Sunteți pe pagina 1din 4

Sute de oameni cutreiera padurile Bucovinei, care au devenit o adevarata mina de

aur prin productiile record de hribi, chitarci, ghebe si creasta-cocosului. Cei m


ai pretiosi sunt hribii, o ciuperca foarte buna la gust, cu o valoare alimentara
foarte mare. Hribul romnesc creste natural si este foarte apreciat, pe piata mon
diala fiind cotat ca avnd calitati deosebite, ocupnd locul II, dupa trufa de iarna
. Dar hribul este foarte cautat si n tara.
Asa cum am aflat de la Aurelia Badale, presedinta Asociatiei de Turism Vama
Bucov
ina , hribul, regele ciupercilor, a salvat si n aceasta toamna camarile gospodinelo
r din Bucovina. Foarte multe gospodine au folosit n retetele lor, n loc de alte ci
uperci hribul, care are un gust mai bun si este foarte cautat n multe preparate t
raditionale din Bucovina. Am pregatit zacusca cu hribi, hribi marinati, salata de
hribi. De asemenea hribul este prezent n forma congelata sau uscata n perioada de
iarna, cnd l folosim pentru celebra supa crema de hribi, bors cu hribi asezonat c
u orez si zarzavat si acrit cu bors de putina. n perioadele de post hribul poate
fi folosit pentru sarmalute, chiftelute, maioneza de post. Exista diverse retete
de preparare a hribului si nu numai. n zona noastra sunt numeroase specii de ciu
perci foarte bine valorificate n bucataria locala si apreciata de cei care ne cal
ca pragul pensiunilor , a spus Aurelia Badale.
Delicatese pe baza de hibri
Ciulamaua de hribi cu smntna este de fapt reteta eticheta pentru Vama si Bucovina n
general. Pentru ca ciupercile nu sunt afectate de poluare, nu sunt tratate cu s
ubstante chimice de fertilizare sau de combatere a daunatorilor sunt considerate
cele mai ecologice marfuri. Pentru cine nu tolereaza smntna hribii sunt preparati
ca un sot alaturi de o bucatica de friptura. Sunt diverse posibilitati pentru a
utiliza hribul. Pentru aceasta am initiat Festivalul hribului, care a avut loc n p
erioada 21 22 septembrie, aflat la a V- a editie, ocazie cu care gospodinele din
Asociatia Turistica Vama si-au etalat din nou maestria si, dupa cum ati vazut n
expozitia gastronomica, au avut ce oferi. De la mncare pna la dulciuri cu hribi , a
spus Aurelia Badale.
Toamna localnicii fara loc de munca sunt salvati de ciuperci
Un important segment al populatiei din zona traieste de pe urma ciupercilor si a
fructelor de padure. Ne-am dorit sa le dam ocazia de a valorifica ntr-un cadru ci
vilizat aceste produse. Ne straduim n continuare sa le aratam ca pot fi valorific
ate superior, le putem da plusvaloare, pot fi procesate aceste ciuperci si fruct
e de padure si intentionam, daca va fi posibil, sa nfiintam prin asociatie o micr
osectie de productie printr-un proiect european pentru a valorifica superior, n c
onditii de igiena si norme sanitar veterinare corespunzatoare, aceste produse , a
precizat Aurelia Badale.
Daca n pensiuni si n centrele de colectare ciupercile sunt verificate, sunt cunosc
ute locurile de unde sunt culese, oamenii cunosc regulile de recoltare si de tra
nsportare a ciupercilor, ocupndu-se cu aceasta ndeletnicire de ani buni, n trguri si
piete inspectorii Directiei Sanitar-Veterinare si dau girul ca ceea ce este pe t
araba este comestibil, fiind eliminata orice posibilitate de intoxicare, alta es
te situatia n cazul n care ciupercile sunt comercializate la marginea drumului.
Toti vnzatorii spun ca ciupercile sunt bune de consumat, nsa silvicultorii si anga
jatii DSV i contrazic si le recomanda localnicilor sa nu cumpere dect din locurile
verificate de catre medicii DSV, chiar daca toti culegatorii sustin ca stiu foa
rte bine care ciuperci sunt bune de consum si care nu. Si medicii din cadrul Dir
ectiei de Sanatate Publica spun ca n urma consumului de ciuperci otravitoare este
posibila o evolutie grava, uneori letala a bolii, intoxicatia cu ciuperci otrav
itoare fiind considerata o urgenta medicala majora si este obligatorie apelarea
numarului de urgenta 112 si prezentarea imediata ntr-un serviciu medical de urgen

ta.
Localnicii din satele din muntii Bucovinei care nu au un loc de munca sunt cei c
are se ocupa de colectarea fragilor, afinelor, zmeurei, murelor si catinei pe ti
mp de vara si a ciupercilor toamna. Tot ce culeg ncearca sa vnda, iar pretul difer
a n functie de cumparator si de cantitatea de ciuperci. Cei care se ocupa de come
rcializarea ciupercilor sustin ca n acest an pretul la centrele de colectare este
foarte mic n raport cu munca depusa, 7-9 lei kilogramul de hrib, 2-3 lei kilogra
mul de ghebe si 5 lei creasta-cocosului. Nici comercializarea n piete sau la marg
inea drumului nu aduce cstiguri foarte mari, pretul de vnzare a hribilor fiind de
9-15 lei, n functie de calitate, ghebele 4-5 lei, iar creasta-cocosului 10 lei.
Ciupercarii spun ca anul acesta a fost unul foarte bun, cu ploi care au cazut la
timp si care au creat conditii pentru o productie mare, cei mai cstigati fiind c
ei care au vndut ciupercile en-gros, chiar daca pretul este mai mic.
Le dam pe toate si nu mai pierdem timpul sa stam sa le vindem. La marginea drumul
ui risti sa rami cu marfa si pentru ca e perisabila ai doua solutii: fie le usuci
, fie le pui cu sare la murat pentru consum propriu , ne-a spus unul dintre culega
tori.
Silviu Buculei
Pe acest topic o sa vb cu adminii sa grupam toate informatiile care o sa le puna
fiecare, la cate un reply, sa fie centralizate in acest fel.
--------------------Incep cu un ordin al Ministerului Agriculturii, cu privire la ciumpercile noastr
e, din Romania :
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
ORDIN Nr. 246
din 14 aprilie 2006
pentru stabilirea Listei ciupercilor comestibile din flora spontana a caror reco
ltare sau achizitie si comercializare sunt permise
Publicat ?n: Monitorul Oficial Nr. 367 din 27 aprilie 2006
?n temeiul art. 12 din Legea nr. 30/2006 privind regulile de sanatate publica la
folosirea ciupercilor din flora spontana,
vaz nd Referatul de aprobare nr. 164.720 din 17 martie 2006,
?n baza art. 9 alin. (6) din Hotar rea Guvernului nr. 155/2005 privind organizar
ea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, c
u modificarile si completarile ulterioare,
ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale emite urmatorul ordin:
Art. 1 - Se aproba Lista ciupercilor comestibile din flora spontana a caror reco
ltare sau achizitie si comercializare sunt permise, prevazuta ?n anexa care face
parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2 - Prezentul ordin se publica ?n Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I.
Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale,
Gheorghe Flutur
Anexa*)

*) Anexa este reprodusa ?n facsimil.


LISTA
ciupercilor comestibile din flora spontana a caror recoltare sau achizitie
si comercializare sunt permise
Nr. crt. Denumirea stiintifica
denumirile populare
observatii
1. Boletus edulis , Minatarca , Hrib cenusiu
2. Boletus aereus , Hrib negru , Pitarca , Pitoanca
3. Boletus luteus , Pita , Turta vacii
4. Boletus subtomentosus , Buza caprei
5. Boletus elegans , Untoasa cu inel
6. Boletus luridus , Chitarca , Pitarca
7. Boletus badius , Hribul murg
8. Boletus scaber , Chitarca , Burete de mesteacan , Burete calugaresc
9. Cantharellus cibarius , Galbiorul
10. Amanita caesarea , Buretele domnesc , Craita
11. Agaricus campestris , Ciuperca de gunoi , Sampinionul
Palaria uneori maronie se poate confunda cu Amanita Phalloides - Buretele vipere
i, care este otravitoare
12. Agarius silvatica , Ciuperca de padure
La ciupercile tinere, palaria se poate confunda cu palaria amanitelor otravitoar
e
13. Agaricus arvensis , Ciuperca de camp , Ciuperca oilor
14. Lepiota procera , Palaria Sarpelui , Buretele Serpesc , Parasolul
15. Lepiota naucina , Buretele alb al porumbeilor
Ciupercile tinere se pot confunda cu amanitele albe otravitoare
16. Russula cyanoxantha , Vinetica porumbeilor
17. Russula aurata , Hulubita , Vinetelele
18. Russula vesca , Vinetica
19. Russula alutacea , Painisoara
20. Russula virescens , Vinetica pestrita
21. Lactarius deliciosus , Rascovul , Buretii dulci , Painea padurii , Rascovii
de brad
22. Lactarius piperatus , Iutarii , Buretii iuti , Buretele laptos

23. Lactarius volemus , Buretele dulce , Buretele rosu , Rascovul laptos


24. Tricholoma georgii , Buretele de mai , Buretele de spin
25. Armillaria mellea , Ghebele , Opinticii
26. Morchella vulgaris , Ciuciuletii
27. Morchella esculenta , Ciuciulete , Pupi
28. Morchella conica , Zbarciogii
29. Marasmius oreades , Buretii de roua , Buretii de pajiste , Bureciorii
30. Tuber melanosporum , Trufa neagra , Perla neagra
31. Pleurotus ostreatus , Negrisorii , Buretele negru de fag
32. Polyporus squamosus , Pastravul de nuc , Pastravul de ulm
33. Clavaria botrytis , Buretii creti , Creasta cocosului , Ramurelele
34. Clavaria aurea , Laba ursului , Togmagiorii
35. Coprinus comatus , Buretele cu peruca , Buretele de cerneala