentarea derivatei, tranzitia de la efectul de
inmagazinare la miscarea radiala intr-un zacamant de intindere
infinita da o proeminenta ce prezinta un maxim, indicand
prezenta unei zone deteroirate in jurul gaurii de sonda (skin
pozitiv).
Invers, absenta proeminentei indica o sonda cu zona
nedeteriorata sau o sonda stimulata (S 0).

k scade/
S creste

logp
logp
C sau S creste

C sau S
scade

S scade /
k creste

k scade

C scade
C creste
k creste

logt

Fig. 5.10. Caderea de presiune si derivata ei in functie de timp.

Separarea fazelor in tubing


Stegemeier si Matthews (1958), intr-un studiu despre
anomaliile curbei de restabilire a presiunii, au ilustrat grafic (fig.
5.11) si au comentat efectele unor conditii de zacamant asupra
reprezentarii liniare Horner.
Problema apare cand petrolul si gazele sunt segregate in
tubing si spatiul inelar in timpul inchiderii, ceea ce poate cauza
o crestere de presiune in gaura de sonda. Aceasta crestere
poate depasi presiunea de zacamant ducand la curgerea
lichidului inapoi in formatie, rezultand descresterea presiunii in
gaura de sonda. Stegemeier si Matthews au investigat acest
efect cocoasa, aratat in fig. 5.11, care inseamna cresterea
presiunii de restabilire pana la o valoare maxima urmata de
scaderea acesteia. Ei au atribuit aceasta comportare aparitiei
bulelor de gaz si redistribuirii fluidelor in gaura de sonda.
Sondele care prezinta o astfel de comportare au urmatoarele
caracteristici:
- Ele sunt completate in formatiuni de permeabilitate moderata
cu un efect skin considerabil sau restrictie asupra curgerii in
vecinatatea gaurii de sonda;
- Spatiul inelar este izolat.

psi

log[(t+t)/t]

Fig. 5.11. Separarea fazelor in tubing.

Fenomenul nu apare in formatiunile etanse / mici


deoarece debitul de productie este mic si, prin urmare,
exista un spatiu amplu pentru ca gazele segregate sa
se miste si sa se dilate in acesta. Similar, daca nu
exista restrictii asupra curgerii in jurul gaurii de sonda,
fluidul poate curge usor inpapoi in formatie pentru a
egaliza presiunea si preveni formarea cocoasei.
Daca spatiul inelar nu este izolat, bulele de gaz din
tubing vor impinge lichidul in spatiul inelar dintre
coloana de tubare si tubing mai degraba decat inapoi
in formatiune.
Stegemeier si Matthews au aratat de asemenea cum
o scurgere prin gaura de sonda intre zonele
competate dual la presiuni diferite poate cauza o
anomalie cocoasa in datele de presiune masurate.
Cand scurgerea se produce, diferenta de presiune
dintre zone devine mica, permitand fluidului sa curga
si cauzeaza o cocoasa in presiunea observata in alte
zone.

Efectul penetrarii partiale


In functie de tipul configuratiei completarii gaurii de
sonda, este posibil ca in vecinatatea gaurii de sonda
miscarea sa fie sferica sau emisferica.
Daca sonda penetreaza zacamantul pe o distanta
mica sub acoperis, miscarea va fi emisferica.
Cand sonda este tubata pe o grosime compacta a
stratului productiv si numai o mica parte este
perforata, miscarea in imediata vecinatate a gaurii de
sonda va fi sferica.
Departe de gaura de sonda, miscarea este in principal
radiala.
Totusi, pentru o durata scurta a testului tranzitoriu,
miscarea va ramane sferica in timpul testului.

In cazul testului de restabilire a presiunii sondei partial


penetrante, Culham (1974) a descris miscarea din
punct de vedere matematic prin expresia:
pi p si

2453Qb p
k

2
3

t p t

Aceasta relatie sugereaza ca o reprezentare


pi p si

t p t

pe o diagrama in coordonate carteziene va fi o linie


dreapta de panta i data de:
2453Qb p
i
2
pentru miscarea sferica
;
k3

pentru miscarea semisferica i

1226Qb p
k

2
3

cu factorul de skin dat de


S 34,7 res

m t psi psi 0
1

k
i
t

Parametrul res este dat de relatiile:


pentru miscarea sferica
h
p

res

2 ln

pentru miscarea semisferica

hp
rs

res
ln

hp
2h p

rs

unde psi presiunea sondei dupa inchidere, psi, psi0 presiunea


sondei in momentul inchiderii, psi, t timpul de inchidere, ore,
hp lungimea perforata, ft, rs - raza sondei, ft.

Un factor important in determinarea factorului de skin


datorat penetrarii partiale, este raportul permeabilitatii
orizontale la permeabilitatea verticala, si anume, kh/kv.
Daca permeabilitatea verticala este mica, sonda va
tinde sa se comporte ca si cum grosimea formatiei h
este egala cu grosimea perforata, hp.
Cand permeabilitatea verticala este ridicata, efectul
penetrarii partiale consta in introducerea unei extra
caderi de presiune in apropierea gaurii de sonda.
Aceasta extra cadere de presine va cauza un factor
de skin pozitiv mare sau o raza aparenta a gaurii de
sonda mai mica cand se analizeaza datele testului de
sonda.
Similar, deschiderea a numai cateva gauri in coloana
tubata poate cauza de asemenea un skin suplimentar.

Saidikowski (1979) a indicat ca factorul de skin total S,


asa cum este calculat din testele de sonda ale
presiunii tranzitorii, este raportat la factorul de skin
adevarat, cauzat de deteriorarea formatiunii, Sd, si la
factorul de skin datorat penetrarii partiale, Sp, prin
relatia:
h
Sd S p
S
h
p

Saidikowski a estimat factorul de skin datorat


penetrarii partiale prin relatia
h
h

Sp
1 ln
h

p
rs

kh
kv

unde h grosimea totala a stratului productiv, ft, kh permeabilitatea pe directie


orizontala, mD, kv permeabilitatea pe directie vericala, mD, hp lungimea
perforata, ft, rs - raza sondei, ft.

5.4. Analiza datelor testului din perioada


intermediara
Identificarea caracteristicilor de baza ale zacamantului
este realizata pe datele corespunzatoare comportarii
zacamantului ca avand intindere infinita si prin
utilizarea datelor din perioada intermediara de testare.
Comportarea zacamantului ca avand intindere infinita
se dezvolta dupa disparitia efectelor limitarilor
interioare (de ex., inmagazinare in gaura de sonda,
skin etc.) si inainte ca efectele limitarilor exterioare sa
se faca simtite.
Gringarten si al. (1979) au sugerat ca toate
comportarile zacamintelor pot fi clasificate ca sisteme
omogene sau neomogene. Sistemul omogen este
descris printr-un singur mediu poros care poate fi
caracterizat prin proprietatile medii ale rocii aplicand
abordarea conventionala a testarii sondelor.

Sistemele neomogene sunt subclasificate in doua categorii:


1. zacaminte cu porozitate dubla;
2. zacaminte multistratificate sau cu dubla permeabilitate.

Zacaminte fracturate natural (dubla porozitate)


Zacamintele fracturate natural sunt caracterizate in mod
obisnuit printr-o porozitate dubla: o porozitate primara care
reprezinta matricea, mm, si o porozitate secundara care
reprezinta sistemul de fisuri, mf. Normal, fracturile sunt create
hidraulic pentru stimularea sondei, in timp ce fisurile sunt
considerate fracturi naturale.
Modelul porozitatii duble sau duale presupune doua regiuni
poroase de porozitati si permeabilitati distincte in interiorul
formatiunii. Numai unul, sistemul de fisuri, are o
permeabilitate, kf, suficient de mare pentru a produce catre
sonda. Sistemul matricei nu produce direct catre sonda dar
actioneaza ca o sursa de fluid catre sistemul de fisuri.
O caracteristica foarte importanta a sistemului de porozitate
duala este ca natura fluidului se schimba intre cele doua
sisteme poroase distincte.

Warren si Root (1963) au prezentat o lucrare


teoretica detaliata despre comportarea
zacamintelor fracturate natural. Ei au presupus
ca fluidul din formatie curge din sistemul
matricei in cel al fisurilor in conditii
pseudostationare cu fracturile actionand ca
niste conducte catre gaura de sonda.
Kazemi (1969) a propus un model similar, cu
principala presupunere ca miscarea
interporozitate este o miscare tranzitorie.
Warren si Root au aratat ca doi parametri
caracteristici, in plus fata de permeabilitate si
factor de skin, controleaza sistemele cu
porozitate duala.

Acestia sunt:
1. Parametrul adimensional care se defineste
prin capacitatea de stocare a fracturilor
raportata la cea a intregului zacamant, avand
expresia matematica

(5.8)
m t h f

m t h f m
unde raportul capacitatilor de inmagazinare, h grosimea formatiunii, ft, t
compresibilitatea totala, psi-1, m porozitatea; indicii m si f se refera la
matrice, respectiv, fisuri.

Un domeniu tipic de variatie a lui este 0,1


pana la 0,001.

2. Al doilea parametru este coeficientul de curgere


interporozitate care descrie abilitatea fluidului de a
curge din matrice in fisuri si este definit de
urmatoarea relatie:
km 2

rs
kf

unde coeficientul de curgere interporozitate, k permeabilitatea, mD, rs


raza gaurii de sonda, ft.

Factorul este parametrul de forma al blocului care


depinde de geometria si forma caracteristica a
sistemului matrice fisuri si are dimensiunea
inversului ariei, fiind definit de relatia
A

Vx

unde A aria suprafetei matricei blocului, ft2, V volumul matricei blocului, ft3, x
lungimea caracteristica a blocului matricei, ft.

Cele mai multe modele propuse presupun ca


sistemul matrice fisuri poate fi reprezentat
prin una din urmatoarele patru geometrii:
1. Blocuri de matrice cubice separate prin
fracturi cu dat de 60 k m r 2
2
m

l kf

unde lm lungimea unei laturi a blocului.

2. Blocuri de matrice sferice separate prin


fracturi cu dat de
15 k m 2

unde rm raza sferei.

2
m

r kf

rs

3. Blocuri de matrice in straturi orizontale


(placi rectangulare) separate prin fracturi cu
dat de
12 k m 2
2
rs
hf k f

unde hf grosimea unei fracturi individuale sau a stratului de premeabilitate


ridicata.

4. Blocuri de matrice cilindri verticali separati


prin fracturi cu dat de
8 km 2

unde rm raza fiecarui cilindru.

2
m

r kf

rs

In general, valoarea parametrului de curgere


interporozitate, , variaza intre 10-3 si 10-9.
Cinco si Samaniego (1981) au identificat urmatoarele
conditii de curgere interporozitate extreme:
- Curgerea interporozitate restrictionata care
corespunde unui skin ridicat intre mediul cel mai putin
permeabil (matricea) si mediul cel mai permeabil
(fisurile) si, matematic, este echivalenta solutiei
pseudostationare, si anume, modelul Warren si Root.
- Curgerea interporozitate nerestrictionata care
corespunde unui skin zero intre mediile cele mai
permeabile si, matematic, este descris de solutia
nestationara (tranzitorie).
Warren si Root au propus prima metoda de
identificare a sistemelor cu porozitate dubla, asa cum
arata reprezentarea semilog din figura 5.11.

t, ore

Tabelul 5.2.

ps, psi

0.00001

3850

0.00003

3810

0.00006

3790

0.0001

3770

0.0005

3720

0.001

3690

0.0015

3660

0.008

3620

0.015

3580

0.07

3555

0.1

3545

0.3

3540

0.8

3535

3520

3505

60

3450

100

3410

250

3380

700

3355

Fig. 5.11. Modelul Warren Root al testului drawdown

Curba este caracterizata de prezenta a doua linii


paralele datorate celor doua porozitati separate in
zacamant.
Deoarece porozitatea secundara (fisurile) are
transmisivitatea mai mare si este conectata la gaura
de sonda raspunde prima asa cum arata prima linie
dreapta a reprezentarii semilog. Porozitatea primara
(matricea), avand o transmisivitate mult mai mica,
raspunde mult mai tarziu.
Efectul combinat al celor doua porozitati da nastere
unei a doua linii drepte in diagrama semilog.
Cele doua linii drepte sunt separate printr-o perioada
de tranzitie in timpul careia presiunea tinde sa se
stabilizeze.

Prima linie dreapta reflecta miscarea radiala tranzitorie prin


fracturi si, deci, panta sa este utilizata pentru a determina
produsul permeabilitate grosime, kh, a sistemului.
Totusi, deoarece stocarea fracturii este mica, fluidul in fracturi
este epuizat combinat fiind cu un declin rapid de presiune in
fracturi.
Aceasta cadere de presiune din fracturi permite ca mai mult
fluid sa curga din matrice in fracturi, ceea ce cauzeaza o
incetinire a ritmului declinului de presiune (asa cum arata figura
5.11 in perioada miscarii tranzitorii).
Pe masura ce presiunea matricei se apropie de presiunea
fisurilor, presiunea este stabilizata in cele doua sisteme si duce
la a doua linie dreapta.
Ar trebui subliniat ca prima linie dreapta semilog poate fi
umbrita de efectele de inmagazinare ale gaurii de sonda si
poate sa nu fie recunoscuta.
De aceea, in practica, numai parametrii care caracterizeaza
comportarea omogena a sistemului total, kfh, pot fi obtinuti.
Datele utilizate pentru obtinerea graficului din figura 5.11 sunt
date in tabelul 5.2.

Figura 5.12 prezinta datele unui test de restabilire a presiunii


pentru un zacamant fracturat natural.
Ca si la testul la deschidere, efectele de inmagazinare pot
intuneca / obscuriza prima linie dreapta. Daca se dezvolta
ambele linii drepte, capacittea de curgere poate fi estimata din
panta i a liniei drepte, utilizand ecuatia
162,6Qb p
162,6Qb p
i

kfh

; kfh

Factorul de skin S si presiunea ipotetica p* sunt calculate


utilizand a doua linie dreapta.

Warren si Root au aratat ca ratia storativitatii poate


fi determinata din deplasarea verticala intre cele doua
linii drepte, identificata ca p in diagramele 5.11 si
5.12, utilizand expresia
p

(5.10)
i
10

psi
Extrapolare la p*

Panta, i

Extrapolare la psi,1ora
log[(tp + t)/t]

Fig. 5.12. Modelul Warren Root al testului de restabilire a presiunii.


Reprezentare calitativa

Tabelul 5.3.

(tp+t)/t

psi, psi

80000

5810

70000

5880

50000

5905

30000

5970

15000

5980

10000

6005

7000

6030

4000

6070

1500

6095

1000

6100

900

6120

800

6135

600

6150

500

6170

400

6195

300

6220

150

6250

100

6300

50

6350

40

6360

30

6380

Fig. 5.12. Modelul Warren Root al testului de restabilire a presiunii

Bourdet si Gringarten (1980) au aratat ca prin trasarea unei linii


orizontale prin mijlocul curbei de tranzitie pentru a se intersecta cu
cele doua drepte semilog, coeficientul de curgere interporozitate
poate fi determinat prin citirea timpului corespunzator la
intersectia cu una din cele doua drepte, de ex., t1 sau t2, si
aplicarea urmatoarelor relatii:
- pentru testul la deschidere:

mh t rs2
mh t rs2
(5.11)

1 k f t1
1
- pentru testul la inchidere:

mh t rs2 t p t

1 k f t p t 1

k f t 2
(5.12)
mh t rs2

1 k f t p

t p t

(5.12)

unde kf permeabilitatea fracturii, mD, tp timpul de productie inainte de


inchidere, ore, rs raza sondei, ft, - viscozitatea dinamica, cP.
Indicii 1 si 2 (de ex. t1) se refera timpul rezultat din intersectia celor doua linii
drepte cu orizontala ce trece prin mijlocul curbei raspunsului presiunii tranzitorii
in timpul testelor la deschidere sau inchidere.

Relatiile anterioare arata ca valoarea lui depinde de


valoarea lui .
este raportul stocarii fracturii la cea totala, cum este
definita de ecuatia (5.8) in functie de coeficientul de
compresibilitate izoterma totala a matricei si fisurilor,
1
adica

mh m t m
1
mh f t f

ceea ce sugereaza ca este dependent de proprietatile


PVT ale fluidului.
Este destul de posibil ca petrolul continut in fisura sa fie
sub presiunea de vaporizare, in timp ce petrolul
continut in matrice sa fie deasupra presiunii de
vaporizare. Deci, este dependent de presiune si, de
aceea, daca este mai mare decat 10, nivelul de
heterogenitate este insuficient pentru ca efectele
porozitatii duale sa fie importante si zacamantul poate
fi tratat ca avand o singura porozitate.

Exemplul 5.4.
Datele unui test de restabilire a presiunii
prezentate de Najurieta (1980) si Sabet (1991)
pentru un sistem cu porozitate dubla sunt
prezentate in tabelul 5.4.
Se mai cunosc urmatoarele date: pi = 6789,5
psi, ps,t=0 = 6352 psi, Q = 2554 STB/d, bp = 2,3
bbl/STB, p = 1cP, tp = 8611 ore, rs = 0,375 ft, t
= 8,17.10-6 psi-1, mm = 0,21, km = 0,1 mD, hm =
17 ft.
Sa se estimeze si .

Tabelul 5.4.

psi

(tp + t)/t

log[(tp + t)/t]

ore

psi

0.003

6617

2870334

6.46

0.017

6632

506530

5.70

0.033

6644

260940

5.42

0.067

6650

128523

5.11

0.133

6654

64745

4.81

0.267

6661

32252

4.51

0.533

6666

16157

4.21

1.067

6669

8071

3.91

2.133

6678

4038

3.61

4.267

6685

2019

3.31

8.533

6697

1010

3.00

17.067

6704

506

2.70

34.133

6712

253

2.40

Rezolvare.
1. Se reprezinta grafic variatia psi = f(log[(tp + t)/t])
(v. fig. 5.13).
2. Graficul prezinta doua linii paralele de panta i = 32
psi/ciclu.
3. Se calculeaza kfh din panta i.
kfh

162,6Qb p

si kf este
kf

k h
f

hm

162,6 2554 1 2,3

29848,3 mD ft
32

29848,3

1755,8 mD
17

- 4. Se determina distanta verticala intre cele doua linii


prin p = 25 psi

Fig. 5.13. Reprezentarea variatiei psi = f(log[(tp + t)/t]).

Fig. 5.13. Liniarizarea variatiei psi = f(log[(tp + t)/t]).

- 5. Se calculeaza ratia de storativitate din


p
25
relatia (5.10),

10

32

0,165

- 6. Se traseaza linia orizontala prin mijlocul


curbei de tranzitie dintre cele doua drepte cu
care se intersecteaza. Se citeste timpul
corespunzator intersectiei cu dreapta a doua,
t p t

10

20000
2

- 7. Se calculeaza

din
ecuatia
(5.12)
2
mh t rs

1 k f t p

t p t

0,165 0,21 17 8,17 10 6 1 0,375 2

20000 6,02 10 10.


1 0,165
1,781 1755,8 8611

Comportarea presiunii in zacaminte fisurate natural


este similara celei obtinute in zacaminte stratificate
fara traversare (layered reservoir with no crossflow).
De fapt, in orice tip de zacamant cu doua tipuri de roci
predominante comportarea presiunii in timpul testului
de restabilire este similara celei din figura 5.12.
Gringarten (1987) a aratat ca cele doua linii drepte din
reprezentarea semilog pot, sau nu pot, fi prezente
depinzand de conditia sondei si de durata testului.
El a conchis ca reprezentarea semilog nu este un
instrument eficient sau suficient pentru identificarea
dublei porozitati.
Asa cum se arata in diagrama din figura 5.14, intr-o
reprezentare log log, curba comportarii presiunii in
cazul dublei porozitati are forma semnului integrala
(sau a literei S alungite), distingandu-se trei zone, si
anume:

- Zona initiala a curbei corespunde comportarii


omogene rezultate din depletarea mediului cel
mai permeabil, adica fisurile.
- Zona de tranzitie corespunde curgerii
interporozitate.
- Zona finala corespunde comportarii omogene
a ambelor medii cand este complet stabilita
reincarcarea din mediul cel mai putin
permeabil, -matricea- si presiunea este
egalizata.

psi

Fig. 5.14. Porozitatea duala:


comportarea presiunii
si derivatei presiunii.

log[(tp+t)/t]

log(tep)

i=1

Miscare
radiala
in fisuri

Miscare
pseudo
-stationar
a de la
matrice
la fisuri

Miscare
radiala
in in tot
sistemul

logt

Analiza unei astfel de diagrame log - log aduce o


imbunatatire apreciabila in identificarea zonelor cu
porozitate duala, fata de reprezentarea semilog.
Totusi, forma specifica a curbei de comportare a
presiunii in asemenea cazuri este dificil de observat in
cazul sondelor puternic deteriorate, cand comportarea
ar putea fi indicata in mod eronat ca fiind omogena.
Mai mult o curba de forma similara celei descrise
poate fi intalnita in cazul sondelor ale caror zone de
drenaj au forme neregulate.
Poate mijlocul cel mai eficient pentru identificarea
sistemelor cu porozitate dubla consta in utilizarea
reprezentarii derivatei presiunii.
Astfel se poate realiza identificarea fara ambiguitati a
unor asemenea sisteme, cu conditia ca datele de
presiune utilizate sa aiba calitatea corespunzatoare si,
mult mai important, sa se utilizeze o metodologie de
calcul adecvata pentru calcuarea derivatei presiunii.

Analiza derivatei presiunii implica reprezentarea log


log a acesteia in functie de timpul consumat. Figura
5.14 arata reprezentarea log log combinata a
presiunii si derivatei acesteia in functie de timp pentru
un sistem cu porozitate duala.
Reprezentarea derivatei presiunii prezinta un minim
sau o inclinare a curbei presiunii derivate cauzata de
miscarea interporozitate din timpul perioadei de
tranzitie.
Minimul este intre doua linii orizontale. Prima
reprezinta miscarea radiala controlata de fisuri si a
doua descrie comportarea combinata a sistemului cu
porozitate duala.
Figura amintita, 5.14, arata la inceputul testului,
comportarea tipica in cazul prezentei efectelor de
inmagazinare in gaura de sonda (dreapta inclinata la
45) cu abatere catre un maxim reprezentand o gaura
de sonda avand zona din vecinatate deteriorata.

Gringarten (1987) a aratat ca forma minimului depinde


de comportarea dublei porozitati. Pentru o miscare
interporozitate restrictionata, minimul are forma literei
V, in timp ce pentru o miscare interporozitate
nerestrictionata are forma literei U.
Pe baza teoriei dublei porozitati elaborata de Warren
si Root si pe baza lucrarii apartinand Mavor si Cinco
(1979), Bourdet si Gringarten (1980) au dezvoltat
curbe etalon specializate care pot fi utilizate la
anlizarea datelor testelor de sonda in cazul sistemelor
cu porozitate duala.
Ei au aratat ca miscarea in cazul sistemelor dual
poroase sunt controlate de urmatoarele variabile
independente:

- presiunea adimensionala pD;


- raportul tD/CD;
- parametrul CDexp(2S);
- coeficientul de storativitate ;
- parametrul exp(2S),

in care presiunea adimensionala pD si timpul adimensional tD au


expresiile
pD

tD

0,00708k f h
Qb p

0,002637 k f t

m
t

m t m r

2
s

0,002637 k f

m t f m r

2
s

unde k permeabilitatea, mD, t timpul, ore, visozitatea dinamica, cP, rs


raza sondei, ft, iar indicii au urmatorele semnificatii: f fisura, m matrice, f
+ m sistemul total, fisura + matrice, D adimensional.

Bourdet si al. (1984) au extins aplicatiile practice ale


acestor curbe imbunatatindu-le utilizarea prin
introducerea curbelor etalon ale presiunii derivative.
Ei au dezvoltat 2 seturi ale curbelor tip
corespunzatoare presiunii derivative.
Primul set, este bazat pe presupunerea ca miscarea
in situatia existentei interporoziatii corespunde
conditiilor curgerii pseudostationare.
Al doilea set presupune curgerea interporozitate ca
fiind tranzitorie.
Utilizarea oricaruia dintre seturi implica reprezentarea
diferentei de presiune p si a functiei derivative in
functie de timp folosind aceeasi lungime a ciclului log ca si
al curbei tip.

Primul set de curbe tip:


- curgerea pseudostationara interporozitate
Raspunsul real al presiunii, si anume, diferenta de presiune p,
este descrisa de urmatoarele trei componente ale curbei:
(1) La inceput, curgerea are loc in fisuri (mediul cel mai
permeabil) si reprezentarea diferentei de presiune reale, si
anume, cuba p, se potriveste uneia dintre curbele omogene
etichetate (CDe2S) cu o valoare corespunzatoare a (CDe2S)f care
descrie curgerea in fisura. Aceasta valoare este notata cu
[(CDe2S)f]M.
(2) Pe masura ce diferenta de presiune atinge regimul tranzitoriu,
p se abate de la curba CDe2S si urmeaza uneia dintre curbele de
tranzitie care descrie acest regim de curgere prin e2S, notata cu
[e2S]M.
(3) In final, diferenta de presiune paraseste curba tranzitiei
si se potriveste unei noi curbe CDe2S sub prima cu o valoare
corespubzatore (CDe2S)f +m care descrie comportarea intregului
sistem, si anume, matrice si fisuri, valoare inregistrata ca
[(CDe2S)f+m]M.

Despre presiunea derivativa:


Raportul storativitatii defineste forma curbei
derivative in timpul regimului tranzitoriu care
este descris de o depresie sau un minimum.
Durata si adancimea depresiei sunt legate de
valoarea lui ; un mic produce o lunga si
deci adanca tranzitie.
Coeficientul interporozitatii este al doilea
parametru care defineste pozitia regimului
tranzitoriu pe axa timpului. O descrestere a lui
deplaseaza depresia spre partea dreapta a
reprezentarii.

Presiunea derivativa se potriveste pe 4


componente ale curbelor:
(1) Curba derivativa urmeaza curgerea in fisura
[(CDe2S)f]M.
(2) Curba derivativa atinge perioada tranzitiei
timpurii exprimata printr-o depresie si descrisa
prin curba tranzitiei timpurii [(CD)f+m/(1 )]M.
(3) Curba presiunii derivative se potriveste apoi
pe curba tranzitiei tarzii etichetata cu [(CD)f+m/
(1 )]M.
(4) Comportarea intregului sistem este atinsa
pe lina 0,5.

Al doilea set de curbe:


- curgerea tranzitorie interporozitate. Asa cum a fost dezvoltata de
Bourdet and Gringarten (1980) si extinsa de Bourdet et al.
(1984), pentru a include abordarea presiunii derivative, aceasta
curba typ este constriuta in acelasi mod ca si pentru curgerea
pseudostationara interporositate. Comportarea presiunii este
definita de 3 curbe componente
curbele, (CDe2S)f , , (CDe2S)f +m. Autorii au definit ca fiind
grupul adimensional al interporozitatii si este dat de:
= [(CDe2S)f +m/e2S]
unde parametrul este coeficientul ce descrie forma blocurilor matricei avand
valorile:

= 1.0508 pt. blocuri sferice


= 1.8914 pt. blocuri de matrice in forma de placi
Deoarece prima curgere in fisura corespunzatoare modelului
tranzitoriu interporozitate este de scurta durata, curbele (CDe2S)f
practic nu sunt vazute si de aceea nu au fost incluse in curbele
derivativei. Raspunsul derivativei in cazul dual-porosity incepe
pe dervativa curbei tranzitorii a lui , urmeaza apoi curba
tranzitiei tarzii definita de (CD)f+m/(1 )2 pana ce atinge
regimul intregului sistem pe linia 0,5.

Bourdet (1985) subliniaza faptul ca raspunsul


presiunii derivative in timpul regimului tranzitoriu
de curgere este foarte diferit de la un sistem
dubla-porositate la altul. Conform solutiilor
curgerii tranzitorii interporozitate, tranzitia
incepe timpuriu si nu scade la un nivel foarte
scazut.
Conform curgerii pseudostionare
interporozitate, tranzitia incepe mai tarziu si
forma depresiei este mult mai pronuntata. Nu
exista o limita inferioara pentru adancimea
depresiei cand curgerea din matrica catre fisura
urmeaza modelul pseudostationar, in timp ce la
curgerea interporozitate adancimea depresiei
nu depaseste 0,25.

In general, procedura de potrivire si estimarea


parametrilor rezervorului aplicand curbele etalon poate
fi rezumata in pasii urmatori:
1. Utilizand datele reale ale unui test se calculeaza
diferenta de presiune p si presiunea derivativa
reprezentand functiile corespunzatoare testelor la deschidere
sau inchidere, astfel:
Test la deschidere:
Diferenta de presiune, p = pi ps
Functia derivativa, tp= -t(d(p)/d(t))
Test la inchidere:
Diferenta de presiune, p = psi ps,t=0
Functia derivativa, tep= t((tp+t)/t)[(d(p)/d(t)]

2. Pe hartie cu aceeasi lungime a ciclilor ca si a


curbei tip se traseaza graficul corespunzator
datelor de la pasul 1, ca functie de timpul de
curgere t pentru testele la deschidere, sau de
timpul echivalent te pentru testele la inchidere.
3. Se plaseaza cele doua reprezentari reale, si
anume p si derivativa, pe curbele tip si se
forteaza potrivirea simultana a acestora pe
curbele tip Gringarten Bourdet. Se citeste pe
curba derivativa de potrivire [(CD)f+m/(1 )2]M.

4. Se alege orice punct si i se citesc


coordonatele pe ambele figuri, si anume:
(p, pD)MP si (t sau te, tD/CD)MP
5. Mentinand potrivirea se citesc valorile curbei
etichetate (CDe2S) corespunzator potrivirii
segmentului initial al curbei [(CDe2S)f]M. si
segmentului final [(CDe2S)f+m]M.
6. Se calculeaza parametrii zacamantului
folosind relatiile:

= [(CDe2S)f+m]M/ [(CDe2S)f]M
kfh = 141,2Qb(pD/p)MP

mD.ft

C = [0,000295 kfh/][(t)MP/(tD/CD)MP]
(CD)f+m = 0,8926C/(mthrs2)
S = 0,5ln[[(CDe2S)f+m]M/(CD)f+m]
= [(CD)f+m/(1 )2]M [(1 )2/(CD)f+m]