Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Bucuresti

Master: Evaluare, consiliere si psihoterapia copilului, cuplului si a familie. An I


Psihopatologia sociala, a cuplului si a familiei
Vlasie Andreea

Workaholismul ca simptom al patologiei sociale


caracteristici, efecte psihologice
Termenul workaholism echivalentul expresiei dependena de munc are o conotaie
negativ, aa cum a fost delimitat conceptual nc din 1971 de Oates: o persoan care manifest
o nevoie exagerat de a munci, un dezechilibru vizibil, cu impact asupra strii de sntate, a
gradului de satisfacie personal, a relaiilor personale, precum i asupra vieii sociale a
individului n ansamblu, iar comportamentul, o compulsie, nevoia incontrolabil de a munci
fr ntrerupere. nceputurile fenomenului sunt n Japonia, unde, n 1969 a avut loc primul caz
de karoshi moarte prin epuizare n limba Japonez.
Un workaholic este o persoana dependenta de munca. In general termenul implica faptul ca
o persoana isi iubeste munca insa in aceelasi timp poate insemna ca o persoana se simte
constransa sa isi indeplineasca munca. La ora actuala nu exista o definitie medicala acceptata
pentru aceasta conditie, dar unele forme de stres, tulburarile de personalitate obsesiv-compulsive
precum si tulburarile obsesiv-compulsive pot fi cauzate de munca. (Wayne E. Oates, On Being
a Workaholic (A Serious Jest), Pastoral Psychology 19 1968, p 16-20.)
Dependena de munc nu are nici o legtura cu a munci intens. Pragul cantitativ sugerat
de Mosier (1983) 50 de ore de lucru pe sptmn, este un reper empiric valoros dar insuficient
de relevant. Elementul de difereniere este, n afar de intrarea n tiparul compulsiv, lipsa
ancorrii activitii n SATISFACIA personal. Un studiu recent arat o frecven ridicat a
comportamentelor de tip workaholic n rndul cercettorilor (analiznd orele la care se
nregistrau descrcrile de materiale dintr-un portal academic). n schimb, o alt cercetare a
artat c, n ciuda presiunii competitivitii i a orarului foarte aglomerat, cei mai mul i
cercettori consider munca o placere. (63% sunt mulumii sau foarte mulumii profesional i
doar 15% sunt nemulumii sau foarte nemulumii).
Workaholic-ul este cel mai des definit ca o persoan care manifest trei trsturi: este
intens implicat n munc, se simte obligat sau forat s munceasc excesiv din cauza unei
presiuni auto-impuse i manifest un grad sczut de satisfacie n actul lucrativ. (Spence &

Universitatea Bucuresti
Master: Evaluare, consiliere si psihoterapia copilului, cuplului si a familie. An I
Psihopatologia sociala, a cuplului si a familiei
Vlasie Andreea

Robbins). Ceea ce nseamn c, implicarea la locul de munc poate fi descris ca avnd un nivel
egal de activare i plcere, pe cnd dependena de munc este n mod similar caracterizat de
activitatea la fel de intens, dar nensoit de satisfacie. Iar insatisfacia asociat oboselii
accentuate e la un pas distan de fenomenul burn-out (epuizare fizic i mental). Locul de
munc n sine nu genereaz workaholism, la fel cum cumprturile de la supermarket nu produc
tulburri alimentare. Alegerea locului de munc poate cel mult s nlesneasc drumul ctre o
dependen spre exemplu unii manageri pot alege intuitiv joburi foarte solicitante din cauza
unui anumit tip de dependen deja instalat, de adrenalin.
Exist anumii factori favorizanti, care stau la originea unei astfel de tulburari, sau un anumit
tipar uman susceptibil sa dezvolte dependenta de munca. Perfectionismul este una dintre
atributele cele mai des intalnite la dependentii de munca, avand originea intr-o stima de sine
scazuta sau tendintele anxioase.
Dincolo de orice tipare, dependena de munc e o condiie de multe ori dificil de autoevaluat sau de depistat de catre cei din jur (nepurtnd greutatea unui stigmat), dar cu implica ii
subtile sau asocieri cu alte tipuri de tulburri din sfera afectiv (anxietate, tulburri obsesiv
compulsive) sau alte dependene.
Jurnalul Scandinav de Psihologie a publicat o cercetare despre scala Bergen Work
Addiction (BWAS), care a fost dezvoltata pentru a ajuta la identificarea persoanelor care isi iau
mult prea in serios pasiunea pentru munca. Desi exista si alte chestionare sau scale care masoara
daca o persoana este sau nu dependenta de munca, sistemul BWAS este pe primul loc deoarece
priveste dependenta de munca ca pe o boala.
Testul consta in sapte intrebari referitoare la activitatea unei persoane la locul de munca,
utilizand o scala de la 1 la 5 pe scala Likert.. Fiecare intrebare se bazeaza pe unul dintre aspectele
dependentei: acapararea atentiei (activitatea controleaza gandirea si comportamentul) modificari
in starea de spirit (se schimba activitatea sau se imbunatateste starea de spirit) toleranta (din ce in
ce mai multe activitati sunt necesare pentru a atinge efectele initiale) retragerea (senzatie de
neplacere in cazul in care activitatea este redusa sau intrerupta brusc) conflictul ( activitatea
cauzeaza conflicte in relatiile sociale si in alte activitati) recidiva ( revenirea la vechile
activitati/obiceiuri dupa o perioada de abstinenta) probleme de sanatate si / sau alte probleme.

Universitatea Bucuresti
Master: Evaluare, consiliere si psihoterapia copilului, cuplului si a familie. An I
Psihopatologia sociala, a cuplului si a familiei
Vlasie Andreea

Desi nu este recunoscut de biblia Asociatiei Americane de Psihiatrie Manualul de


Diagnostic si Statistica ca si adictie, workaholismuleste considerat ca un simptom privind o
varietate de probleme emotionale incluzand anxietatea si depresia. Adictia fata de munca este
greu de a fi recunoscuta ca si problema personala pentru ca simptomele workaholismului sunt
confundate cu comportamentul cuiva care este harnic, care este dedicat muncii sale. Tuck T.
Saul, doctor in psihologie, arata care sunt cateva din diferentele dintre cei care au adictie fata de
munca si cei care muncesc cu dedicare.
Cel harnic vede munca ca si o necesitate si o obligatie pe care trebuie sa o indeplineasca;
cel care are adictie, munca este ca un refugiu fata de problemele vietii, un loc n care se simte in
siguranta, departe de sentimente neplacute sau alte indatoriri. Cel harnic stie sa-si limiteze
angajamentul fata de munca pentru a fi cu totul disponibil si prezent pentru activitatile in familie,
prieteni, distractie; cel cu adictie lasa ca munca sa domine toate celelate domenii ale vieii,
promisiunile i obligaiile fata de familie sunt incalcate adesea pentru a implini cerintele fata de
munca. Cel harnic poate sa-si controleze apetitul fata de munca, cel cu adictie fata de munca, nu
poate sa nu lucreze, vorbeste tot timpul despre lucru, se gandeste la lucru si cand este in vacanta
sau acasa. Daca nu poate sa lucreze cade in panica sau depresie. Un workaholic nu este in stare
sa se bucure de realizarile muncii sale. El are nevoie mereu de obiective pe care sa le
indeplineasca si cand este aproape de final are nevoie de alt obiectiv care sa-i tina adrenalina in
miscare.
Calitatea

vieii

angajatului

reprezint

un

subiect

de

mare

interes

pentru

cercettori.Societatea de azi a neles c performana ntr-o sarcin, dar i calitatea produsului


finit este puternic influenat de modul n care angajatul relaioneaz cu caracteristicile mediului
organizaional, dar i de atitudinea angajatului fa de locul de munc. De aceea, n ultima
perioad, n literatura de specialitate au fost ntlnite subiecte, precum: workaholism i epuizare
profesional. De exemplu, n 1990 existau 184 de articole despre workaholism, numrul lor
dublndu-se n urmtorii cinci ani (Taris & Schaufeli, 2007).

Universitatea Bucuresti
Master: Evaluare, consiliere si psihoterapia copilului, cuplului si a familie. An I
Psihopatologia sociala, a cuplului si a familiei
Vlasie Andreea

n unele cercetri,cele dou concepte - epuizare profesional i workaholism - sunt


cercetate mpreun ca i faete ale strii de bine, alturi de implicarea n munc (Schaufeli, Taris,
& Rhenen, 2008;Schaufeli, Bakker, van der Heijden, & Prins,2009a), n altele sunt studiate
individual (Burke,2000; Xanthopoulou, Bakker, Demerouti, &Schaufeli, 2009; Bui, Hodge,
Shackilford, & Acsell, 2011), dar indiferent de modul n care acestea au fost studiate,cercettorii
sunt interesai de efectele pe care le au asupra comportamentului angajatului.
Guglieni,Simbula, Schaufeli i Depola (2012) au introdus n literatura de specialitate ca i
solicitare personal, conceptul de workaholism, avnd un rol analog cu cel al resurselor
personale. Mai exact, studiul lor a relevat faptul c solicitrile postului mediaz relaia dintre
workaholism i epuizarea profesional. Aceast legtur este susinut i de modul n care
Schaufeli, Taris & Bakker (2008) au caracterizat workaholici. Potrivit acestora, workaholicii au
fost descrii ca fiind persoane care munceau mult, excesiv (componenta comportamental), dar i
compulsiv (componenta cognitiv). Cercetarea lui Schaufeli, Taris i Van Rhenen (2008) sus ine
afirmaia de mai sus, artnd c relaia dintre workaholism i epuizare emoional este partial
mediat de modul n care sunt percepute solicitrile postului: workaholicii experimenteaz
solicitri ridicate la locul de munc, care la rndul lor duc la epuizare. Iar Taris, Geurts,
Schaufeli, Blonk i Lagerveld (2008) au susinut c persoanele crora le este greu s se detaeze
de munc sunt mai epuizate profesional i dezvolt mai multe probleme de sntate.
n plus, Andreassen, Hetland i Pallesen (2010) prezentau workaholismul ca fiind un
aspect dezvoltat de angajai pentru a-i satisfice nevoile de baz. De exemplu, din cauza faptului
c, n prezent, cea mai mare parte a timpului este petrecut la lucru, una din nevoile de baz a
angajatului este de a se simi competent. Workaholism-ul le ofer aceast posibilitate, deoarece
angajatul consider c munca excesiv este cea care le asigur reuita. Astfel, workaholismul
apare ca o solicitare personal dezvoltat de angajai pentru a se simi confortabil cu sine nsu i,
dar i cu munca pe care o realizeaz. Ideea de workaholism ca i solicitare personal este
susinut i de Schaufeli, Bakker, Van den Heijden & Prins (2009a). Acetia considerau

Universitatea Bucuresti
Master: Evaluare, consiliere si psihoterapia copilului, cuplului si a familie. An I
Psihopatologia sociala, a cuplului si a familiei
Vlasie Andreea

workaholismul ca un factor individual care contribuie la dezvoltarea epuizrii profesionale dar i


a strii de bine ntr-o manier independent de contextul situational.
Dup cum se poate observa, exist puine studii n care workaholismul, epuizarea
profesional i caracteristicile postului au fost studiate mpreun (Schaufeli, Taris &
Rhenen,2008).Epuizarea profesional poate fi definit ca o consecin sever a supunerii
prelungite la stresul de la locul de munc, care se dezvolt atunci cnd solicitrile de la locul de
munc i capacitile individuale sunt n dezechilibru pentru o lung perioad de timp
(Kalimo,Pahkin, Mutanen, & Toppinen Tanner, 2003).Ea poate fi ntlnit n cadrul oricrei
profesii,(Bakker, Demerouti, &Schaufeli, 2002) i, de asemenea, poate coexista cu alte boli:
depresia,anxietatea, alcoolism (Ahola, Vaananen,Koshinen, Kowvonen, Shirom, 2010). Pentru a
fi neleas n ansamblul ei, epuizarea profesional a fost mprit n dimensiuni, iar cea mai
folosit este conceptualizarea lui Maslach (1993), cu cele trei dimensiuni: epuizare emoional,
depersonalizare, lipsa eficacitii profesionale. Epuizarea emoional este dimensiunea care
evideniaz lipsa energiei i faptul c resurse importante au fost consumate la locul de munc, pe
cnd depersonalizarea se refer la nepsare, cinism, lipsa eficacitii profesionale const n
tendina de a-i evalua munca, dar i pe sine negativ. Epuizarea emoional i depersonalizarea
sunt considerate ca fiind miezul conceptului de epuizare profesional (engl. core burnout) i pot
fi folosite ca o dimensiune bine definit (Bakker, Emmerik,Euwema, 2006).
Workaholicii sunt cei care caut sa aib tot mai mult de lucru, complicndu-i singuri
sarcinile de lucru i, n acelasi timp, refuznd s le mpart cu ceilal i (Machlowitz, 1980, apud
Schaufeli, Taris & Rhenen, 2008). Sprijinul social, respectiv ajutorul din partea efului direct,
concretizat n comunicare i o relaie interpersonal de calitate, poate ac iona ca un tampon n
relaia dintre workaholism i epuizare.
Cea mai comuna problema ce apare drept urmare a dependentei de munca este
instrainarea de familie, alaturi de problemele de sanatate. Fiind prea preocupati de propria
munca, cei afectati de acest sindrom isi neglijeaza sanatatea, igiena personala, sar peste mese, nu

Universitatea Bucuresti
Master: Evaluare, consiliere si psihoterapia copilului, cuplului si a familie. An I
Psihopatologia sociala, a cuplului si a familiei
Vlasie Andreea

consuma suficienta apa, stau in pozitii gresite, fiind afectat pe plan social,emotional,spiritual si
chiar fizic. Toate acestea conduc treptat la scaderea eficientei workaholicilor. Problemele de
sanatate curente ale acestora sunt halitoza ( respiratia neplacuta), deshidratare, probleme de
gastrita, dureri de cap si diverse afectiuni pe baza de stres,ulcer, dureri musculare extreme,
migrene, tensiune arteriala.
In concluzie desi dependenta de munca este considerata cea mai curata dependenta, ea este privita
ca un lucru negativ, dar este singura dependenta acceptata de societate, religie sau educatie. Orice
companie are ca scop principal cresterea productivitatii, iar oamenii dependenti de munca ajuta foarte
mult in acest sens. Ei reusesc sa castige foarte bine in cele mai multe cazuri obtinand pe langa si
aprecierea si respectul superiorilor, dar de multe ori isi fac cu aceasta un rau lor.
Pentru un workaholic munca reprezinta elementul cheie al vietii lui. Workaholic-ul pleaca de la
ideea ca numai el e capabil sa duca la bun sfarsit o anumita activitate. Iar daca nu reuseste din prima, isi
dozeaza toata energia, vointa, puterea si timpul pentru rezolvarea acesteia.

Universitatea Bucuresti
Master: Evaluare, consiliere si psihoterapia copilului, cuplului si a familie. An I
Psihopatologia sociala, a cuplului si a familiei
Vlasie Andreea

Bibliografie
1. Bryan E. Robinson,PhD Chained to the desk : a guidebook for workaholics, their
partners and children and the clinician who treat them. New York, 1998.
2. Burke, R. (2005).Workaholism in organizations: work and well-being consequences. n
Cooper (coord). Research Companion to Organizational Health Psychology. (pp: 366412). Edward Elgar Publishing Limited
3. Guglielmi, D., Simbula, S., Schaufeli W.B., Depolo,M. (2012). Self-efficacy and
workaholism as initiators of the job demands-resources model. Career Development
International, Vol. 17 Iss: 4 pp. 375 389
4. Oats, W. (1971). Confessions of a workaholic: The facts about work addiction. New
York: World Publishing.
5. Spence JT, Robbins AS. Workaholism : definition, measurement, and preliminary
results.

J Pers Assess, 1992, 58, 160-178.

6. Wayne E. Oates, On Being a Workaholic (A Serious Jest), Pastoral Psychology ;

S-ar putea să vă placă și