UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA INGINERIE DE PETROL SI GAZE

PROIECT LA TRATAREA APEI

TEMA: Proiectarea unui sistem deschis de tratare a apei

Student:
AN IV
Grupa: Transportul, distributia
si depozitarea hidrocarburilor
CUPRINS
2012-2013

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Tema de proiect . 4
Introducere 5
Capitol 1 : Determinarea necesarului zilnic de apa de injectie 6
Capitol 2 : Proiectarea sistemului deschis de tratare a apei 7
Capitol 3 : Proiectarea retelei de distributie ... 22
Concluzii .. 33
Bibliografie .. 34

Fie un zacamant de titei ce urmeaza a fi exploatat prin injectie intraconturala

de apa.

CARACTERISTICILE ZACAMANTULUI

645000 m2

Aria suprafetei productive

Grosimea efectiva medie

Porozitatea efectiva medie
Adancimea medie
Presiunea medie de zacamant

Temperatura medie de zacamant

21 m
25 %
2200 m
84 bar

68

CARACTERISTICILE APEI DISPONIBILE PENTRU INJECTIE

Continutul initial de impuritati solide

Masa specifica a solidelor

1.98

g
m3

1.88

g
m3

0.564

Continutul de suspensii solide

g
m3

Se cere :
-

Sa se determine necesarul zilniv de apa de injectie precum si volumul total

reclamat pentru intregul proces de injectie
Sa se proiecteze sistemul deschis de tratare a apei
Sa se proiecteze si sa se dimensioneze reteaua de transport si distributie a
apei
Sa se dimensioneze pompa pentru statia de injectie

LUNGIMILE TRONSOANELOR PE CONDUCTE SI COTELE (Z) ALE NODURILOR DE

RETEA
Tronson

Lungime tronson

Nod
4

Cota nodului fata

SI - A
A S1
AB
B S2
B-C
C S3
CD
D S4
DE
D S5
E S6

m
450
158
125
94
182
244
168
105
300
238
244

A
B
C
D
E
S1
S2
S3
S4
S5
S6

de SI
m
28
26
26
19
35
24
18
23
28
34
35

INTRODUCERE

In industria extractiva de petrol se proceseaza cantitati mari de ape : cele

extrase odata cu titeiul si gazele , cele utilizate in procesul de injectie.
Este necesara tratarea apelor deoarece acestea contin diverse impuritati care
le fac improprii eliminarii in mediul inconjurator.
Deoarece aceste ape reziduale trebuie eliminate , calea cea mai potrivita este
tratarea lor si injectarea in diverse strate subterane. Cea mai frecventa utilizare a
apelor reziduale este in procsele de injectie de apa pentru imbunatatirea
recuperarii titeiului.
O apa ideala de injectie trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :
-

Sa nu contina particule solide in suspensie

Sa nu contina titei sau ulei in suspensie
Sa nu contina produsi in solutie care sa poata provoca depuneri de crusta sau
coroziune
Sa nu contina gaze in solutie
Sa nu contina bacterii
Sa nu determine reactii adverse asupra formatiunii
Sa nu interactioneze cu apa formatiunii din care sa rezulte precipitati
Sa nu fie conductiva pentru a un produce coroziunea galvanica

Pentru tratarea apei de injectie se propune proiectarea unui sistem deschis ,

folosit in cazul apelor murdare (continut ridicat de impuritati).

CAPITOL 1
DETERMINAREA NECESARULUI ZILNIC DE APA DE INJECTIE SI A
VOLUMULUI TOTAL RECLAMAT PENTRU INTREGUL PROCES DE INJECTIE
TEHNOLOGICA

Volumul de pori al zacamantului :

V p= A p he m=645000 21

25
3
=3386250m
100

Volumul de apa necesar unui proces de injectie :

V a=(1.5 2) V p
V a , min=1.5 V p=1.5 3386250=5079375 m

V a , max=2 V p=2 3386250=6772500 m3

Debitul zilnic necesar procesului de injectie :

q a=( 0.65 1.3 )

m3
/ha m
zi

Qinj, min =0.65 A p he =

Qinj, max=1.3 A p h e =
Q inj ,m +Q
2

inj ,max

0.65 645000 21
=880.425 m3 / zi
10000

1.3 645000 21
=1760.85 m3 /zi
10000

880.425+1760.85
=1320.63 m3
2
Q inj =

Debitul de lucru

Q p=0.2 Qinj=0.2 1320.63=264.126 m 3 / zi

Ql=Qinj + Q p=1320.63+264.126=1584.756 m3 / zi

CAPITOL 2
PROIECTAREA SISTEMULUI DESCHIS DE TRATARE A APEI

2.1 PROIECTAREA SEPARATORULUI DE TITEI SI PARTICULE SOLIDE GROSIERE

Separatorul de titei si particule solide grosiere este prezentat schematic in
figura 1 :

Apa intra in separator prin conducta de intrare 1 si este distribuita pe

intreaga latime a separatorului cu ajutorul deversorului 2 si a sicanei semicufundate 3. Viteza redusa de deplasare a apei permite ridicarea titeiului la
suprafata si depunerea particulelor mecanice grosiere la partea inferioara a
separatorului , in conformitate cu legea lui Stokes. Apa iese din separator coborand
pe sub a doua sicana cufundata 4 , datorita carui fapt titeiul de la suprafata apei un
este antrenat. Evacuarea titeiului colectat la suprafata se face prin strangularea
debitului de apa cu ajutorul robinetului 5. In urma ridicarii nivelului apei din
separator , titeiul deverseaza in jgheabul 6 , de unde trece in canalul de evacuare 7.
Eliminarea sedimentului de pe fundul separatorului se poate face cu ajutorul unui
sistem de raschete si a unui dispozitiv cu cupe.
Pentru a asegura o separare optima , timpul de retentie al apei in separator
trebuie sa fie intre 2 si 4 ore. Elementele separatorului se pot calcula astfel incat sa
se asigure gradul de curatire dorit.
Pentru proiectarea acestuia vom calcula fiecare element geometric separat.

2.1.1 CALCULUL LUNGIMII SEPARATORULUI

L=

v h

unde

- factor ce ia consideratie conditiile de depunere , influenta distributiei

neuniforme a apei in separator si influenta curentilor termici de convectie.

8

 =1.25 1.5
Se alege

=1.3

v viteza de deplasare in separator

v =2 5 mm/ s

Se alege

v =3

mm
m
=3 103
s
s

h adancimea partii active a separatorului

h=2 5 m
Se alege h = 3 m

- viteza de sedimentare (cadere) a particulelor solide in apa (0.5 pentru

particule foarte fine ; 0.75 pentru particule mai mari).

=0.5 0.75

Se alege

L=

mm
s

=0.6 103

m
s

1.3 3 103 3
=19.5 m
0.6 103

2.1.2 CALCULUL LATIMII SEPARATORULUI

Se calculeaza cu relatia :

l=

Ql
1584.756
=
=2.03 m
v h 3 103 3 86400

unde

Ql

- debitul de lucru (debitul total de injectie) ,

m3
s

v viteza de deplasare in separator , m/s

h adancimea partii active a separatorului , m

Volumul de lucru al separatorului

Se calculeaza cu relatia :

V l=V a +V s=3169.512+2.336=3171.848 m3
V a=Ql t =1584.756 2=3169.512 m3
unde

Vl

- volumul de lucru al separatorului ,

Va

- volumul de apa ,

m3

m3

t timpul cat se lasa sa se depuna particulele solide inainte de a curata

separatorul.
Pentru siguranta , se ia t = 2 zile.

V a=3169.512 m3

Volumul de sedimente depuse din apa

Se calculeaza cu relatia :

V s=0.7 V a

i
1.98 103
3
=0.7 3169.512
=2.336 m
s
1.88

Se presupune ca numai 70% din particulele de solide se depun in separator ,

restul trecand mai departe in sistemul de tratare (cele fine).

10

2.2 PROIECTAREA VASULUI DE REACTIE

Vasul de reactie este prezentat schematic in figura 2 :

In vasul de reactie se realizeaza procesul de coagulare coloidala , care

implica tratarea apei cu o solutie chimica. De aceea trebuie create conditii de
amestec cat mai uniforme a solutiei chimice cu apa. Viteza de intrare a apei in vasul
de reactie trebuie sa fie intre (0.3 0.5) m/s , pentru a asigura un amestec cat mai
bun al solutiei chimice.

11

Prin aceasta metoda se elimina si restul de 30% din particulele ramase.

Particulele fine sunt de regula argiloase adica puternic polare cu retele cristaline
infinte si unde se rup raman neechilibrate din punct de vedere electric. In apa
formeaza micele care se resping deoarece au aceeasi sarcina electrica.
In principiu , procedeul consta in adaugarea de apa de sedimentare a unor reactivi ,
dupa ce se introduce apa in bazinul de reactie. Doza optima de reactivi se
determina experimental.
Vasul de reactie este un rezervor conic ale carui elemente geometrice trebuie
calculate pentru a crea conditii optime reactiei de coagulare.

2.2.1 CALCULUL RAZEI SECTIUNII DE INTRARE

Se face cu relatia :

r i=

unde

Ql
vi
Ql

- debitul de lucru

Ql=
vi
v i=0.35

r i=

1584.756
m3
=0.018
86400
s

- viteza de intrare a apei in vasul de reactie (0.3 0.5) m/s. Se alege

m
s .

0.018
=0.127 m
0.35

2.2.2 CALCULUL RAZEI SECTIUNII IN PARTEA SUPERIOARA

Se face cu relatia :

12

rs =

Ql
vs
Ql

unde

- debitul de lucru ,

m3
s

v s - viteza de curgere a apei in partea superioara a vasului , care un

trebuie sa fie pera mare pentru a asigura stabilitatea floculelor deja formate (0.75
1.2) mm/s
Se alege

rs =

v s=0.001 m/s

0.018
=2.39 m
0.001

2.2.3 CALCULUL INALTIMII VASULUI

Se calculeaza plecand de la relatia volumului conului.

V=

I=

r s2 I 2.392 11.044
=
=66.028 m3
3
3

3 V 3 66.031
=
=11.044 m
2
2
rs
2.39

unde V volumul care se ia numeric egal cu debitul in

intrare pana la iesire sa treaca aproximativ o ora.
3

1584.756
m
V =Q l =
=66.031
24
h
rs

- raza sectiunii in partea superioara = raza conului

I = 11.044 m

13

m3
h

, astfel incat de la

Unghiul de conicitate se ia intre

20

si

45 .

2.2.4 CALCULUL RAZEI CONDUCTEI DE EVACUARE

re=

unde

Ql
ve
Ql

Ql
ve

- debitul de lucru ,

= 0.018

m3
s

m3
s

- viteza in conducta de evacuare

Pentru evitarea spargerii floculelor , viteza de deplasare a apei prin conducta

trebuie sa fie mai mica de 0.4m/s.
Se alege

re=

v e =0.3

m
s .

0.018
=0.138 m
0.3

2.3 PROIECTAREA LIMPEZITORULUI

14

Limpezitorul este prezentat schematic in figura 3 :

Apa iese din vasul de reactive si intra in limpezitor care are rolul de a permite
reactiile de coagulare si de sedimentare a floculelor.

2.3.1 CALCULUL VITEZEI DE ASCENSIUNE A APEI IN STRATUL SUPERIOR

(deasupra sedimentului)

v as =k 1 k 2 h s
unde

k 1=0.5 0.7

- factor ce depinde de calitatea apei ; se determina

experimental.
Se alege

k2

k1

= 0.5.

- factor ce depinde de metoda tratare a apei

k 2=0.7

- pentru limpezirea apei prin coagulare coloidala cand cantitatea de

materia in suspensie este egala cu 1000 mg/l.

15

C ss

( mkg )=C ( mgl )

ss

0.7 . 1000 mg/l

k 2 0.564 mg/l
k 2=0.394

mg
l

h s - inaltimea stratului de sediment

h s=0.5 1.5 m
h s=1000 mm=1 m

Se alege

v as =5.57

mm
s

v as =0.5 0.394 0.8 103 =5.57

mm
s

2.3.2 CALCULUL SUPRAFETEI LIMPEZITORULUI (deasupra sedimentului)

Se calculeaza cu relatia :

F=

Ql
0.018
=
=3.23 m2
3
v as 5.57 10

Ql=0.018

m
s

v as =5.57 103

m
s

16

F=3.23 m

2.3.3. CALCULUL NUMARULUI DE ORIFICII LA INTRAREA APEI

Se calculeaza cu relatia :

n0=

F
3.23
=
=91.38
2
2
s ( 0.188 )

n0

- se rotunjeste

n0=91 orificii

unde s distanta dintre orificii , care se calculeaza cu relatia :

11
s=2 hs tg + d 0=2 1 tg +0.008=2 1 0.09+ 0.008=0.188m2
2
2
s=0.188 m2
unde

Se alege

d0

- unghiul de conicitate sub care intra apa in orificii;

=11 .

- diametrul orientativ al orificiilor

d 0=0.01 hs =0.01 1=0.01 m

d 0=0.01 m

2.3.4. SUPRAFATA TOTALA A ORIFICIILOR

A 0=

Ql 0.018
=
=0.01 m 2
v 0 1.65

17

=10 15 .

A 0=0.007 m

v0 =

v as ( h s+ m d 0 ) 5.57 103 ( 1+0.338 0.008 )

m
=
=1.65
m d 0
0.338 0.008
s
v0

unde

- viteza apei in orificii

v as

- viteza de ascensiune a apei

h s - inaltimea stratului de sediment

m factor determinat in functie de conditia de tratare (pentru solutie de

Al 2 ( SO 4 )3 si control al pH-ului (pentru lapte de var

coagulant
0.338).

v 0 =1.65

m
s

2.3.5. DIAMETRUL REAL AL ORIFICIILOR

Este dat de relatia :

d 0=

unde

4 A0
4 0.01
=
=0.011 m
n 0
91
A0

suprafata totala a orificiilor

n0

- numarul de orificii la intrarea apei

d 0=0.011 m

2.3.6. DIAMETRUL TOTAL AL LIMPEZITORULUI

18

Ca(OH )2

se ia m =

D l=

4 F
4 3.23
=
=2.02 m

unde F suprafata limpezitorului deasupra sedimentului.

D l=2.02 m

2.3.7 INALTIMEA STRATULUI DE APA DIN LIMPEZITOR

ha =

Vl

4Vl
Dl

4 66.031
=20.61 m
2
( 2.02 )

- se ia egal cu debitul
3

m
V l=66.031
h
ha =20.61m

2.3.7 INALTIMEA TOTALA A LIMPEZITORULUI

hl=hs +h a=1+20.61=21.61 m
unde

h s - inaltimea sedimentului
ha

inaltimea stratului de apa

hl=20.61m

19

2.3.9 VOLUMUL REZERVORULUI PENTRU SLAM

W=

G Q l t
c

unde G cantitatea de solide din vas

G=M +a ( k 3 + k 4 ) =1.55+40 103 ( 0.07+0.45 )=1.57

kg
3
m

M cantitatea de suspensii di napa (30% din solide)

M =1.5 2.5

kg
m3

M =1.55

Se admite

kg
m3 .

a coeficient care depinde de concentratia de solutii chimice considerate pentru

substanta anhidra , in

a=40 60

si care este in functie de calitatea apei.

g
m3

Se adminte

k3

g
m3

a=40

g
m3 .

- factor de depinde de continutul in impuritati din coagulant.

k 3 =0.07 0.09
Se admite

k4

k 3 =0.07 .

- factor ce depinde de conditiile in care are loc reactia.

20

k 4=0.45 0.47
Se admite

k 4=0.45 .

c concentratia medie a sedimentelor

c=46
Se admite c = 4%.

- greutatea specifica a sedimentelor foarte fine.

=1600 1700

Se admite

G=1.57

kg
m3

=1699

kg
m3 .

kg
m3

t timpul de sedimentare

t=2 8 ore
Se admite

t=2 ore .

Ql=1584.756

W=

m3
m3
=66.031
zi
h

1.57 66.031 2
3
=3.05 m
4
1699
100

2.3.10 DIAMETRUL REZERVORULUI DE SLAM

21

D s=

4 W
hs

unde W volumul rezervorului pentru slam

h s inaltimea stratului de sediment

D s=

4 3.05
=1.97 m
1

Verificare

D s < D l 1.97< 2.02

2.4 PROIECTAREA FILTRELOR

Filtrul este prezentat schematic in figura 4 :

22

Vom utiliza un filtru vertical , curgerea se va face de jos in sus , iar pachetul
filtrant va fi format din trei strate de nisip , cu granulometria particulelor de 1 mm ,
0.8 mm si 0.6 mm.
Grosimea totala a pachetului va fi de 1 m.

2.4.1 DEBITUL DE FILTRARE

Se determina din formula suprafetei de filtrare

q ( df )
Af = f =
vf
4

Af

v f ( d f ) 3 22
m3
qf =
=
=8.88
4
4 1.06
h
unde

vf

- viteza de filtrare

v f =3 8

Se admite

m
h

v f =3

m
h

- factor ce tine cont de apa consumata pentru spalarea filtrului

=1.05 1.08
Se admite

df

=1.06 .

- diametrul filtrului.

d f =1.5 4 m
Se admite

d f =2 m .

23

A f =3.14 m

q f =8.88

m3
h

2.4.2 CONSUMUL DE APA PENTRU SPALAREA FILTRULUI

Se determina cu relatia :

m3
q spl =I spl A f =36 3.14=113.04
h
unde

I spl

I spl =10 15

Se admite

intensitatea spalarii.

l
m3
=0.01
3600=36
s m2
h m2

I spl =36

m3
2
hm

m3
q spl =11304
h

2.4.3 INALTIMEA FILTRULUI

h f =h s +ha
unde

h s grosimea stratului de nisip ( =0.6 1 mm .

Se admite

ha

h s=1 m.

inaltimea coloanei de apa.

Inaltimea coloanei de apa se calculeaza astfel incat filtrul sa primeasca apa

timp de o ora.
24

ha =

Va

4Va
df

4 8.88
=2.82 m
22

[ ]
3

- volumul de apa din filtru va fi egal cu

m
qf
h

h f =1+2.82=3.82 m .
2.4.4 NUMARUL DE FILTRE
Se calculeaza cu relatia :

nf =

unde

Qinj
55.026
+1=
+1=7.19
qf
8.88

Qinj =55.026

m3
.
h

n f =7 filtre nf =8 filtre.
Se ia un filtru de rezerva pentru perioada de spalare sau pentru situatii
neprevazute.

25

CAPITOL 3
PROIECTAREA RETELEI DE DISTRIBUTIE A APEI

Distribuirea apei la statia de injectie se face dupa schema din figura 5 data
prin tema de proiect.

26

Date necesare :
-

Debite si presiuni la sonda

Cote la statia de injectie , sonde , la punctele de legatura si la mediu
Lungimile conductelor

3.1 CALCULUL ORIENTATIV AL DIAMETRULUI CONDUCTELOR

d 0=

4 q inj
vl
qinj

unde

qinj =

Q inj
55.026
m3
=
=11
nr . sonde
5
h

qinj =11

vl

- debitul de injectie pentru sonda respectiva.

m3
h

- viteza de deplasare a lichidului ;

v l =1

m
s .

Calculul presupune determinarea diametrului orientativ al conductelor pe

fiecare tronson in parte , cu ajutorul formulei de calcul de mai sus , tinand cont ca
debitul de injectie se modifica pe fiecare tronson. Aceste valori se standardizeaza
conform STAS conditii tehnice , obtinandu-se diametrul standardizat , pe fiecare
tronson in parte.

d 0=

4 11
=0.062 m=62 mm .
1 3600

TRONSON E S6

d 0=

4 q inj
4 11
=
=0.062 m=62mm conform STA S : d c=62mm
vl
1 3600

27

TRONSON E S5

d 0=

4 q inj
4 11
=
=0.062 m=62mm conform STA S : d c=62mm
vl
1 3600

TRONSON D S4

d 0=

4 q inj
4 11
=
=0.062 m=62mm conform STAS :d c =62mm
vl
1 3600

TRONSON C S3

d 0=

4 q inj
4 11
=
=0.062 m=62mm conform STAS :d c =62mm
vl
1 3600

TRONSON B S2

d 0=

4 q inj
4 11
=
=0.062 m=62mm conform STAS :d c =62mm
vl
1 3600

TRONSON A S1

d 0=

4 q inj
4 11
=
=0.062 m=62mm conform STAS :d c =62mm
vl
1 3600

TRONSON D E

d 0=

4 1 q inj
4 1 11
=
=0.088 m=88 mm conform STAS :d c =73 mm
vl
1 3600

28

TRONSON C D

d 0=

4 2 q inj
4 2 11
=
=0.062 m=62 mm conform STAS : d c =88.8 mm
vl
1 3600

TRONSON B C

d 0=

4 3 qinj
4 3 11
=
=0.1086 m=108.6 mm conform STAS :d c =109.5 mm
vl
1 3600

TRONSON A B

d 0=

4 4 q inj
4 4 11
=
=0.1247 m=124.7 mm conform STAS :d c =125.5 mm
vl
1 3600

TRONSON S.I. A

d 0=

4 5 qinj
4 5 11
=
=0.1395 m=139.5 mm conform STAS :d c =139.7 mm
vl
1 3600

3.2 CALCULUL VITEZEI REALE DE CURGERE PE TRONSOANE

Viteza reala de curgere se calculeaza cu relatia :

vr =

4 q inj m
d c2 s

[ ]

TRONSON E S6

vr =

4 q inj
dc

4 11
m
m
=3643.2 =1.012
2
h
s
0.062 3600

29

TRONSON E S5

vr =

4 q inj
dc

4 11
m
m
=3643.2 =1.012
2
h
s
0.062 3600

TRONSON D S4

vr =

4 q inj
dc

4 11
m
m
=3643.2 =1.012
2
h
s
0.062 3600

TRONSON C S3

vr =

4 q inj
dc

4 11
m
m
=3643.2 =1.012
2
h
s
0.062 3600

TRONSON B S2

vr =

4 q inj
dc

4 11
m
m
=3643.2 =1.012
2
h
s
0.062 3600

TRONSON A S1

vr =

4 q inj
dc

4 11
m
m
=3643.2 =1.012
2
h
s
0.062 3600

TRONSON D E

vr =

4 q inj
dc

4 11
m
m
=1807.2 =0.730
2
h
s
0.073 3600

TRONSON C D

30

vr =

4 q inj
dc

4 11
m
m
=1807.2 =0.502
2
h
s
0.088 3600

TRONSON B C

vr =

4 q inj
dc

4 11
m
m
=1188 =0.33
2
h
s
0.1086 3600

TRONSON A B

vr =

4 q inj
dc

4 11
m
m
=900 =0.25
2
h
s
0.1247 3600

TRONSON S.I. A

vr =

4 q inj
dc

4 11
m
m
=720 =0.2
2
h
s
0.1395 3600

3.3 CALULUL CADERII DE PRESIUNE

Calculul se face pe fiecare tronson in parte. Calculul presupune determinarea
numarului Reynolds , calculul coeficientului rezistentei hidraulice si calculul caderilor
de presiune pe tronsoane.
Cadearea de presiune se calculeaza cu relatia :

La
vr 2
p= a + a g ( Zm Z n )
dc
2

unde :

coeficientul rezistentei hidraulice , in functie de numarul lui Reynolds

La lungimea fiecarui tronson in parte [m]

31

dc diametrul standardizat al conductei , pe tronsonul respectiv [m]

a masa specifica a apei ;

Se admite :

a=1020

a=1015 1030

kg
m3

kg
m3 .

g acceleratia gravitationala
Zm , Zn cotele punctelor de la extremitatile tronsonului , cota 0 fiind planul orizontal
cu statia de pompare
a vascozitatea cinematica a apei

a =1.011 106

m2
m2
=3.639 103
s
h

La sonda de injectie este necesara o presiune de injectie :

pinj =10 .

TRONSON E S6

v ES 6 =v r =3643.2

m
m
=1.012
h
s

Se calculeaza numarul Reynolds cu relatia :

v r d c 3643.2 0.062
=
=62071.55
3
a
3.639 10

=62071.55 regimturbulent
Se caulcueaza coeficientul rezistentei hidraulice functie de numarul Reynolds cu
relatia :

=1.23

0.3164
0.3164
=1.23
=0.0246
0.25

62071.550.25

=0.246

32

Se calculeaza caderea de presiune cu relatia :

2

v DS
DS 5
238
1.0122
p ES =
a
+ a g ( Z 6Z E )=0.0246
1020
+1020 9.81 ( 3419 ) =1.994
d ES
2
0.062
2
5

TRONSON E S5

v ES 5 =v r =3643.2

m
m
=1.012
h
s

Se calculeaza numarul Reynolds cu relatia :

v r d c 3643.2 0.062
=
=62071.55
3
a
3.639 10

=62071.55 regimturbulent
Se caulcueaza coeficientul rezistentei hidraulice functie de numarul Reynolds cu
relatia :

=1.23

0.3164
0.3164
=1.23
=0.0246
0.25

62071.550.25

=0.246
Se calculeaza caderea de presiune cu relatia :
2

v DS
ES 5
238
1.0122
p DS =
a
+ a g ( Z 5 Z E )=0.0246
1020
+ 1020 9.81 ( 3419 ) =1.994
d E S
2
0.062
2
5

TRONSON D E

v D E=v r=3643.2

m
m
=1.012
h
s

v r d c 3643.2 0.062
=
=62071.55
a
3.639 103

33

=62071.55 regimturbulent
=1.23

0.3164
0.3164
=1.23
=0.0246
0.25

62071.550.25

=0.246
2

v
DE
105
1.0122
p D E=
a D S 4 + a g ( Z EZ D ) =0.0246
1020
+1020 9.81 ( 2819 )=1.118
d D E
2
0.062
2

TRONSON D S4

v DS 4=v r=3643.2

m
m
=1.012
h
s

v r d c 3643.2 0.062
=
=62071.55
a
3.639 103

=62071.55 regimturbulent
=1.23

0.3164
0.3164
=1.23
=0.0246
0.25

62071.550.25

=0.246

p DS =
4

2
DS 4
v
105
1.0122
a DS 4 + a g ( Z 4 Z D ) =0.0246
1020
+1020 9.81 ( 2819 )=1.118
d DS
2
0.062
2
4

TRONSON C D

v C D=v r =1807.2

m
m
=0.502
h
s

34

v r d c 1807.2 0.088
=
=43702.55
3
a
3.639 10

=43702.55 regim turbulent

=1.23

0.3164
0.3164
=1.23
=0.0269
0.25

43702.550.25

=0.269
2

pC D=

v C D
CD
168
0.5022
a
+ a g ( Z D Z C ) =0.0269
1020
+1020 9.81 ( 1926 )=0.634
d CD
2
0.088
2

TRONSON C S3

v C S 3=v r =3643.2

m
m
=1.012
h
s

v r d c 3643.2 0.062
=
=62071.55
a
3.639 103

=62071.55 regimturbulent
=1.23

0.3164
0.3164
=1.23
=0.0246
0.25

62071.550.25

=0.246
2

v CS
CS3
244
1.0122
pCS =
a
+ a g ( Z S 3Z C )=0.0246
1020
+1020 9.81 (2326 )=0.205
d CS
2
0.062
2
3

TRONSON B C

35

v BC =v r=1188

m
m
=0.33
h
s

v r d c 1188 0.1086
=
=35453.91
3
a
3.639 10

=35453.91 regimturbulent
=1.23

0.3164
0.3164
=1.23
=0.028
0.25

35453.910.25

=0.028
2

v
BC
182
0.332
p BC =
a BC + a g ( Z C Z B ) =0.028
1020
+1020 9.81 ( 2626 ) =0.026
d B C
2
0.1086
2

TRONSON B S2

v BS 2=v r =3643.2

m
m
=1.012
h
s

v r d c 3643.2 0.062
=
=62071.55
a
3.639 103

=62071.55 regimturbulent
=1.23

0.3164
0.3164
=1.23
=0.0246
0.25

62071.550.25

=0.246
2

p BS 2=

v
BS 2
94
1.0122
a B S 2 + a g ( Z BZ S 2 ) =0.0246
1020
+1020 9.81 ( 1826 )=0.6

d B S 2
2
0.062
2

36

TRONSON A B

v A B=v r =900

m
m
=0.25
h
s

v r d c 900 0.1247
=
=30840.89
a
3.639 103

=30840.91 regimturbulent
=1.23

0.3164
0.3164
=1.23
=0.029
0.25
0.25

30840.91

=0.029
2

p A B=

v AB
AB
125
0.252
a
+ a g ( Z BZ A ) =0.029
1020
+1020 9.81 ( 2628 )=0.19
d AB
2
0.1247
2

TRONSON A S1

v A S 1=v r=3643.2

m
m
=1.012
h
s

v r d c 3643.2 0.062
=
=62071.55
a
3.639 103

=62071.55 regimturbulent
=1.23

0.3164
0.3164
=1.23
=0.0246
0.25

62071.550.25

=0.0246
2

v A S 1
AS 1
158
1.0122
p A S 1=

+ a g ( Z S 1Z A ) =0.0246
1020
+1020 9.81 ( 2428 )=0.072
d A S 1 a
2
0.062
2

37

TRONSON S.I. A

v SI A =v r=720

m
m
=0.2
h
s

v r d c 720 0.1395
=
=27600.98
a
3.639 103

=27600.98 regimtur bulent

=1.23

0.3164
0.3164
=1.23
=0.03
0.25

27600.980.25

=0.03
2

p SI A =

v SI A
SI A
450
0.22
a
+ a g ( Z A Z SI )=0.03
1020
+ 1020 9.81 ( 2824 )=0.42
d SIA
2
0.1395
2

Caderea totala de presiune va resulta din insumarea caderilor de presiune

calculate pe fiecare tronson in parte.

pT = p D S 5+ pD S 4 + pCD + pCS 3+ p BC + p BS 2+ p A B+ p A S 1+ pSI A =1.994+1.1180.634+

3.4 CALCULUL PUTERII HIDRAULICE A POMPEI

Se calculeaza cu relatia :

N=

pSI Qinj
unde :

N puterea pompei
pSI presiunea la statia de injectie
Qinj debitul de injectie [m3/h]

38

 randamentul pompei;

= ( 0.7 0.8 ) ;

Se alege =0.75

pSI = pinj + p fr + a g H a
pinj caderea de presiune in sonda de injectie

pinj =p str + ( 2 5 )=84+3=87

pstr presiunea initiala de strat [bar]
pfr caderea de presiune prin frecari
psd caderea de presiune prin sonda;

psd =( 5 7 )=6

p fr = pcd + pT =6+1.805=7.805
p fr =7.805
a densitatea apei; a = 1020 kg/m3
g acceleratia gravitationala
Ha adancimea medie a stratului [m]; Ha = 2200 m
5

pSI =87+7.805+1020 9.81 2200=220.12 10 Pa=220.13

220.13 105 1320.63

N=
=448626.97 W =448.626 kW
0.75 86400

3.5 CALCULUL ENERGIEI CONSUMATE

W =N t inj
N puterea pompei
tinj timpul total de injectie
39

t inj =

V inj 5925937.5
=
=4487.2 ore
Q inj
1320.63

V inj =V a=5925937.5 m

W =448.626 4487.2=2013074.58

kW
kw
=229.8
an
h

CONCLUZII

Lucrarea are drept scop deprinderea studentului cu studiul in proiectarea unei

instalatii de tratare a apei cu toate componentele ei functionale.
Proiectarea fiind un proces destul de complicat , necesita o atentie speciala
pe parcursul realizarii ei , in scopul respectarii normelor in vigoare si eliminarii
greselilor de calcul.
Acestea , ca de altfel greselile de orice natura , sunt de nedorit deoarece ele
ar duce la realizarea necorepunzatoare a instalatiei cat si sporirea costurilor de
constructie.

40

BIBLIOGRAFIE
1. I. Nistor , Note de curs , Universitatea Petrol Gaze , Ploiesti

41