1.

Arborii sunt organe de masini care se rotesc in jurul axei lor geometrice si care transmit
momente de rasucire prin intermediul altor organe pe care le sustin sau cu care sunt
asamblate (role, roti dintate, biele, cuplaje)
In functie de variantele constructive,exista trei tipuri de arbori: drepti, cotiti, flexibili.
Arborii drepti sunt organe de masini care au rolul de a sustine alte organe de masini aflate
in miscare de rotatie (roti dintate, roti de curea, roti de lant si cuple, inclusivroatele de
motoare electrice). Acestea transmit momente de torsiune organelor de masini care sunt
legeti, ei fiind solicitati la incovoiere, torsiune si foarte rar la intindere si compresiune.
Arborii drepti se utilizeaza in constructia turbinelor cu abur si turbinelor hidraulice,a
cutiilor de viteza, a reductoarelor si a transmisiilor masinilor unelte.
Partile componente ale unui arbore drept sunt: zona de calare (1), fusuri (2), corpul
arborelui (3), lagare (4).
Arborii cotiti sunt organe de masini care se construiesc pentru a contribui la
transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie. Acestia sunt utilizati in special
la masinile montate cu abur si cu ardere interna la pompe, compresoare care prin
intermediul mecanismului biele manivela transforma miscarea rectilinie alternativa a
pistoanelor in miscare de rotatie al arborelui cotit.
Principalele zone ale unui arbore cotit sunt : fusurile de sprijin (1), fusurile intermediare
sau manetoane (2), zonele de calare (3).
Arborii flexibili se intalnsc acolo unde axa geometrica a lor trebuie sa urmareasca un
traseu usor sinuos si variabil in timp, asa cum este cazul cablurilor de kilometraj de la
autovehicule, a arborilor frezelor stomatologice.
2.Clasificarea arborilor
A. dupa conditia de functionare :
1. in functie de functionare :
- static determinati (intre reazeme);
- static nedeterminati (in afara reazemelor).
2. in functie de comorarea la vibratie a arborilor (turatia de regim/turatia critica):
- rigizi (n < n Cr);
- elastici (n > n Cr).

3. in functie de tiul de solicitare :

- arbori de torsiune;
- arbori solicitati compus : tensiune si incovoiere;
4. in functie de ozitia in care lucreaza :
- orizontala;
- verticala;
- inclinata.
B. dupa ozitia axei de sprijin :
1. fixa (arbori de sprijin);
2. variabili (arbori flexibili).
3.Fusuri si pivoti
Fusurile si pivotii sunt acele zone din componenta arborilor si osiilor prin care acestia se
sprijina in lagare.
Suprafetele fusurilor prezinta o miscare relativa fata de surafatele interioare de contact ale
lagarului de sprijin. Acesta poate fi de alunecare (lagar de alunecare) sau de rostogolire
(indirecta la rulmenti).
Clasificarea fusurilor:
1. Dupa directia fortei care le solicita in raport cu axa lor de rotatie si forma :
- radiale (pot avea forma cilindrica sau conica);
- axiala (pot fi circulare pline, inegale, multiinelare);
- radial axiale ( pot fi conice sau sferice, simple sau cu umar de sprijin).
2. Dupa pozitia relativa pe care o ocupa pe arbore :
- radiale : de capat, intermediare;
- axiale : frontale, intermediare sau superioare;

Pivotii sunt acele fusuri axiale sau radical axiale la care forta principala din lagar este
paralela cu axa de rotatie.
CAITOLUL 2
1. Materiale pentru confectionarea arborilor.
Materialele din care se confectioneaza arborii se aleg in functie de scopul urmarit si de
conditiile impuse in functie, de tehnologia de executie adoptata pentru acestia.
In general se utilizeaza oteluiri carbon obisnuite OL 42, OL 50, OL 60. Pentru a satisface
aceasi rezistenta dar la gabarite si la calitate (la care se vor aplica tratamente termice
adecvate pentru cresterea rezistentei in zona de sprijin). OLC 25, OLC 35, OLC 45.
Pentru solicitari importante si gabarite reduse se recomanda otelurile aliate de
imbunatatire : 41 Mo Cr 11, 41 Cr Ni 12, 18 Mo Cr Ni 13, 21 Mo Mn Cr 12, 13 Cr Ni 30.
Deoarece fontele au rezistenta mecanica mai scazuta decat otelurile, dar au o sensibilitete
mult mai mica fata de efectul de concentrare a vibratiilor, vor fi recomandate la executia
arborilor de dimensiuni mari sau a arborilor cu forma complicata. Astfel se utilizeaza
fontele cu grafit nodular sau fontele maleabile.
2.Materialele pentru confectionarea fusurilor si pivotilor.
Materialele din care sunt confectionate fusurile si pivotii sunt aceleasi cu ale arborilor
carora le apartin. Pentru a face fata solicitarilor la care sunt supuse in timpul exploatarii
(incovoierea, oboseala, presiune de contact, uzura), se recomanda o prelucrare ingrijita a
suprafetei fusurilor, astfel incat sa se asigure o aderenta cat mai buna lubrifiantului..
Solutiile care conduc la imbunatatirea caracteristicilor fizico mecanice ale acestor zone
sunt :
- aplicarea unor tratemente mecanice, termice sau termochimice adecvate;
- introducerea prin presare sau frecare pe arbore a unui manson cu caracteristici
corespunzatoare cerintelor functionarii acestui ansamblu;

I. Proiectarea transmisiei prin curele.

I.1. Generaliti;
I. 2. Calculul geometric al transmisiilor prin curele ;
I. 3. Proiectarea roilor de curea;
II. Proiectarea reductorului.
II. 1. Generaliti;
II. 2. Stabilirea bilanului energetic al ansamblului mecanic;
II. 3. Alegerea materialelor i a tratamentului termic pentru roi dinate;
II. 4. Alegerea distanei dintre axe;
II. 5. Calculul geometric al roilor dinate;
II. 6. Calculul forelor din angrenaj;
II. 7. Proiectarea arborilor.
II.7.1 Calculul de predimensionare a arborilor;
II.7.2 Proiectarea formei constructive a arborilor;
II.7.3 Stabilirea schemelor de ncrcare a arborilor;
II.7.4 Calculul de dimensionare la solicitare compus de rsucire i ncovoiere;
II. 8. Alegerea i calculul rulmenilor;
II. 9 Alegerea i calculul penelor;
II.10 Alegerea elementelor standardizate;
II. 11. Dimensionarea constructiv a carcasei.
III. Partea grafic.
III.1. Desen de ansamblu al ansamblului mecanic.
III.2. Desen de execuie pentru o roat de curea.
III.3. Desen de execuie pentru o roat dinat.
III.4. Desen de execuie pentru un arbore pinion.
Anexe:
Anexa 1: Tabelele 2, 3, 4, 5, 6 din STAS 1163-71;STAS 1162-84 Tabelele 3, 4, 5, 6; STAS 116471 Tabelele
2,3.
Anexa 2 Materiale metalice utilizate pentru fabricarea roilor dinate: Tabelul 3
Desene: Reductor cilindric cu dini drepi- Prile componente.
Ansamblu mecanic format dintr-o transmisie cu curea i un reductor cilindric
Bibliografie: ndrumtor de proiectare n construcia de maini vol.III Rdulescu Ghe.
Organe de maini vol. I i vol. II - Gafianu Mihail
Proiectarea transmisiilor mecanice vol. I i vol. II Anghel tefan
S.T.A.S 1163 71; STAS 1162-84;
Atlas de reductoare I. Stefnescu, I. Crudu, e.t.c

Extras din document:

Mecanisme i organe de maini

S se proiecteze un ansamblu mecanic format dintr-o transmisie prin curele trapezoidale

i un reductor de turaie ntr-o treapt cu roi dinate cilindrice .
Se cunosc: P = 10 kW
N = 1500 rot/min
ITc = 2, iTc - raport transmisie curele
ITr = 4 iTr - raport transmisie reductor
- raport transmisie a unghiului
I. Proiectarea transmisiei prin curele
I. 1. Generaliti
Transmisia cu curea este un mecanism avand rolul de a transmite miscarea, deci cuplul
motor, de la arborele de antrenare la cel antrenat prin intermediul unui element de
tractiune numit curea.
Cureaua este o banda flexibila si extensibila, ea se infasoara si adera pe suprafetele
periferice ale rotilor de transmisie, fixate pe arbori.
Elemntele componente ale transmisiei cu curele sunt:
- cei doi arbori intre care se transmite miscarea
- lagarele de sprijinire a arborilor
- doua roti de transmisie (una conducatoare si alta condusa).
- cureaua de lagare ca element de tractiune si eventual un dispozitiv de intoindere a
curelei
Avantajele transmisiei prin curele:
- flexibilitatea elementului de tractiune determina functionarea liniara a transmisiei fara
socuri sau vibratii;
- posibilitatea transmiteri la distante mari intre axa (A <=10m) cu un raport de transmitere
mare (i<=3)
- simplitate constructiva si eficienta economica asigura transmisiilor cu curele un larg
domeniu de aplicatie in constructia de masini si aparate.

Un alt avantaj important al transmisiilor prin curele este acela ca el constitue si elemente
de siguranta intr-un lant cinematic, deoarece la suprasarcina apare patinarea curelei.
Dezavantajele transmisiei prin curele:
- gabaritul mare
- forte mari pe arbori
- aparitia alunecarilor in conditiile variatiei momentului rezistent
- domenioul de utilizare este limitat de alunecarea elastica a curelei pe roata in limitele
0,5 si 5 %, ceea ce face transmiterea imposibila a miscarii cu un raport de transmitere
constant.
=0,92 si 0,98), iarRandamentul transmisiei este foarte ridicat ( alunecarile elastice pot fi
diminuate prin dispozitive de asigurare a unei aderente sporite a curelei pe roata

Organe de masini
1.Arborii: sunt organe de masini care se rotesc in jurul axei lor geometrice si care
transmit momente de rasucire prin intermediul altor organe pe care le sustin sau cu care
sunt asamblate (role, roti dintate, biele, cuplaje)
In functie de variantele constructive,exista trei tipuri de arbori: drepti, cotiti, flexibili.
Arborii drepti sunt organe de masini care au rolul de a sustine alte organe de masini aflate
in miscare de rotatie (roti dintate, roti de curea, roti de lant si cuple, inclusivroatele de
motoare electrice)...

INTRODUCERE
Mainaeste creaia tehnica omului, alctuit dintr-un complex de
corpuri materiale cu micri relative determinate, servind la transformarea
unei forme de energie n lucru mecanic (maina de lucru) sau la
transformarea unei forme de energie n alt form de energie (maina
energetic). Maina de lucrutransform energia mecanic in lucru util, prin
aceasta realizndu-se:
- schimbarea formei i dimensiunilor obiectului mainile tehnologice
(maini unelte, maini textile, agricole, de construcie);
- schimbarea poziiei obiectului mainile de ridicat i transportat;
- nlocuirea activitii intelectuale a omului mainile cibernetice;
- controlarea activitilor altor maini mainile de conducere i control.
Maina energetictransformo formde energie disponibil n
energia mecanic necesar acionrii mainii de lucru, n cazul motoarelor
(motoare termice, hidraulice, electrice, pneumatice etc.) sau transform
energia mecanicn alt tip de energie, n cazul generatoarelor (generatoare
electrice, hidraulice, pneumatice). Mecanismelesunt pri componente ale
mainilor servind la transmiterea micrii sau la transformarea ei n alt
micare necesar.
Legtura ntre maina energetici maina de lucru se poate face direct sau
prin mecanisme denumite transmisii(mecanice, hidraulice, pneumatice,
electrice etc.).
Att mainile ct i mecanismele sunt constituite din pri elementare cu
funcii distincte denumite organe de maini(uruburi, roi, arbori etc.), ce pot
fi studiate, proiectate i executate independent. Organele de maini se mpart
n:
- organe de mainde uz general (uruburi, arbori etc.);
- organe de mainspeciale (valuri de laminoare, cuite de foarfeci, rotoare
de turbine etc.).

VIORICA CONSTANTIN VASILE PALADE

ORGANE DE MAINI I
MECANISME
VOLUMUL I
Organele de maini sunt piese sau subansamble, avnd un rol funcional bine
determinat, care intr n componena mainilor i mecanismelor i, datorit formei lor
asemntoare, pot fi calculate separat.

Organele de maini sunt componente elementare ale mainilor. Ele pot fi categorizate[n
trei pri:
1. componente structurale, cum ar fi carcase, lagre (cu alunecare sau pe rulmeni),
axe, elemente de asamblare/fixare, lubrifiani;
2. mecanisme, care controleaz micarea n diverse moduri, cum ar fi angrenaje,
curele sau lanuri de transmisie, legturi articulate, came i roi de cam, frne i
ambreiaje;
3. componente de control, cum ar fi butoane, comutatoare, indicatoare, senzori,
actuatori i controlere electronice.

Clasificare
Din punct de vedere constructiv organele de maini se clasific n:

organe de maini simple, formate dintr-o singur pies, de exemplu un urub, o

pan sau un arbore;
organe de maini compuse, alctuite din mai multe piese, de exemplu un lagr.

Din punct de vedere funcional organele de maini se clasific n:

organe de maini pasive;

organe de maini active.

18.09.2015
Organele de maini sunt componente elementare ale mainilor. Acestea pot fi piese sau
subansamble,si au un rol funcional bine determinat.

Clasificare
Din punct de vedere constructiv organele de maini se clasific n:

organe de maini simple, formate dintr-o singur pies, de exemplu un urub, o

pan sau un arbore;
organe de maini compuse,(subansamble) alctuite din mai multe piese, de
exemplu un lagr.
mecanisme (mecanismul motor;mecanismul de distributie;etc.)

Din punct de vedere funcional organele de maini se clasific n:

organe de maini pasive;

organe de maini active.

Motoare cu ardere interna

Astfel putem spune c motorul cu ardere intern, cu piston, este un motor termic care,
prin evoluia amestecului combustibil, transform energia termic n lucru mecanic.
Evoluia amestecului combustibil n motor este realizat cu ajutorul pistonului, care, prin
intermediul mecanismului biel-manivel, transform micarea alternativ de translaie n
micare de rotaie.
Clasificare principala dupa modul de aprindere al combustibilului:

motor cu aprindre prin scanteie MAS (Otto, combustibilul este amestec benzina
aer)
motor cu aprindere prim compresie MAC (Diesel ,combustibilul este amestec
motorina aer)

Elementele componente ale motorului

n figura alaturata se prezint o seciune printr-un motor termic cu piston:

1.bujie (n cazul unui motor diesel locul bujiei este luat de injector)
2.arbore cu came
3.supapa de admisie
4.galerie de admisie
5.chiulas
6.blocul motor
7.arbore cotit
8.biel
9.piston
10.bol
11.segmeni
12.galerie de evacuare
13.supapa de evacuar
14.arbore cu came