Perspectivele funcionaliste contemporane reliefeaz rolul
important pe care emoiile le au n pregtirea rspunsurilor comportamentale, ajusteaz procesele de luare a deciziilor , intensific capacitatea de a memora evenimente importante i faciliteaz interaciunile interpersonale. De asemenea, ele pot reprezenta i o piedic (ex. atunci cnd apar n momente nepotrivite sau sunt de o intensitate greit). Rspunsuri emoionale necorespunztoare sunt implicate n multe forme ale psihopatologiei (ex. tulburarea de personalitate borderline, histrionic, schizoid), n dificulti sociale (ex. agorafobie, personalitatea evitant, antisocial, paranoid) i chiar i n boli fiziologice (boli cardiovasculare, sindromul colonului iritat, anorexie). Se poate observa dup cele menionate mai sus importanta reglementrii cu succes a emoiilor. Pentru a putea nelege mai departe ceea ce nseamn reglarea emoional, trebuie mai nti s nelegem ce vrem s reglementm. O parte a problemei reprezint dificultatea de a evidenia condiiile exacte i suficiente pentru a putea categoriza o trire c fiind o emoie. Aceste diferene apar i datorit faptului c, cuvntul emoie este un termen comun care face referin la o multitudine de evenimente, de la moderat la intens, de la succint la extins, de la simplu la complex , de la privat la public. Datorit creterii dorinei de a rezolva confuzia dintre dorina de a avea o definiie precis i problemele unei clasificri clare, s-a ajuns la utilizarea unui concept prototip al emoiei. Spre deosebire de concepiile clasice, prototipurile pun accentul pe trsturi tipice, care pot sau nu s fie evidente ntrun caz anume, dar a crui prezen i confer mai mult sau mai puin statutul de emoie.