Ecosistemul unei ape curgatoare

Apele curgtoare sunt ecosisteme dinamice deschise ce ntrein un permanent

schimb de materie i energie cu ecosistemele limitrofe.
Ecosistemele acvatice se clasifica in ecosisteme de ape statatoare (lacuri, mari, oceane) si
ecosisteme de ape curgatoare (rauri, fluvii, paraie). Tara noastra are o bogata retea de ape curgatoare,
printre care importantul fluviu; Dunarea. Curentul si viteza unei ape curgatoare sunt elementele principale
care determina fizionomia acestui ecosistem si componenta biocenozei.

Caracerizarea biotopului

ecosistem
complex,
in
impresionanta
ecosistem
uentatpoate
de acel
ode
pondere
acestora,
factori
dedus pulsi
adaptarile
indivizilor
din
biosistem
de
de ecosistem
ecosistem
complex,
in
impresionanta
uentatpoate
de acel
ode
pondere
acestora,
factori
dedus pulsi
indivizilor
adaptarile
din
biosistem
ecosistem.
O apa curgatoare este un ecosistem complex,influentat de o pondere impresionata de factori abiotici.Prin
analizarea acestora,poate fi redus tipul indivizilor din acel biosistem si adaptarile necesare integrarii in
acest tip de ecosistem.

Factori fizici si chimici:

Fiecare tip de sursa de apa prezinta caracteristici proprii fizico-chimice si biologice, variind de la o
regiune la alta in functie de compozitia mineralogica a zonelor strabatute, de timpul de contact de
temperatura si de conditii climatice. Caracteristicile fizico-chimice si biologice ale unei ape curgatoare
difera de-a lungul cursului sau, facand utila impartirea in sectoare sau zone.
Factori fizici:
Principalii factori fizici ce influeneaz organismele sunt: limpezime, temperatura, lumina.
a)temperatura medie anuala a apei
pentru parau 8 C
pentru rau 16 C
pentru fluvii 19 C

Temperatura sufer schimbri n timp. Variaiile de temperatur ale mediului pe parcursul unui an
produc profunde modificri n activitatea de ansamblu a biocenozei i implicit a ecosistemului. n cazul
cnd limita inferioar sau superioar a temperaturii de toleran a unei specii este depit, specia este
eliminat , chiar dac restul factorilor abiotici au o comportare normal . n anumite condiii perioada
critic pentru specie poate fi depit prin migrare.
Variatia anuala a temperaturii apei
pentru parau 1C-9 C
pentru rau 3 C-18C
pentru fluvii 6c-23 C

Evolutia temperaturilor de-a lungul apelor curgatoare

b)lumina

Prin absorbtia luminii de catre apa temperatura scade exponential cu adancimea.

Lumina, influeneaz procesele de fotosintez i de degradare a substanelor organice din ap, astfel: vara
cnd unghiul de inciden al luminii este mare, procesele biochimice din ap sunt mai puternice, iar iarna
sunt mai slabe
c) limpezimea
Transparenta apei depinde de natura, volumul si greutatea particulelor aflate in suspensie, de viteza si
temperatura apei, scazand progresiv de la izvoare spre varsare. Astfel, daca in apele de munte,
transparenta este totala, in apele de ses si in fluvii poate scade la cativa centimetri, determinand structura
si densitatea asociatiilor vegetale.
pentru parau pana la fundul apei- apa limpede
pentru rau medie-limpede in zonele superioare si tulbure in zonele inferioare
pentru fluvii mica
Factori chimici
Principalii factori chimici ce influeneaz organismele sunt :compoziie, pH, cantitatea de oxigen

dizolvat.
a)oxigenul
Un factor important al desfasurarii vietii in mediul acvatic il constituie concentratia gazelor
solvite, indeosebi a oxigenului. Datorita curentului, concentratia acestuia in apele curgatoare se
caracterizeaza de obicei printr-un regim inalt. Se cunosc insa si cazuri de scaderi semnificative, in conditii
speciale de inghet, sau de izolare, datorita configuratiei terenului.
n mediul acvatic sursele de provenien ale oxigenului sunt:
Atmosfera Intensitatea proceselor de difuzie i de dizolvare a oxigenului din atmosfer n ap sunt
influenate de temperatur, de presiunea atmosferic, de micarea apei .
Fotosinteza Apele cu o flor bogat , fie ca este reprezentat de microfite (alge) fie ca este
reprezentat de macrofite (plante superioare) prezint o oxigenare bun apei.
In apele curgatoare exista o stratificare a oxigenului datorita miscarii continue a apei. Variatiile
continutului de oxigen din lungul unei ape curgatoare sunt legate de diferentele de temperatura ntre izvor
si varsare si de variatia continutului de substanta organica din acea apa.

Exist deci o strns legtur ntre proprietile chimice, termice i optice ale apei.
Media oxigenului solvit:
pentru parau 10mgO2/l
pentru rau 5mgO2/l bogat in oxigen in zona superioara si redus in zona inferioara
pentru fluvii 4mgO2/l
Apa de ru cursurile de ap , (ruri i aflueni), sunt caracterizate, n general, printr-o mineralizare
mai sczut. Aceasta este format din dicarbonai, cloruri i sulfai de sodiu, potasiu, calciu i magneziu.
Duritatea total este, n general, sub 15 C, fiind format n cea mai mare parte din duritate dicarbonatat .
b) PH
Concentraia ionilor de hidrogen (pH-ul) se situeaz n jurul valorii neutre, fiind cu un pH = 6,8 7,8. Dintre gazele dizolvate sunt prezente oxigenul dizolvat i bioxidul de carbon liber, n general
sub 10 mg/l.
PH-ul apei
pentru parau -acid(3)
pentru rau -neutru (6-7)
pentru fluvii -alcalin (8)
.
c)materia organica
Dimensiunea materiei organice moarte:
in parau materie organica grosiera
in rau-materie organica fina
in fluvii-materie organica ultrafina(aminoacizi si zaharuri)

Factori geografici si geologici:

Dupa pozitia lor geografica raurile sunt: de munte, colinare si de ses. Cele mai multe rauri sunt
insotite de brauri de padure cu specii caracteristice zonei prin care curg. Din amonte spre campie se
intalnesc conifere, fag, stejar, in amestec cu ulmi si mesteceni, salcii si arini, ce se ancoreaza bine in
solurile umede si moi.
Din punct de vedere geografic, cursul unui rau se imparte in zone longitudinale, fiecare avand o specie
caracteristica de peste. Apele curgatoare din tara noastra apartin uneia dintre cele 2 zone:

zona superioara (zona pastravului)

zona inferioara (zona crapului)

Zona superioara
Caracteristici ale biotopului
- substrat din bolovani si pietris
- viteza mare de curgere a apei
- apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura deobicei scazuta
- frecvente cascade; nu se depune materie organica datorita curentului puternic al apei
Componente ale biocenozei
- plante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietre
- animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee bine fixate de substrat
- animale vertebrate: pesti (zglavocul - la malul apei, grindelul - pe sub pietre, pastravul, grindelul,
boisteanul - in masa apei), amfibieni (broasca verde, tritonul), pasari (mierla, codobatura)

Zona inferioara
Caracteristici ale biotopului
- substrat din nisip si mal
- albie larga, viteza apei mica, debitul mare
- apa tulbure, cantitate reduca de oxigen
- temperatura apei ridicata vara si scazuta iarna
- depozite de material organic pe fundul apei
Componente ale biocenozei
- plante: alge verzi microscopice - formeaza "fitoplanctonul", lintita, iarba broastei
- animale nevertebrate: animale microscopite - formeaza "zooplanctonul", viermi, scoici, melci, larve
de insecte
- animale vertebrate: pesti (crapul, stiuca, cleanul), broaste, serpi, pasari

Ecosistemul unui ru
Dup poziia lor geografic, rurile sunt: de munte, colinare i de es. Cele mai multe ruri sunt nsoite
de bruri de pdure, cu specii caracteristice zonei prin care curg.
Din amonte spre cmpie se ntlnesc conifere, fag, stejar n amestec cu ulmi i mesteceni, slcii i arini,
care se ancoreaz bine n solurile umede i moi.
Din acest punct de vedere ecologic, cursul unui ru se mparte n zone longitudinale, fiecare avnd specie
caracteristic de pete.
Apele curgtoare din ara noastr aparin uneia dintre cele dou zone:
zona superioar sau zona pstrvului (zona de munte i colinar)

zona inferioar sau zona crapului (zona de es)

Zona superioar
Caracteristici ale biotopului
Substrat din bolovani i pietri (la rurile colinare apare i nisip)
Vitez mare de curgere a apei (5-6 m/s la rurile de munte i mai redus la cele colinare)
Ap limpede, bogat n oxygen, cu temperatur relative sczut
Frecvente cascade
Nu se depune materie organic din cauza curentului puternic al apei.
Componente ale biocenozei
Plante: alge verzi i muchi de ap bine fixai pe pietre
Animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee bine fixate de substrat
Animale vertebrate: peti (zglvocul la malul apei, grindelul pe sub pietre, pstrvul, lostria,
boiteanul n masa apei); pe unii peti stau prini cu ajutorul unor ventuze chicarii- vertebrate
inferioare; dintre amfibieni frecvent apar broasca verde, tritonul, iar dintre psri se pot ntlni
mierla i codobatura. n rurile colinare, petii caracteristici sunt: mreana, molanul, bibanul.
Zona inferioar
Caracteristici ale biotopului:
Substrat format din nisip i ml
Albie larg

Viteza apei mic, iar debitul mare

Ap tulbure
Cantitate redus de oxigen n ap
Temperatura apei ridicat vara i sczut iarna (pn la nghearea apei)
Depozite de material organic pe fundul apei
Componente ale biocenozei:
Plante: fitoplancton bogat
Animale nevertebrate: zooplankton dezvoltat, melci, scoici, raci
Animale vertebrate: peti (crap, lin, pltic, roioar, biban, somn, tiuc, scrumbie de Dunre, ceg),
erpi de ap, psri (oimul dunrean). Din Marea Neagr ptrund pentru reproducere: morunul,
pstruga, nisetrul.
Factorii mecanici:
Datorita varietatii tipurilor de ape curgatoare, o analiza completa a factorilor
mecanici poate fi realizata exemplificand caracteristicile fiecarui tip de ecosistem.
Panta medie (diferenta de altitudine in raport cu lungimea unei sectiuni dintr-un
ecosistem) este de 30m/km in cazul unui parau (munte), 3m/km pentru un rau
(deal, podis) si 0.3m/km in cazul unui fluviu (campie), concluzand ca forma de
relief influenteaza tipul apei curgatoare, o panta mai abrupta fiind determinata de o
altitudine mai mare, indivizii fiind nevoiti sa dezvolte o anumita rezistenta la
diferentele de altitudine.
Viteza medie a unui parau este de 5m/s, a unui rau este de 1m/s si a unui fluviu
este de 0.1 m/s, rezultand din panta medie specifica tipului de apa curagatoare,
influentand tipul de indivizi ai biosistemului , acestia fiind nevoiti sa dezvolte o
rezistenta mai mare (in functie de tipul apei curgatoare) la debitul apei, in general ,
animalele dezvoltand o putere mai mare in muschii inotatori)
Tipul substratului este determinat si de viteza medie specifica ecosistemului, astfel
ca in cazul unui parau, substratul este bolovanos, in cazul unui rau, substratul este
pietros sau nisipos, iar pentru un fluviu este specific un substrat nisipos sau malos,
determinat de viteza si debitul apei curgatoare.
Din punct de vedere al transparentei apei, in cazul unui parau este totala (pana la
fund), pentru un rau este medie, iar in cazul unui fluviu este in general mica.
Aceste factor este in general determinat de tipul substratului (un substrat mai solid
fiind mai dificil de modificat/transportat prin intermediul apei), de viteza apei
(proportionala cu viteza de curatare a unei portiuni) si de adancimea medie a tipului
de ecosistem. Transparenta influenteaza distributia organismelor intr-un ecosistem,
in functie de adancimea pana la care poate patrunde lumina.
Latimea medie pentru un parau este de 1-2m, pentru un rau de 20-100m, iar in
cazul unui fluviu, de 500-1000m, indicand numarul de indivizi specifici unui anumit
ecosistem .
Factorii mentionati anteriori determina, precum am mentionat, tipul oraganismelor
pentru fiecare tip de apa curgatoare, astfel, pentru un parau fiind specific perifitonul
(o variatie de alge, bacterii, microbi heterotrofi si detritus material granulat
rezultat din faramitarea rocilor), pentru un rau este perifitonul, dar si macrofitele
(plante superioare de talie mare), iar in cazul unui fluviu este specific fitoplanctonul
(plante acvatice inferioare).

Lantul Trofic
1.Categorii trofice
ntre indivizii care fac parte din aceeai biocenoz se stabilesc diferite relaii.
Cele mai importante relaii fiind cele trofice (de hrnire). Ele asigur circulaia substanelor n
biocenoz i funcionarea ecosistemului.
Fiecare ecosistem cuprinde trei categorii trofice.
a)Producatorii
Sunt cei care produc substan organic din cea anorganic.
Cele mai importante sunt plantele verzi terestre.
Productorii sunt consumai direct sau ajung indirect n hrana animalelor i a omului (direct prin
consumul de cereale , fructe i legume, iar indirect prin consumul de carne , lapte, etc.)
b)Consumatorii
Sunt cei care consum substanele organice produse de plantele verzi pe care le transform n
substane proprii.
Unii consumatori pot stimula rspndirea anumitor plante , care sunt greu consumate (urzica,
cactuii) sau pot limita rspndirea altora , uneori distrugndu-le.
Consumatorii sunt:
1. Consumatori primari (de ordin I)- animale care se hrnesc cu plante
2. Consumatori secundari (de ordin II)- animale care se hrnesc cu consumatori primari
3. Consumatori teriari (de ordin III) animale care se hrnesc cu consumatori secundari , ei sunt
carnivori , de talie mare i nu cad prad altor animale
4. Consumatori cuaternari (de ordin IV)- animale ce se hrnesc cu consumatori teriari
n categoria consumatorilor intr i animalele omnivore (porcul mistre, ursul, ) i animalele ce se
hrnesc cu dejecii(ramele)
c)descompunatorii
Sunt bacteriile i ciupercile care descompun substana organic n substan anorganic. Aceste
substane sunt redate biotopului i vor fi folosite de plante n fotosintez.
Descompuntorii sunt prezeni n toate ecosistemele.
2.Lantul si retele trofice
Calea de circulaie a materiei i energiei ntre categoriile trofice succesive se numete lan trofic.
Un lan trofic e format din mai multe verigi , fiecare verig fiind reprezentat de un organism viu
ce aparine unei categorii trofice.
Dup tipul de ecosistem , lanurile pot fi terestre i acvatice.
Dup timpul de activitate al diferitelor specii , lanurile sunt diurne i nocturne.
3.Niveluri si piramide trofice
Organismele care aparin aceleiai categorii trofice poart numele de nivel trofic.
Numrul nivelurilor trofice e redus (cel mult cinci) datorit pierderilor de energie de la un nivel la
altul.
Dac aezm nivelurile trofice dintr-un ecosistem n ordinea unui lan trofic se obine grafic o
piramid numit piramid trofic. Ea exprim raporturile dintre nivelurile trofice succesive.

 Piramida numerelor este reprezentarea grafic a numrului diferitelor organisme din fiecare nivel
trofic la un moment dat.
Dac n locul numerelor se ia n considerare biomasa unui nivel trofic se obine piramida
biomasei.
Biomasa unui ecosistem reprezint numrul de indivizi nmulit cu greutatea fiecruia la un
moment dat. Ea e raportat la o suprafa determinat.

Concluzie
Asadar prin circularitatea categoriilor trofice, influentate la nivelul intregii biocenoze de totalitatea
factorilor abiotici (biotop), apele cugatoare reprezinta un ecosistem deschis, aflat in relatie cu mediul
inconjurator, asumandu-si denumirea de

n complexitatea lor, specifici pe biotop, toi factorii abiotici ai ecosistemului acioneaz asupra biocenozei ca un sistem de factori ai
seleciei naturale.