Sunteți pe pagina 1din 9

85.

anatomia lantului timpano-osicular


Timpanul este o mb care obtureaza conductul auditiv ext si il separa de casa.in portiunea sup
se observa in relief apofiza scurta a ciocanului, de la care pleaca in jos si inapoi manerul
ciocanului care se opreste inport centala a timpanului, unde este o excavatie numita ombilic.
De la scurta apofiza a ciocanului, anterior si post, pornesc 2 repliuri- lig timpano-mamelonare
ant si post.aceste ligamente impart timpanul in 2 portiuni distincte: * sup pars flacida, mai
subtire si mai putin rezistenta de culoare roz; *inf- sidefie, pars tensa.
De la ombilic, mergand inainte si in jos se obs o suprafata luminoasa de forma triunghiularaconul luminos al lui Politzer.
Continutul casei timpanului:aparatul de acomodare al auzului, oscioarele si muschii lor.
Ciocanul are un cap, un gat,un maner si 2 apofize.El intra in textura timpanului prin manerul
lui,iar un lig sup si unul ext il fixeaza de peretii casei.Muschiul ciocanului se insera de gatul
sau.
Nicovala se art cu capul ciocanului,iar prin apofiza sa verticala se art cu scarita.
Scarita prezinta un cap(art cu apofiza vert a nicovalei), 2 brate si o talp(platina),fixata printrun lig de marg ferestrei ovale.De capatul scaritei se insera muschiul scaritei.
-mucoasa casei tapeteaza atat peretii cat si oscioarele si lig de sustinere a oscioarelor
86. Functiile lantului timpano-osicular
Au rolul de a continua transmisia sunetelor si dozeaza intensitatea lor protejand urechea
interna. Aceste functii se realizeaza prin vibratia timpanului, lantul osicular si prin muschii
ciocanului si scaritei care prin contractia lor tempereaza zgomotele prea violente. Muchiul
ciocanului si scaritei actioneaza antagonic: muschiul ciocanului prin contractia lui intinde
membrana timpanica, trage manerul ciocanului spre interior si infunda platina spre vestibul
astfel acest muschi va proteja urechea interna de zgomotele puternice.
Muschiul scaritei prin contracti va trage scarita spre exterior relaxand membrana timpanica.
Va crea conditii vaforabile pentru perceperea sunetelor slabe.
87.anatomia casei timpanului
Casa timpanului este de forma unei lentile biconcave, sapata in stanca temporalului.Are 6
pereti:
-extern(timpanic):deoarece timpanul acopera aproape toata suprafata,restul peretelui fiind
osos
-intern(labirintic):bogat in elem anatomice,are in centru o ridicatura numita promontoriu,care
corespunde primului tur de spira al melcului.Deasupra se gaseste un orif ovalar numit
fereastra ovala,care este acoperita de talpa scaritei(platina).La marg sup a ferestrei ovale,
trece dinainte-inapoi un conduct osos(conductului lui Fallope)care gazduieste a 2-a port a nv
facial.In port inf si post a promontoriului, in fundul unei nise,se gaseste fereastra rotunda
acoperita de o membrana
-sup(cranian):o fina lama osoasa separa casa de fosa cerebrala mijlocie
-inf(jugular):separa casa de golful venei jugulare int
-ant(tubo-tiroidian):in port sa sup prezinta un orif care nu este altul decat orif timpanic si
trompa lui Eustachio, iar mai jos o lama osoasa care separa casa de canalul carotidian
-post(mastoidian):in port sa sup se gaseste orif timpano-mastoidian,iar inf o ridicatura,
piramida de unde iese tendonul muschilui scaritei si orif de intrare a nv coarda timpanului
care incruciseaza timpanul si iese din casa prin scizura lui Glasser, situata pe peretele ant,
deasupra orif trompei.
Continutul casei:aparatul de acomodare al auzului, oscioarele si muschii lor.

Ciocanul are un cap, un gat,un maner si 2 apofize.El intra in textura timpanului prin manerul
lui,iar un lig sup si unul ext il fixeaza de peretii casei.Muschiul ciocanului se insera de gatul
sau.
Nicovala se art cu capul ciocanului,iar prin apofiza sa verticala se art cu scarita.
Scarita prezinta un cap(art cu apofiza vert a nicovalei), 2 brate si o talp(platina),fixata printrun lig de marg ferestrei ovale.De capatul scaritei se insera muschiul scaritei.
-mucoasa casei tapeteaza atat peretii cat si oscioarele si lig de sustinere a oscioarelor
88. Apofiza mastoidiana structura rapoarte
Este situata in partea posterioara a conductului uditiv extern, are forma triunghiulara cu bza
in sus si este formata dintr-o serie de celule care comunica intre ele, acoperite in interior de o
mucoasa subtire aplicata direct pe os. Cea mai mare celula se numeste antrul mastoidian si
comunica cu casa timpanului prin canalul tubo-timpanic.
Raporturi:
-in portiunea superioara fosa cerebrala mijlocie
-intern- fosa cerebrala posterioara si sinusul lateral care face un cot unde prezinta o dilatatiegolful jugularei
-anterior-mastoida este strabatuta de nervul facial(potiunea a 3a) care ies din mastoida prin
gaura stilo-masoidiana
89. Structura labirintului membranos
Se subdivide in trei segmente:
a. segmentul median, un mic sac rotund- sacula- situat in partea inferioara a vestibulului,
care se continua prin canalul endolimfatic ce strabate adveductul vestibulului si se
ajunge in sacul endolimfatic (care dubleaza dura mater)
b. segmentul posterior situat in vestibul in partea superioara si posterioara a lui. Ca si
segmentul median, este o vezicula mai mare in care posterior se deschid canalele
semicirculare membranoase, continuate in canalele osoase
c. segmentul anterior este format dintr-un tub membranos situat intre rampa timpanica si
cea vestibulara: canalul cohlear
Aceste segmente sunt unite intre ele prin doua mici canalicule: canalul utriculo-sacular si
canalul de unire al lui Hansen. Epiteliul labirintului se diferentiaza in anumite puncte
devenind epiteliu senzorial si care se numesc plaji otolitice, pentru utricula si sacula si
creste acustice pentru canalele semicirculare; in canalul cohlear elementele senzoriale
contituie organul Corti.
90. Conditiile necesare unei bune auditii
Cele patru conditii necesare pentru o buna auditie sunt:
1. Existenta unei membrane vibrante (timpan)
2. Efectul columelar (continuitatea transmiterii sunetelor intre timpan si urechea interna)
3. Efectul echipresiv al trompei lui Eustachio (presiune egala de o parte si de alta a
timpanului)
4. Jocul ferestrelor, ce protejeaza urechea interna de socuri.
91.functia acustica
a)urechea externa:undele sonore colectate de pavilion,se propaga pana la membrana
timpanala prin coloana de aer din conduct, care are un protector prin:
-sensibilitatea sa

-reteaua de fire de par


-glandele ceruminoase
b)urechea medie:continua transmisia sunetelor si dozeaza intensitatea lor, protejand urechea
int. Aceste fct se realiz prin vibratia timpanului, a lantului osicular si prin jocul muschilor
ciocanului si al scaritei care, prin contractia lor, tempereaza zgomotele pre violente.
Muschiul ciocanului si al scaritei actioneaza antagonic,muschiul ciocanului prin contractia sa
intinde membrana timpanului,trage manerul ciocanului spre int si infunda platina spre
vestibul.Acest muschi va proteja urechea interna pt zgomotele puternice.Muschiul scaritei
prin contractie va trage scarita in exterior, relaxand astfel
membrana timpanica.Va creea conditiile favorabile sunetelor slabe.Muschiul scaritei este
muschiul ce asculta.
Trompa lui Eustachio prin deschiderea ei intermitenta(in timpul deglutitiei) favorizeaza
mentinerea unei presiuni egale pe ambele fete ale timpanului.
Iritatia nv coada timpanului este suficienta pt a provoca o hipersecretie a glandelor
submaxilare si sublinguale. Hipersalivatia va declansa actul deglutitiei si deschiderea trompei
c)urechea interna(aparatul de receptie)Vibratiile sonore se transmit prin oscioare la niv
ferestrei ovale unde platina scaritei se infunda in vestibul, facand sa vibreze lichidele
labirintice din rampa vestibulara. Vibratiile se transmit in rampa timpanica si vibrand
membrana vor fi excitate cel org Corti, care transforma energia mecanica in curent
bioelectric, preluat de nv cohlear si transmis pe cale auditiva la scoarta in centrul auditiv.Aici
se face analiza sunetului ca frecventa si intensitate dupa Rutheford.
92.functia de echilibru
Fct complexa la care contribuie:
-impresiile tactile
-impresiile kinestezice
-impresiile vizuale
-impresiile labirintice
Toate aceste informatii culese sunt transmise nucleilor de la baza. Canalele semicirculare prin
miscarea lichidului cu directie ampulipeta sau ampulifuga, impresioneaza crestele acustice si
transmit date privind rotatia capului intr-una din cele 3 directii ale spatiului
Utricula: furnizeaza date despre miscarea de deplasarea a capului ant-post sau post-ant.
Sacula: furnizeaza date privind deplasarea capului in plan lat
Impresiunile colectate sunt transmise prin nv vestibular, nucleilor de la baza craniului care au
numeroase conexiuni cerebeloase, oculare, vagale si medulare, fapt ce explica complexitatea
simptomatologiei sd vestibular
93.cauzele hipoacuziei de perceptie
a)cohleara:malformatii congenitale,traumatisme mecanice,degeraturi
cohleare,presbiacuzia,ototoxicoza,labirintite,sd Meniere, tulb vasculare variate
b)radiculara:tumori ale nv acstico-vestibular(neurinom),intoxicatii nervoase,meningonevrite,zona zooster
c)centrale:apar in afectiuni ale SNC
94.cauzele hipoacuziei de transmisie
Cauze:
-conductul auditiv ext: atrezie sau stenoze de conduct, corpi straini in conduct, dop de
cermen, inflamatii ac si cr, tumori benigne si maligne
-membrana timpanala: perforatii timpanale,aderente cicatriciale,otite adezive

-lantul osicular. Imobilizarea lantului osicular prin sechele otoreice, anchiloza stapedovestibulara inflamatorie sechelara, otospongioza, intreruperea lantului osicular
-modificari de presiune in urechea medie: barotraumatisme, obstructia trompei lui Eustachio,
otita seroasa sau catarala

95.sindromul vestibular periferic


Apare atunci cand anumite cauze produc excitatii puternice sal lez la niv aparatului vestibular
sau a cailor vestibulare. Cand lez se produc la niv nucleilor centrali, sd vertiginos este de
origine centrala si are alte manifestari.
-sd. iritativ:Excitatie exagerata vestibulara(rau de mar-rotatia brusca a capului) sau un
dezechilibru intre excitatia celor 2 labirinte(spalatura auriculara cu apa rece)
-sd. distructiv: distrugere a unui labirint(fractura de stanca,traumatism auricular)
Simptome:
-vertij:rotativ,fie cu senzatia de rotire a individului, fie cu cea a pers din jur
-greata,varsaturi,paloare,transpiratie-simptome vegetative dat conexiunilor cu nucleii bazei
-nistagmusul:devierea rtmica si conjugata a gl oculari-cu o secuza lenta in directia
labirintului mai putin activ si o secuza rpida care bate de partea labirintului cel mai excitat
-tulb de echilbru statice, in mers sau sezand
-deviatiuni segmentare de partea inversa a batailor nistagmusului.daca bolnavul tine bratele
intinse si ochii inchisi, bratele vor devia de partea inversa a batailor nistagmusului
96. Malformatiile urechii externe
Malformatiile pavilionului
a. urechea in ansa sau deformata- departata de craniu
b. microotia- pavilionul este redus la unul sau mai multi muguri cutaneo-cartilaginosi.
Interventiile plastice reparatoare sunte extrem de dificile cu rezultate nemultumitoare
pentru care se prefera proteze din material plastic.
c. Macrootia- pavilioane exagerat de mari- se opereaza cu rezultate estetice f bune
d. Poliotia- existenta unor rudimente cartilaginoase suplimentare situate de obicei
inaintea pavilionului
e. Fistulele congenitale situate de obicei la piciorul helixului deasupra tragusului uni sau
bilaterale se termina de obicei in fund de sac. Pe traiectul fistulos se elimina un lichid
alb-galbui fetid.tratementul este chirurgical- extirparea traiectului fistulos
Malformatiile conductului auditiv extern
Stenozele conductului pot imbraca o forma membranoasa in partea extern, complete sau
incomplete sau pot fi intalnite atrezii osoase de obicei asociate cu malformatii ale casutei.
97. Malformatiile urechii medii
Dehiscente ale peretilor cu hernierea in casa a golfului jugularei, dehiscenta ale peretelui
superior cu posibilitatea transmisiei inflamatiilor casutei spre dura, dehiscente ale peretelui
anterior care separa casuta de carotida interna, dehiscenta ale apeductului lui Fallope pe unde
trece facialul.
Se intalnesc de asemenea anomalii le osisoarelor ca : absenta lor, modificari de forma sau
unirea lor intr-un bloc rigid.
Anomalii ale trompei: cudarea ei, cloazonari, obliterari

Anomalii ale mastoiddei, persistenta suturii petroscoamoase, mastoide voluminoase sau


reduse.
98.othematomul dg si tratament
Colectie sero-sanghina intre cartilaj si pericondru, care se formeaza in jumatatea sup a
pavilionului. Apare in urma loviturilor sau compresiunilor pavilionului pe craniu.
Tratamentul:chirurgical. Se evacueaza colectia si se mentine un pansament compresiv o per
mai lunga
99. corpi straini auriculari- dg, tratament
Corpi straini exogeni patrund in general voluntar mai ales copii. La adulti gasim catei de
usturoi dupa falsa idee ca trage puroiul. Acesti corpi irita conductul auditiv extern produc
dureri si hipoacuzie. Alteriori patrund in conduct accidental insecte care dau dureri vii,
ameteli si acufene.
Extragerea se realizeaza prin spalaturi auriculare cu seringa Guyllon sau cu pense adecvate.
Anihilarea insectelor patrunse se va face introducand ulei vegetal care va asfixia insecta dupa
care se va face spalatura pentru eliminarea ei.
Corpi straini exogeni- dopul de cerumen se formeaza prin acumularea cerumenului iar cel
epidermic prin descuamari epiteliale care se amesteca cu cerumen(in special la eczematosi).
Produc hipoacuzie mai ales cand volumul se mreste, uneori durerei si vertij. Extragerea se
face prin spalaturi auriculare, jetul fiind indreptat in unghiul postero-superior al conductului
pentru a nu perfora timpanul. Dopurile epiteliale se inmoaie pentru a usura extractia cu
solutie alcoolica de acid salicilic 2- 3% dupa care se vor evacua prin spalatura.
100.furunculul conductului auditiv extern dg si tratament
Inflamatie ac la niv unui folicul pilos, de obicei infectie stafilococica care apare in urma
gratajului practicat cu unghia sau diverse obiecte de scarpinat, la bolnavii care au prurit
auricular.
Otoscopie:tumefactie a conductului auditiv extern intr-un punct,ingustarea conductului care
impiedica introducerea speculului si in zilele urmatoare tumefactia este centrata de un punct
galben.Aspectul normal al timpanului, palparea nedureroasa a mastoidei,mobiliazarea
dureroasa a pavilionului si aspectul radiologic normal al mastoidei ne vor preciza dg de
furuncul.
Tratament:
In faza de formare a furunculului cand nu au aparut burbionul si adenopatia, se aplica
revulsive(comprese cu rivanol sau alcool) si antibioterapie(eritromicina).
In faza de colectare si adenopatie se recomanda incizia, drenajul colectiei si tratament cu
mesi dezinfectante.
101.otita externa difuza-dg., tratament
Inflamatia difuza a pielii conductului auditiv ext.Cauzele sunt inflamatii produse prin
instrumente de scarpinat.Alteori corpii straini favorizeaza inflamatia pielii conductului sau
manevre de extractie a corpilor straini,lichidele introduse in scop terapeutic sal scurgerea
puroiului de la o otita medie supurata.
Durerea este variabila in fct de grd de inflamatie, de la simpla senzatie de saldura si
tensiune,la dureri foarte intense la deglutitie.
Otoscopie:conduct stramtat care nu permite introducerea speculului pre mult,congestionat
intens,pielea uneori uscata,insa in general umeda
Tratament:

-spalaturi,aspiratii ale colectiei,introducerea de mesi imbibate in antibiotic,se dreneaza


colectiile daca este cazul
102.eczema conductului auditiv extern-dg si tratament
Afectiune frecventa ce apare sub forma exudativa, umeda(forma ac) cand pielea este
congestionata, tumefiata si bolnavul acuza um prurit intens.
Tratament:
-general:antihistaminice de tipul feritol,tavagil, zadinet, calciu
-local:in forma umeda se aplica comprese sub forma de mesi imbibate in sol slabe de nitrat de
Ag. In forma uscata se aplica unguente decapante,daca scuamele sunt foarte abundente
-roentgenterapia se poate asocia cu succes
103.micoza conductului auditiv extern-dg si tratament
Este det de inocularea teg cu paraziti vegetali de tipul aspergilius, fumigatus. Teg conductului
sunt congestionate,usor infiltrate, prezinta fongezitati albe-galbuicare se detaseaza la
spalaturi.Bolnavul are prurit si hipoacuzie.
Tratamentul consta in spalaturi zilnice,aspiratii, instilatii de lcool boricat sal iodat,
pulverizatii de ac boric iodat si pulberi antimicotice de tipul iadit.
In formele mai usoare se pot face badijonaje ale conductului cu unguente antimicotice de
tipul Nidoflor, Canesten.
104.otita seroasa dg si tratament
Forma clinica a otitei catarale caracterizata prin mentinerea lichidului din casa, ingrosarea lui,
care devine cleros si se elimina cu dificultate prin trompa din cauza grosimii lui.
Simptome: hipoacuzie,autofonie, acufene si in mod special senzatia de lichid in casa
timpanului.
Tratamentu:eliminarea cauzei de obstructie tubara, iar local se incearca injectii
transtimpanice cu alfachemotripsina si hidrocortizon.In caz de esec se face drenajul casei
timpanului cu ajutorul unui tubusor de polietilen care se introduce in casa printr-o perforatie
creata in timpan, tubusor ce se lasa pe lpc intre 2-4 sapt, pana la eliminarea completa a
lichidului si pana cand trompa isi va relua activitatea de echilibrare a presiunii in casa
timpanului.
105.Otita medie supurata simpla-dg, tratamet
Afectiunea are un debut brusc cu otalgie violenta,intermitent, cu iradiere spre regiunea
temporo-zigomatica si mastoidiana,cu exacerbari nocturne.Cand faza congestiva se depaseste
apare secretia in casa timpanului care devine rapid purulenta,durerea este
permanenta,violenta, senzatie de plenitudine, hipoacuzie, acufene, febra creste ajungand la
39-40 grade.
Otoscopie: congestie difuza a timpanului in faza congestiva si apoi timpanul se
infiltreaza,reperele se sterg complet, reperele bombeaza spre conduct si in orele urmatoare
timpanul se perforeaza,apare secretie pulsatila in conduct, moment in care otalgia se
amelioreaza si febra incepe sa scada.
Diagnosticul devine manifest prin incizia timpanului care va evidentia scurgerea
timpanului.Dupa redresarea starii generale, interventia chirurgicala se impune de cele mai
multe ori (antrocelulotomie)
106.otita medie supurata cronica forme anatomo-clinice
Se caracterizeaza printr-o inflamatie a mucoasei casei timpanului cu hipertrofie de mucoasa,
proliferarea celulelor secretorii,edem, dar niciodata ulceratii ale mucoasei, sau procece

subiacente de osteita,ceea ce explica caracterul benign al afectiunii.La niv timpanului exista o


perforatie mezotimpanala, niciodata in Schrapnell perforatie a carei marginii este uneori
sediul unor granulatii sau polipi care pot avea drept pct de pornire si peretele int al casei, mai
ales promontoriul.
107.otomastoidita acuta-dg. tratament
Cea mai frecventa complicatie a otitelor acute. Cauza favorizanta este retentia de puroi in
antru, atunci cand drenajul nat nu se realizaeaza sau este insuficient.
Simptome: complicatiile apar dupa 3-4 sapt de la debutul unei otite ac, cand se observa ca
boala se agraveaza, febra creste, durerile mastoidiene se accentueaza si devin pulsatile,
otoreea se intensifica. Pielea se tumefiaza, devine rosie. Daca nu se intervine la timp abcesul
mastoidian fistulizeaza in interior.
La otoscopie se constata secretie purulenta abundenta in conduct, stramtorarea conductului in
port sa interna prin prabusirea peretelui post-sup,iar timpanul este congestionat intens, si
bombeaza spre exterior.
Tratament:este chirurgical si consta in descoperirea antrului, chiretrea cel bolnave si
mentinerea deschisa a plagii retroauriculare, pe unde va drena puroiul, atat in casa timpanului
cat si in mastoida.Antibioterapie
108.otomastoidita cronica dg. tratament
Este continuarea unei otomastoidite acute neglijate sau insuficient tratata.
Simptomatologia seamana cu cea a unei otite supuratecronice. Puroiul este fetid , cu
semnalari a rezentei de granulatii sau poli auriculari si lamele de colesteatom. Perforatia este
in general marginala. Durerea este inconstanta, mai ales ca o jena.
Radiografia mastoidei indica existenta procesului de condensare a mastoidei, disparitia
septurilor intercelulare si prezenta focarelor osteitice.
Tratament: este chirurgical si are o indicatie relativa in cazurile cu evolutie lenta. In cazul in
care tratamentul conservator este ineficace se impune met chirurgicala.
109. Diagnosticul diferential al otoreei

Otoreea este scurgerea unui lichid din ureche si poate fi :


apoasa (lichid cefalo-rahidian) n traumatisme sau interventii chirurgicale;
seroasa, n otita seroasa;
mucoasa, n mezotimpanite;
muco-purulenta sau purulenta, n otite acute si cronice;
sanghinolenta (otoragie) n otite polipoase, traumatisme auriculare, cancer al urechii
medii.
Otoreea poate sa fie fara miros sau fetida.
110. complicatiile otomastoiditelor-enumerare
a) complicatii exocraniene: -otomastoidita acuta
-otomastoidita crnica
-otomastoidita osului temporal
-paralizia n facial
-labirintele supurate
-labirintele in cursul otitelor cronice

b) complicatii endocraniene: -abcesul extradural


-meningitele otogene
-abcesul cerebral
-abcesul cerebelos
-septicopioemia otica
111. diagnosticul abcesului cerebral
Simptomatologia de debut este stearsa, afebril sau subfebrilitati pasagere, inapetenta, scadere
in greutate, o simpla indispozitie si uneori o cefalee usoara intermitenta.
Dupa o faza de latenta, cefalea se permanentizeaza, apar discrete sau manifeste tulburari de
comportament, dupa care se instaleaza perioada de stare,caracterizata prin triada
simptomatica a lui Bergman:
a) Sdr de hipertensiune intracraniana: cefalee, varsaturi, bradicardie, staza papilara
b) Sdr infectios: febra, leucocitoza, slabire. Sdr este insa frust, adesea sters.
c) Sdr de localizare: afazie senzoriala, hiperreflectivitate(Babinski pozitiv, reflexe
rotuliene vii), hiperestezii, tulburari de vedere, paralizii.
Aceste sdr pot fii fragmntate sau pot lipsii in totalitate.
Evolutia abcesului cerebral se face in 2 -5sapt. Colectia purulenta se deschide in spatiile
subarahnoidiene sau in ventriculi, determinand coma si exitus.
112. Dagnosticul abcesului cerebelos.
a)semne clinice: -sdr de hipertensiune intracraniana
-sdr infectios
-sdr de localizare
b) semne de laborator:- leucocitoza
-vsh crescut
c) semne oculare: - ex fund de ochi( edem papilar)
d) semne radiologice -arteriografie
-CT
Rareori se gasesc tate aceste semne la un bolnav, mai ales in perioada in cares tarea clnica a
bolnavului permite interventia cu sanse de vindecare. In general, semnele sunt disparute,
incomplete si uneori fruste.
113. diagnosticul tromboflebitei de sinus lateral
Clinic: sindrom de hipertensiune intracraniana care apare in context infectios
( febra, frison,sindrom meningeean), cu simptome si semne de localizare in raport cu sinusul
sau vena afectata: tromboflebita sinusului lateral: edem in regiunea mastoidiana si presiunea
marginii posterioare a mastoidei, paralizii de nerv IX, X, XI

114. diagnosticul labirintitei acute


Exista 2 faze succesive de reactia alabirintului:
-faza de hiperexcitabilitate a labirintului
-faza de hipoexcitabilitate- urmeaza primei faze si este semn de distrugere functionala a
labirintului.
Sdr labirintic se caract prin:
*semne cohleare: - zgomote auriculare(semn de iritatie cohleara), surditatea se instaleaza
rapid dupa faza de iritatie cu aparitia agomotelor auriculare si a surditatii de perceptie, care
semnifica patrunderea infectiei din urechea medie in labirint
*semne vestibulare:- verij foarte intens, semn de iritatie labirintica insotit intotdeauna de
paloare, transpiratii, greturi, varsaturi. Nistagmus de partea urechii bolnave ca semn de iritatie

vestibulara, in scurta vreme(ore sau 1-2 zile ) el isi schimba sensul de partea sanatoasa, semn
al hipoexcitabilitatii urechii bolnave.
*semne generale:- febra 39-40, semn de gravtate atunci cand persista, cefalee, fotofobie,
usoara redoare a cefei, deci discrete semne meningeale, care daca se intensifica semnifica o
complicatie meningeala.
115.DG meningitei otogene
Complicatie endocraniana a otitelor ac si cr. Clinic apare sub 2 forme:sptica si aseptica
-forma aseptica seroasa este de fapt o reactie meningeala la focarul de infectie otic,
caracterozata printr-o hiperproductie de LCR
-forma aseptica puriforma: meningele actioneaza un numai prin manifestare edematoasa ci si
prin infiltrare leucocitara plinucleara
-forma sptica purulenta.LCR este purulent si prezinta germeni
--forma seroasa sptica:procesul este exudativ, se gasesc insa si germeni in LCRcare este
limpede
-forma localizata:meningele se poate apara in procsele mai lente, determinand
pahimeningite localizate cu tes fibros si de granulatie.
Simptomatologie:
-cefaleea este constanta cu paroxisme, in special la efort, la lumina, cu localizare la ceafa
-rahialgii variabile, vomismente inconstante, fara efort, constipatie sau diaree
-tulb motorii:redoarea cefei,durere cand ridicam gamba de pe planul patului
-tulb senzitive: hiperestezie generalizata.Bolnavul poate prezenta deficite privind diversi
nuclei de la baza craniului
-tulb psihice: bolnav lucid, dar lent,mergand pana la o pseudocoma
Semne generala:puls bradicardic,inapetenta,oligurie
Otoscopia:presenta unei otite ac sau cr colesteatomatoase
Pct lombara: cresterea mare a leucocitelor,hiperalbuminurie
Tratament:
Eliminarea focarului infectios declansator, focarul otic. Evidare petromastoidiana larga, cu
descoperirea pe o suprafata mare a durei. Concomitent antibioterapie
116. DG abcesului extradural
Colectie purulenta intre tabla interna osoasa a cutiei craniene si dura mater cerebrala sau
cerebeloasa.
Este frecventa dupa otitele acute.
Localizarea poate fi la niv fosei cerebrale mijlocii, deasupra peretelui sup al casei timpanului
Prezinta 3 sd:
-sd compresiv-cefalee unilat, moderata, dar persistenta, adesea intensificata de percuta zonei
craniene, bradicardie, varsaturi, constipatie,somnoletnta-sunt inconstante in fct de
dimensiunea abcesului
-semne de supuratie: subfebrilitati,slabire si alterarea starii generale
-semne de localizare: paralizia oculomotorului ext si afazie
Semne de lab:leucocitoza crescuta
Pct lombara negativa
Arteriografa pate pune in evidente colectia, iar CT precizeaza dg.
Evolutie: abcesul se poate deschide in cav mastoidiana, intensificand otoreea, care se poate
deschide in interior, dand nastere unui abces intradural, sau meningitei difuze.
Tratamentul:chirurgical, evidare petromastoidiana larga, completata cu drenajul abceuslui si
antibioterapie.