Uzucapiunea. Posesia de buna-credinta asupra bunurilor mobile.

Proprietatea aparenta.
Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva se diferentiaza de prescriptia
extinctiva. Ambele presupun curgerea timpului pentru a se produce efectele
specifice. Numai ca in cazul prescriptiei extinctive este sanctionata pasivitatea in
exercitarea dreptului material la actiune, pe cand in cazul prescriptiei achizitive
se sanctioneaza pasivitatea pentru in exercitarea dreptului substantial ca atare.
Dar in ambele cazuri exista un efect sanctionator pentru cel care ramane in
pasivitate.
In plus, prescriptia achizitva pe langa aspectul sanctionator si efectul
sanctionator are si un efect achizitiv. Asta inseamna ca trebuie sa vedem cum
este reglementata prescriptia achizitiva sau uzucapiunea.
Uzucapiunea cunoaste 3 reglementari. Daca presupune curgerea timpului,
inseamna ca in aceasta materie vor fi aplicabile de la caz la caz fie
reglementarea in VCC (1864), fie reglementarea in Decretul lege 115/1938 , fie
reglementarea din NCC.
Cand aplicam pe fiecare? Raspunsul il gasim in L71/2011 adica legea de
punere in aplicare Codului Civil. Aceasta lege de punere in aplicare a Codului
Civil a fost modificata de 2 ori: o data prin OUG 79/2011 si a doua prin L60/2012
prin care s-a aprobat OUG 79/2011. Art. 82 in primul aliniat prevede regula
generala prinvind aplicarea legii in timp in materie de uzucapiune. Are
importanta momentul in care a inceput posesia. Ca urmare vor fi aplicabile in
fiecare caz in parte acele norme care erau in vigoare in momentul in care a
inceput posesia. . Daca posesia a inceput dupa intrarea in vigoare a NCC, vor fi
aplicabile regulile din NCC.
Inainte de intrarea in vigoare a NCC pe langa aplicarea legii in timp
aveam si problema aplicarii legii in spatiu. Aceste probleme se pun, de obicei,
cand e vorba de norme din sisteme diferite de drept. Exista si situatii in care asanumitul drept international privat cuprinde norme inter-regionale. Adica in
aceeasi tara se aplica norme diferite in diferite regiuni. Decretul-lege 115/1938
se aplica doar in regiunile care au facut parte din imperiu austro-ungar. Ca
urmare, daca e vb de o posesie care a ineput in acele regiuni se va aplica
reglementarea din Decretul-lege. Daca e vorba de o posesia care a inceput in
regiunile in care se aplica VCC, se vor aplica aceste dispozitii. In plus, chiar daca
ne aflam in regiunile in care aplica Decretul-lege, daca e vorba de un imobil
pentru care nu exista carte funciara, atunci vor fi aplicabile tot regulile privin
uzucapiunea din VCC. Asadar, VCC se aplica atunci cand posesia a inceput
inainte de intrarea in vigoare a NCC fie in regiunile unde se aplica VCC, fie chiar
in regiunile de carte funciara, dar daca din motive diferite nu exista carte
funciara pentru imobilul respectiv.
Daca avem o speta pe uzucapiune, prima data trebuie sa vedem cand a
inceput posesia si care e locul unde a inceput pentru a vedea ce aplicam.
Trebuie sa cunoastem si regulile vcc si regulile 115 cel putin inca 20 de ani
de acum incolo.
Notiunea de uzucapiune.

Uzucapiunea este un fapt juridic avand o structura complexa care include

pe de-o parte posesia ca stare de fapt asupra unui bun exercitata in tot timpul
cerut de lege si manifestarea de vointa a posesorului de a invoca uzucapiunea.
NB! Desi de multe ori se vorbeste de uzucapiune ca despre posesia indelungata,
in realitate mai avem si un act juridic unilateral din partea posesorului. Prin acest
act juridic unilateral posesorul isi exercita dreptul potestativ care se naste in
momentul in care s-a implinit termenul uzucapiunii si au fost indeplinite toate
celealte conditii pentru posesie. In acel moment i se naste dreptul potestativ de
uzucapiune. Daca nu exercita dreptul, nu dobandeste dreptul de proprietate.
Pentru a-l dobandi trebuie sa isi exercite dreptul de proprietate. Avem, deci 2
elemente in notiunea de uzucapiune: posesia indelungata si aceasta manifestare
de vointa a posesorului.
Uzucapiunea are 2 functii: achizitiva care presupune evident si o functie
extinctiva (sunt complementare) si functia probatorie. Ambele au avut si au o
mare importanta cand e vorba de aplicarea VCC. De ce? Pentru ca in VCC
sistemul de publicitate era unul personal si din aceasta cauza, de multe ori era
greu sa se faca dovada dreptului de proprietate asupra unui bun. In plus, mai
tinem seama si ca actele juridice translative de proprietate sunt guvernate de
principiul relativitatii efectelor si ca urmare fata de terti nu puteau fi invocate
intotdeauna. Atunci in aceste conditii, uzucapiunea era invocata de cele mai
multe ori pentru a dovedi dreptul de proprietate asupra imobilului, chiar daca
posesorul era proprietar. Avem un proprietar asupra imobilului care e si posesor,
dar nu poate dovedi dreptul de proprietate. Intr-o asemenea situatie proprietarul
avea in vedere uzucapiunea. Dar el nu dobandea prin uzucapiune pentru ca avea
deja dinainte proprietatea. In acest caz, uzucapiunea avea o functie probatorie.
Uzucapiunea avea si are si o functie achizitiva. Atunci cand posesia e
exercitata de un neproprietar, ea duce la dobandirea dreptului de proprietate si
posesorul neproprietar devine proprietar. Se pune de acord starea de fapt a
posesiei cu starea de drept. Se restabileste compatibilitatea intre puterea de fapt
si puterea de drept. Numai ca pe masura ce se intocmesc cartile funciare pentru
toate imobilele si va intra in vigoare efectul constitutiv de drepturi al inscrierii in
cartea funciara, importanta uzucapiunii va scadea si in final, chiar daca nu va
disparea, va avea o aplicatie foarte restransa si sub aspect probatoriu si sub
aspect achizitiv. In acel moment se va aplica numai uzucapiunea din actualul cod
civil.
Domeniul de aplicare al uzucapiunii.
Avem in vedere 2 criterii pentru a configura acest domeniu: care sunt
drepturile care se dobandesc prin uzucapiune si ce fel de bunuri sunt avute in
vedere atunci cand aplicam uzucapiunea? Al doilea criteriu este necesar pentru
ca desi uzucapiunea e un mod de dobandire a drepturilor reale principale, uneori
conteaza si obiectul acestor drepturi.
Sub primul aspect uzucapiunea se aplica tuturor drpeturilor reale
principale cu exceptia dreptului de proprietate publica si a drepturilor reale
intemeiate pe dreptul de proprietate publica. Asadar dse pot dobandi prin
uzucapiune dreptul de proprietate privata, de uzufruct, de uz, de abitatie, se
servitute, de superficie. Cat priveste dreptul de servitute, atunci cand se aplica
VCC numai servitutile continue si aparente se pot dobandi prin uzucapiune. Cand
se aplica ncc prin uzucapiunea tabulara pot fi dobandite toate servitutile, iar prin
uzucapiunea extratabulara numai servitutile pozitive pot fi dobandite.
In legatura cu al doilea criteriu, este de precizat ca sunt avute in vedere
numai drepturile reale principale din categoriile mentionate, daca au ca obiect

numai bunurile corporale. Bunurile incorporale nu pot fi posedate. Si cum

uzucapiunea se bazeaza pe posesie, nu pot fi uzucapate nici drepturile reale
principale care au ca obiect bunurile incorporale. Nu pot fi uzucapate nici
drepturile reale principale care au ca obiect bunuri din domeniul public. Ca
urmare, in principiu ori de cate ori este vorba de bunuri inalienabile nu se aplica
uzucapiunea. Sunt inalienabile nu doar bunuri din domeniul public, ci si bunuri
din domeniul privat pe care legea le considera inalienabile sau daca avem o
clauza voluntara de inalienabilitate.
Elementele uzucapiunii
Elementele uzucapiunii sunt pe de-o parte posesia indelungata, pe de alta
parte manifestarea de vointa a posesorului de a dobandi dreptul prin uzucapiune.
NB! Prin uzucapiune se dobandesc nu doar proprietatea privata, ci si drepturile
intemeiate pe aceasta proprietate, insa noi vom vorbi despre proprietate, dar tot
ce vorbim e valabil si pentru celelalte.
Cat priveste posesia, mai intai ea trebuie sa existe, trebuie sa fie utila si
sa aiba durata prevasuta de lege. Cat priveste durata distingem intre VCC,
decretul-lege 115/1938 si NCC.
In vcc aveam 2 tipuri de uzucapiune: lunga sau de 30 de ani reglementata
in art. 1890 din vcc, uzucapiunea de 10-20 ani (scurta) reglementata in art.
1895. In decretul-lege 115/1938 aveam: uzucapiunea extratabulara de 20 de ani
si uzucapiunea tabulara de 10 ani. In NCC avem uzucapiunea extratabulara de
10 ani si tabulara de 5 ani. In plus, chiar si sub incidenta VCC si a decretului-lege
in anumite situatii bunurile mobile puteau fi uzucapate atunci cand nu erau
indeplinite cerintele pentru dobadnirea lor prin posesie de buna credinta era
aplicabila uzucapiunea de 30 de ani. NCC a recunosctut expres posibilitatea
uzucaparii bunurilor mobile in situatiile in care nu pot fi aplicabile regulile care
guverneaza dobandirea acestora prin posesia de buna-credinta. Uzucapiunea
este in acest caz expres prevazuta in NCC in art 939 si este vorba de o posesie
de 10 ani.
Uzucapiunea in vcc.
In VCC fie ca era vorba de uzucapiunea scurta, fie ca era vorba de
uzucapiunea lunga, pe langa posesia de lunga durata, mai intai era nevoie ca
posesorul sa invoce uzucapiunea, adica sa exercite dreptul potestativ de
uzucapiune. De regula, acest drept era exercitat chiar prin introducerea in justitie
a actiunii de constatare a uzucapiunii. Putea fi invocat si pe cale de exceptie
atunci cand posesorul era chemat in judecata de proprietar, posesorul putea sa
invoce uzucapiunea fie in fata primei instante, fie a instantei de apel pana la
inceperea dezbaterii.
Care sunt speciile uzucapiunii in vcc? Erau 2 forme de uzucapiune : lunga
si scurta.
In ce priveste uzucapiunea de 30 de ani (lunga), doar 2 conditii trebuiau
sau trebuie sa fie indeplinite: mai intai posesia utila si in al doilea rand durata de
30 de ani a posesiei. Daca erau indpelinite aceste doua conditii, se nastea
dreptul postestativ la zucuapiune. Daca era invocat acest drept, posesorul
devenea proprietar. Aceasta uzucapiune se aplica de regula bunurilor imobile, iar
in mod exceptional bunurilor mobile.
Cat priveste uzucapiunea scurta (10-20) ea se aplica numia bunurilor
imobile. Spune expres art. 1895. Mai spune ca e vorba de bunuri imobile
individual determinate. Asadar, nu se aplica universalitatilor, bunurilor dintr-o

mostenire. Pentru invocarea uzucapiunii scurte mai multe conditii sunt necesare
potrivt VCC: trebuie sa existe un just-titlu, o posesie de buna-credinta, posesia sa
aiba o durata de 10-20 ani.
Cat priveste justul-titlu, acesta este un fapt juridic in sens restrans sau un
act juridic translativ de proprietate care nu emana de la adevaratul proprietar
(emana de la un non-dominus), iar cand e vorba de un act juridic, el trebuie sa
indeplineasca toate conditiile de valabilitate cu exceptia cerintei de a emana de
la adevaratul proprietar. NB! In aceasta materie cand vorbim de justul-titlu avem
in vedere intelesul de negotium, iar nu de instrumentum probationem. Mai mult,
poate fi un act juridic sau chiar un fapt juridice.
In al doilea rand, e vorba de o posesie de buna-credinta. Acesta este
reprezentarea subiectiva pe care o are posesorul ca a dobandit bunul de la
adevaratul proprietar. Daca posesorul ar sti sau ar trebui sa stie ca persoana de
la care a dobandit bunul nu e adevaratul proprietar, el este de rea-credinta.
Cand trebuie sa existe buna-credinta? In momentul intrarii in psoesie.
Daca ulterior afla ca a dobandit bunul de la un neproprietar, buna-credinta nu e
afectata. Mala fides intervenient, non...
Reaua-credinta care intervine dupa intrarea in posesie nu strica buna-credinta
sau nu impieteaza asupra dobandirii prin uzucapiune.
Posesia trebuie sa aiba o anumita durata. Spunem ca durata este de la 10
la 20 de ani. Uneori uzucapiunea se bazeaza pe o posesie de 10 ani, alteori pe o
posesie 20 ani si alteori pe o posesie situata intre 10-20.
Posesia are durata de 10 ani atunci cand posesorul locuieste in
circumscriptia aceluiasi tribunal judetean in care are domiciliul si proprietarul
imobilului.
Posesia trebuie sa fie de 20 de ani atunci cand posesorul (sau mai bine zis
imobilul!!), se afla in circumscriptia altui tribunal judetean decat circumscriptia in
care domiciliaza titularul bunului.
Cand este intre? Atunci cand intr-o perioada de timp proprietarul imobilului
locuieste in aceeasi circumscriptie si in alta perioada in alta circumscriptie. Cum
se calculeaza termenul? Atunci cand cei doi locuiesc initial in acelasi judet timpul
trece de 2 ori mai repede, cand locuiesc initial in judete diferite timpul trece de 2
ori mai incet. (42).
Asadar, am vazut in ce conditii poate fi aplicata uzucapiunea lunga.
Indiferent de care uzucapiune e vorba se ptroduc doua efecte: achizitiv de
proprietate si efectul extinctiv de proprietate. In patrimoniul posesorului se naste
un drept de proprietate, in cel al vechiului posesor se stinge dreptul de
proprietate. Inseamna ca in materie de uzucapiune, ne aflam in ipoteza in care
legiuitorul admite ca dreptul de proprietate se poate pierde chiar impotriva
vointei proprietarului. Nb! Nu e vorba de o situatie in care o autoritate publica
intervine pentru a-l lipsi pe proprietar de dreptul sau. Adica nu e vorba de
raporturi pe verticala. Daca ar fi, singura modalitate posibila potrivit Constitutiei
este exproprierea. Altfel, autoritatea publica nu poate sa il lipseasca pe
proprietar de dreptul sau. Uzucapiunea are loc in raporturi pe orizontala pentru
siguranta circuitului civil si pentru un considerent de echitate.
Uzucapiunea reglementata in ncc.
In NCC uzucapiunea este reglementata de la art. 928 pana la art. 940. In
NCC avem 3 tipuri de uzucapiune: tabulara, extratabulara si a bunurilor moible.
Primele 2 se aplica numai imobilelor. Avem deci uzucapiune imobiliara si

mobiliara. Cea imobiliara este tabulara si extratabulara. Pentru uzucapiunea

imobiliara, cat priveste domeniul de aplicatie, trebuie sa avem in vedere ce am
spus mai devreme cu privire la aplicarea uzucapiunii in general E vorba numai
de bunuri imobile individual determinate care formeaza obiectul drepturilor reale
principale intemeiate pe proprietatea privata.
Trebuie sa vedem ce inseamna uzucapiune extratabulara. Ea este
reglementata in art. 930 vcc. Acest text ne spune mai intai care este domeniul
de aplicatie al acestei uzucapiuni extratabulare. Ea se aplica in trei cazuri.
Primul caz proprietarul inscris in cartea funciara a decedat sau si-a
incetat existenta textul face diferenta dintre persoana fizica si persoana
juridica.
A doua iptoeza proprietarul a renuntat la dreptul de proprietate si si-a
inscris in cf declaratia.
A treia ipoteza nu exista carte funciara pentru imobilul respectiv. NB! In
aceasta ip, daca posesia ar fi inceput inainte de intrarea in vigoare a ncc, s-ar fi
aplicat vcc. Daca posesia incepe dupa, se aplica uzucapiunea extratabulara din
ncc.
Conditiile pentru aplicarea uzucapiunii extratabulare:
Prima conditie e sa ne aflam in unul dintre cele 3 cazuri de aplicatie.
A doua conditie este nevoie ca posesorul sa ceara incrierea in cartea
funciara a dreptului sau dobandit pe baza uzucapiunii, inainte ca alta persoana
sa fi cerut inscrierea unui drept propriu pe baza unei cauze legitime cum spune
alin. 2 din art 930. Mai spune textul final ca acea persoana poate sa faca cererea
nu numai in cursul posesiei, dar inainte de a se inscrie dreptul uzucapantului.
Daca s-a intamplat acest lucru, si daca e cauza legitima, posesorul nu mai poate
beneficia de uzucapiune. Cine ar putea sa fie tert ar putea sa ceara inscrierea
dreptului sau? Mostenitorii celui decedat, succesorii persoanei juridice, comuna
sau orasul in masura in care e vorba de un imobil aflat in raza teritoriala a
comunei sau orasului respectiv, un alt uzucapant. Important este ca daca
inscrierea s-a facut pe baza unei cauze legitime daca e vorba de un tert,
posesorul nu mai poate sa beneficieze de uzucapiune
A treia conditie, posesia trebuie sa fie utila.
A patra conditie, posesia trebuie sa fie de buna-credinta.
A cincea conditie, posesia trebuie sa aiba o durata de 10 ani.
Daca sunt indeplinite aceste conditii, se naste dreptul potestativ de
uzcapiune. E nevoie ca posesorul sa ceara inscrierea in cartea funciara.
Exercitarea dreptului potestativ de uzucapiune prin cererea de inscriere in cartea
funciara devine operanta din momentul in care va intra in vigoare si efectul
constitutiv de drepturi al inscrierii in cartea funciara. Avem art. 56 alin. 1 din L
71/2011 asa cum a fost modiifcat prin L60/2011. Acest efect constitutiv e
amanat pana cand se vor termina operatiunile cadastrale in fiecare localitate
(pentru toata localitatea) si sa se deschida carte funciara pentru imobilul
respectiv.
Nu s-a intamplata asta inca, ceea ce inseamna ca exercitarea dreptului
potestativ de uzucapiune se face pe alta cale. Pe care cale? Avem solutia in art.
82 alin. 1 din legea 71/2011. Acest art. ne spune: daca e vorba de posesii
incepute dupa intrarea in vigoare a NCC, ceea ce ar atrage aplicarea acestui cod,
dar inainte de indeplinirea cerintelor mentionate anterior din art. 56, atunci
dreptul potestativ de uzucapiune se exercita prin cererea de chemare in judecata
sau pe cale de exceptie in cadrul procesului in care proprietarul l-a chemat in
judecata pe posesor.

Asadar, deocamdata exercitarea dreptului ptoestativ se face in acest fel.

Dar de la un moment dat, va fi nevoie ca exercitarea acestui drept potestativ sa
se faca prin inscrierea in cartea funciara. In NCC avem o procedura specifica:
procedura privitoare la inscrierea in cartea funciara a drepturilor dobandite prin
uzucapiune. Potrivit acestei proceduri (58), e nevoie de 2 manifestari de vointa
ale posesorului. Prima:Trbeuie sa faca o cerere in justitie i se acorda posesorului
o facilitate: i se da voie ca dupa introducerea actiunii in justitie sa ceara
inscrierea provizorie in cartea funciara pe temeiul introducerii actiunii. Inseamna
ca daca in final va castiga procesul, va avea dreptul sa isi justifice/legitimeze
inscrierea. Important este ca intr-o asemenea situatie se dobandeste
proprietatea de la data formularii cererii de inscriere.
Ce este uzucapiunea tabulara?
Art. 931 e vorba de acele imobile inscrise in cartea funciara fara cauza
legitima. Inseamna ca titlul de dobandire nu este valabil este lovit de nulitate
absoluta. De regula, titlul de proprietate emana chiar de la adevaratul proprietar
pentru ca era vorba de persoana inscrisa in cartea funciara. Numai in mod
exceptional s-ar putea ca insasi persoana inscrisa in cartea funciara (persoana
transmitatoare) sa fi fost la randul ei inscrisa in cartea funciara fara cauza
legitima si transmitatorul in acest caz nu este proprietar. Dar este un caz
exceptional.
Ce se inampla intr-o asemenea situatie? Daca trec 5 ani de la data
inscrierii in cartea funciara, se valideaza cauza inscrierii in cartea funciara sau
altfel spus se legitimeaza cauza inscrierii in cartea funciara. Initial era
nelegitima. Prin trecerea timpului si prin posesia de 5 ani se valideaza titlul de
dobandire. Asta inseamna ca in realitate uzucapiunea tabulara nu e un mod de
dobandire a drepturilor reale principale. Spre deosebire de uzucapiunea
extratabulara care este un mod real de dobandire a drepturilor reale principale,
uzucapiunea tabulara este doar un mod de validarea a titlurilor initial nevalabile.
Titlul initial e temeiul dobandirii. Proprietatea este inscrisa in cartea funciara din
momentul cererii de inscriere, nu din momentul in care au trecut 5 ani. Din acest
punct de vedere uzucapiunea tabulara e doar un mod de validare/consolidare a
titlului initial.
Cat priveste uzuc mobiliara ea e reglem in art. 939. Trebuie sa aiba o
durata de 10 ani. In toate ipotezele, posesia trebuie sa fie utila si trebuie sa aiba
durata ceruta de lege. In toate cazurile se pot aplica in ce priveste calculul
termenului, intreruperea si reluarea acestui termen regulile de la prescriptia
extinctiva.

Posesia de buna-credinta asupra bunurilor mobile.

Art. 937-940 ncc. Trebuie sa vedem si 935-6. Adica sa vedem care sunt
efectele posesiei de buna-credinta in materie mobiliara. Avem 3 efecte expres
consacrate in aceste texte.
Primul efect: Posesia de buna-credinta asupra bunurilor moible naste o
prezumtie de titlu de proprietate. NB! nu de proprietate pentru ca orice posesie
naste o prezumtie de proprietate, ci de titlu de proprietate. Problema se pune

atunci cand dobanditorul unui bun mobil nu poate explica un inscris constatator
(instrumentum probationis) ca sa demonstreze cum a doabndit bunul. In materie
mobiliara de obicei e in regula pentru ca de obicei nu ai titlu (exemplu, cand
cumperi o paine). Numia in mod exceptional exista bunuri imobile foarte scumpe
care se vand prin contract. Legea spune ca cel care e prosesor e prezumat a
avea titlu de proprietate impotriva transmitatorului. Daca vrea transmitatorul sa
i-l ceara inapoi, o prezumtie de titlu de proprietate opereaza in favoarea
posesorului. Ca sa revendice, cineva trebuie sa dovedeasca mai intai ca cel de la
care vrea sa revendice nu e posesor, ci proprietar. Adica sa rastoarne prezumtia
de titlu de proprietate.
Al doilea efect al posesiei este asigurarea publicitatii. Asadar, posesia
asupra bunurilor mobile are un efect de publicitate, are o functie de publicitate.
Numai atunci cand e vorba de bunuri mobile pentru care legea prevede un
sistem special de inregistrare si de publicitate trebuie urmate acele reguli si
simpla posesie nu e suficienta pentru publicitate. Altfel, in materie mobiliara cea
mai simpla forma de publicitate este chiar posesia bunului. Cine e posesor are
avantaj in conflict cu cei care pretind ca au acelasi tip de drept asupra bunului
respectiv. Problema publicitatii se pune atunci cand mai multe persoane invoca
in legatura cu acelasi bun drepturi identice. E posibil ca un proprietar sa vanda
acelasi bun catre trei oameni diferiti. Cel care va fi posesor va avea castig de
cauza in conflictul de drepturi cu ceilalti titulari.
Cel mai important efect este cel achizitiv. In ce priveste acest efect, NCC
prevede 2 ipoteze, doua moduri de dobandire asemeni VCC.
Prima ipoteza reglementata in art. 937 alin (1) din NCC. Este vorba de
situatia in care posesorul unui bun mobil l-a dobandit de la un detentor precar
sau de la o alta persoana asimilata detentorului precar. Altfel spus, e vorba de o
desfiintare/destinare(?75?) voluntara a detentorului precar ... sau altfel spus,
posesorului i s-a incredintat de buna voie bunul respectiv de catre detentorul
precar. Despre ce fel de bunuri e vorba? De bunuri mobile individual
determinate. Nu e vorba de bunuri incorporale, nu e vorba de universalitati. E
vorba de bunuri individual determinate, prin ipoteza corporale. Daca e vorba de
titluri la prutator, acestea pot fi posedate intrucat corpul inscrisului permite si
posedarea creantelor incorporate.
Mai trebuie sa stim cine poate invoca . Nu detentorul precar, numai
posesorul de buna-credinta. In al doilea rand, trebuie sa stim de unde a primit
bunul posesorul. Bunul este primit de la un detentor precar sau de la o persoana
asimilata detentorului precar. Asta inseamna ca detentorul precar nu are dreptul
de proprietate, ci pur si simplu abuzeaza de increderea celui care i-a dat bunul in
detentie precara (de exemplu, daca i-a inchiriat). De ce detentor precar sau o
persoana asimilata detentorului precar? Pentru ca sunt situatii in care initial pare
sa fie vb de un proprietar, dar i se desfiinteaza dreptul de proprietate pe care il
are. Si devine simplu posesor.
Mai este nevoie ca posesorul sa fie de buna credinta. Nu trebuie sa aiba
cunostiinta de faptul ca transmitatorul nu era adevaratul proprietar. Cand trebuie
sa exista buna-credinta? La momentul intrarii in psoesie. NB! Posesia nu trebuie
sa aiba durata, trebuie sa fie doar de buna-credinta. Posesia instantanee e
suficienta pentru dobandirea proprietatii. Dar mai e nevoie de ceva, posesorul
trebuie sa aiba just titlu adica un titilu translativ de proprietate si nu orice fel de
titlu, ci unul oneros. Acesta idee e expres mentionata in NCC. De ce oneros?
Pentru ca e vorba de aplicarea unui alt adagiu certat de damnum vitando, certat
de lucrum captando. Daca posesorul a dobandit titlul gratuit, va avea castig de
cauza proprietarul care vrea sa evit o pierdere si nu se mai justifica sa
dobandeasca posesorul proprietatea

A doua ipoteza reglementata in art. 937 alin. 2 NCC are in vedere ipoteza
in care posesorul dobandeste de la un hot sau de la un gasitor. Intre cele doua
ipoteze exista doua asemanari si doua deosebiri.
Asemanarile. Bunurile care intra in incidenta acestor doua moduri de
dobandire sunt aceleasi. De asemenea, posesia trebuie sa fie de buna-credinta.
Diferente. Sunt diferite persoanele de la care dobandeste proprietorul. In
primul caz e vorba de detentor precar sau persoana asimilata. In al doilea caz e
vorba de un uzurpator, indiferent care e forma uzurparii (poate sa fie furt,
talharie, gasirea bunului pierdut). E vorba de toate ipotezele in care adevaratul
proprietar nu pierde de buna voie posesia. Au opinii conform carora si
inselaciunea ar fi uzurpare, mai subtila, dar tot uzurpare.
A doua diferenta se refera la o conditie suplimentara pentru dobandirea
proprietatii. Nu mai e sufiocienta doar psoesia. E nevoie sa treaca un termen de
3 ani de la data desesizarii involuntare. Adica de la data pierderii, furtului, etc.
Nb! Nu e vorba de o posesie de 3 ani. E vorba de 3 ani de la data pierderii
bunului/furtului. E posibil ca bunul sa fie pierdut astazi, iar posesorul sa il
gaseasca peste 3 ani. Termenul de 3 ani nu imi masoara durata posesiei. Acest
termen de trei ani se implineste la momente diferite. Data dobandirii proprietatii
este variabila in timp. Uneori chiar in momentul in care s-a implinit termenul de 3
ani. Asta se intampla atunci cand termenul de 3 ani incepe sa curga chiar in
momentul in care intra in posesie cel in cauza. De exemplu este cazul furtului.
Hotul intra in posesia bunului chiar in momentul in care pierde bunul cel jefuit.
Daca hotul vinde in aceeasi zi bunul.
E nevoie de 2 cerinte cumulative, sa ai si posesia si sa fi trecut si
termenul de 3 ani. Daca nu a trecut termenul de 3 ani, proprietarul are
actiunean in revendicare catre oricine. Daca au trecut 3 ani si daca exista si
posesie de buna-credinta, atunci actiunea in revendicare va fi respinsa.
Avem un caz particular al acestei a doua ipoteze. Art. 937 alin 3. Consta in
modul in care se face desesizarea involuntara. Mai exact modul in care cel care a
preluat bunul il instraineaza. Posesorul dobandeste bunul intr-un loc si pe o cale
care genereaza o eroare comuna cu privire la calitatea transmitatorului. Nu
numai posesorul crede ca a dobandit de la un proprietar, ci toata lumea in locul
lui ar crede la fel. De exemplu, se cumpara bunul de la o consignatie. Atunci art.
937 alin. 3 introduce 2 elemente noi in favoarea posesorului. Daca nu au trecut 3
ani, proprietarul poate sa revendice bunul chiar si de la posesor. Posesorul
ramane confuz pt ca a cumparat bunul de la hot, ar trebui sa mearga impotriva
hotului sa isi ceara banii inapoi. Legiutorul transfera riscul insolvabilitatii hotului
din sarcina posesorului in sarcina proprietarului daca proprietarul face actiunea
in revendicare in 3 ani, posesorul nu poate fi obligat sa ii dea bunul inapoi decat
daca proprietarul ii plateste pretul pe care posesorul l-a platit. 2 lucruri
interesante: Mai intai se creeaza o garantie in favoarea posesorului. Se creeaza o
garantie proprietarul devine un garant al posesorului. Al doilea lucru
interesant,posesorul are un drept de retentie asupra bunului pana ii da
proprietarul acesti bani.

Proprietatea aparenta.
Din manual.
Aceasta teorie a proprietatii aparente se bazeaza pe ideea exprimata in
adagiul error comunis facit ius. Teoria proprietatii aparente e o aplicare a ...