Sunteți pe pagina 1din 10

Sedimentari recente coluvionale in cadrul zonei Jordan: ramurile de sedimentare care

au evoluat in rampe nisipoase


Abstract:
Acumularile puternic incliate de nisi psi pietrisul provenit din zonele abrupte au formagt
de a lungul aflorimetelor de gresii de varsta Plio-Pleistocene din estul Jordanului , o
fuziune de sediment coluvionale,curgeri de debris,nisip si particule nisipoase.Aceste
depozite s-au format datorita erozinii vantului si a faliilor care au determinat o slaba
cimentare a gresiile, dar totodata a favorizat si creearea unor gresii cimentare cu gips si
zone de conglomerate cu matrice fina care se regasesc in spatiile nisipoase.Sedimetele
supuse eroziunii ajung in zona de acumulare sub forma unor alunecari sau curgeri
nisipoase,sau prin creearea unui canal cu curgeri nisipoase.Acumularile colluvionale au
determinat pastrarea unor nisipuri cu matrice bogata in particule prabusite, grupari de
roci alunecate, curgeri lenticulare de debris si mici depozite lenticulare de
nisip.Acumularea s a realizat initial in zona de povarnis dar cu trecerea timpului si
datorita eroziunii aceasta a determinat acoperirea zonei cu rampe sedimentare
nisipoasae stabile cu un system geomorphologic influentat de contitiile din cadrul
bazinului.Rampele sedimentare conservate in cadrul sistemului din estul Jordanului
arata structurarea intr o ierarhie de 3 zone general legate intre ele,care s au dezvoltat
intr un timp foarte scurt,O faliere rapida de ridicare sau /si fluxurio de taiere
rapida(alunecari rapide) care au putut determina formarea unor povarnisuri ca cele din
cazul acumularilor de nisip.Aceste sisteme ar putea ajuta la identificarea discordantelor
determinate de actionarea faliilor,episoade de ridicare rapida sau de coborare rapida ,
procese cafre au fost inregistrate in roci.Depozitelel coluvionalke au caracterul de a
p[astra foarte bine sedimentele,dar sunt asociater in general cu faciesuri de bazine de
sediomentare grosiere deci este greu de determinat stratigrafia; o problem destul de
importanta in lipsa colluviunilor potrivite pentru analizat si pentru diagnosticarea corecta
a tipului de sedimente.
Introducere
Acumularile puternic incliate de nisip de natura eoliana si pietrisul provenit din zonele
abrupte au formagt de a lungul aflorimetelor de gresii de varsta Plio-Pleistocene I n mici
acumulari nisipoase, (7851571 m3 in dimensiuni) I nDahikiya in sudul regiunii Badia
(Desert) din estul Iordanului.Aproape toate aceste acumulari sunt inactive fiind
associate cu acumulari de povarnis , in timp ce cele formate in cadrul unor acumulari
nisipoase present active s au format de a lungul aflorimetelor de gresii.Acumularea
cuprinde sediment fine-grosiere de nisi psi petris provenite de la inaltimi de 17 m
vertical sau inclinate, fiind parte component a faciesului gresiilor Pliocene.Faciesul este
alcatuit din gresii putin cimentate care au fost accumulate in cadrul unui deset care
deseori este inundate de ape, ,ediu care seaman cu Badia din present.Gresiile sunt

acoperite de un strat de 2 cm de gips puternic rezistent care cimenteaza gresiile de


varsta Pleistocen.
Acumularile recente se asesamana cu sisteme depozitele colluvionale modern, care
sunt alcatuite din sediment grosiere immature care s au acumulat la baza pantelor
abrupte sau alte zone care din punct de vedere topographic cu abrupte si in cadrul
carora se intalnesc avalanse gravitational declansate.Coluviunile Cuaternare descries
de Nemec & Kazanci din centrul-vestul Anatoliei este un bun exemplu pentru morfologia
si sedimentologia acestui tip de acumulari.Chiar daca acumularile in tip de evantai sunt
in acest caz produse de avalanse ele difera de acumularile coluvionale tip evantai
obisnuite prin faptul ca sunt mai mici cu sediment mai fine mai bine sortate si cu o
maturitate variabila si au fost formate in totaslitate de alunecarile uscate (fara infliuenta
apei) si transport eolian .
n ciuda contribuiei semnificative a coluviului la scderea pantei i agradarea
sedimentelor in unele regiuni, precum i poten ialul su pentru nregistrarea
schimbrilor climatice i activitatea tectonic , depozitele coluviale au atras un interes
mic de studiu printer sedimentologi.
Rampele de nisip , care ar putea fi privite ca un tip de coluviuni, sunt chiar mai pu in
studiate i ,cu toate c literatura geomorfologica este plin de referiri la coluviuni ,exist
relativ puine referiri la rampele de nisip
Livingstone & Warren si Rendell & Sheffer au considerat faptul rampele nisipoase au
aceiai structura ca i dunele eoliene prezentnd aspect de coborre i ridicare.
Cu toate acestea, Lancaster si Tchakerian au subliniat faptul ca rampele de nisip difera
semnificativ de structura dunelor (coborari si ridicari) prin dimensiunea lor,
eterogenitatea texturii si originea compozitiei sedimentare.
Rampele de nisip sunt controlate topografic,acumulari compuse eolian, depozite de
taluz si aluviuni, cu directive de inclinare variabila pozitionate in forma de straturi peste
pantele montane din regiunile desertice,
Aeolian deposits predominate(> 50% volume) in the ramps, which typically lieastride
well-defined local and regional sand transportcorridors and, thus, they may record
theresponse of aeolian processes and mountain slopes to climatic perturbations .
Depozitele eoliene predomina (>50% din volum) in rampele sedimentare,care in general
se gasesc localizate in regiuni bine localizate si coridoare de transport a nisipului in
zone regionale, si deci pot inregista raspunsul proceselor eoliene, de la forma pantei
montane pana la perturbarile climatice,
Suprafaa rampei este , n general, ondulata i poate s fie acoperita cu un strat sub ire
de curgeri de taluz unghiular ,derivat din panta de munte adiacenta .
Rampe largi pot fi sectionate longitudinal sau transversal de curgeri puternice de ape ,
dar in general rampele mici sunt nesectionate si sunt dominate de procese eoliene si
gravitationale.

Aproape toate rampele de nisip din peisajele desertice moderne sunt relicve
caracteristice varstelor Plio-Pleistocene, stabilizate in apropierea ultimei mari glaciatiuni
si nu se cunosc zone de acumulare in present.
Rampele de nisip descriese in aceasta lucrare sunt accumulate in prezent si de cele
mai multe ori nisipul este derivate din escarpamentele (coastele,povarnisurile)
adiacente (alaturate) chiar daca caracteristicile lor generale corespund deplin cu
modelul rampilor de nisip descrise de
n aceast lucrare, morfologia ramurilor coluvale desertice este descrisa , mpreun cu
procesele depozitionale responsabile de formarea lor , arhitectura faciesului intern i
relatia genetic asociata rampelor de nisip .
Lucrarea subliniaz, de asemenea potenialul sistemelor depozi ionale pentru
indificarea episoade de activitatea tectonic i schimbrile climatice in inregistrarile
stratigrafice,
Aceast studiu a fost realizat intre Septembrie 1999 si Iulie 2001, bazandu-se pe
escarpamentele pozitionate sud-vest fata de carierele de nisip: o activitate la partea
Nordica, cealalta in partea sudica in present inactive si stabilizate in strate de nisip in
ramoa.Acest studiu examineaza/analizeaza 5 sedimentari cu o cercetare mai detaliata
pe o sedimentare,care a fost cel mai mare sic el mai active system de depozitate in
1999.Observatii suplimentare au fost realizata in cadrul altor 15 depozite in aceasi
regiune si in alte balastiere parasite unde ramurile de depozitare sunt acoperite de
rampele de sedimentare inactive.
Badia , o regiune desertica din estul Iordaniei , acoper o suprafa de 72 600 km2.
Sudul Badiei , n care se afl zona de studiu ( fig. 1 ) , are un climat arid , cu precipita ii
anuale reduse ( < 50 mm ) , care se ncadreaz n mare parte ntre decembrie i
martie , i evaporare mare ( 1,500 la 2000 mm ) .
Temperaturile maxime vara 35-38 _C , ajung in timpul iernii la 2-9 _C, cnd aerul rece
continental ptrunde regiune .
n timpul verii , vntul are o viteza medie de 8-15 noduri , crescnd la 20-25 noduri la
mijlocul dupa-amiezii.
Din punct de vedere geologic , zona de studiu ( fig. 6 ) este dominate de depozitele
clastice Tertiare si recente , inclusiv mai multe aflorimente mici , aflate la distan e mici
de gresii Plio - Pleistocen , atribuite formatiunii Azraq. Aceste depozite apar ntr-o zon
de rift , delimitat de NW Se de dezvoltarea zonei Fuluq i faliile Sirhan (fig. 6 )
Gresiile formate in cadrul grabenului apar in afloriment la aceeasi inaltime ca si rocile
mai vechi alaturate.

Morfologie
Ramurele depozitionale apar in general ca margini sau conuri care marginesc
pantele abrute din zona gresiilor de escarpament si sunt de forma scurta, cu o
coborare laterala.Intr-o privire de ansamblu,ramurile de sedimentare difera in
forma: unele sunt simetrice si aproape circulare, in timp ce altele se formeaza din
margini mai lungi, similar celor associate curgerilor de materie
coluviala.Sedimentele sunt alimentate dintr-o singura sursa sau din mai multe
surse.Ramurile de sedimentare se dezvolta radiar in zona sursei, la un unghi de 120
de grade.Zonele sursa secondare, determina formarea unor ramuri depozitionale
secundare, de forma angulara la un unghi de 30-40 de grade, gasindu-se in zonele
marginale ale ramurtilor principale, fapt ce determina formarea unui system radiar
lung de 10 m.Unghiul pantei ramurilor depozitionale variezeaza de la 32 pana la 45
de grade in zonele proximale, 24-32 de grade in zonele de jos si marginale.Totusi
panta de coborare a unei ramuri de sedimentare poate varia de la 26 in zona
apexului, la 32 sub apex, si ajungand la 26-24 de grade in zonele de hargine .Profilul
de jos al ramurilor este putin convex, precum este sic el din partea
superioara.Inclinarea pantelor este asemanatoare tuturor structurilor de acest tip de
varsta Cuaternara, prezentand si inclinarea dunelor eoliene, dar mai fragmentate
decat ramurile aluviale a caror inclinare este in general cuprinsa intre 2-12
grade.Sectiunile perpendicular realizate pe axul depozitelor arata un profil convex .,
mai ales in zonele proximale.Mai multe profiluri asimetrice caracterizeaza flancurile
laterale ale ramurilor, acoperite uneori de depuneri mai mici.Ramurile depozitionale
au o sectiune transversal a de 0*37-1*2 m si o sectiune longitudinala de 0*25-1*82
m.
Sursa sedientelor si aportul acestora
Ramurile depozitionale sunt in principal alimentate de sedimentele apropiate de
varsta Plio-Pleistocene, cu o contributie minima a vanturilor, in anumite locuri cu
alunecari mici de nisip, in special in timpul vanturilor puternice.
In afloriment o succesiune d efgresii cimentate cu gips , groase de 2 m, acopera
depunerrea de gresii slab cimentate de 17 m,determinand formarea unui system de
pante bipartice foarte dure, cu o activitate morfodinamica mare.Gresiile cimentate
slab formeaza in general o topografie de tip faleza si panta, cu o faleza putin
vertical alcatuita din gresii mai rezistente (2-3 m), in timp ce gresiile mai usor de
erodat se gasesc inclinate la un unghi de 70 de grade.Treptele in forma de
escarpament , sunt erodate de vand si faptul ca sunt cimentate slab determina
importanta lor in aportul lor .Numai eroziunea vantului poate determina
desprinderera unor particule de pietris si scurgeri de nisip.Analizele de laborator au
demonstrate ca vantul este capabil sa erodeze rocile, in special in perioada in care
au o viteza foarte mare.In zona studiata, vanturile predominante sunt nord
vestice,directionate 320-350 grade, au viteze de 25 de noduri ( aproximativ 45
km /h) in zona carielor de nisip si se apropie de margile vestice ale depozitelor la un

unghi aproape drept, in majoritatea timpului.Asemenea vanturi sunt capabile sa


genereze cele mai multe curgeri sedimentaresi au de asemenea cel mai mare
potential erosional.Volumul estimate de nisip care este adus din zona aflorimentelor
superioare in zona rampelor de sedimentare este cuprins intre 413 si 5036 m 3
insumand alunecari de teren, caderi de gresii si mai rar curgeri nisipoase.Caderea
gresiilor este definite in acesata lucrare ca fiind curgeri de nisip uscate , care se
deplaseaza la suprafata escarpamentului, odata cu acest process concentratia de
granule scade puternic iar component stresului creste si depaseste limita de
coliziune dintre particule.
Nispul poate atinge baza rampelor si indirect prin intermediul vagaunilor
existente in taluz care colecteaza nisipul erodat din zonele mai inalte.Vagaunele
cele mai inalte reprezinta sursa principal de sediment cu surse secundare mai mici ,
localizate de-a lungul taluzului la anumite distante, intre sursele
principale/.Majoritatea rampelor de sedimentare se asociaeaza cu o sursa de
sedimentare de tip vagauna , localizata la 5-75 m deasupra zonei de depunere a
sedimentelorm loc in care plantele caracterisitice rocilor carbonatice sunt mai putin
commune, iar gresiile sunt mai susceptibile la eroziunea vantului.Conurile sunt
intotdeauna active si progradeaza rapid cu o rata de 5 cm/h inainte de a se
stabilza in zona rampeloir de sedimentare, fara sa prezinte lobi inactivi.
Procese de depozitionare
Curgeri granulare Acestea sunt curgeri uscate, coezionale alcatuite predominant
din granule de nisip de dimensiuni medii mari in cadrul carora material granulara
se comporta din punct de vedere reologic ca un fluid dens, vascos alcatuit dintr-o
singura faza/In cadul curgerilor granulare frictiunea dintre partile este privita ca o
metoda de controlare .Lowe considera curgerea granulara drept un sinonim pentru
curgerea de debris. Totusi m nu toate curgerile de tip debris sunt corespondentul
pentru curgerile granulare necoezive , care sunt subiectul unor procese de coliziune
granulara intensa si dilatatie importanta.Termenul de curgere granulara este deci
folosit pentru descrierea unei curgeri coezionale de debris particulare, dupa cum a
fost definita de Middleton si Hampton.Lowe gaseste de a semenea o diferenta intre
curgerile granulare si modificarea densitatii acestora . cu privire la densitatea
tipului de fluid daca fluidul interstitial este mai dens decat fluidul ambiental.
Curgerile granulare din zona conurilor evolueaza din alunecari de nisip in zona
partilor superioare ale conurilor si din miscari de granule mici si restranse provenite
din zona vagaunelor taluzului.Ambele tipuri de curgeri stranse in partea superioara
a conurilor se transforma odata cu inaintarea in curgeri de nisip subtiri, cu o viteza
de curgere mai mare , odata cu scaderea gradului de aport de sedimente si cu
scaderea unchiului pantei.Acest tip de curgeri granulare sunt specifice dunelor
eoliene, dar mecanismul de curgere este diferit.Zonele superioare ale conurilor ,
prezinta zone foarte aplatizate in ambele parti ale axului conului, deoarece unchiul
de inclinare creste, odata cu schimbarea morfologiei escarpamentului si de

asemenea cu existenta unor blocaje in apropierea vagaunilor.Viteza de curgere pe


ambele parti ale conului este aceeasi , bazandu-se pe monitorizarile facute, care
arata ca perioada de curgere este de 8 minute, in perioadele in care curgerea se
realizeaza prominent pe o directie.
Lobi formati de curgerea de granule se pot distinge usor pe baza planului lor de
intindere si forma geometrica de depozitionare.Lobi determinati de curgerea
granulara de tipul intai sunt cei mai comun.Ridicatura lor usoara a parti inaintate a
lobului este in general lina dar asimetric dezvoltata , cu o parte a lobului care se
dezvolta mai mult in fata.Alta varianta de dezvoltare a lobului in partea inferioara
este prezenta unei curburi.Curgerile granulare de tipul 2 se dezvolta abrupt pornind
dintr-o zona de apex restransa si terminand intr-o zona de lob puternic
extinsa.Curgerile granulare de tipul 3 formeaza lobi de forma simetrica pe toata
intinderea lor.Curgerile granulare de tipul 4 formeazxa lobi care sunt cei mai putin
comuni si sunt alcatuiti din cel putin 2 lobi secundari , foarte lungi si care se unesc
in partea terminala .In studiul prezent, curgerile granulare cu labi foarte dezvoltati
sunt relativ rar, comparativ cu curgerile foarte lungi .Factorii care influenteaza
aceasta vedere in plan a curgerilor granulare geometrizate include viteza de
curgere a granulelor , variatia marimii granulelor , forma patului pe care se
realizeaza curgerea si gradientul pantei .Intr-un profil longitudinal logi curgerii
granulareau o grosime mai mare in partea rterminala a capului- care determina
formarea unor conuri directionate in sus , cu partea terminala fiind aproximativ
egala cu jumatate din grosimea formatiunii,Grosimea curgerilor granulare varieaza
intre 2 cm si 6 cm grosime in partea terminala, cu o lungime de 82-350 cm si o
latime de 8-70 cm , in functie de sursa de sedimentare.Acestea prezinta de
asemenea o panta, de-a lungul careia se sedimentele grosiere sunt concentrate in
fata si pe margini.
Analiza probelor pentru determinarea marimii granulare preluate din zona
superioara,interioara si terminala a uneia dintre cele mai mari curgeri granulare din
zona, cu o lungime de 350 cm si cu o lungime de aproxiamtiv 40, arata ca nisipul
grosier compun 85 % din partea superioara,92% din partea interioara si 78 % din
partea terminala .Nisipul fin este prezent numai in zona interioara si
terminala,alcatuint % din sedimentele din aceea zona, iar granulelel mai mari si
pietricele se gasesc in zona superioara si alcatuiesc % din sedimente.Deci,
materialul mai grosier se gaseste in partea superioara, aceasta fiind singura parte
din curgerea granulara care prezinta o compozitie bimodala a granulelor.Trecerea
normala de la 1*23 la 0*8 mm si 0*6 mm este insotita de o sortare mai buna .
trecand de la una mai slaba la una foarte bine sortata in zona interioara si
terminala.Deci depozitele formate de curgerile granulare sunt joase, cu margini si
ramuri alungite , alcatuite din sedimente fine-grosiere , care pot atinde o grosime de
6 cm , stocate unele peste altele.
Curgerile granulare accelereaza si ajuns in zona frontala a ramurilor de
sedimentare sau inceteaza sa se miste si se depun in zone intermediare.Curgerile

granulare localizate in zonele centrale sau mai superioare ale rampelor de


sedimentare determina stabilizarea acestora si uniformizarea usoara a acestora, in
timp ce curgerile sedimentare de tip avalansa pot determina destabilizarea
rampelor precum si reactivarea curgerilor mai mici care se stabiliozase
inainte.Curgerea granulara se misca de-a lungul rampelor cu o viteza de 5-20 cm/s
in functie de panta si tiopul de formatiuni pe care curge, valori care se aseamana cu
cele inregistrate de testele realizate de MCDonald&Anderson,Lucrarile
experimentale realizate de Hutter in legatura cu avalansele uscate au aratat valori
pentru panta cuprinse intre 40-60 grade iar viteza granulelor mai mica de 3 m/s,
eventual depunandu-se laminar.
Curgerile granulare se subtieaza odata cu coborarea pe panta si se opresc atunci
cand ating cea mai mica grosime, singura variabila care controleaza stresul de
deplasare si care ajuns la o valoare minima o data cu micsorarea unchiului de
panta. Odata cu reducerea vitezei de curgere si oprirea partilor frontsle ale
acesteia,pot aparea formatiuni ondulate, distincte cu un relief mic, cute
simetrice.Concentratia de sedimente poate fi determinata dupa grosimea lor (<2
cm) si dupa viteza lor (5-25 cm*s-1).
Curgerea/Prabusirea rocilor
Curgerile de roci care sunt considerate de geomorfologi ca curgeri coluviale sau
depozite de taluz sunt miscari bruste declansate de gravitatiesi de miscarea
maselor de roci, derivate din zonele mai inalte.Debrisul este in general alcatuit din
fragmente granulare, angulare,imature si alcatuite din matrice bocaga in pietris.In
zonele nisipoase, curgerile de pietris sunt declansate de prabusirea marginilor, a
escarpamentelor slabe, nestabile si a zonelor de la terminarea depozitelor care sunt
alcatuite din fragmente de blocuri si nisip neconsolidat.Impactul acestor blocuri cu
suprafata lobilor depozitionali determina formarea unor fragmente mai mici care
sunt imprastiate pe tot cuprinsul zonei si nisipul nesortat determina formarea uneio
matrici bogate in pietris care contine de asemenea bucati din rocile prabusite intr-o
concentratie de 20%.In aceasta zona se gasesc formatiuni de marimea pietricelelor
pana la marimea unor bolovani, alcatuite din nisip friabil si sortat moderat, cu o
matrice bimodala slaba, aceste formatiuni fiind generate in general numai prin
prabusirle de pietris rezultate in urma cedarii escarpamentelor.Clastele sunt in
general angulare subangulare , dar o mica parte -10% sunt subrotunjite.
La impactul cu o suprafata nisipoasa, unele curgeri se pot oprii abrupt, in
timp ce altele isi pot marii viteza si isi continua drumul ca formatiunii coezionale cu
o viteza de 2 m *s-1, aceste lucruri fiind determinate din cercetarea acestor tipuri de
curgeri si din frecventa cu care se produc acestea .Cu cat curgerea este mai mare si
materialul provine din zonele superioare, se produce o structura granulara
inversa.Rocile care nu isi declanseaza miscarea odata cu probucerea unui impact,
tind sa formeze depozite subtiri in partea superioara si cu distantarea depozitele

devin mai groase in zona centrala si din nou subtiri in zona terminala, determinand
formarea unor formatiuni asimetrice.
Curgerea rocilor lasa in urma o suprafata neregulata, care prezinta bucati din
corpul alunecat, de forma angulara si rareori zone in care se gasesc gresii .Aceasta
suprafata este modelata dupa de actiunea vantului si de actiunea dintre granule si
substrat, care determina restabilizarea pantei in cateva ore.Acest tip de curgeri au
fost observate numai intr o singura zona din sudul depozitelor, in timpul unei
monitorizari de o ora.Cea mai mare prabusire, monitorizata timp de trei zile a avut
un volum de 21.600m3,
Majoritatea clastelor se depplaseaza prin rotire, exceptand clastele grele si
mari care oeri sunt incastrate in nisipul fin ori aluneca pe panta pe o diatanta mica
pana ce se opresc.Bolovani foarte mari (1 m3) pot ajunge pana la baza lobului.Chiar
daca depozitele determinate de curgerea rocilor sunt mai rare decat depozitele de
nisip, acestea domina arhitectura lobilor prin cantitatea mare de material care
poate intra in aceste curgeri.Depozitele determinate de curgerea de roci se
formeaza lateral, uneori cuprinzand structuri lenticulare de nisip.Atunci cand
clastele mari sunt deplasate la baza lobilor cu ajutorul curgerilor fine, determina
formarea la baza acestora a unor formatiunii cu o granoclasare inversa, dar in
cadrul carora nu se poate observa vreo structura de tip strat.
Discutii si concluzii
Structura interna a lobilor
Curgerile granulare formeaza formeaza depozite verticale, care asu tendinta de a
forma o panta, cu lentilew de nisip care contin aleatoriu granule de pietris, mai ales
in partea frontala.Acestea se gasesc intersectate cu alte straturi sau alte forme de
relief, cu o baza neerodata, cu margini foarte extinse lateral si cu grosimi
considerabile in aceasta zona, cu o matrice bogata.Depozite de curgeri de pietre,
care nu au evoluat atat de mult incat sa determine formarea de curgeri se gasesc
depozitate in partile superioare si mijlocii a lobilor.Procesele depozitionale
sugereaza faptul ca ambele depozite prezinta o structura clastica
neuniforma.Diferenta dintre curgerile de pietris si curgerile de pietris determinate
de curgerile granulare este faptul ca curgerile granulare au tendinta de a forma
depozite mai extinse lateral, cu un capat mai subtire, iar granularea este verticala
cu tentinda de a se forma pe panta o granulozitate inversa mai groasa in baza si
mai subtire in partea superioara.Acest tip de depunere poate evidentia existenta
unor rup[turi in partea bazala.Impactul rocilor cu nisipiul poate determinarea
deformarea acestuia din urma.Gradul de deformatie a substratului va depinde de
inaltimea de la care s a produs impactul,volumul, natura suprafetei.
Evolutia lobilor de nisip- rampele de sedimentare

Depozitele coluviale se depun initial in zona din apropierea escarpamentelor si


odata cu continuarea eroziunii, aflorimentele sunt acoperite cu nisip si cu pietris
bogat in nisip, intr un sistem regulat morfologic.Astfel eroziunea si depozitarea a
incetat efectiv in acest statiu, lasand o panta (40-45 grade) stabilizata, cu o
suprafata ondulata usor.Aceasta suprafata determina protejarea zonei de eroziunea
vantului, astfel terminand procesele modelatoare din cadrul lobului de
sedimentare.Dupa stabilizare, numai nisipurile coluviale si pietrisul sunt depozitate
pe rampa, provenind din partile superioare ale escarpamentului inca supuse
actiunilor de eroziune.Unele blocuri de bolovani formati din nisip, in urma proceselor
de prabusire a rocilor devin partial ingropati in nisip, in timp ce alti au timp sa se
deplaseze in josul rampei.Siruri de nisip, care devin din ce in ce mai fin odata cu
coborarea spe zona de baza, sunt depozitate in perioadele tarzii dupa prabusirea
rocilor.Prabusirile locale ale escarpamentelor rezultate in urma unor mici disturbari
determina formarea unor curgeri granulare de scurta durata.Aceste curgeri au o
rampa de deplasare asemantoarea cu cea a lobilor in cadrul carora s au format si
sunt alcatuite in general din curgeri de nisip asociate cu curgeri de pietris.Lentilele
granulare se asocieaza cu curgerile de pietris in partile superioare, odata cui
progresarea escarpamentului si stabilizarea acestuia.
Rata mare de sedimenrtare datorata aportului de sedimente si progradarea
lobilor determina sistemul de rampe de sedimentare coluviale care se stabilizeaza
in perioade scurte de timp si au un potential de prezervare bun.Rampele de
sedimentare prezervarte sunt caracterizate printr un potentiale de controlare a
relatiilor ionterne, care se dezvolta pe o durata scurta de timp: 1- o suprafata de
progradare orizontala si suborizontala,2 o suprafata de panta( aproximativ 32 de
grsde) intre lob si rampa de sedimentare intr o perioada de evolutie stagnanta, 3 o
suprafata de eroziune neuniforma cu intercalatii de nisip si pietris la baza
formatiunilor.
Implicatiile tectonice si climatice
In ciuda ratei mari de formare si stabilizare,analiza acestor rampe coluviale de
sedimentare indica faptulo ca acestea au suferit doua perioate clinatice de formare:
un climat brusc declansant de inundari care declanseaza procesele initiale de
formare a lobilor si o fluctuatie minora determinata de ploaie.Precipitatiile in zonele
desertice determina reducerea temporala a mobilitatii apelor prin cresterea
coeziunii dintre particule si a friabilitatii nisipului, determinand de asemenea
cresterea rezistentei la eroziune, mai ales pe perioade mai lungi de umezeala.Deci
perioadele de umezeala mare lasa ca alunecarile de roci sa fie singurele zone active
in perioadele lungi de ploaie.Gradul de prabusire a rocilor si frecventa lor nu este
influentata de perioadele de ploaie, doar in cazul furtunilor puternice care
determina alunecarea intregului versant. Deci putem spune ca prezenta depozitelor
groase de prabusiri de roci sunt nederanjate sau putin influentate de perioadele de
ploaie.

Depozitele sedimentare de varsta Plio Pleistocene sunt in general depozitate in


zonele inferioare sau sunt foarte putin expuse, mai putin in zona depozitelor de
nisip, care se gasesc predominant in NW-SE de a lungul sistemului de falii Fuluq and
Sirhan.Deci pozitia depozitelor sedimentare este bine cunoscuta deci pozitia acestora este
structural controlata si ating aceeasi inaltime ca structurile adiacente mai vechii in
varsta.Sistemul de falii NW-SE a fost reactivat in Miocen si pana in present si o parte din
aceste miscari defines ridicarile si structurile de tip graben, Acest tip de formatiuni au
capacitatea de a ajuta la identificarea sistemelor de falii, evenimentele de ridicare rapida si
a evenimentelor rezultate in urma ploilor abundente sau a evenimentelor stratigrafice
importante .
Prezervarea si recunoasterea acestor tipuri de roci
Depozitele coluviale prezervaste pot reprezenta component importante a zonelor uscate
coluviale care prezinta structura de agradare. Rampa de sedimentare Dahikiya determina
formarea unei matrici bogate in elementele component ale curgerilor de roci,, contine
depozite formate din curgeri nisipoase si curgeri de pietr precum si granule adduce se vant
sau formate in urma eroziunii.Aceste depozite isi gasesc corespondentul in zona inferioara in
zona conurilor de debris si a avalanselor de roci .Acest tip de depozite arata variatia si
structurile complexe, si de multe ori este greu de definit structura interna a
fiecaruia,Asocierea depozitelor de curgeri de roci cu curgerile nisipoase si depozitele eoliene
se pot intalni in desert si in zonele intradesertice.Doua exemple de zone in care acestea s ar
putea gasi ar fi:1 depozitele de gresii Permiene din Vestul Scotiei in cadrul caruia se
gasescasociatii de roci conglomeratice si nisipoase depusea de a lungul faliilor care
marginesc bazinul2 marginea vestica de vasrta Jurasic inferior Navajo-Nugget format din
depozite nisipoase marine din sudul Nevadei si sudul Californiei in cadrul csreia se regasesc
depozite de curgere, bogate In elemente conglomeratice si care contin cantitati mici <10%
de nisip eolian, peste care se gasesc dune si depozite de nisip.

S-ar putea să vă placă și