Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hemoragia ocult
Este rezultatul unei hemoragii
Managementul pacientului
cu hemoragie digestiv are
4 obiective
Anamneza i examenul clinic al
pacientului;
Resuscitarea;
Identificarea sursei sngerrii;
Tratamentul specific.
Cauze de HDS
Leziuni peptice: ulcer duodenal, ulcer gastric, esofagita de
vrstnici;
Se produce prin eroziunea acido-peptic a unui vas
din submucoas sau a unui vas extralumenal;
Cel mai mare risc l are ulcerul duodenal posterior
care poate eroda arterele gastroduodenal i
pancreaticoduodenal superioar;
Este asociat cu infecia cu Helicobacter pilori i
consumul de AINS.
respiratorie;
Afeciuni cardiace-insuficien cardiac
congestiv.
Factori prognostici
endoscopici
1.
2.
3.
4.
5.
Clasificarea Forrest
FI=ulcer cu sngerare activ;
FIIa=ulcer cu vas vizibil sau
protuberan pigmentat;
FIIb=ulcer cu cheag aderent;
FIIc=ulcer cu pat pigmentat;
FIII=ulcer cu baza curat, fr
stigmate de sngerare.
Tratamentul medical al
ulcerului peptic sngernd
Majoritatea pacienilor, mai ales cei cu
funciilor vitale;
Medicaie cu antiacide, hemostatice pe
Tratamentul chirurgical n
HDS de origine ulceroas
Se indic la pacieni la care hemostaza
mononitrat.
Endoscopic = scleroterapie, ligatura cu
benzi elastice
Vasopresin+Nitroglicerin;
Sond Sengstaken-Blakemore.
Tratamentul endoscopic al
HDS prin varice esofagiene
rupte
Endoscopie n urgen;
Scleroterapie;
Bandare elastic.
untul intrahepatic
transjugular (TIPS)
Se realizeaz prin metode radiologice;
Se plaseaz un stent metalic expandabil ntre
Tratamentul chirurgical al
HDS prin varice esofagiene
rupte
fr splenectomie, cu sau fr
transseciune esofagian.
Sindrom Mallory-Weiss
Leziuni ale mucoasei jonciunii esogastrice
Leziune Dieulafoy
Malformaie vascular, de obicei pe mica
Fistul aortoenteric
Apare dup constituirea unui traiect inflamator
Sngerare cataclismic;
Se practic:endoscopie de urgen,computer
tomografie, angiografie;
Hemoragia digestiv
inferioar(HDI)
Sngerare din tractul intestinal inferior
Cauze de HDI
Diverticuloz;
Angiodisplazie;
Cancere;
Polipi;
Diverticul Meckel;
Boli inflamatorii ale intestinului:boal Crohn,colit ulcerativ,
colit infecioas, enterit radic, consumul de AINS;
Boal hemoroidal;
Leziune Dieulafoy;
Sindrom Weber-Rendu-Osler;
Fistul aortoenteric;
Vasculit;
Infarct enteromezenteric.
Diverticuloza colonic
Cea mai frecvent cauz de HDI, mai
ales la vrstnici;
Cauze:traumatisme locale-fecaloame
Angiodisplazia
Sunt malformaii arteriovenoase care
inflamatori;
Carcinoame de colon i rect.
Cauze inflamatorii de
HDI
Colita ulcerativ;
Boal Crohn;
Colite de cauz infecioas: tific, cu
enteromezenteric).
Hemoragii
gastrointestinale de cauz
obscur
Malformaii arteriovenoase;
Leiomioame de intestin subire;
Adenocarcinoame de intestin subire;
Limfoame de intestin subire;
Boal Crohn;
Diverticul Meckel;
Leiomiosarcom de intestin subire;
Metastaze ale unui carcinom de colon n
intestinul subire;
Melanom de intestin subire;
Diverticuli jejunali.
Explorarea intestinului
subire
Enteroclisis-explorarea cu substan de
Hemoragia
intraperitoneal
Reprezint o urgen medico-
Clasicarea hemoragiilor
intraperitoneale dup
etiologie
Cauze traumatice-accidente de
abdominal simpl;
Examen ginecologic i test de sarcin;
Ecografie abdominopelvin i
transvaginal;
Tomografie computerizat n urgen;
Puncia lavaj peritoneal.
Tratamentul hemoragiei
intraperitoneale
De cele mai multe ori este o urgen
chirurgical absolut;
Resuscitare;
Laparatomie pentru hemostaz dar
Inalte:pilor,duoden,jejun
Intermediare:ileon,colon transvers si drept
Joase:colon sting,sigmoid,rect
OCLUZIILE DINAMICE
Este perturbata functia sistemului nervos autonom al
intestinului prin procese patologice de vecinatate :
1. Sindroame de iritatie peritoneala - peritonite difuze
sau localizate, hemoragii interne, tromboze sau embolii
ale marilor vase abdominale, torsiuni de organ (ovar,
splina, colecist), pancreatita acuta, infarcte viscerale.
2. Colici abdominale intense si prelungite - biliara, renoureterala, salpingiana
3. Intoxicatii endo sau exogene - saturnism, porfirie
4. Hematoame retroperitoneale - fracturi de bazin,
rupturi renale, pancreatite necrotico-hemoragice
5. Traumatisme cranio-cerebrale, toracice, abdominale
OCLUZIILE DINAMICE
Din punct de vedere morfopatologic exista
deosebiri evidente intre :
A. Ocluziile dinamice paralitice - ansele
intestinale sunt destinse, cu perete subtire prin
care se vede desenul vascular, pline cu lichid si
gaze
B. Ocluziile dinamice spastice - ansele intestinale
sunt subtiri, cu perete contractat, practic fara
lumen, cu seroasa palida si desen vascular
inaparent
OCLUZIILE MECANICE
Morfopatologic se remarca o serie de particularitati - sediul
obstacolului si modul de producere al ocluziei :
- in obstructie agentul etiologic poate fi o tumora, un calcul,
bride, aderente
- in strangulare exista trei modalitati majore de producere a
ocluziei :
a) volvulus - rotatia unei anse in jurul axului mezenteric. Este
mai frecventa la segmentele intestinale cu mezenter lung ileon si sigmoid. Leziunile sunt mai exprimate la piciorul ansei
volvulate.
b) invaginatia - telescoparea unei anse intestinale in
interiorul ansei urmatoare. Sunt mai frecvente pe ileon, ileocecal, sigmoido-rectal. Frecvent exista un factor care
favorizeaza invaginarea - tumora benigna sau maligna.
c) incarcerarea - se produce la nivelul unui inel fibros,
inextensibil - hernii, eventratii, brese mezenterice, fosete
peritoneale. La nivelul inelului de strangulare leziunile
intestinului sunt maxime, la fel si cele ale mezoului. Ansa
suprastenotica este destinsa, plina cu lichid de staza. Peretele
este subtire, cianotic, cu subfuziuni sanghine. Mezoul este
edematiat, cu subfuziuni sanghine, cu venele trombozate.
OCLUZIILE MECANICE
Din punct de vedere evolutiv si al implicatiilor
Tablou clinic
Reuneste patru semne clinice de importanta cardinala in diagnosticul
joase. Initial contin suc gastric, apoi au caracter bilios, poraceu, fecaloid
Tablou clinic
Examenul obiectiv al pacientului evidentiaza eventuale cicatrici
Explorari paraclinice
Explorari paraclinice
Examenul ecografic - poate furniza relatii importante
FORME ANATOMO-CLINICE
Strangularea herniara
Apare la purtatorii de hernii ombilicale, inghinale, femurale,
dupa un efort fizic semnificativ sau dupa accese prelungite
de tuse. De regula sacul herniar este mic iar inelul herniar
este stramt. Hernia devine brusc dureroasa, ireductibila, iar
dupa 2 - 4 ore apar varsaturile si oprirea tranzitului
intestinal.
La examenul obiectiv, hernia este ireductibila, nu se
FORME ANATOMO-CLINICE
Volvulusul
Intereseaza mai ales segmentele intestinale
prevazute cu un mezou lung - ileonul si sigmoidul.
debutul este brusc, cu durere abdominala violenta si
intreruperea tranzitului intestinal.
Dupa 2 - 3 ore starea generala incepe sa se altereze
- paloare, agitatie, transpiratii reci. Concomitent apar
semnele de iritatie peritoneala - distensie
abdominala initial asimetrica apoi difuza, durere la
decompresiunea peretelui abdominal, fundul de sac
Douglas este destins si dureros la palpare.
Fara tratament, evolutia se face spre necroza si
Invaginatia
Este mai frecventa la copii. La adulti exista de cele
Ileusul biliar
Este o ocluzie mecanica consecutiva migrarii unui calcul
Ileusul postoperator
Este o ocluzie intestinala dinamica (paralitica) ce apare consecutiv deschi-
Mai rar ileusul postoperator este mecanic, prin angajaraea unei anse
intestinale intr-o bresa mezenterica, foseta peritoneala, evisceratie.
Embolia arterelor
mezenterice
Apare de regula la pacienti varstnici cu teren patologic
Evolutia este de cele mai multe ori grava - dupa 6-12 ore
apare necroza intestinului, peritonita, soc toxico-septic,
MSOF.
Tromboza arterelor
mezenterice
Apare la pacienti varstnici cu arterioscleroza generalizata,
Tratament
Evolutia ocluziilor intestinale in absenta
Tratament
Pacientul se interneaza in Sectia de Terapie Intensiva si se
instituie imediat :
Tratament
Tratamentul chirurgical va cauta sa rezolve pe cat