LINIARA

ALGEBRA

SEMINARUL NR.1

1.
1.1.

Matrice

Operatii cu matrice.

Definitia 1. Se numeste matrice cu m linii si n coloane si cu elemente din R,

sistemul de elemente (aij )i=1,m,j=1,n . Acest sistem este o functie
f : {1, 2, . . . , m} {1, 2, . . . , n} R, f (i, j) = aij .
Notam matricea cu elementele (aij )i=1,m,j=1,n cu A = (aij )i=1,m,j=1,n si cu Mmn (R)
multimea acestor matrice.
Daca A Mmn (R), vom nota matricea

a11 a12
a21 a22

A = ..
..
.
.
am1 am2

A sub forma

. . . a1n
. . . a2n

,
..
..

.
.
. . . amn

adica printr-un tablou cu m linii si n coloane care contine valorile functiei f.

In cazul m = n, se obtine multimea matricelor patratice de ordinul n, notata
Mn (R).
Doua matrice A = (aij )i=1,m,j=1,n , B = (bij )i=1,m,j=1,n Mmn (R) (matrice de
acelasi tip), sunt egale daca aij = bij , pentru toti i = 1, m, j = 1, n.
Daca m = 1 Atunci A se numeste matrice linie si se noteaza A = (a1
, ..., an
).
a1

Daca n = 1 Atunci A se numeste matrice coloana si se noteaza A = ... .

an
1.2.

Operatii cu matrice.

Definitia 2. Pentru orice A = (aij )i=1,m,j=1,n , B = (bij )i=1,m,j=1,n Mmn (R)

definim legea de compozitie interna
A + B = (aij + bij )i=1,m,j=1,n

(1)

numita suma matricei A cu matricea B.

Teorema 1. Multimea (Mmn (R), +) formeaza n raport cu operatia de adunare un
grup aditiv abelian.
Demonstratie. Adunarea este
- asociativa, adica oricare ar fi matricele A, B, C Mmn (R) : (A + B) + C =
A + (B + C),

 LINIARA

ALGEBRA

SEMINARUL NR.1

- admite element neutru care este matricea ale carei elemente sunt toate egale cu
0, notata 0Mmn (R) si se numeste matricea nula. Pentru orice A Mmn (R) avem
A + 0Mmn (R) = 0Mmn (R) + A = A
- orice element din Mmn (R) are un simetric, adica oricare ar fi A Mmn (R),
exista o matrice notata A, numita opusa matricei A, A + (A) = (A) + A =
0Mmn (R) .
- comutativa, adica oricare ar fi matricele A, B Mmn (R) avem A+B = B+A.
Fie A Mmn (R) si B Mnp (R).
Definitia 3. Numim produs al matricei A cu matricea B matricea
!
n
X
aij bjk
Mmp (R).
AB =
j=1

(2)

i=1,m,k=1,p

Teorema 2. (Mn (R), ) are structura de monoid.

Demonstratie. Produsul astfel definit are proprietatile:
-este o lege de compozitie intern
a asociativ
a:
A, B,C Mn (R) (A B) C = A (B C).
Folosind relat
ia (2)avem:
! !
!

n
n
n P
n
P
P
P
aij bjk ckh
=
aij bjk ckh
(A B) C =
j=1

k=1

A (B C) =
=

n
n P
P

j=1 k=1

n
P

aij

j=1

aij bjk ckh

n
P

bjk ckh

k=1

i=1,n,h=1,n
!

i=1,n,h=1,n

i=1,n,h=1,n

n P
n
P

de unde rezulta asociativitatea deoarece ordinea de

poate fi schimbata.
-admite element neutru si anume matricea

1 0 ... 0
0 1 ... 0
In =
... ... ... ...
0 0 ... 1
sau In = (ij )i=1,n,j=1,n , unde

ij =

1, daca i = j,
0, daca i 6= j,

n
P

j=1

aij bjk ckh

k=1 j=1

k=1 j=1

aij

n
P

bjk ckh

k=1

!i=1,n,h=1,n

i=1,n,h=1,n

i=1,n,h=1,n

nsumare n sume duble finite

 LINIARA

ALGEBRA

SEMINARUL NR.1

sunt simbolurile lui Kronecker. Matricea In are proprietatea ca oricare ar fi A

Mn (R), A In = In A = A.
In se numeste matricea unitate de ordinul n.
Sa mai observam ca daca A Mn (R) si B Mn (R), desi au sens produsele AB si
B A, n general, A B 6= B A, adica nmultirea matricelor nu este comutativ
a.
Teorema 3. Inmultirea matricelor este distributiva n raport cu adunarea lor, adica
A, B, C Mn (R) : A (B + C) = A B + A C,
A, B, C Mn (R) : (B + C) A = B A + C A.
Demonstratie.
Demonstram distributivitatea la stanga:
Fie A,B,C Mn (R) A (B + C) = A B + A C.
Folosim relatiile
!
!

(1) si (2) obtinem:

n
n
n
P
P
P
aij (bjk + cjk )
=
aij bjk +
aij cjk
A(B +C) =
=

n
P

j=1

aij bjk

j=1

i=1,n,k=1,n

n
P

j=1

i=1,n,k=1,n
!

j=1

aij cjk

i=1,n,k=1,n

j=1

= A B + A C

Teorema 4. Multimea (Mn (R), +, ) este inel cu element unitate.

Demonstratie.
Demonstratia afirmatiei rezulta din Teoremele 1, 2 si 3.
Fie A = (aij )i=1,m,j=1,n Mmn (R) si R.
Definitia 4. Numim produs al matricei A cu scalarul matricea
A = (aij )i=1,m,j=1,n Mmn (R).
Inmultirea cu scalari are urmatoarele proprietati:
1. (A + B) = A + B, R, A, B Mmn (R);
2. ( + )A = A + A, , R, A Mmn (R);
3. ()A = (A), , R, A Mmn (R);
4. 1A = A, A Mmn (R).

i=1,n,k=1,n

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

Fie A = (aij )i=1,m,j=1,n Mmn (R).

Definitia 5. Numim transpus
a a matricei A Mmn (R) matricea notata
T
A = (aji )j=1,n,i=1,m Mnm (R), care are drept linii, respectiv coloane, coloanele,
respectiv liniile matricei A.
Operatia de transpunere a unei matrice are urmatoarele proprietati:
1. (A + B)T = AT + B T , A, B Mmn (R);
2. (AB)T = B T AT , A Mmn (R), B Mnp (R);
3. (A)T = AT , R, A Mmn (R).
Exercit
iul 1. Care din urmatoarele matrice se pot aduna?

1
,B = 3 4 ,
A=
2

1
,
C = 3 4 ,D =
2

1 1
1 1
E=
,F =
.
1 1
1 1
Exercit
iul 2. Fie
matricele

1 2
5 6
A=
,B =
.
3 4
7 8
Sa se calculeze produsele AB si BA Este adevarata egalitatea AB = BA?
Exercit
iul3. Sa se efectueze produsele

1
3 4 ,
a)
2

1
b) 3 4

1 1
1 1
c)
.
1 1
1 1
Ce concluzii desprindeti din relatiile a) si b). Dar din relatia c)?
Exercitiul 4. Demonstrati asociativitatea operatiei de nmultire a matricelor.

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

Exercit
iul 5. Fiematricele
A, B, C, D
3 0
1 5 2
A = 1 2 , B = 1 1 0 ,
4 1 3
1 1

3 1
4
1
1 ,D =
C= 2
.
2 0
4
3
Calculati acele matrice dintre cele enumerate mai jos care sunt definite: A+B, A+
C, AB, BA, CD, DC, D2 .
Exercit
iul 6. Fie matricele

1 2
5
4
3
2
.
A = 1 1 , B =
,C =
1 2
6 4
0
2
Calculati fiecare din urmatoarele relatii, unde este posibil. In cazul n care evaluarea nu se poate face, explicati de ce.
a) C 3A, b) C 3B, c) AB, d) BA, e) BC, f) CB.
Calculati matricea (AC)T si verificati ca (AC)T = C T AT .
Exercitiul 7. Fie A, B Mn (R). Demonstrati ca (A + B) (A B) = A2 B 2 daca
si numai daca AB = BA.

a b
Exercitiul 8. Daca A =
atunci A2 (a + d)A + (ad bc)I2 = 0.
c d

4 3
Exercitiul 9. Daca A =
, folosind faptul ca A2 = 4A 3I2 si inductia
1 0
matematica, demonstrati ca
3n 1
3 3n
An =
A+
I2 , n 2.
2
2
1.3.

Determinanti. Fie A = (aij )i=1,n,j=1,n Mn (R) o matrice patratica.

Definitia 6. 1. Fie M = {1, 2, ..., n} . Orice bijectie : M M se numeste permutare. Multimea tuturor permutarilor lui M formeaza un grup notat prin Sn .
2. Spunem ca permutarea are o inversiune daca exista i < j pentru care avem
(i) > (j).
3. O permutare se numeste par
a (respectiv impar
a) daca are un numar par
(respectiv impar) de inversiuni.

1
daca este para,
4. Aplicatia : Sn {1, 1} , () =
se numeste
1 daca este impara
signatur
a, iar () este signatura permutarii .

 LINIARA

ALGEBRA

SEMINARUL NR.1

Definitia 7. Numim determinant al matricei A Mn (R) elementul det(A) R

dat de
X
det(A) =
()a1(1) a2(2) . . . an(n) ,
Sn

unde Sn este multimea permutarilor multimii {1, 2, . . . , n}, iar () este signatura
permutarii .
Determinantul matricei A se noteaza

a11

a21

det A = ..
.

an1

a12
a22
..
.

...
...
..
.

a1n
a2n
..
.

an2 . . . ann

Propriet
atile determinantilor. 1. Determinantul transpusei unei matrice
este egal cu determinantul acelei matrice: det(AT ) = det(A).
Rezulta ca orice proprietate referitoare la liniile unui determinant este adevarata
si pentru coloane.
2. Daca elementele unei linii se nmultesc cu un scalar , atunci determinantul se
nmulteste cu .
3. Daca ntr-un determinant se schimba ntre ele doua linii, atunci se schimba
semnul determinantului.
Consecinte:. (i) Un determinant este nul daca:
- toate elementele unei linii sunt nule, sau
- are doua linii proportionale (deci si daca aredoua linii egale), sau
- una dintre linii este o combinatie liniara de alte linii.
(ii) Valoarea unui determinant nu se schimb
a daca la elementele unei linii
adaugam combinatii liniare formate cu elementele altor doua sau mai multe linii.
Calculul determinantilor. In cazul determinantilor de ordin doi calculul se
face conform relat
iei:
a11 a12

a21 a22 = a11 a22 a12 a21 .

In cazul determinantilor de ordin trei calculul se face conform relatiei:

a11 a12 a13

a21 a22 a23 = a11 a22 a33 + a12 a23 a31 + a13 a21 a32 a13 a22 a31 a12 a21 a33

a31 a32 a33

a11 a32 a23 .
Pentru determinanti de ordin mai mare sau egal cu patru aceste reguli nu sunt
valabile si se aplica pentru calculul lor regula lui Laplace.

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

Fie A = (aij )i=1,n,j=1,n Mn (R) o matrice patratica si p n, un numar natural.

Definitia 8. Numim minor de ordinul p al matricei A determinantul matricei de
ordinul p format cu elementele situate la intersectia a p linii si p coloane ale matricei
A.
Daca i1 < i2 < . . . < ip si j1 < j2 < . . . < jp sunt p linii si respectiv p coloane ale
matricei A, atunci minorul corespunzator este

ai1 j1 ai1 j2 . . . ai1 jp

ai2 j1 ai2 j2 . . . ai2 jp

.
M =

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

aip j1 aip j2 . . . aip jp

Definitia 9. Numim minor complementar al minorului M de ordin p al matricei

A determinantul Mc de ordinul n p al matricei extrase din A prin prin suprimarea
celor p linii si p coloane corespunzatoare lui M.
Minorii de ordinul 1 ai matricii A sunt elementele sale, aij . Minorii complementari
ai acestora sunt determinanti de ordinul n 1.
Definitia 10. Numim complement algebric al minorului M al matricei A elementul din R definit de C = (1)s Mc , unde s = (i1 + i2 + . . . + ip ) + ( j1 + j2 + . . . + jp ),
adica suma indicilor liniilor si coloanelor matricei A utilizate n M.
Determinantul matricei patratice de ordinul n 1 care se obtine din A prin suprimarea liniei i si coloanei j se numeste minorul complementar al elementului
aij si se noteaza cu Mij . Numarul Cij = (1)i+j Mij se numeste complementul
algebric al elementului aij .
Teorema 5. (Teorema lui Laplace) Determinantul matricei A este egal cu suma
produselor minorilor de ordinul p ce se pot construi cu elementele a p linii (coloane)
fixate ale matricei A prin complementii lor algebrici.
In particular, pentru p = 1, rezulta ca oricare ar fi i {1, 2, . . . , n} fixat, are loc
egalitatea
det(A) = ai1 Ci1 + ai2 Ci2 + + ain Cin ,
(3)
numita regula de dezvoltare a determinantului matricei A dup
a linia i. In
mod asemanator, pentru orice j {1, 2, . . . , n} fixat, are loc egalitatea
det(A) = a1j C1j + a2j C2j + + anj Cnj ,

(4)

numita regula de dezvoltare a determinantului matricei A dup

a coloana j.

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

Exemplul
valoarea determinantului
1. Sa se calculeze
1
1
2 3

1
1
3 4
.
D =
5
1 1
2
1 2 2 4
folosind regula lui Laplace si dezvoltandu-l dupa primele doua linii.

1 1
1 2

1
1+2+1+2 1 1
1+3+1+2 5

(1)
D=
2 4 + 1 3 (1)
2 4
1 1

1 3

1
2
5
1
2
1
(1)1+2+2+3
(1)1+1+2+4
+

2 2 1 3
1 4
1
4

1 3

1 2 3
5
2+1+2+4 2
1+2+3+4 2

(1)
+
1 2 + 3 4 (1)
1 2 = 5
1 4
Determinantul produsului a dou
a matrice.

Teorema 6. Determinantul produsului a doua matrice A si B patratice de acelasi

ordin este egal cu produsul determinantilor celor doua matrice, adica det(AB) =
det(A) det(B).
Exercitiul 10.

2
1

a) 3 2
2
1

1 1 0

2 1 1
c)
3 0 0
1 1 2

Sa se calculeze
determinant
ii:

2 2 1 1

3
1 3 3 2

0 b)

1
0
9
1

2
3 4 2 0

2
1
.
1
1

Exercitiul 11. Daca A M7 (R) si det(A) = 17, calculati det(3A2 ).

Exercitiul 12. Este det(AB) = det(BA) n general?
a) Este adevarata sau falsa relatia daca A, B Mn (R)?
b) Este adevarata sau falsa relatia daca A Mmxn (R), B Mmxn (R) cu m 6= n?
Justificati raspunsul n caz afirmativ si dati contraexemple n cazul n care afirmatia este falsa.
Exercitiul 13. Sa se exprime determinantul adjunctei lui A cu ajutorul determinantului lui A.

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

1.4. Tipuri specialede matrice.. Orice matrice patratica de tipul

1 0 . . . 0
0 2 . . . 0

..
..
..
.
.
... .
0 0 . . . n
se numeste matrice diagonal
a.
Fie A = (aij )i=1,n,j=1,n Mn (R).
a daca AT = A si
Definitia 11. Spunem ca matricea patratica A este simetric
antisimetric
a daca AT = A.
Definitia 12.
de forma
l11
l21

L=
l31

ln1

Definitia 13.
de forma
u11
0

U =
0

0

Spunem ca matricea patratica L este inferior triunghiulara daca este

0 0 0
l22 0 0

l32 l33 0
.

ln2 ln3 lnn

Spunem ca matricea patratica U este superior triunghiulara daca este

u12 u13 u1n

u22 u23 u2n

0 u33 u3n
.

0
0 unn

Observatia 1. Determinantul unei matrice triunghiulare inferior respectiv superior

este egal cu produsul elementelor de pe diagonala principala.
Definitia 14. Spunem ca matricea patratica A este ortogonal
a daca AT A =
A AT = In .

Exercitiul 14. Demonstrati ca daca A Mn (R) este o matrice antisimetrica atunci

matricea B = A AT este antisimetrica.
Exercitiul 15. Demonstrati ca daca A Mn (R) este o matrice simetrica atunci
matricea B = A + AT este simetrica.
Exercitiul 16. Demonstrati ca produsul a doua matrice patratice simetrice este o
matrice simetrica daca si numai daca matricele comuta. Dati un exemplu de doua
matrice simetrice al caror produs nu este simetric.

 LINIARA

ALGEBRA

SEMINARUL NR.1

1.5.

10

Matrice inversabile (nesingulare).

Definitia 15. O matrice patratica A al carei determinant este diferit de zero se

numeste nesingular
a, iar daca det(A) = 0 matricea se numeste singular
a.
Definitia 16. Spunem ca matricea A Mn (R) este inversabil
a daca exista o matrice notata A1 Mn (R) astfel ncat
A A1 = A1 A = In .

(5)

Observatia 2. Matricea A Mn (R) este inversabila daca si numai daca este nesingulara, adica det(A) 6= 0.
Definitia 17. Matricea A1 se numeste inversa matricei A.
Pentru calculul inversei matricei A se obtine mai ntai matricea A numita adjuncta sau reciproca matricei A, nlocuind
al matricei AT prin
fiecare element

complementul sau algebric. Adica, A = aij i=1,n,j=1,n , cu aij = Cji . Atunci

A1 =

1
A .
det(A)

Faptul ca matricea A1 astfel obtinuta verifica (5) rezulta imediat din (??). Operatia
de inversare a matricelor are urmatoarele proprietati
(AT )1 = (A1 )T , (A1 )1 = A,
(A)1 =
Exercit
iul 17.
1 1
0 1
A=
0 0
0 0

Sa
1
1
1
0

se
1
1
1
1

1 1
A , 6= 0, (AB)1 = B 1 A1 .

calculeze

inversele matricelor

1 1 0 0

,B = 0 1 1 0 .
0 0 1 1

0 0 0 1

1 2
a b
Exercitiul 18. Fie matricea A =
singulara. Presupunem ca B =
4 8
c d
este o inversa a lui A. Ce concluzie tragem din conditia AB = I2 .
Exercitiul 19. Este unica inversa unei matrice? Justificati afirmatia.

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

11

Exercitiul 20. Fie A si B doua matrice patratice nesingulare de aceeasi dimensiune.

Aratati ca matricea AB este nesingulara si
(AB)1 = B 1 A1 .
Exercitiul 21. Daca A, B Mn (R) care satisfac relatiile
A2 = B 2 = (AB)2 = In .
Demonstrati ca
AB = BA.
Exercit
iul 22. Fie
0 1 0

0 0 1 .
A=
5 0 0
Verificati ca A3 = 5I3 , deduceti ca A ete nesingulara si gasiti A1 .
Exercitiul 23. Fie A Mn (R) care satisface relatia A2 3A + I = 0. Demonstrati
ca A1 = 3I A.
Exercitiul 24. Precizati daca sunt adevarate sau false urmatoarele afirmatii:
a) Inmultirea matricelor este comutativa: AB = BA,
b) (A + B)1 = A1 + B 1 ,
c) (AB)1 = A1 B 1 ,
d) (AB)1 = B 1 A1 ,
1
e) (A1 ) = A.
Exercit
iul 25.
Se consider
a matricele

1 2
3 2
0 0
A=
,B =
,C =
.
0 5
8 5
4 2
a) Calculati AC si BC si aratati ca AC = BC.
b) Ce proprietate trebuie sa aiba matricea C pentru ca AC = BC sa implice
A = B?
Rangul unei matrice.
Definitia 18. Matricea A are rangul r daca exista n A cel putin un minor de
ordinul r diferit de zero si toti minorii de ordin mai mare decat r, daca exista, sunt
egali cu zero. Notam rangul matricei A cu rang(A).
Propozitia 1. Fie A Mmn (K) si B Mnp (K) atunci rang(AB) min {rang(A), rang(B)} .
Consecinta 1. Fie A Mmn (K) si B Mn (K), rang(B) = n. Atunci rang(AB) =
rang(A), adica prin nmultirea unei matrice cu o matrice nesingulara rangul ei nu se
modifica.

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

12

Transform
ari elementareOrice
matrice A Mmn (K) se poate scrie n

L1

..
una din formele:. A = . , cu ajutorul liniilor Li = ai1 . . . ain , i =
Lm
1, m sau

a1j

A = C1 . . . Cn , cu ajutorul coloanelor, unde Cj = ...

, j = 1, n.
amj
1.6.

Definitia 19. Numim transform

ari elementare asupra liniilor matricei A:

(1) T1 transformarea prin care se nmulteste o linie cu un scalar nenul;

(2) T2 transformarea prin care se schimba doua linii ntre ele;
(3) T3 transformarea prin care se aduna la elementele unei linii elementele corespunzatoare altei linii nmultite cu un scalar.
Flosind scrierea matricei cu ajutorul liniilor, cele trei transformari elementare se
reprezint
a prin
schemele:

L1
L1
..

..
.

A = Li T1 Li , 6= 0,

.
..

..
L
L
m
m
L1
L1
..
..
.
.

Li
Lj
.
.
T2 ..
A=
..

L L
j
i
.
.
..
..
Lm
Lm

L1
L1
..

..
.

Li
Li + Lj
.

.
.
T
=
3
.

L
j

j
.

.
..

..
Lm
Lm

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

13

Definitia 20. Doua matrice de acelasi tip se numesc echivalente pe linii daca una
se obtine din cealalta printr-un numar finit de transformari elementare ale liniilor.
Observatia 3. Transformarile elementare asupra liniilor se realizeaza nmultind la
stanga matricea A cu una din matricele:
T1. Transformarea prin care se nmulteste o linie a unei matrice cu un scalar
diferit de zerose realizeaza nmultind
la stanga matricea A cu matricea
1 0 . . 0 . 0
. . . . . . .

Mi () = i
0 0 . . . 0
. . . . . . .
0 0 . . 0 . 1
det(Mi ()) = 6= 0
T2. Transformarea prin care se schimba ntre ele doua linii se realizeaza nmultind
la stanga matricea
A cu matricea

1 . 0 . 0 . 0
. . . . . . .

0 . 0 . 1 . 0

Mij =
. . . . . . .
0 . 1 . 0 . 0

. . . . . . .
0 . 0 . 0 . 1
det(Mij ) = 1 6= 0
T3. Transformarea prin care se aduna la o linie o alta linie (coloana) nmultita
cu un scalar 6= 0 se realizeaza nmult
ind la stanga matricea A cu matricea
1 . 0 . 0 . 0
. . . . . . .

0 . 1 . . 0

Mij () =
. . . . . . .
0 . 0 . 1 . 0

. . . . . . .
0 . 0 . 0 . 1
det(Mij ()) = 1 6= 0.
Matricele obtinute din matricea A prin transformari elementare au acelasi rang
ca si matricea A.
Matricele introduse mai sus Mi (), Mij , Mij () poarta denumirea de matrice
elementare.

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

14

Teorema 7. Daca matricea B se obtine prin aplicarea a k transformari elementare

liniilor lui A, atunci exista k matrici elementare E1 , E2 , ..., Ek astfel ncat sa avem
B = E1 E2 ...Ek A.

(6)

Observatia 4. Daca matricea A este inversabila si consideram n (6) B = In atunci

A1 = E1 E2 ...Ek .
Ca o aplicatie a acestei observatii prezentam de a calcula inversa unei matrice.
Exercitiul 26. Folosind transformarile elementare sa se calculeze inversele urmatoarelor
matrice, daca acestea exista.

1
1
1
1
2
2 3
1
1 1 1

1 1 0 ;b)
a)
1 1 1 1
1 2 1
1 1 1
1

1 0 1 1
1 1 1
0 0 1 0

c) 0 2 1 ;d)
1 1 1 0
1 0 1
1 0 0 2

1 1 1

3 5 4
e)
3 6 5

Exercit
ce valori ale lui k R matricea
iul 27. Pentru

k 1 1
2 3 1
0 1 1
este inversabila?
Exercit
iul
3

2
a)
6

1
3
c)
0
5

28. S
a se calculeze
rangul matricelor:

2 1
1 2 1 1
1 1 ;b) 1 2 1 1 ;
2 4
1 2 1 5

1 1 1 1
1 1 1 1

1 1
2 1 1 3 1 1
;d)
1 1
1 2 2 6 1 1
1 1 1 1
4 3 3 1

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

15

Exercit
iul 29. Determinati
rangurile matricelor A, AAT si AT A n cazul n care

1 1
A = 0 2 .
1 2

Exercit
iul 30. Completati
numerele care lipsesc din matricea de mai jos
? 3 ?
A = 1 3 1
? 9 3
astfel ncat matricea A sa aiba
a) rangul 1,
b) rangul 2,
c) rangul 3.
Exercit
iul
1 0
4 1
0 4

31.Sa se
determine
matricea X astfel ncat
1 0
0
0 X = 0 1 .
1
1 1

Exercitiul 32. Sa se rezolve, folosind folosind transformarile elementare, urmatoarele

sisteme:

3x1 + 5x2 = 7
3x1 + x2 + x3 = 4

b) x1 + 7x2 2x3 = 1
a) 6x1 + 2x2 + 4x3 = 10

2x1 + 6x2 x3 = 5
x1 + 4x2 3x3 = 0
x1 + 2x2 + 3x3 x4 = 1

3x

x1 + x2 + x3 + x4 = 1
1 + 2x2 + x3 x4 = 1
2x1 + 3x2 + x3 + x4 = 1
d) 2x1 x2 + x3 x4 = 2
c)

2x + 2x2 + 2x3 x4 = 1
x1 2x2 2x4 = 1

1
5x1 + 5x2 + 2x3 = 2

x1 + 2x2 + 3x3 2x4 = 6

x1 + x2 + x3 = 2
2x1 x2 2x3 3x4 = 8
2x1 3x2 + x3 = 6
f)
e)
.
3x1 + 2x2 x3 + 2x4 = 4

4x1 x2 + 3x3 = 10

2x1 3x2 + 2x3 + x4 = 8

Exercit
iul 33. Sa se discute si, n caz de compatibilitate, sa se rezolve sistemul:
mx + y + z = 1
x + my + z = m , unde m R.

x + y + mz = m2

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

16

Folosind transformari elementare, matricea extinsa a sistemului se transforma

astfel:

1 m 1 m
m 1 1 1
(A | B) = 1 m 1 m L1 L2 m 1 1 1

1 1 m m2
1 1 m m2
1 m
1
m
L2 L2 mL1
0 1 m2 1 m 1 m2 .
L3 L3 L1
0 1 m m 1 m2 m
Consideram doua cazuri:
1.
m = 1 n acest
caz obtinem:
1 1 1 1
0 0 0 0 ,
0 0 0 0
adica sistemul este compatibil nedeterminat. Solutiile sistemului sunt:

x=1
y=
, , R.
(7)

z=

2.

m 6= 1 n acest caz avem:

m
1 m
1
m
1 m
1
1
L2
0 1 m2 1 m 1 m2 L2 1m
0 1+m 1
1+m
1
L3 1m L3
2
0 1 m m 1 m m
1 m

0 1
1 m
1
m
L1 mL2 L1

1 m
L2 L3 0 1

L3 (1 + m)L2 L3
0 1 + m 1 1 + m

1 0 1 + m m + m2

0 1 1
m
2
0 0 2 + m (m + 1)
Avem doua posibilitati:
2a ) m = 2, deci

1 0 1 + m m + m2
1 0 1 2
0 1 1 2
0 1 1
m
2
0 0 2 + m (m + 1)
0 0 0
1
n acest caz sistemul este incompatibil.
2 ) m 6= 2 n acest caz continuam aplicarea transformarilor elementare si obtinem:

b
1 0 1 + m m + m2
1 0 1 + m m + m2
L3 1 L3 0 1 1

0 1 1
m
m
2+m

(m+1)2
2
0 0 1
0 0 2 + m (m + 1)
m+2

SEMINARUL NR.1

1
L1 L1 (m + 1)L3
0
L2 L2 + L3
0
adica sisteml este compatibil

LINIARA

ALGEBRA

m+1
0 0
m+2
1

1 1 m+2
(m+1)2
0 1
m+2
determinat a carui solutie este:

m+1
x = m+2
1
y = m+2
.

(m+1)2
z = m+2

17

(8)

n concluzie pentru sistemul dat avem urmatoarea discutie:

a) daca m R \ {2, 1} sistemul are solutie unica data de (8),
b) daca m = 2 sistemul este incompatibil,
c) daca m = 1 sistemul este compatibil nedeterminat cu solutiile date de (7).
Sisteme omogene.
Definitia 21. Un sistem liniar cu toti bi = 0, i = 1, m, se numeste omogen. El are
deci forma
n
X
aij xj = 0, i = 1, m.
j=1

Un sistem omogen este totdeauna compatibil. El admite cel putin solutia banala:
x1 = x2 = . . . = xn = 0.
Un sistem omogen cu n necunoscute si rangul r admite si solutii diferite de solutia
banala daca si numai daca r < n.
Un sistem omogen de n ecuatii cu n necunoscute admite si solutii diferite de
solutia banala daca si numai daca det(A) = 0.
Exercitiul 34. Sa se stabileasca daca sistemul de ecuatii de mai jos admite solutii
diferite
de solutia banala si n caz afirmativ sa se afle aceste solutii:
x + y 2z = 0
2x y z 3u = 0 .

x + 2y 3z + u = 0
Calculam matricea e
salon a matricei sistemului.
Obtinem:

1 1
2 0
1 1
2 0
2 1 1 3 L2 2L1 L2 0 3 3
3 13 L2 L2
L3 L1 L3

1 1
3 1

0 1
1 2
1 0 1 1
1 1 2 0
0 1 1 1 L1 L2 L1 0 1 1 1
L3 L2 L3
0
0 1 1 1
0 0 0

SEMINARUL NR.1

LINIARA

ALGEBRA

18

Sistemul
admite solutii diferite de solutia banala si anume

x=z+u
.
y =zu
1.7.

Exercitii suplimentare.

Exercitiul 35. Fie A Mn (C) si A matricea ale carei elemente sunt aij , conjugatul
elementului aij . Sa se demonstreze ca
det(A) = det(A) si det(AA) = |det(A)|2 0.
Exercitiul 36. Fie A Mn (C). Daca aij = aji , i, j = 1, n sa se demonstreze ca
det(A) este numar real.
Exercitiul 37. Fie A Mn (R). Demonstrati ca det(A2 + In ) 0.
Exercitiul 38. Fie A, B Mn (R) astfel ncat AB = BA. Demonstrati ca det(A2 +
B 2 ) 0.
Exercitiul 39. Fie A Mn (R). Demonstrati ca det(A2 + 2A + 2009In ) 0.
Exercitiul 40. Fie p, q R astfel ncat p2 4q < 0. Sa se arate ca daca n este
numar natural impar si A Mn (R) atunci A2 + pA + qIn 6= 0
Exercitiul 41. Daca U Mn (R), U = (uij )i,j=1,n , uij = 1, () i, j = 1, n, calculati
(U In )1 .
Exercitiul 42. Fie A, B Mn (R) astfel ncat A + B = In , A2 = A3 . Demonstrati
ca
a) AB = BA,
b) In AB si In + AB sunt inversabile.
Exercit

calculeze
iul 43. Sa se
1 1 1 ... 1 a1 x

1 0 1 ... 1 x a2

1 1 0 ... 1 , x x

. . . . . . .

1 1 1 ... 0 x x

determinantii:
x ... x
x ... x
a3 ... x .
. . .
x ... an

SEMINARUL NR.2.

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul 1. Fie (R, +, ) corpul comutativ al numerelor reale si

R+ = {x R; x > 0}.
Definim operatiile:
: R+ R+ R+ ,
2
(x, y) R+ : xy = x y;
: R R+ R+ ,
(, x) R R+ : x = x .
Sa se arate ca R+ are o structura de R-spatiu liniar (spatiu liniar peste corpul
comutativ R) n raport cu operatiile definite anterior.
Exercitiul 2. Fie (K, +, ) un corp comutativ, M o multime oarecare si (X, +, K) un
spatiu liniar. Notam prin F (M, X) multimea functiilor definite pe multimea M si cu
valori n X,
F (M, X) = {f ; f : M X} .
Elementele multimii F (M, X) le vom nota cu litere mici latine f, g, h, . . .. Definim
egalitatea a doua functii f si g prin
f = g [f (x) = g (x) , x M] .
Pe multimea F (M, X) definim doua operatii astfel:
-(adunarea functiilor) (f, g) F (M, X) F (M, X) :
(f + g) (x) = f (x) + g (x) , x M si
-(nmultirea functiilor din F (M, X) cu scalari din campul K) (, f ) K
F (M, X) :
(f ) (x) = f (x) , x M.
Sa se arate ca fata de aceste legi de compozitie multimea F (M, X) are structura
de spatiu liniar peste campul K. Daca consideram K = M = R, atunci F (R, R) se
numeste spatiul liniar real al functiilor reale cu valori reale.
Exercitiul 3. Fie (R, +, ) un corpul comutativ al numerelor reale. Notam cu Rn [x]
multimea polinoamelor de grad n cu coeficienti din R, n nedeterminata x. Sa se
arate ca operatiile de adunare a doua polinoame si de nmultire a unui poliom cu un
scalar din R determina pe Rn [x] o structura de spatiu liniar.
Exercitiul 4. Sa se arate ca multimea matricelor cu m linii si n, m, n N , cu
elemente din corpul comutativ (K, +, ) , notata cu Mmn (K) are o structura de Kspatiu liniar n raport cu operatiile de adunare a matricelor si de nmultire a matricelor
cu scalari din corpul K (K este considerat R sau C).

 LINIARA

ALGEBRA

SEMINARUL NR.2.

Exercitiul 5. Fie R un corp comutativ al numerelor reale. Notam cu Man (R)

multimea matricelor patratice antisimetrice cu elemente din R si cu Msn (R) multimea
matricelor patratice simetrice cu elemente din R. Sa se arate ca ele formeaza subspatii
liniare ale lui (Mn (R) , +, , R) (multimea matricelor patratice cu elemente din R) si
ca orice matrice patratica se poate descompune n mod unic ca suma dintre doua
matrice, una simetrica si una antisimetrica, adica
Mn (R) = Msn (R) Man (R).
Demonstrati ca aceasta descompunere este unica.
Exercitiul
6. Fie
S1 =

si

A M23 (R) ; A=

a b c
0 0 0

, a, b, c R

0 0 0
, p, q, r R
S2 = B M23 (R) ; B=
p q r
a) Sa se arate ca S1 si S2 sunt subspatii liniare ale lui M23 (R).
b) Sa se arate ca M23 (R) = S1 S2 .

Exercitiul 7. Sa se precizeze care din submultimile lui Rn definite mai jos constituie
subspatiu liniar al lui Rn , (Rn , +, , R) spatiu liniar:
a) W = {x / x Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 = 0};
b) W = {x / x Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 = 1};
c) W = {x / x Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 = x2 } ;
d) W = {x / x Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 x2 = 0} ;
e) W = {x / x Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 + x2 + ... +xn = 0} ;
f) W = {x / x Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 = x2 = 0} ;
g) W = {x / x Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 = 0} ;
h) W = {x / x Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 x2 } .
Exercitiul 8. Fie sistemul liniar omogen de ecuatii :
n
X

aij xj = 0, i = 1, ..., m.

j=1

Sa se arate ca multimea solutiilor acestui sistem formeaza un subspatiu liniar real al

spatiului (Rn , +, , R).
Exercitiul 9. Sa se expliciteze subspatiul solutiilor urmatoarelor sisteme liniare si
sa se precizeze dimensiunea subspatiului :
a) {x1 + x2 x3 x4 = 0, subspatiu n (R4 , +, , R) ;

SEMINARUL NR.2.

LINIARA

ALGEBRA

x1 + x2 x3 x4 = 0
, subspatiu n (R4 , +, , R) ;
x

x
=
0
2
3
4
1
x1 + x2 + 2x3 = 0
c)
, subspatiu n (R4 , +, , R) ;
2x

x
+
3x
=
0
1
2
3

2x1 + x2 x3 + x4 = 0
d) x1 x2 + x3 + 2x4 = 0 , subspatiu n (R4 , +, , R) ;

x1 + 2x2 2x3 x4 = 0
x1 2x2 + x3 = 0
e) x2 x3 + x4 = 0 , subspatiu n (R4 , +, , R) ;

x1 x2 + x4 = 0
x1 3x2 + x3 x4 = 0
f) x1 2x2 + x3 x4 = 0
, subspatiu n (R5 , +, , R) .

x1 x2 + x3 2x4 + x5 = 0
b)

Exercitiul
Se consider
a vectorii

10.

v1 = 3 + 2, 1 + 2 R2 , v2 = 7, 1 + 2 2 R2 .
Sa se arate ca v1 si v2 sunt liniar dependenti daca se considera R2 spatiu liniar
peste corpul comutativ R si liniar independenti daca se considera R2 spatiu liniar
peste corpul comutativ Q .
Exercitiul 11. Se dau vectorii liniar independenti (u, v, w) n spatiul liniar X peste
corpul comuativ R si se cere:
a) sa se arate ca vectorii u + v, v + w, u + w sunt liniar independenti;
b) sa se arate ca vectorii u + v 3w, u + 3v w, v + w sunt liniar dependenti;
c) sa se arate ca vectorii u v, v w, w u sunt liniar dependenti.

Exercitiul 12. In spatiul liniar R3 se considera vectorii:

x = (1, 2, 3) , y = (2, 3, 1) , z = (a + 3, a + 1, a + 2) , a R.
Sa se afle valorile parametrului a pentru care acesti vectori sunt liniar dependenti
si sa se scrie relatia de dependenta liniara.
Exercitiul 13. In spatiul liniar R3 se considera vectorii:
u1 = (1, 1, 0) , u2 = (1, 0, 0) , u3 = (1, 2, 3) , u4 = (1, 0, 1) .
Sa se analizeze daca:
a) sistemul de vectori (u1 , u2 ) este un sistem de generatori pentru R3 ; este acest
sistem de vectori liniar independent?
b) sistemul de vectori (u1 , u2 , u3 ) este un sistem de generatori pentru R3 ; este
acest sistem de vectori liniar independent?
c) sistemul de vectori (u1 , u2 , u3 , u4 ) este un sistem de generatori pentru R3 ; este
acest sistem de vectori liniar independent?luzii se desprind de aici
Precizati ce concluzii se desprind de aici.

SEMINARUL NR.2.

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul 14. Fie sistemul de vectori S = (v1 , v2 , v3 , v4 , v5 ) unde v1 = (1, 0, 1, 1) ,

v2 = (2, 0, 0, 2) , v3 = (1, 1, 1, 1) , v4 = (1, 1, 3, 1) , v5 = (1, 1, 1, 1) . Se
noteaz
a multimea

[S] = x R4 : x = 1 v1 + 2 v3 + 3 v3 + 4 v4 + 5 v5 , i R, i = 1, 5 .
Sa se arate ca [S] este subspatiu liniar al lui (R4 , +, ,R). Sa se determine o baza
n [S] .
Exercitiul 15. Sa se studieze independenta liniara pentru sistemele de vectori din
spatiile liniare specificate:
a) ((4, 2, 2), (6, 3, 3), (1, 1, 1), (0, 0, 2)) n (R3 , +, , R);
b) ((2, 3, 1), (0, 2, 1), (1, 1, 1)) n (R3 , +, , R);
c) ((1, , 0), (, 1, 1), (1, 0, )) n (R3 , +, , R);

d) (8 t + 7t2 , 2 t + 3t2 , 1 + t t2 ) in (R2 [t], +, , R);

2 2
1 4
0 4
, A2 =
, A3 =
n
e) A1 =
4 6
5 3
4 8
(M2 (R), +, , R);
f) ((2, 1, 3, 1), (1, 2, 0, 1), (1, 1, 3, 0)) n (R4 , +, , R);
g) ((2, 1, 3, 1), (1, 2, 0, 1), (1, 1, 3, 1)) n (R4 , +, , R).

Exercitiul 16. Sa se arate ca vectorii.(1, 0, 0) , (1, 2, 0) , (1, 2, 3) formeaza o baza n

(R3 , +, , R).
Exercit
iul 17. Fie

0 0 x

y 0 0 , x = y + z, x, y, z, u R .
A = A|A =

u z 0

a). Sa se atate ca A este subspatiu liniar real al lui M33 (R).

b). Matricele M, N, P constituie o baza n A unde

0
0 3
0 0 1
0 0 1
0 , N = 1 0 0 P = 1 0 0 .
M = 2 0
1 1 0
3 0 0
3 0 0

Exercitiul 18. In spatiul liniar (Mmn (R) , +, , R) consideram sistemul de matrice:

S = Eij ; i = 1, m, j = 1, n
unde Eij sunt definite prin

SEMINARUL NR.2.

LINIARA

ALGEBRA

0 ... ... 0
0 ... ... 0

...
0
.
.
.

0
.
.
.
1
.
.
.
0
i

0 ... 0 ... 0

...
0
...
0 ... ... 0
(Eij are toate elementele nule, cu exceptia celui de la intersectia liniei i cu coloana j,
care este egal cu 1), constituie o baza, numita baza canonica a spatiului (Mmn (R) , +, , R).
Exercitiul 19. Sa se arate ca S = (1, x, x2 , . . . , xn ) este o baza n (Rn [x] , +, , R),
numita baza canonica a spatiului.
Exercit
iul 20.
1
2
2
1

1 1

6 5

1 3
9 7

Sa se
1 0
5 0
3 0
3 1
2 1
1 1

1. Exercitii suplimentare
rezolve sistemul,
utilizand
n matrice bloc

descompunerea
x1
4
0
0

0
0
x2 11

0
0
x3 = 5 .

1
2 x4 13

1 2 x5 5
10
2
1
x6

Exercitiul
21. Sa se calculeze determinantii urmatoarelor matrice bloc:
A 0n
a) M =
, A, D Mn (R),
0n D
A B
b) M =
, A, B, D Mn (R),
0
n D
A B
, A, B, C, D Mn (R), det(A) 6= 0 sau det(D) 6= 0.
c) M =
C D

Exercitiul
22. Sase determine inversa matricei
A B
, A, B, C, D Mn (R)
M=
C D
si sa se stabileasca n ce conditii exista.
Exercitiul 23. Fie A, B Mn (R), A2 + B 2 = 0n . Sa se demonstreze ca
a) daca n = 4k, k N det(AB BA) 0,
b) daca n = 4k + 2, k N det(AB BA) 0,
c) daca n = 4k + 1 sau n = 4k + 3, k N det(AB BA) = 0.

SEMINARUL NR.2.

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul 24. Folosind, de exemplu, faptul ca derivata unui determinant este egal
cu
(coloana) derivata, sa se demonstreze ca
suma determinantilor care au cte o linie
sin(x + ) sin(x + ) sin(x + ) sin sin sin

cos(x + ) cos(x + ) cos(x + ) = cos cos cos , a, b, c, , , R,

b
c
a
b
c
pentru x R.
Exercitiul 25. Fie f
x5 x4
4
5x 4x3
f (x) =
20 12
1
1
Sa se demonstreze

: R R,
x3 1
3x2 0
.
6 0
1 1
ca x = 1 este radacina tripl
a pentru f (x).

Exercitiul 26. Sa se arate ca daca A, B Mn (R) atunci det(In AB) = det(In

BA).
Exercitiul 27. Fie A M2n (R). Sa se arate ca
det(A + AT i) = (1)n det(A AT i).
Exercitiul 28. Sa se arate ca ecuatia AX XA = B, n care A, B Mp (C) matrice
date nu are solutie daca T r(B) 6= 0.

SEMINARUL NR.3.

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul 1. a) Sa se determine coordonatele vectorului x R3 n baza canonica

daca n baza
S1 = (e01 = (1, 1, 1) , e02 = (1, 1, 0) , e03 = (1, 0, 0))
are coordonatele 1, 2, 3, (x)S1 = (1, 2, 3).
b) Ce coordonate are vectorul y R3 n baza S1 daca n baza
S2 = (e001 = (1, 1, 1) , e002 = (3, 2, 1) , e003 = (0, 1, 0))
are coordontele (y)S2 = (2, 4, 2) .
Exercitiul 2. Fie sistemul de vectori S = (v1 = (1, 0, 1, 1) , v2 = (1, 1, 1, 1)) .
Completati aceast sistem de vectori pana la o baza n (R4 , +, , R) .
Exercitiul 3. Fie sistemul de vectori S = (v = (1, 2, 3)) .
Completati aceast sistem de vectori pana la o baza n (R3 , +, , R) .
Exercitiul 4. Sa se stabileasca formulele de transformare a coordonatelor cand se
trece de la baza S la baza S 0 daca
a) S = ((2, 3), (0, 1)), S 0 = ((6, 4), (4, 8)) n R2 ;
b) S = ((1, 1, 1), (1, 1, 0), (1, 0, 0)), S 0 = ((2, 0, 3), (1, 4, 1), (3, 2, 5)) n R3 ;
c) S = (t2 , t, 1), S 0 = (3 + 2t + t2 , t2 4, t + 2) n R2 [x]
d) S = ((1, 2, 1, 0), (1, 1, 1, 1), 1, 2, 1, 1), (1, 1, 0, 1)),
S 0 = ((2, 1, 0, 1), (0, 1, 2, 2), (2, 1, 1, 2), (1, 3, 1, 2)) n R4 .
e) S = ((1, 0, 0, 0), (0, 1, 0, 0), (0, 0, 1, 0), (0, 0, 0, 1)),
S 0 = ((1, 1, 0, 0), (1, 0, 1, 0), (1, 0, 0, 1), (1, 1, 1, 1)) n R4 .
Exercitiul 5. Sa se arate ca sistemul de vectori ((1, 1, 0, 0), (1, 1, 1, 1)) nu este o
bazan subspatiul solutiilor sistemului
x1 + x2 + x3 + x4 = 0
.
x1 x2 + x3 + x4 = 0
1. Spat
ii euclidiene
Exercitiul 6. In spatiile liniare precizate se definesc aplicatiile de mai jos. Sa se
precizeze care din ele sunt produse scalare :
a) (R2 , +, , R), x = (x1 , x2 ), y = (y1 , y2 ) R2 :< x, y >= x1 y1 + 2x1 y2 + 10x2 y2 ;
b) (R2 , +, , R), x = (x1 , x2 ), y = (y1 , y2 ) R2 :< x, y >= 9x1 y1 3x1 y2
3x2 y1 + x2 y2 ;
c) (R2 , +, , R), x = (x1 , x2 ) , y = (y1 , y2 ) R2 :< x, y >= x21 y12 + x22 y22 .
d) (R3 , +, , R), x = (x1 , x2 , x3 ) , y = (y1 , y2 , y3 ) R3 :< x, y >= 4x1 y1 +2x1 y2 +
2x2 y1 + x3 y2 x2 y3 + x3 y3

SEMINARUL NR.3.

LINIARA

ALGEBRA

e) (Rn , +, , R), x = (x1 , ..., xn ) , y = (y1 , ..., yn ) Rn :< x, y >= x1 y1 + 2x2 y2 +

3x3 y3 + ... + nxn yn ,
n
P
f ) (M3 (R), +, , R) ,A, B M3 (R) : < A, B >= T r(At B), unde T r(A) = aii ;
i=1

g) (M33 (R), +, , R) ,A, B M33 (R) : < A, B >= det(AB) ,

Exercitiul 7. Fie spatiul liniar euclidian M2 (R) dotat cu produsul scalar definit
astfel:
A, B M3 (R) : hA, Bi = a11 b11 + a12 b12 + a21 b21 + a22 b22 .
In acest spatiu cu produsul scalar sa se arate ca matricele

1 1
1 1
0 2
3
6
1
, C2 = 6
, C3 = 3
C1 = 3
1 0
0
2
2 1
formeaza un sistem de vectori ortonormat.
Exercitiul 8. Sa se arate ca ntr-un spatiu euclidian urmatoarele afirmatii sunt
echivalente:
a) < u, v >= 0 ;
b) ku + vk = ku vk ;
c) ku + vk2 = kuk2 + kvk2 ;
unde kk este norma euclidiana .
Exercitiul 9. Fie un spatiu liniar euclidian (X,h, i) demonstrati ca:
a) < a, u >= 0, u X a = .
b) Aratati ca < a, u >=< b, u >, x X a = b .
Exercitiul 10. Fie spatiul euclidian R3 dotat cu produsul scalar uzual si norma
euclidiana.

a) Calculati unghiul dintre vectorii x = (1, 1, 1), y = ( 6, 1, 1) ;

b) Aratati ca vectorii x = (1, 1,
2), y = (1, 1, 1) sunt ortogonali ;

2
c) Aratati ca vectorul x = (0, 2 , 22 ) este un versor .
Exercitiul 11. In spatiul euclidian (C([0, 1], R),< , >) cu produsul scalar standard, sa se ortonormeze sistemul de functii (f1 , f2 , f3 ) unde f1 (x) = 2, f2 (x) = 2 + x,
f3 (x) = (2 + x)2 .
Exercitiul 12. Sa se arate ca multimea S = (f1 (x) = 1, f2 (x) = x, f3 (x) = (3x2
1)/2) este o multime ortogonala n (C([1, 1], R), +, , R) n raport cu produsul scalar
definit.

SEMINARUL NR.3.

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul 13. Sa se arate ca aplicatia :

< , >; R4 [x] R4 [x] R definita prin
R1
p, q R4 [x]; < p, q >= p(x)q(x)dx
1

este un produs scalar. Sa se ortogonalizeze baza uzuala din R4 [x] (polinoamele bazei
ortogonale se numesc polinoame LEGENDRE)
Exercitiul 14. Sa se arate ca sistemul de functii S = (f1 , f2 , .., fn ) din (C([0, 1],
R), +, , R) unde f1 (x) = sin x, f2 (x) = sin 2x, .., fn (x) = sin nx, este ortogonal.
Exercitiul 15. Sa se arate ca sistemul de functii S = (f0 , f1 , f2 , .., fn ) din (C([, ],
R), +, , R) unde f0 (x) = 1, f1 (x) = sin x, f2 (x) = cos x, .., f2n1 (x) = sin nx, f2n (x) =
cos nx este ortogonal. Sa se ortonormeze sistemul.
Exercitiul 16. Sa se ortonormeze, folosind procedeul Gram-Schmidt urmatorele sisteme de vectori pe spatiile liniare euclidiene cu produsul scalar standard:
a) (v1 = (3, 4), v2 = (4, 3)) n (R2 , h, i) ,
b) (u1 = (2, 1, 2), u2 = (1, 2, 2), u3 = (2, 2, 1)) n (R3 , h, i) ,
b) (u1 = (1, 2, 2 1), u2 = (1, 1, 5, 3), u3 = (3, 2, 8, 7), u4 = (1, 0, 0, 0)) n
(R4 , h, i) .
Exercitiul 17. Se considera spatiul vectorial real (R4 , +, , R) dotat cu produsul
scalar standard. Sa se determine vectorul x R4 de norma 1, care mpreuna cu
vectorii a = (1, 0, 1, 1) si b = (0, 1, 1, 1) formeaza un sistem ortogonal.
Exercitiul 18. Folosind procedeul de ortonormare Gram Schmidt sa se ortonormeze
sistemele de vectori liniar independenti de mai jos:
a) (v1 = (1, 0, 1), v2 = (2, 1, 3), v3 = (1, 1, 0)) din R3 ;
b) (v1 = (1, 0, 1, 0), v2 = (0, 1, 0, 1), v3 = (1, 1, 0, 1), v4 = (1, 1, 1, 1)) din R4 ;
c) (v1 = (1, 2, 2), v2 = (1, 0, 1), v3 = (5, 3, 7)) din R3 ,
(v1 = (1, 1, 1), v2 = (1, 2, 0), v3 = (3, 0, 0)) din R3 ;
d) (v1 = (2, 1), v2 = (1, 1)) din R2 .
2. Exercitii suplimentare
Exercitiul 19. Sa se arate ca [(0, v1 , v2 , ..., vn )] = [(v1 , v2 , ..., vn )] .
Exercitiul 20. Fie (X, +, , K) un spatiul liniar si u X, u 6= X . Demonstrati ca (u)
este un sistem liniar independent.

SEMINARUL NR.3.

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul 21. Fie (X, +, , K) un spatiul liniar si S = (v1 , v2 , ..., vn ) un sistem de

vectori din X. Demonstrati ca daca unul de vectori este vectorul nul, atunci sistemul
S este liniar dependent.
Exercitiul 22. Fie (X, +, , K) un spatiul liniar si S1 , S2 doua sisteme de vectori din
X, S1 S2 . Demostrati ca
a) daca S1 este liniar dependent, atunci S2 este liniar dependent.
b) daca S2 este liniar independent, atunci S1 este liniar independent.
Exercitiul 23. Fie (X, +, , K) un spatiul liniar si S = (v1 , v2 , ..., vn ) o baza din X.
Orice sistem de vectori care contine mai mult de n vectori este liniar dependenta.
Exercitiul 24. Fie (X, +, , K) un spatiul liniar si (V, +, , K) un subspatiul liniar a
lui X. Demonstrati ca dimK V dimK X.
Exercitiul 25. Fie (X, +, , K) un spatiul liniar si (V, +, , K) un subspatiul liniar a
lui X. Daca dimK V = dimK X atunci V = X.
Exercitiul 26. Fie A Mn (R). Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
a) A este o matrice ortogonala,
b) liniile matricei A formeaza un sistem ortonormat,
c) coloanele matricei A formeaza un sistem ortonormat.
Fie A Mmn (R). Notam cu li , i = 1, m liniile
matricei
A, li = (ai1 , ai2 , ..., ain ) ,
a1j
..
i = 1, m si cj , j = 1, n coloanele matricei A, cj = . . Subspatiul [(l1 , l2 , ..., lm )]
amj
se numeste subspatiul liniilor matricei A si subspatiul [(c1 , c2 , ..., cm )] se numeste
subspatiul coloanelor matricei A.
Exercitiul 27. Demonstrati ca transformarile elementare nu schimba subspatiul liniilor matricei A.
Exercitiul 28. Fie A Mmn (R). Subspatiul liniilor si a coloanelor matricei A au
aceeasi dimensiune.
Dimensiunea subspatiului liniilor sau a coloanelor se numeste rangul matricei.
Exercitiul 29. Demonstrati ca un sistem AX = b, A Mmn (R), X Mn1 (R),
b Mm1 (R), A, b cunoscuti, este compatibil daca si numai daca b [(c1 , c2 , ..., cm )] .

SEMINARUL NR.4.

LINIARA

ALGEBRA

ri liniare
1. Transforma
3
Exercitiul 1. Fie spatiul liniar (R ,+,R) si functia T : R3 R3 , x R3 , x =
(x1 , x2 , x3 ) :
a) T (x) = a, a R3 fixat;b) T (x) = x + a, a R3 fixat ;
c) T (x) = a, a R3 fixat; d) T (x) = (x1 , x2 , x23 );
e) T (x) = (x3 , x1 , x2 + 3);f) T (x) = (x1 , cos x2 , sin x3 ); x =(x1 , x2 , x3 );
g) T (x) = (x1 + 2x2 3x3 , 3x1 x2 , x3 ).
Care din functiile de mai sus sunt transformari liniare?
Exercitiul 2. Fie functia T : R3 R3 ,definita prin x R3 , x = (x1 , x2 , x3 ) :
T (x) = (x1 + x2 , 2x1 + 3x2 x3 , x1 x3 ) .
a) Sa se demonstreze ca T este o transformare liniara.
b) Fie C = (e1 = (1, 0, 0) , e2 = (0, 1, 0) , e3 = (0, 0, 1)) baza canonica
B = (v1 = (1, 1, 0) , v2 = (1, 0, 1) , v3 = (0, 1, 1)) o alta baza n (R3 , +, , R).
Sa se determine matricele transformarei liniare C (T )C , B (T )B , C (T )B , B (T )C .
c) Sa se determine ker (T ) , Im (T ), sa se precizeze o baza n ele. Sa se studieze
injectivitatea si surjectivitatea lui T .
Exercitiul 3. Fie spatiile liniare reale (R3 , +, , R) si (R4 , +, , R) .
Se definesc aplicatiile:
T : R3 R2 , x = (x1 , x2 , x3 ) , T (x) = (x1 x2 + x3 , x1 + x3 ) ,
S : R2 R3 , y = (y1 , y2 ) , S (y) = (y1 , y1 y2 , y2 ) .
a) Sa se verifice ca T si S sunt transformari liniare.
b) Sa se determine T S si S T si sa se verifice ca sunt transformari liniare.
c) Sa se demonstreze ca :
B (S T )B =B 0 (S)B B (T )B 0 ;
B 0 (T S)B 0 =B (T )B 0 B 0 (S)B ,
unde este operatia de compunere a functiilor, iar este operatia de nmultire a
matricelor, B este baza canonica din R3 , iar B 0 este baza canonica din R2 .
Exercitiul 4. Fie T L (R4 ,R4 ) o transformare liniara definita astfel
T (x) = (x2 + x3 , x1 x2 + x4 , x1 + x2 x4 , x1 + x3 + x4 ).
Sa se arate ca ker (T ) = Im (T ) .
Exercitiul 5. Fie spatiile liniare reale (R3 , +, , R) si (R4 , +, , R) .
Se definesc transformarile liniare :
T : R3 R4 , x = (x1 , x2 , x3 ) ,
T (x) = (x1 + x2 , 2x1 x2 + x3 , x1 + 2x3 , 3x3 ) ,
S : R4 R3 , y = (y1 , y2 , y3 , y4 ) ,

SEMINARUL NR.4.

LINIARA

ALGEBRA

S (y) = (y1 + y2 y3 y4 , 2y2 3y4 , y1 y3 + 2y4 ) .

Sa se determine nucleele si imaginile aplicatiilor T si S. Sa se determine transformarile compuse T S si S T . Sa se verifice ca matricea transformarii compuse
este egala cu produsul matricelor celor doua transformari n bazele canonice corespunzatoare.
Exercitiul 6. Fie spatiul liniar real (R2 , +, , R). Se defineste functia
T : R2 R2 , x = (x1 , x2 ) , T (x) = (x1 2x2 , x2 x1 ) ,
a) Sa se verifice ca T este transformare liniara.
b) Sa se studieze daca T este inversabila si, daca da, sa se arate ca T 1 este liniara.
c) Sa se verifice daca B0 (T 1 )B = (B (T )B0 )1 .
Exercitiul 7. Notam cu (Rn [x] , +, , R) spatiul liniar al polinoamelor de grad cel
mult n.
Fie spatiul liniar real (R2 [x] , +, , R). Se defineste functia
T : R2 [x] R2 [x] , p(x) = a0 +a1 x+a2 x2 , (T p) (x) = a1 (a0 +a2 )x+(a1 +a2 )x2 .
a) Sa se arate ca T este transformare liniara si sa se determine matricea asociata
transformarii liniare n raport cu bazele B = (1, x, x2 ) si B 0 = (x + 1, x 1, x2 + 1) .
b) Sa se verifice ca T este injectiva si sa se demonstreze ca B0 (T 1 )B = (B (T )B0 )1 .
Exercitiul 8. Fie spatiile liniare reale (R4 [x] , +, , R) si (R3 [x] , +, , R) . Sa se determine matricea asociata transformarii liniare T : R4 [x] R3 [x] definita prin
p R4 [x] , T p = p0 (p0 este derivata functiei polinomiale p : R R atasata
polinomului p) n raport cu bazele B = (1, x, x2 , x3 , x4 ) n (R4 [x] , +, , R) si B 0 =
(1, x, x2 , x3 ) n (R3 [x] , +, , R) .
Exercitiul 9. Fie T : R3 [x] R3 [x], T p = p0 p, (p0 este derivata functiei polinomiale p : R R atasata polinomului p). Sa se arate ca T este un izomorfism si
ca T 1 (p) = p p0 p00 p000 .
Exercitiul 10. Fie f : R3 R3 o funct
ie liniara a carei matrice n raport cu baza

1 1 2
canonica din R3 este A = 3 3 4 .
2 1 1
a) Sa se determine matricea lui f n raport cu baza
S = (f1 = (1, 1, 1), f2 = (1, 0, 1), f3 = (1, 1, 0)).
b) Sa se afle ker(f ), Im(f ), def (f ), rang(f ) si sa se studieze injectivitatea si surjectivitatea.
c) Sa se verifice ca def (f ) + rang(f ) = dimR (R3 ) .

 LINIARA

ALGEBRA

SEMINARUL NR.4.

1.1.

Exercitii suplimentare.

Exercitiul 11. Fie functiile f : X Y, g : Y Z. Sa se demonstreze ca daca f, g

sunt bijective, atunci g f este bijectiva. Daca f este bijectiva atunci f 1 este
bijectiva.
Exercitiul 12. Sa se determine functia liniara f : R4 R2 , daca se cunoaste:
f (e1 ) = (1, 0), f (e2 ) = (0, 1), f (e3 ) = (1, 1), f (e4 ) = (1, 1), unde {e1 , e2 , e3 , e4 } este
baza canonica din R4 .
Exercitiul 13. Fie spatiile liniare reale (M22 (R) , +, , R) si (R3 , +, , R) . Definim
3
functia T : R
(R) prin x R3 , x = (x1 , x2 , x3 ) ,
M22
x2 x3
.
T (x) =
x1 0
a) Sa se demonstreze ca T este o transformare liniara.
b) Fie C = (e1 = (1, 0,0) , e2 =(0, 1, 0), e3 = (0, 0,
1)) baza
canonica din spatiul
1 0
0 0
liniar (R3 , +, , R) si C 0 = E11 =
, ..., E22 =
baza canonica din
0 0
0 1
spatiul liniar (M22 (R) , +, , R). Sa se determine matricele transformarei liniare n
bazele propuse C (T )C 0 .
c) Sa se determine ker (T ) si Im (T ), sa se precizeze o baza n ele. Sa se studieze
injectivitatea si surjectivitatea lui T.
Exercitiul 14. Pe spatiul liniar real al polinoamelor de grad cel mult n , notat cu
Rn [x] , se definesc functiile :
f1 : Rn [x] R n+1 [x] ,(f1 (p))(x) = xp(x), p Rn [x] .
R1
f2 : Rn [x] R1 [x], (f2 (p))(x) = x tp(t)dt, p Rn [x] .
0

a) Sa se arate ca f1 si f2 sunt transformari liniare.

b) Sa se arate ca f1 este injectiva si f2 nu este surjectiva.
c) Sa se determine ker f2 si Im f1 .

Exercitiul 15. Fie f : X Y si g : Y Z transformarile liniare definite peste

spatiile liniare X,Y,Z peste campul K astfel ncat g f = . Sa se arate ca
a) daca f surjectiva atunci g = ,
b) daca g injectiva atunci f = .
Exercitiul 16. Sa se arate ca daca f L(X,X) satisface f 2 f + iX = atunci f
este automorfism al lui X.

SEMINARUL NR.4.

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul 17. Aplicatie n criptografie. Consideram ca vrem sa trimitem urmatorul

mesaj unui prieten: NE INTILNIM LUNI LA NOUA.
Pentru securitate prima codificare a alfabetului va fi
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
S T U V W X Y Z
19 20 21 22 23 24 25 26
mesajul original va fi
14 5 9 14 20 9 12 14 9 13 12 21 14 9 12 1 14 15 21 1
Il mpartim n cinci vectori

14
14
9
20
14
5 9 13 9 15

9 12 12 12 21
1
1
21
14
14
Il codificam a doua orara mesajul codificat anterior conform transformarii liniare
(aleasa arbitrar, dar bijectiva!!!)
T : R4
R4

1 2 3 4
x1
1 1 2 3 x2

T (x) =
0 1 2 3 x3 .
0 0 1 1
x4
A
doua
codificare
a
mesajului

va fi
107
1 2 3 4
14
1 1 2 3 5 79

0 1 2 3 9 = 65
0 0 1 1 14 23
130
1 2 3 4
20
1 1 2 3 9 95

0 1 2 3 12 = 75
26
0 0 1 1
14

9
1 2 3 4
155
1 1 2 3 13 109

0 1 2 3 12 = 100
0 0 1 1 21 33
72
1 2 3 4
14
1 1 2 3 9 50

0 1 2 3 12 = 36
13
0 0 1 1
1

SEMINARUL NR.4.

LINIARA

ALGEBRA

111
14
1 2 3 4
1 1 2 3 15 74

0 1 2 3 21 = 60
22
1
0 0 1 1
Putem trimite mesajul
107 79 65 23 130 95 75 26 155 109 100 33 72 50 36 13 111 74 60 22
Destinatarul
cunoa
matricea transformarii
1 ste

liniare, calculeaza inversa sa

1 2 3 4
0
1 1 0
1 1 2 3
1 1 0 1

0 1 2 3 = 1 1 1 2
0 0 1 1
1 1
1 1
si decodifica mesajul.
Decodificati urmatorul mesaj
82 55 36 6 83 51 46 13 167 123 103 39 77 56 35 9 132 88 76 23

1.2.

Transform
ari liniare care apar n probleme de grafic
a pe calculator.

Exercitiul 18. Sa se scrie transformarile liniare care realizeaza simetria n plan a

unui punct fata de axele Ox, Oy si fata de prima bisectoare.
Exercitiul 19. Sa se determine coordonatele simetricului triunghiului cu varfurile
n punctele (1, 4) , (3, 1) , (2, 6) fata de axele Ox, Oy si fata de prima bisectoare.
Exercitiul 20. Sa se scrie transformarile liniare care realizeaza simetria n spatiu a
unui punct fata de planele Oxy, Oyz, Oxz.
Exercitiul 21. Sa se scrie transformarile liniare care realizeaza proiectiile ortogonale
n plan a unui punct pe axele Ox, Oy.
Exercitiul 22. Sa se scrie transformarile liniare care realizeaza proiectiile ortogonale
n spatiu a unui punct pe planele Oxy, Oyz, Oxz.
Exercitiul 23. Sa se scrie transformarile liniare care realizeaza rotatia n plan a unui
punct n jurul originii in sens direct trigonometric si n sens contrar trigonometric.
Exercitiul 24. Fie triunghiul cu varfurile n punctele (1, 4) , (3, 1) , (2, 6) Sa se
determine coordonatele triunghiului rotit n jurul originii cu un unghi de 90 grade.
Exercitiul 25. Descrieti cum se transforma un patrat de latura 1 prin aplicarea
tuturor punctelor transformarile liniare care au matricele n baza canonica date mai
jos:

2 0
3 0
1 2
.
,A =
,A =
A=
0 1
0 3
0 1

 LINIARA

ALGEBRA

SEMINARUL NR.4.

Exercitiul 26. Gasiti transformarea liniara care realizeaza transformarea patratului

de latura1, colorat in galben, n patratul colorat n verde.

Exercitiul 27. Gasiti transformarile liniare care realizeaza trecerea de la patratele

galbene la cele verzi, ilustrate prin figurile de mai jos?

Exercitiul 28. Analizati cum se modifica patratul de latura 1 daca aplicam asupra
punctelor lui transformarea liniara T (x) = (x + y, y), x = (x1 , x2 ) .
Exercitiul 29. Gasiti transformarea liniara care realizeaza trecerea de la patratele
galbene la cele verzi, ilustrate prin figurile de mai jos.

SEMINARUL NR.5-6.

LINIARA

ALGEBRA

1. Valori si vectori proprii

Exercitiul 1. Determinat
proprii ala matricelor urm
i valorile
atoare:
4 1 2
1 1 0

2 1
2 ;
0 1 1 ;
A M3 (R),A =
A M3 (R),A =
1 0 1
1 1 1

1 1 0
0 1
0

0 1 1 ;
0 0
1 .
A M3 (Q),A =
A M3 (C),A =
4 17 8
1 0 1

0 1
0

0 0
1 .
A M3 (R),A =
4 17 8

Exercit
iul 2. Se consider
a matricea:

0 1 1
A = 1 0 1 .
1 1 0
a) Sa se calculeze valorile proprii si vectorii proprii ai matricei si sa se determine
ordinele de multiplicitate si dimensiunile subspatiilor proprii.
b) Sa se stabileasca daca matricea este diagonalizabila.
c) In caz afirmativ, sa se determine o matrice diagonala si matricea modala corespunzatoare.
Exercit
iul 3. Se consider
a matricea:

0 0 5 3
0 0 3 1

A=
5 3 0 0
3 1 0 0
a) Calculati polinomul caracteristic al matricei A. Determinati multiplicitatea
algebrica a fiecarei valori proprii a lui A.
b) Explicitati subspatiile proprii. Determinati multiplicitatea geometrica a fiecarei
valori proprii a lui A.
c) Este matricea A diagonalizabila?
Exercitiul 4. Sa se stabileasca daca matricele de mai jos sunt diagonalizabile, iar n
caz afirmativ sa se determine efectiv forma diagonala si matricea modala:

3
2
2
1 0 3
2
1 ;
a) A = 2
b) A = 2 1 2 ;
6 5 4
3 0 1

 LINIARA

ALGEBRA

SEMINARUL NR.5-6.

1
2 4
c) A = 2 2 2 ;
4 2 1

1 1 1
0 ;
d) A = 2 1
1 1 1

0
1
2
1
0 ;
f) A = 1 2 1 .
1
1 1

2
3
0 2
2 0 0

1 2 ;D =
0 1 0
3
3
0 2
0 0 4
2

3 0 0
1 0
1

2 ;D =
0 6 0
2
1 1
0 0 3
1 1
1 0 0

2 2 ; D =
0 0 0 ,
1 1
0 0 2
2 0 0
1 0
1

0 1 0 ,
2 0 ; D =
1 1
0 0 1
1 0 0
0
1

1
1
0 2 0 .
;D =
1 1
0 1 2

4
6

3 5
e) A =
3
6
32
R: b) P = 0

4
c) P =
1
1

1
d) P =
1

1
e) P =
1
1
1

f) P =
3
23

Exercitiul
5. Fie matricea

0 1 0
A = 0 0 1 .
2 5 4
Sa se arate ca nu exista nici o baza n R3 n raport cu care matricea sa aiba forma
diagonala. De ce?
Exercitiul 6. Daca matricea A Mn (K) este diagonalizabila, sa se obtina formula
de calcul a lui Ak , k N .
Exercitiul
7.
1

3
A=
3

Sa se calculeze
puterea a na a matricei

0 3
2 3 .
0 1

 LINIARA

ALGEBRA

SEMINARUL NR.5-6.

1
1 0
(4)n
n
R: A = 1 1 1 0
0
1 n 1 1 n 1 01
n
2 + 2 (4)
0 2 (4) 12 2n
2
n
1
1
n
2 (4) 2n 1 2n 1 (4)n
2
2
2
2
n
1
1 n
1 n
1
(4)

2
0
2
+
(4)n
2
2
2
2

1
0 0
0
2
2
2n 0 21 0 12 =
0 2n
1 1 0

Exercitiul 8. Folosind teorema Cayley-Hamilton sa se calculeze polinomul matriceal

P (A) = A4 4A3 + 6A2 4A + I4 ,
P (A) = A4 4A3 + 6A2 3A + I4
pentru

2 3 1 4
4 5 2 7

A=
3 3 2 5
2 2 2 3

Exercitiul 9. Folosind teorema Cayley Hamilton sa

se calculezeA1 si An n cazurile

1 0 1
1 0
1 0
;c) A = 0 2 0 ;
; b) A =
a) A =
0 1
1 1
0 0 3

0 0 1
2 0 0
d) A = 0 1 1 ; e) A = 0 1 0 .
0 0 0
0 1 1
Exercitiul 10. Sa se arate ca daca este valoare proprie a matricei A, atunci n
este valoare proprie a matricei An . Daca A este o matrice inversabila, atunci 1 este
valoare proprie a matricei A1 .
Exercitiul 11. Sa se arate ca daca x este vector propriu al matricei A, iar P este o
matrice inversabila, atunci P x este vector propriu al matricei P AP 1 .
Exercit
iul 12. Sa se verficedaca matricele urmatoare

1
1
1
1 1 1
3
2
6

0
26
4 ,
A = 13
, A = 1 3
1
1
1

7 5 2
2 6
3

16 25 0 130

2 1
2
0
0 1
0

A = 13 1 2 2 , A = 2
1

0 230
6
5
2 2 1
1
0 0 530
6

sunt ortogonale.

SEMINARUL NR.5-6.

LINIARA

ALGEBRA

2. Exercit
ii suplimentare
Exercit
iul 13.
Aratati
ca urmatoarela matrice nu sunt asemenea:
1 1
1 2
.
,B =
A=
1 1
2 1
Exercitiul 14. Calculati vealorile proprii ale matricei identitate de ordin n. Determinati
subspatiile proprii.
Exercitiul 15. Fie A, B Mn (R). Demonstrati ca daca A B atunci AT B T si
A1 B 1 .
Exercitiul 16. Fie A, B Mn (R). Demonstrati ca daca A este inversabila, atunci
AB BA, oricare ar fi matricea B Mn (R).
Exercitiul 17. Daca matricea A Mn (K) este diagonalizabila, atunci rangul lui A
este egal cu numarul valorilor proprii nenule.
Exercitiul 18. Matricea A Mn (K) este diagonalizabila daca si numai daca matricea AT Mn (K) este diagonalizabila.
Exercitiul 19. Fie A, B Mn (R). Demonstrati ca daca A B atunci matricea A
este diagonalizabila daca si numai daca matricea B este diagonalizabila.
Exercitiul 20. Dati exemplu de doua matrice A, B diagonalizabile astfel ncat A+B
sa nu fie diagonalizabila (evident cautam matrice 2 2).
Exercitiul 21. Fie A Mn (R) o matrice simetrica. Demonstrati ca urmatoarele
afirmatii sunt echivalente:
a) A este ortogonala.
b) A2 = In .
c) (A) = {1, 2} .
Exercitiul 22. Fie P () = 4 ( + 5)( 3)2 polinomul caracteristic corespuntator
matricei A.
a) Care este dimensiunea lui A?
b) Care sunt dimensiunile posibile ale lui ker(A)?
c) Daca dimensiune lui ker(A) este 2, este matricea A diagonalizabila?
Exercitiul 23. Fie A Mn (R). Matricea A se numeste nilpotenta daca exista k N
astfel ncat Ak = 0n . Demonstrati ca = 0 este singura valoare proprie a matricei A.
Demonstrati ca P () = n .

SEMINARUL NR.5-6.

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul 24. Fie A Mn (C) si det(A) 6= 0 si P () polinomul caracteristic al

matricei A. Sa se determine expresia polinomului caracteristic al matricei A1 n
functie de polinomul caracteristic al matricei A.
Exercitiul 25. Sa se deduca expresia polinomului caracteristic al matricei A n
functie de polinomul caracteristic al matricei A, det(A) 6= 0.
Exercitiul 26. Fie A Mn (C) si Q un polinom cu coeficienti reali de grad n.
a) Exprimati det Q(A) n functie de polinomul caracteristic P a lui A.
b) Daca 1 , 2 , ..., n sunt valorile proprii ale lui A, demonstrati ca
1. det Q(A) = Q(1 )Q(2 )...Q(n ).
2. Valorile proprii ale lui Q(A) sunt Q(1 ), Q(2 ), ..., Q(n ).
c) Demonstrati ca toti vectorii proprii ai lui A sunt si vectori proprii ai lui Q(A).
Exercit
iul 27. Fie matricea:

1 1 1 a
1 1 a 1

A=
1 a 1 1 .
a 1 1 1
Se cere:
a) Sa se determine valorile proprii ale aplicatiei liniare T L(R4 ) care are matricea
A =C (T )C , unde C este baza canonica.
b) Precizati dimR (ker(T )) n raport cu valorile parametrului a.
c) Fie g forma patratica care are pe A ca matrice asociata. Sa se reduca la forma
canonica forma g.
Exercitiul 28. Fie A Mn (R). Demonstrati ca matricele AT A si AAT admit fiecare
cate o baza formata din vectori proprii ortogonali.
Exercit
iul 29. a) Demonstrati c
a matricea

a1 b1 a1 b1 a1 b1
a1 b1 a1 b1 a1 b1

A = ..
..
..
.
.
.
a1 b1 a1 b1 a1 b1
are rangul 1.
b) Calculati polinomul caracteristic al matricei A.
c) Precizati valorile proprii si multiplicitatea algebrica si geometrica a fiecarei din
aceste valori proprii.
d) Decideti daca matricea este diagonalizabila.

SEMINARUL NR.5-6.

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul 30. Folosind teorema Cayley-Hamilton sa se calculeze inversa matricei

A n funct
ie de puterile sale,

1 2 3 4
(1)n n
0 1 2 3 (1)n1 (n 1)

0 1 2 (1)n2 (n 2)
A= 0
.
..

..
..
.
.
.

.
.
.
0
0
0
0
1

Exercitiul 31. Fie U, V si W spatii vectoriale peste acelasi corp comutativ K si

T L(U, V ), S L(V, W). Atunci
a) rang(S T ) rang(S),
b) rang(S T ) rang(T ),
c) daca S este izomorfism atunci rang(S T ) =rang(T ),
d) daca T este izomorfism atunci rang(S T ) =rang(S).
Sa se transpuna aceste rezultate n termeni de matrice.

Indicatii.
a) Demonstram ca Im(S T ) Im(S).
b) Demonstram ca ker(T ) ker(S T ).
c) S L(V, W), S izomorfism, rezulta ca S 1 L(W, V) si este izomorfism.
Scriem T = S 1 (S T ) si conform punctului a) si b), rang(T ) rang(ST ) rang(T ).
d) Scriem S = (S T ) T 1 si facem un rationament analog cu cel de la punctul
c).

SEMINARUL NR. 7-8-9

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul 1. Folosind metoda lui Gauss sa se determine forma canonica si signatura

formelor patratice precum si matricea cu care se obtine aceasta:
a) h : R2 R, h(x) = x21 x22 x1 x2 .
b) h : R3 R, h(x) = x21 + 9x22 + 19x23 + 2x1 x2 + 4x1 x3 .
c) h : R4 R, h(x) = 3x4 x3 + x1 x2 + 2x2 x3 .
d) h : R3 R, h(x) = x21 x22 x23 + x1 x2 + x2 x3 .
Exercitiul 2. Utilizand metoda lui Jacobi, sa se determine forma canonica a formelor
patratice de mai jos, precum si matricea cu care se obtine aceasta:
a) h : R3 R, h(x) = x21 + 7x22 + x23 8x1 x2 16x1 x3 8x2 x3 .
b) h : R3 R, h(x) = x21 + 8x22 + x23 + 16x1 x2 + 4x1 x3 + 4x2 x3 .
c) h : R4 R, h(x) = x21 + x22 + 4x23 + 4x24 + 4x1 x3 + 2x1 x4 + 2x2 x3 + 2x2 x4 + 6x3 x4 .
Exercitiul 3. Folosind metoda transformarilor ortogonale (a valorilor proprii) sa se
reduca la forma canonica formele patratice de mai jos, indicand matricea ortogonala
cu care se obtine aceasta .
a) h : R3 R, h(x) = 3x21 + 6x22 + 3x23 4x1 x2 8x1 x3 4x2 x3 .
b) h : R4 R, h(x) = 2x1 x2 6x1 x3 6x2 x4 + 2x3 x4 .
c) h : R3 R, h(x) = x22 x23 + 4x1 x2 4x1 x3 .
d) h : R3 R, h(x) = x21 + x22 + x23 + x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 .
Sa se precizeze pentru fiecare din ele signatura si natura formei patratice.
Exercitiul 4. Se dau urmatoarele forme patratice:
a) h : R3 R, h(x) = 3x21 + 6x22 + 3x23 4x1 x2 8x1 x3 4x2 x3 ,
b) h : R3 R, h(x) = x21 + x22 5x23 + 6x1 x3 + 4x2 x3 ,
c) h : R3 R, h(x) = 2x1 x2 4x1 x3 4x2 x3 ,
d) h : R3 R, h(x) = 2x1 x2 + 4x1 x3 .
Sa se determine expresia canonica prin toate metodele cunoscute.
Sa se verifice legea de inertie a lui Sylvester.
Exercitiul 5. Se considera vectorii

u = 2 i 5 j +3 k ,
v = i + j k . Se cere:

a) unghiul dintre vectorii

u si
v;

b) naltimea corespunzatoare bazei

u a paralelogramului construit pe vectorii
u

si v .

Exercit
iul 6. Sedau vectorii
a = i + j + k, b = i j ,
c = i + j +2 k ,

unde i , j , k este o baza ortonormata pozitiv orientata. Sa se calculeze:

a) versorul vectorului
a;

SEMINARUL NR. 7-8-9

LINIARA

ALGEBRA

c , hh b ,
a,
c ii,
a ( b
c );
b) a , b , b

c) aria paralelogramului construit cu vectorii

a si b ;

d) volumul tetraedrului construit pe vectorii

a , b si
c;

e) naltimile paralelogramului construit pe vectorii a si

c;

f) naltimile paralelipipedului construit pe vectorii a , b si

c;

g) vectorul bisector al unghiului format de vectorii

a si
c.
Exercitiul 7. Sa se determine al patrulea varf al tetraedrului ABCD cu A(4, 2, 2),
B(3, 1, 1), C(4, 2, 0) stiind ca D Oz si ca volumul tetraedrului este egal cu 4. Sa se
determine lungimea naltimii coborate din D.

Exercitiul 8. Daca vectorii

a , b ,
c V3 sunt liniar independenti, sa se determine R astfel ncat vectorii

u =
a + b +
c,
v =
a + b +
c,
w =
a + b +
c
sa fie coplanari.
Exercitiul 9. Se dau punctele A(1, 2, 2), B(2, 5, 1), C(1, 6, 0), D(2, 3, 6). Se
cere:
a) sa se verifice daca patrulaterul ABCD este plan;
b) sa se calculeze aria figurilor determinate de aceste puncte.
Indicatie: a) se verifica coplanaritatea vectorilor AB, AC, AD.
Exercitiul 10. Sa se scrie ecuatia planului care trece prin origine si este perpendicular pe planele
(P ) : 2x y + 3z 1 = 0,
(Q) : x + 2y + z = 0.
Exercitiul 11. Fie planul (P ) : x y + 2z = 0 si punctul A(1, 0, 1). Se cere:
a) sa se determine coordonatele proiectiei punctului A pe planul (P );
b) sa se determine coordonatele proiectiei punctului A pe dreapta d(M1 , M2 ), unde
M1 (0, 2, 1) si M2 (2, 0, 1).
Indicatie: a) se scrie ecuatia dreptei care trece prin punctul A si este perpendiculara pe planul (P ); care va fi directia dreptei? b) se scrie ecuatia planului care trece
prin punctul A si este perpendicular pe dreapta d(M1 , M2 ); care va fi normala la
plan?

SEMINARUL NR. 7-8-9

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul
12. Fie dreapta
x y 3z + 2 = 0
(d) :
2x + y + 2z 3 = 0
si planul (P ) : x + y + z + 1 = 0. Se cere:
a) sa se scrie ecuatia planului ce contine dreapta (d) si e perpendicular pe planul
(P );
b) sa se scrie ecuatiile dreptei simetrice dreptei (d) fata de planul (P ).
Exercitiul 13. Se considera punctul M(2, 1, 3), dreapta (d) : x 2 = y = 2z + 1
si planul (P ) : x + 2y 3z + 4 = 0.
a) Sa se afle distantele de la punctul M la (P ) si la dreapta (d).
b) Sa se afle unghiul dintre dreapta si plan.
Exercitiul 14. Sa se determine conditia ca planele de ecuatii (P1 ) : x cy bz = 0
si respectiv (P2 ) : y az cx = 0, (P3 ) : z bx ay = 0 sa treaca prin aceeasi
dreapta.
Exercitiul 15. Sa se determine intersectia elipsei
3x2 + 8y 2 = 35 cu dreapta x + 2y 5 = 0.
Exercitiul 16. Sa se arate ca ecuatia
x2 + y 2 4x 4y + 9 = 0
reprezinta ecuatia unui cerc si sa se scrie ecuatiile tangentelor duse din origine la acest
cerc.
Exercitiul 17. Sa se determine ecuatiile tangentelor duse prin punctul M(3, 2) la
curba de ecuatie x2 + 4y 2 4 = 0.
Exercitiul 18. Ce valoare trebuie sa aiba pentru ca dreapta x y + = 0 sa fie
2
2
tangenta la curba x4 y9 + 1 = 0? Dupa determinarea lui sa se afle coordonatele
punctelor de contact al tangentei.
Exercitiul 19. Sa se determine punctele de intersectie al parabolei y 2 = 18x cu
dreapta 6x + y 6 = 0.
Exercitiul 20. Sa se traseze graficele conicelor:
a) x2 + 4y 2 8y = 0,
b) x2 4y 2 + 8y = 0,
c) 4x2 y 2 + 8x + 2y = 1,
d) 4x2 y 2 16x + 2y + 15 = 0,

SEMINARUL NR. 7-8-9

LINIARA

ALGEBRA

e) y 2 6x 2y = 0,
f) y 2 + 6x + 2y = 0,
g) x2 + 6x y = 0,
h) x2 + 4x + y + 4 = 0,
i) y 2 x 2y = 0,
j) y 2 + x + 2y + 2 = 0.
Exercitiul 21. Sa se stabileasca natura urmatoarelor conice si apoi sa se reprezinte
grafic:
a) 5x2 + 8xy + 5y 2 18x 18y + 9 = 0,
b) 7x2 8xy + y 2 6x 12y 9 = 0,
c) 3x2 6xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0,
d) 2x2 + 5xy + 2y 2 + 3x + 3y + 1 = 0,
e) x2 2xy + y 2 + 6x 6y + 5 = 0,
f) x2 + 4xy + y 2 + 4x + 4y 4 = 0,
g) xy + 2x+ y = 0,
h) 2x2 2 3xy + 9 = 0.
Exercitiul 22. Sa se reprezinte grafic urmatoarele domenii:
a) D = {(x, y)|x2 + y 2 2x};
2
b) D = {(x, y)|x2 + y 2 4, x2 + y4 1, x 0};
c) D = {(x, y)|x2 + y 2 2, x y 2 , x y 2 , y 0};
d) D = {(x, y)|x2 y 2 , x y, 0 y 1};
e) D = {(x, y)|y 2 x2 , y 2x + 3};
f) D = {(x, y)|x2 + (y 1)2 1, y x2 , x 0}.
Exercitiul 23. Sa se recunoasca urmatoarele curbe din plan:
x2 + y 2 2x + 2y = 0, y 2 9x2 = 0.
x2 y 2
2x2 + y 2 + 4y 2 = 0;
+
= 0,
49
9
x2
x2
1
y 2 = 0,
y = 0,
8
2
8
2
2
x + y 2y + 2 = 0, y 20x2 = 0.
Exercitiul 24. Sa se recunoasca suprafetele n spatiu:
x2 y 2 z 2
x2 y 2
+
+
1 = 0,

= z,
4
9
25
4
9
2
2
x
y

1 = 0,
x2 + y 2 = 2z,
4
9
x z + 2y + 3 = 0,
x2 + y 2 z 2 + 2z = 0,

 LINIARA

ALGEBRA

SEMINARUL NR. 7-8-9

x2 y 2 = 2z,
x2 y 2 + z 2 + 2y = 0,
2
2
2
x
y
z
x2 y 2

+
1 = 0,
+
= 2z,
4
9
25
4
9
x2 y 2 z 2
x2 y 2
z2
+
+
= 0,
+

1 = 0,
1
16
4
9
16 25
x2 y 2 z 2
y2
z2
+

1 = 0,

= 0,
1
16
4
16 25
2
2
2
2
x
y
y
z
+
2z = 0,

1 = 0,
1
16
16 25
x2 + y 2 = 2z,
x2 y 2 z 2 = 0,
2
2
2
y
z
y2
x
+
= 4 x2 ,

+ z 2 + 1 = 0.
9
16
9
16
EXERCIT
II SUPLIMENTARE
Exercitiul 25. Sa se demonstreze:

a ,
c i h
a, di
h

ha b, c di=

h b ,
ci hb, di

2 D

E2

.
a b =kak b a, b

Exercitiul 26. Fie ABCDEF un hexagon regulat avand lungimea laturii egala cu
1 si R un reper ortonormat cu originea n punctul C, R = (C, i, j), n care vectorul

i este coliniar si are acelasi sens cu BC, iar versorul j este coliniar si are acelasi sens

cu EC. Fie nca R un reper ortonormat cu originea n punctul F , R0 = (F, i0 , j 0 ), n

care versorul i0 este coliniar si are acelasi sens cu F A, iar versorul j este coliniar si

are acelasi sens cu DF . Sa se gaseasca:

a) rotatia si translatia care duc reperul R n reperul R0 ,
b) legatura dintre coordonatele unui punct n cele doua repere,
c) coordonatele punctelor A si B n cele doua repere.
Exercitiul 27. Fie cubul ABCDA0 B 0 C 0 D0 de latura 1. Consideram reperul R =

(A, i , j , k ) unde AB = i , AD = j , AA0 = k si reperul R = (C 0 , i0 , j 0 , k0 )

unde C 0 C = i0 , C 0 D0 = j0 , C 0 B 0 = k0 .

0
0

0
0
a) Sa se arate ca S = i , j , k si S = i , j , k sunt baze ortonormate.
b) Sa se determine matricea A de trecere de la baza S la Baza S 0 .
c) Sa se verifice ca matricea A este ortogonala.

SEMINARUL NR. 7-8-9

LINIARA

ALGEBRA

Exercitiul
28. Se dau punctele A(3, 1, 3), B(5, 1, 1), C(0, 4, 3), D(1, 2, 5), dreptele
x + 2y + 3z 1 = 0
,
(d1 ) :
2x y z 3 = 0
x4
(d2 ) : 1 = y+2
= z+1
,
0
3
x = 1 + 2t
y =t1
(d3 ) :

z = 1 + 3t
si planele (P) : 2x y z 2 = 0, (Q) : x + 2y + 2z + 1 = 0, (R) : x + 7y + 7z + =
0, R. Se cer:
a) ecuatiile carteziene, parametrice si ecuatia vectoriala a dreptelor determinate
de punctele A, B si respectiv A, C;
b) ecuatia carteziana si vectoriala a planului ce contine punctul C si este perpendiculara pe dreapta determinata de punctele A, B;
c) ecuatia carteziana a planului ce trece prin punctul C si este perpendicular pe
dreapta AB;
d) locul geometric al punctelor egal departate de Asi B;
e) ecuatia carteziana si vectoriala a planului ce contine punctul A si este paralel
cu dreptele (d1 ) si (d2 );
f) coordonatele simetricului punctului D fata de dreapta (d4 ) = (P) (Q);
g) coordonatele simetricului punctului D fata de planul (Q);
h) ecuatiile carteziene ale proiectiei ortogonale a dreptei (d2 ) pe planul (P);
i) ecuatiile carteziene ale simetricei dreptei (d2 ) fata de planul (P);
j) ecuatiile carteziene ale simetricului planului (P) fata de planul (Q);
k) distanta dintre planele obtinute la punctele b) si c);
l) distanta de la punctul D la planul (Q);
m) masura unghiului dintre dreptele AB si AC;
n) masura unghiului dintre planele (P) si (Q);
o) masura unghiului dintre drepta (d1 ) si planul (Q);
p) valoarea lui pentru care (P), (Q) si (R) se intersecteaza dupa o dreapta.

SEMINARUL NR. 10 CTI

1.1.

MATEMATICA

ANALIZA

1. S
IRURI NUMERICE
Definitia sirului. I. Se da expresia termenului general an .

n+1
, n 1.
n2

(1)n , n par,
Exemplul 2. an =
n2 , n impar.

Exemplul 1. an =

II. Se da o relatie de recurenta prin care un termen al sirului se exprima n functie

de k termeni anteriori, k 1. In acest caz trebuie precizati si primii k termeni ai
sirului.

Exemplul 3. an+1 = 1 + an , n 1, a1 = 2 (k = 1) ,
Exemplul 4. an+2 = a2n 3an+1 + 2, n 0, a0 = 1, a1 = 2 (k = 2) .
1.2.

Clasificarea sirurilor.

S
iruri monotone.
Definitia 1. Un sir (an )nN se numeste
a) cresc
ator daca an an+1 , pentru n N,
a0 a1 ... an an1 ...
b) strict cresc
ator daca an < an+1 , pentru n N,
a0 < a1 < ... < an < an1 < ...
c) descresc
ator daca an an+1 , pentru n N,
a0 a1 ... an an1 ...
d) strict cresc
ator daca an > an+1 , pentru n N,
a0 > a1 > ... > an > an1 > ...
Definitia 2. Un sir crescator sau descrescator se numeste sir monoton. Un sir strict
crescator sau strict descrescator se numeste strict monoton.
Procedee pentru demonstrarea monotoniei unui sir
I. Folosirea definitiei
n
,
n+1
presupunem an < an+1

Exemplul 5. an =

n
n+1

<

n+1
n+2

n (n + 2) < (n + 1)2 0 < 1, n 0.

II. Calculand diferenta an+1 an sau an an+1 si comparand-o cu zero.

SEMINARUL NR. 10 CTI

MATEMATICA

ANALIZA

Exercitiul 1. Sa se studieze
monotonia sirului

1
a
xn = 2 xn1 + xn1 , x0 > 0, a > 0.
III. Calculnd raportul

an
an+1
sau
si comparandu-l cu 1.
an
an+1

Exercitiul 2. xn =

n!
,
3n

Exercitiul 3. xn =

1 3 ... (2n 1)
,
2 4 ... (2n)

Exercitiul 4. xn =

2n
.
n2

IV. Inductia matematica

Exercitiul 5. an =

2 + an1 , n 2, a1 = 2.

V. Considerand sirul ca o restrictie la multimea N a unei functii.

Exemplul 6. an = n2 + n 3, n 1. Se considera functia f : R R, f (x) =
x2 +x3, functia este strict descrescatoare pe [1, ) sirul monoton descrescator.
S
iruri m
arginite.
arginit daca multimea termenilor sirului
Definitia 1. Un sir (an )nN se numeste m
este marginita.
Exemplul 7. an =

n
n
,0 <
< 1, n 0.
n+1
n+1

Daca (an )nN este monoton crescator atunci el este marginit inferior de primul
termen; daca (an )nN este monoton descrescator atunci este marginit superior de
primul termen.
Procedee pentru pentru demonstrarea m
arginirii unui sir
I. Prin majorarea sau minorare

SEMINARUL NR. 10 CTI

MATEMATICA

ANALIZA

1
1
1
Exemplul 8. an = 1 + + + ... + , n 0.
1! 2!
n!
1
1
1
> 2,
an = 1 + + + ... +
1! 2!
n!
1
1
1
1
k! > k (k 1)
<
=

k! k (k 1)
k1 k
1
1
1
1
1
1
1
<1+ +
+
+ ... +
=
an = 1 + + + ... +
1! 2! n!
1! 2 1 3 2 n (n 1)
1 1
1
1 1
1
1
1

+ ... +

= 3 < 3,
=1+ +
1!
1 2
2 3
n1 n
n
2 < an < 3.
Exercitiul 6. an = 1 +
Exercitiul 7. bn =

1
1
1
+ 2 + ... + 2 , n 1.
2
2
3
n

1
1
1
1
+
+
+
...
+
, n 1.
12 12 + 22 12 + 22 + 32
12 + 22 + ... + n2

II. Folosind monotonia sirului.

Exemplul
9. an = 2 + an1 , n 2, a1 = 2. Din exemplu 5 avem an < an+1

an < 2 + an a2n an 2 < 0 an (1, 2) , an > 0 an (0, 2) .

a
1
, x0 > 0, a > 0.
Exercitiul 8. xn = 2 xn1 +
xn1
III. Folosind inductia matematica

an
2 , n 1, a1 = 2. Evident an > 0, a1 = 2 < 2.
Exemplul 10. an+1 =
an 2
Presupunem an < 2 an+1 =
2
<
2 = 2 0 < an < 2.
IV. Considerand sirul ca o restrictie la multimea N a unei functii.

Exemplul 11. an = sin 2

, n 0. Se considera functia f : R [1, 1] , f (x) =
n +1

sin 2
.
x +1

SEMINARUL NR. 10 CTI

MATEMATICA

ANALIZA

Siruri convergente.
Definitia 2. Un sir de numere (an )nN are limita a R daca n orice vecinatate a
lui a se afla toti termenii sirului cu exceptia unui numar finit de termeni ai lui, adica
(an )nN are limita a daca V V(a), nV N : n nV an V .
Definitia 3. Un sir de numere (an )nN se numeste convergent daca are limita n
R. Daca sirul nu are limita sau are limita dar aceasta este sau atunci spunem
ca sirul este divergent.
Studiul convergentei sirurilor
Teorema de caracterizare a sirurilor convergente
Teorema 1. (Teorema de caracterizare a sirurilor convergente) Sirul de numere (an )nN se numeste convergent la a R daca si numai daca
> 0, n N astfel ncat n n |an a| < .

Exercitiul 9. Sa se atate ca sirul an = sin n 2 nu converge la 1.
Exercitiul 10. Sa se calculeze
1 + 2 + .. + n
a) lim
,
n
n2
Ck
b) lim kn .
n n
22 + 42 + .. + (2n)2
c) lim
.
n 12 + 32 + .. + (2n 1)2

I. Criteriul lui Weiersrass de convergenta: Orice sir monoton si marginit este

convergent.
Exemplul 12. Sa se studieze convergenta sirului an =

5
4

77

9
10

...

5+2(n1)
.
4+3(n1)

Rezolvare. Vom studia monotonia si marginirea. Pentru monotonie consideram

9
9
9
an an1 = 54 77 10
... 5+2(n1)
54 77 10
... 5+2(n2)
= 54 77 10
...
4+3(n1)
4+3(n2)

5+2(n2) 5+2(n1)
9
1 = 54 77 10
... 5+2(n2)
2n .
4+3(n2) 4+3(n1)
4+3(n2) 4+3(n2)
Pentru n > 2, an an1 < 0, deci sirul este monoton descrescator.
Deoarece sirul este marginit inferior de 0 rezulta ca este convergent.
Pentru a calcula limita sa determinam o relatie ntre an si an+1 .
9
an+1 = 54 77 10
... 5+2(n1)
5+2n = an 5+2n
. Trecand la limita si tinand seama
4+3(n1) 4+3n
4+3n
ca lim an = lim an+1 = a, obtinem
n

a = 23 a a = 0, deci lim an = 0.
n

 MATEMATICA

ANALIZA

SEMINARUL NR. 10 CTI

Exemplul 13. Se considera sirul an =

1
, n N , k N . Atunci lim an = 0.
n
nk

1
1
1
Rezolvare. Deoarece nk > n, n N , k N 0 < k < si lim
=0
n
n
n
n
1
lim k = 0.
n n
Exercitiul 11. Sa se studieze convergenta sirurilor
n
a) an = n ,
2 n
n
b) an =
, n 1,
(n!)2
2n
c) an = , n 1,
n!

x2
d) x1 = (0 < 1) , xn = + n1 , n 2.
2
2
2
1

e) an = sin(n!), n N .
n
II: Criteriul majorarii: Daca (an )nN si (bn )nN doua siruri, bn 0, |an a|
bn , n n0 , exista lim bn si lim bn = 0 atunci lim an = a.
n

Exercitiul 12. Aratati ca urmatoarele siruri au limita 0:

1
a) an =
, n 1,
1 + 2nn
(1)
b) an =
, n 1,
2n + 1

c) an = sin , n 1, R,
n
1 3
2n 1
d) an = ...
, n 1.
2 4
2n

2k
2k 1
1

<
.
Indicatie an < 2n+1
2k
2k + 1
III. Inmultire cu conjugatul
Exercitiul
13.
Sa se calculeze
limitele
a) an = n n + 1 n ,

+ 1 3 n,
b) an = 3 n

q
q

2
2
3
3
c) an = 3 n
(n + 1) (n 1) .

 MATEMATICA

ANALIZA

SEMINARUL NR. 10 CTI

IV. Criteriul sirurilor intercalate: Daca an xn bn pentru n n1 , exista lim bn

n
si si daca lim an = lim bn = a atunci lim xn = a.
n

Exercitiul 14. lim

n3/2

1
(n + 1)3/2

1
(n + 2)3/2

+ ... +

1
(2n 1)3/2

1
1
1
1
+
+
+ ... +
Exercitiul 15. lim
2
2
2
n (2n)
(2n + 1)
(2n + 2)
(3n 1)2

Exercitiul 16. lim n 6n + 7n = 7

= 0.

= 0.

Exercitiul 17. lim

n
3n + 6n + 9n = 9.

Exercitiul 18. lim

+
+ ... +n
2
2
2
n +1
n +2
n +n

Exercitiul 19. lim sin2

n

cos
Exercitiul 20. lim

= 1.

+ sin2
+ ... + sin2
n+1
n+2
n+n

= 0.

+ cos
+ ... + cos
n
n+1
2n = 1.
n+1

De retinut inegalitatea n min xi x1 + x2 + .. + xn n max xi .

i=1,2,..,n

i=1,..,n

IV. Teorema cleste: Daca a1 a2 ... an ... bn ... b1 , exista

lim (bn an ) si lim (bn an ) = 0, atunci exista lim bn , lim an si lim bn = lim an .

Exercitiul 21. Se definesc sirurile

1
1
1
xn = 1 + + + ... + 2 n + 1,
n
2
3

1
1
1
yn = 1 + + + ... + 2 n.
n
2
3
Demonstrati ca cele doua siruri sunt monotone, marginite si au aceeasi limita care
apartine intervalului (2, 1) .
Exercitiul 22. Se definesc sirurile a0 , b0 R, a0 < b0 si
an1 + bn1
an1 + 2bn1
an =
, bn =
.
2
3
Sa se arate ca cele doua siruri sunt convergente si au aceeasi limita.

SEMINARUL NR. 10 CTI

MATEMATICA

ANALIZA

Rezolvare (schematica). Observam ca putem scrie

1 1
1 1 2

1 1 n

an1
an2
a0
an
2
2
2
2
2
2
=
= 1 2
= ... =
1
1
2
2
b0
3
3
3 3 3 3 bn2
bn1
1
b1n 1 3 3
1 1
0
5
2
2
6
5
=
2
1
2
2
3

0
1
1
n 5 3 5 3
1
31 31 n 3
1 1
0
5
2
2
6
5
=
2
1
2
2
3
1
0 1
5 3 5 3 3 1 n 2 3 3 1 n
31 31 n 3
1 n
1 1
5
+ 5 5 5 6
0
2
2
5
5 6 n
6
=
=
1
2
2
3
2
2 1
2 1 n
2

1
0
1

+3
3
3
3 1 n3 2 3 3 1 n 5 5 35 1 n5 6 2 5 6 3 1 5n 3
an
a0
a0 5 6 + 5 b0 5 6 5
+ 5 5 5 6
5 6 n
=
=
n
n
2 1
3
2 1 n
2
bn
b0
5 6
+5
b0 25 16 + 35 a0 25 16 25
5
5 6
n

an = a0 35 16 + 25 b0 35 16 35
n
n
bn = b0 25 16 + 35 a0 25 16 25

n
n
lim an = lim a0 35 16 + 25 b0 35 16 35 = 25 a0 + 35 b0
n
n

n
lim bn = lim b0 25 16 + 35 a0 25 16 25 = 25 a0 + 35 b0
n
n
V. Teorema Cesaro-Stolz
Teorema 2. Fie (an )nN si (bn )nN doua siruri de numere reale cu proprietatile:
1. (bn )nN este strict monoton si nemarginit,
an+1 an
= A.
2. exista lim
n bn+1 bn
an
Atunci exista lim
= A.
n bn

1 + 2 + 3 3 + ... + n n
= 1,
Exercitiul 23. lim
n
n
1
1
1
1 + + + ... +
n
2
3
= 2.
Exercitiul 24. lim
n
n

1
1
1
1
+
+ ... +
= 0.
Exercitiul 25. lim
n n
ln 2 ln 3
ln n
ln n
, k N.
n nk

Exercitiul 26. lim

1+
Exercitiul 27. lim

1 1
1
+ + ... +
2 3
n = 1.
ln n

 MATEMATICA

ANALIZA

SEMINARUL NR. 10 CTI

1k + 2k + ... + nk
1
=
.
k+1
n
n
k+1

Exercitiul 28. lim

VI. Cosecinte Teorema Cesaro-Stolz

Consecinta 1. Daca sirul (an )nN converge spre a, atunci sirul (Sn )nN unde
a1 + a2 + ... + an
Sn =
,
n
converge catre aceeasi limita a.
Demonstratie. Aplicam criteriul Cesaro-Stolz sirurilor (Sn )nN si (n) ,
Sn+1 Sn
an
= lim
= a.
lim
n n + 1 n
n 1
Consecinta 2. Daca sirul de numere pozitive (an )nN converge spre a, atunci sirul

a1 , a1 a2 , ..., n a1 a2 ...an tinde de asemenea catre a.

ln a1 + ln a2 + ... + ln an

n a a ...a =
1 2
n
n
Aplicam criteriul Cesaro-Stolz sirurilor (ln an )nN si (n) ,
ln a1 + ... + ln an + ln an+1 (ln a1 + ... + ln an )
ln an+1
= lim
= ln a de unlim
n
n
n+1n
1
de rezulta concluzia.

an+1
Consecinta 3. Daca sirul de numere
, converge spre a, an > 0, atunci
an nN

si lim n an = a.
Demonstratie. Consideram sirul ln

Demonstratie. Scriem n an =
b1 =

r
n

a1 a2
an

. Aplicand consecinta 2 sirului

1 a1
an1

a1
an
, ..., bn =
obtinem rezultatul.
1
an1

Exemplul 14. Sa se calculeze lim xn , daca xn =

n

un
, u > 0.
n

Notam an = un , bn = n. Sirul (bn )nN satisface conditiile criteriului lui CesaroStolz, deci
an+1 an
un+1 un
lim
= (u 1) lim un ,
= lim
n bn+1 bn
n n + 1 n
n
rezulta

0, daca u 1,
.
lim an =
, daca u > 1.
n

 MATEMATICA

ANALIZA

SEMINARUL NR. 10 CTI

n
n!
.
Exercitiul 29. Sa se calculeze lim an , daca an =
n
n
r
n!
n!
Rezolvare. Observam ca an = n n . Daca notam bn = n , atunci
n
n
bn+1
nn
(n + 1)! nn
=
=

.
bn
(n + 1)n+1 n!
(n + 1)n
Deci
bn+1
nn
1
1
.
= lim
= lim
=
lim
1
n
n bn
n (n + 1)
n (1 + )n
e
n

bn+1
1
Conform Consecintei 3 deducem ca lim an = lim n bn = lim
= .
n
n
n bn
e

Exercitiul 30. Sa se calculeze lim xn , daca xn = n n.

n

Rezolvare. Daca notam bn = n, atunci

bn+1
n+1
=
.
bn
n
Deci
bn+1
n+1
= 1.
= lim
lim
n bn
n
n

bn+1
n
bn = lim
= 1.
n
n bn

Conform Consecintei 3 deducem ca lim xn = lim

n

Exercitiul31. Sa se calculeze:
a) lim n ln n
n s
(n!)2
n
b) lim
,
n
(2n)!8n

c) lim n ln 2 ln 3 ... ln n = ,
n q
d) lim n cos 1 cos 12 ... cos n1 = 1,
n
q
e) lim lim n sin 1 sin 12 ... sin n1 = 0.
n n

2. S
iruri clasice
k
a0 n + a1 nk1 + ... + ak
, a0 =
6 0, b0 6= 0, k, p R+ ,
Exemplul 15. Fie sirul an =
b0 np + b1 np1 + ... + bp
b0 np + b1 np1 + ... + bp 6= 0.

a0

,
daca k = p,

b0
0,
daca p > k,
Sa se arate ca lim an =
n

a
0

sgn , daca p < k.

b0

SEMINARUL NR. 10 CTI

MATEMATICA

ANALIZA

Exemplul 16.
Sa se arate ca
0, |a| < 1,

1, a = 1,
lim an =
, a > 1,
n

@, a 1.

n + n
Exemplul 17. Sa se calculeze lim n+1
, > 0, > 0.
n
+ n+1
r
2 5n + 3 6n
Exemplul 18. Sa se calculeze lim
.
n
5 3n + 6n+1
Siruri cu limita e :

1
Exercitiul 32. an = 1 +
% e,
n
n+1

1
& e,
an = 1 +
n
1
1
1
yn = 1 + + + ... +
% e.
1! 2!
n!

nn

Exercitiul 33. lim

n2 + 2n + 4 n2 + 1
.
n

Siruri cu limita C.

1 1
1
Exercitiul 34. lim 1 + + + ... + ln n = C =constanta lui Euler
n
2 3
n
1
1 1
Rezolvare. Fie an = 1 + + + ... + ln n.
2 3
n
Monotonia.

n Folosim rezultatele
1
1+
% e,
n
n+1

1
& e,
1+
n
n
n+1

1
1
<e< 1+

deci 1 +
n
n

1
1
n ln 1 +
< 1 < (n + 1) ln 1 +

n
n
1
1
< ln(n + 1) ln n <
n+1
n

10

 MATEMATICA

ANALIZA

SEMINARUL NR. 10 CTI

n
X

11

X
X1
1
(ln(k + 1) ln k) <
<

k
+
1
k
k=1
k=1
k=1
n
n
X
X
1
1
< ln(n + 1) <

k
+
1
k
k=1
k=1
1
1
ln(n + 1) + ln n =
(ln(n + 1) ln n) < 0
an+1 an =
n+1
n+1
an &
Marginirea.
n
X
1
0 < ln(n + 1) ln n <
ln n = an < 1.
k
k=1
Rezulta sirul este convergent. Notam lim an = C (0, 1) . C =consanta lui
n
Euler.
n

1+
Exercitiul 35. lim

1
1 1
+ + ... +
2 3
n = 1.
ln n

1
1
1
1
+
+
+ ... +
= ln 2.
Exercitiul 36. lim
n n + 1
n+2 n+3
n+n

1
1
1
1
1
1
1
1
Indicatie.
+
+
+...+
= 1 + + ... + +
+ ... +
ln 2n
n + 1 n + 2 n + 3
n+n
2
n n+1
n+n

1
1 1
1 + + + ... + ln n + ln 2
2 3
n

1
1
1
1
Exercitiul 37. lim
+
+
+ ... +
= ln k.
n n + 1
n+2 n+3
kn
Indicatie.

1
1
1
1
1
1 1
1
1
+
+
+...+
= 1 + + ... +
ln kn 1 + + + ... + ln n +
n+1 n+2 n+3
kn
2
kn
2 3
n
ln k.
2.1.

EXERCIT
II SUPLIMENTARE.

n
n+1

1
1
Exercitiul 38. Sa se arate ca sirurile an = 1 +
si bn = 1 +
sunt
n
n
descrescator respectiv crescator si au aceeasi limita.

SEMINARUL NR. 10 CTI

MATEMATICA

ANALIZA

12

n
1
este crescator. Aplicam inegalitatea
Rezolvare. Demonstram ca an = 1 +
n
mediilor
x1 + x2 + ... + xn+1

n+1 x1 x2 ...xn+1
n+1
1
pentru numerele x1 = 1, x2 = x3 = ... = xn+1 = 1 +
n

1
1
s

1+ 1+
+ ... + 1 +
1
1
n
n
n+1

... 1 +

1 1+
n+1
n
n
s
s
n
n
1+n+1
1
1
1
n+1
n+1
1+
1+

1+

n+1
n
n+1
n

n+1
n
1
1
1+
an+1 an .
1+
n+1
n
n+1

1
este monoton descrescator.
Demonstram ca sirul bn = 1 +
n

n+2
n+2
1
n+2
1+
bn+1
n+1
n+1
=
n+1 =
n+1 =
bn
1
n+1
1+
n
n

n+1
n+2
n+1

n (n + 2)
n+2
n+2
n+1

=
=
n+1 =
n+1
n+1
(n + 1)2
n+1
n
n+2
1
1
n+2

=
!n+1 =
n+1
2
n+1
n+1
1
(n + 1)
1+
n (n + 2)
n (n + 2)

Folosim inegalitatea lui Bernoulli (1 + x)n 1 + nx, n N, x 1,

n+1
1
1
1+

1 + (n + 1)
n (n + 2)
n (n + 2)
n
1
(n + 2)2
n3 + 4n2 + 4n
bn+1
n+2
=

=
<

1
bn
n+1
n + 1 n2 + 3n + 1
n3 + 4n2 + 4n + 1
1 + (n + 1)
n (n + 2)
1
bn+1 bn .

SEMINARUL NR. 10 CTI

MATEMATICA

ANALIZA

13

n
n

1
1
1
1+
1+
= bn ,
Dar an = 1 +
n
n
n
a1 a2 ... an .... bn .... b2 b1 .
Rezulta ca sirurile (an ) si (bn ) sunt convergente si lim an = a, lim bn = b.
n
n

n+1
n !
1
1
Calculam lim (bn an ) = lim
1+
=
1+
n
n
n
n

n
n
1
1
1
1
= lim
1+
= lim 1 +
lim = a 0 = 0
n
n
n
n
n n n
def
lim (bn an ) = 0 a = b = e.
n

n
n+1
1
1
Rezulta ca e = sup 1 +
= inf 1 +

n
n
n
n

n
n+1

1
1
1
1
<e< 1+
n ln 1 +
< 1 < (n + 1) ln 1 +

1+
n
n
n
n

1
1
1
< ln 1 +
< .
n+1
n
n

(1)

1
1 1
Exercitiul 39. a) Sa se demonstreze ca sirul an = 1 + + + ... + ln (n + 1)
2 3
n
este crescator.
1 1
1
b) Sa se demonstreze ca sirul bn = 1 + + + ... + ln n este descrescator.
2 3
n
c) Sa se demonstreze ca sirurile de la punctele a) si b) sunt convergente si tind
catre aceeasi limita.
Rezolvare. a) Monotonia

1
1 1
1
1 1
ln (n + 2) 1 + + + ... + ln (n + 1) =
an+1 an = = 1+ + +...+
2 3
n+1
2
3
n

(1)
1
1
1
1
1
ln (n + 2) + ln (n + 1) =
ln 1 +

=0
=
>
n+1
n+1
n+1
n+1 n+1
(an ) % .
b) Monotonia

1
1 1
1
1 1
ln (n + 1) 1 + + + ... + ln n =
bn+1 bn = 1 + + + ... +
2 3
n+1
2 3
n

1
1 (1) 1
1
1
ln (n + 1) + ln n =
ln 1 +

= 0 (bn ) & .
<
=
n+1
n+1
n
n+1 n+1
c) Demonstram ca sunt siruri intercalate care tind la aceeasi limita.

 MATEMATICA

ANALIZA

SEMINARUL NR. 10 CTI

14

1
1
1 1
1
1
an bn = 1 + + + ... + ln (n + 1) 1 + + + ... + ln n =
2
3
n
2 3
n
ln n ln (n + 1) < 0 an < bn
a1 < a2 < ..... < an < ... < bn < .... < b2 < b1 ,
n
lim (an bn ) = lim ln
= 0 lim an = lim bn = C = 0.577...
n
n
n
n
n+1
Exercitiul
s 40.rSa se studieze convergenta sirului
q
p

3
xn = 2 + 3 + 4 4 + 5 ... + n n, n 2.
Rezolvare. Monotonia.
p

n
n< n n+

n + 1 xn =

n+1

xn+1 (xn ) % .
Marginirea.

x2 = 2 < xn .

2+

v
s
u
r
q
u
q
p
p
3

t
4
5
4
5
n
3 + 4 + ... + n < xn = 2 + 3 + 4 + ... + n

r
3

n (n + 1)
+ .... n + 2, n 2 2 n n + 2
2

n
n+22
v
s
s
s
u
r
r
r
q
q
q
u
p
p

3
3
4
3
t
4
5
4
n
5
n
xn = 2 + 3 + 4 + ... + n < 2 + 3 + 4 + ... + n + 2 2 + 3 + 4 + 5 ...
p

... 2 + 3 3 + 2 2 + 2 = 2 2 < xn 2 (xn ) convergent.

2n = (1 + 1)n = 1 + n +

Exercitiul 41. Sa se studieze convergenta sirului

xn = xn1 (2 xn1 ) , x0 (0, 1) .

Rezolvare. Se demonstreaza prin inductie ca xn (0, 1) si ca este monoton

crecator. Se trece la limita n relkatia de recurenta si rezulta ca lim xn = 1.
n

Exercitiul 42. Sa se studieze convergenta sirului

n
X
k2 + 2k
xn =
log 1
.
2
(k + 1)2
k=1

SEMINARUL NR. 11

Definitia 1. Un sir (an )nN

MATEMATICA

ANALIZA

1. S
IRURI CAUCHY
se numeste sir Cauchy sau sir fundamental daca

> 0, n N astfel ncat n, m n , |am an | < ,

(1)

sau, ntr-o formulare echivalenta,

> 0, n N astfel ncat n n si p N, |an+p an | < .

(2)

Un sir (an )nN se numeste sir Cauchy sau sir fundamental daca
> 0, n N astfel ncat n, m n , |am an | < ,

(3)

sau, ntr-o formulare echivalenta,

> 0, n N astfel ncat n n si p N, |an+p an | < .

(4)

Teorema 1. (Criteriul general al lui Cauchy) Un sir (an )nN este convergent
daca si numai daca este sir Cauchy.
Exercitiul 1. Sa se deduca n doua moduri, dintre care unul dupa definitie, ca sirul
xn = n12 , n N , este sir Cauchy.
Rezolvare. Metoda 1 conform definitiei sirurilor Cauchy.
> 0, n N
astfel ncat n n si 2p N,|xn+p xn | < ,
1
2np+p
1
1
1
1
1
|xn+p xn | = (n+p)
+ 1.
2 n2 = n2 (n+p)2 < n2 < n n =

Metoda 2. lim xn = 0 si orice sir convergent este sir Cauchy.

n

Exercitiul 2. Sa se arate ca sirul xn = 1 + 12 + 13 + ... + 1n nu este sir Cauchy, nu

este convergent n R si are limita n R.
1
Indicatie. Se arata ca nu este sir Cauchy aratand ca |x2n xn | = n+1
+...+ 12n >
1
1
1
1
n
+ ... + 2n
> n+n
+ ... + 2n
= 2n
= 12 , deci nu este convergent n R.
n+1
Sirul este monoton crescator, deci sup xn R si lim xn = sup xn = .
n

Exercitiul 3. Sa se studieze daca urmatoarele siruri sunt siruri Cauchy.

n
P
1
, n N;
a) xn =
k!
b) xn =

k=0
n
P

k=0

ak , n 1, n N unde a R, |a| < 1;

SEMINARUL NR. 11

c) xn =
d) xn =
e) xn =
f) xn =
g) xn =

n
P

sin k
, n
ak

k=1
n
P

2k (2k +1)

k=1
n
P
k=1
n
P

k=1
n
P

k=1

1, n N unde a R, a > 1;

cos k
, n
k(k+1)
sin(2k )

MATEMATICA

ANALIZA

1, n N;

, n 1, n N ;

1
, n
2k (k+1)(k+2)
2k
, n
3k k2

1, n N;

1, n N.

2. SERII NUMERICE
Exercitiul 4. Sa se calculeze termenul general al sirului sumelor partiale si sa se
calculeze sumanurmatoarelor serii de numere reale:
+
+
P (1)
P
1
;
;
b)
a)
2
3n
n=0
n=1 16n 8n 3
+
+
P
P
1
1
,
d)
,
c)
n=1 (2n 1)(2n + 1)(2n + 3)
n=1 n(n + 1)(n + 2)
+
+
P
P
1
1
;
f)
ln(1 2 );
e)
2
n
n=1 4n
1
n=2
+
P 2n + 1 2n 1

;
g)
4n2 1
n=1

Exercitiul 5. Sa se studieze natura urmatoarelor serii de numere reale folosind criteriul comparatiei:
a)

+
P

arcsin

n=2
+
P

2n
;
4n2 1

an

,a > 0
n
n!
n=1
+
P n+2
,
e)
3
n=1 n + n + 1
+
P 1
, a > 0.
g)
n
n=1 3 + a
c)

+
P

1
,
2n
n=1
+
P sin2 (an)
,
d)
n2
n=1
+
P n+2
f)
.
2
n=1 n + n + 1
b)

Exercitiul 6. Sa se studieze natura urmatoarelor serii de numere reale folosind criteriul raportului sau Raabe-Duhamel:
a)

+
P

n=0

n
,a
an

> 0,

SEMINARUL NR. 11

b)

+
P

MATEMATICA

ANALIZA

aln n , a > 0,

n=1

Rezolvare.
an = aln n > 0, n N.
0, 0 < a < 1
1, a = 1
.. Deci pentru a 1 seria este divergenta. Pentru
lim an =
n

, a > 1
an+1
aln(n+1)
0 a < 1 aplicam criteriul raportului, lim
= lim
= lim aln(n+1)ln n =
n an
n aln n
n
ln n+1
lim a n = 1. Acest criteriu nu ne furnizeaza informatii asupra naturii seriei.
n

ln n
n
Aplicam criteriul radacinii lim aln n = lim a n = 1, Acest criteriu nu ne
n
n
furnizeaza informatii asupra naturii seriei.
Aplicam criteriul lui Raabe-Duhamel,
n

ln nln(n+1)

n
aln n+1 1
n
ln n+1
=
1 = lim n a
1 = lim
n ln
lim n a
n
n
n
n
ln n+1
n+1
= ln a ln e1 = ln a
1
1
Daca ln a > 1 ln a < 1 a < seria este convergenta, 0 < a <
e
e

1
1
Daca ln a < 1 ln a > 1 a > a
, 1 seria este divergenta.
e
e
+
P 1
1
1
este divergenta.
Pentru a = an = e ln n = , seria
n
e
n
n=1
+
P n(n + 1)
2 + (1)n
, a > 0;
c) n+(1)n , n N; d)
n
2
n=0 (a)
+
+
P
P
1
;
f)
ln(1 + an ), a 0.
e)
n
(1) + n
n=1 n
n=1

0, 0 a < 1
n
1, a = 1
Rezolvare. an = ln(1 + a ), lim an =
. Deci pentru a 1 seria
n

, a > 1
este divergenta conform conditiei necesare de convergenta a seriilor. Pentru 0 a < 1
an+1
ln(1 + an+1 )
aplicam criteriul raportului, lim
= lim
=
n an
n ln(1 + an )
an+1
ln(1 + an+1 )
an
= a.
= lim
n
an+1
ln(1 + an ) an
Exercitiul 7. Sa se studieze natura urmatoarelor serii de numere reale folosind criteriul radacinii sau Raabe-Duhamel:
2
2

+
+
P n2 5n + 1 n
P n+a n
;
b)
, a 6= b, a, b R+ .
a)
2
n+b
n=1 n 4n + 2
n=1

 MATEMATICA

ANALIZA

SEMINARUL NR. 11

n
1
n arcsin
;
c)
n
n=1
+
P n+ 1
a n , a 0;
e)
+
P

d)

+
P

ln

n=1

2n + 1
n

n=1

Exercitiul 8. Sa se stabileasca natura seriilor alternante:

n+1
+
P
(1)n1 n
n+1 (n + 1)
a)
,
b)
(1)
,
2n
nn+2
n=1
n=1
+
P (1)n1 n
,
c)
n=1 4n + 5

X
arctg n1
(1)n
d)
1 ,
cos
n
n=1
+
P

Rezolvare. Aplicam criteriul lui Leibniz. Demonstram ca sirul an =

arctg n1
este
cos n1

monoton descrescator si convergent la zero.

1

1
1
1
1
1
< arctg
< arctg ,
0 < 1 0 < arctg ,
n
n
4 n+1
n
n+1
n
1
1
arctg
arctg n
1
1
1
1
n+1
cos
<

<
an+1 < an ,
> cos
1
1
1
n+1
n
cos n+1
cos n1
cos
cos
n+1
n

1
X
arctg n
arctg n1
n
= 0 seria
(1)
este convergenta.
lim an = lim
n
n cos 1
cos n1
n
n=1
i
+
P h (1)n
(1)n
;
+
arctg
e)
n2
n
n=1

Rezolvare. Seria se poate scrie ca suma a doua serii si studiem convergenta fiecarei
serii n parte
+
i +
+
P h (1)n
P (1)n X
(1)n
(1)n
.
=
+
arctg
+
arctg
2
n
n
n2
n
n=1
n=1
n=1
+
P (1)n
. Este o serie armonica alternanta si este convergenta
Consideram seria
n2
n=1

conform crtiteriului lui Leibniz.

+
P
(1)n
Consideram seria
.
arctg
n
n=1

Functia arctg este o functie impara, deci arctg

(1)n
1
= (1)n arctg . Seria
n
n

+
X
(1)n
1
arctg
(1)n arctg , serie alternanta si satisface criteriul lui
devine
=
n
n
n=1
n=1
+
P

SEMINARUL NR. 11

MATEMATICA

ANALIZA

1
este monoton descrescaror convergent la zero).
Leibniz ( arctg
n nN
Exercitiul 9. Sa se studieze daca seriile de mai jos sunt absolut convergente, semiconvergente sau divergente:
+
P (1)n1 3n
(1)n+1

,
b)
a)
n ,
n
n=1
n=1 (2n 1)

n
+
+
P n
P sin nx
1
1+
,
d)
.
c)
n
5n
n=1
n=1
+
P

Exercitiul 10. (suplimentar)Sa se studieze convergenta seriilor:

+
+
P 1
P 1
1

a)
sin ,
b)
(ln n < n),
n
n
ln n
n=1 n
n=2
+
+
P n!
P n!
,
d)
,
c)
n
n 2
n=1 n
n=1 2 n
+
+
P
P n
n
(1)n n
f)
, > 0,
e)
n
2
n=1
n=1 2
+
+
P an
P an

,
h)
g)
.
n
n!
n=1 n
n=1

 MATEMATICA

ANALIZA

SEMINARUL NR. 12

1. Serii de puteri
Exercitiul 1. Sa se determine multimea de convergenta si suma, daca este posibil,
pentru urmatoarele serii de puteri:
a)

+
P

2n n
x , x R;
n=1 n

2n
, n N,
n
|an |
2n n + 1
R = lim
= lim
=
n |an+1 |
n n 2n+1

Rezolvare. Notam an =

calculam raza de convergenta a seriei

1
.
2

1 1
si diverRezulta ca seria de puteri este absolut convergenta pentru x ,
2 2

1
1

, .
genta pentru x ,
2
2
+
+
X
P 2n (1)n
1
(1)n
care este semiconverPentru x = obtinem seria
=
2
2n
n
n=1 n
n=1
genta.
+
+
X
P 2n 1
1
1
Pentru x = obtinem seria
care este divergenta.
=
n
2
n
n=1 n 2
n=1

1 1
Concluzie: seria de puteri este absolut convergenta pentru x ,
, diver2
2

1
1
1
, si semiconvergenta pentru x = .
genta pentru x ,
2
2
2
+
P 1 n
x , x R;
b)
2
n=1 n
1
Rezolvare. Notam an = 2 , n N, calculam raza de convergenta a seriei
n
|an |
(n + 1)2
= lim
= 1.
R = lim
n |an+1 |
n
n2
Rezulta ca seria de puteri este absolut convergenta pentru x (1, 1) si divergenta
pentru x (, 1) (1, ) .
+
P 1
Pentru |x| = 1 obtinem seria
care este convergenta.
2
n=1 n
Concluzie: seria de puteri este absolut convergenta pentru x [1, 1] , divergenta
pentru x (, 1) (1, ) .
+
P n! n
c)
x ;
n
n=1 3

SEMINARUL NR. 12

d)

+
P

MATEMATICA

ANALIZA

an xn , a > 0;

n=1

p
n
n2
n |an | = an2 = an .
Rezolvare. Notam an = ap
Pentru 0 < a < 1 lim n |an | = 0 R =
n
p
n
Pentru a > 1 lim |an | = R = 0
n

Pentru a = 1 R = 1 seria geometrica convergenta pentru x (1, 1) .

+
P 2n+1
(x + 1)n , x R;
e)
n=1 n
2n+1
, n N, calculam raza de convergenta a seriei
Rezolvare. Notam an =
n
1
|an |
2n+1 n + 1
R = lim
= lim
= .
n+2
n |an+1 |
n n
2
2

3 1
si
Rezulta ca seria de puteri este absolut convergenta pentru x ,
2 2

1
3
, .
divergenta pentru x ,
2
2
+
n+1
+
P2
(1)n
3
1 X (1)n
care este semiconPentru x = obtinem seria
=
2
2n
2 n=1 n
n=1 n
vergenta.
+
+
P 2n+1 1
1X1
1
care este divergenta.
=
Pentru x = obtinem seria
n
2
2 n=1 n
n=1 n 2

3 1
Concluzie: seria de puteri este absolut convergenta pentru x ,
, di2
2

1
3
3
, si semiconvergenta pentru x = .
vergenta pentru x ,
2
2
2
+
P 1
(x 2)n , x R;
f)
2
n
n=1

X
(x 1)n
;
g)
ln
(n
+
1)
n=1

X
n+1 n

h)
x ;
1
+
2n
n=1

X
n!xn ;
i)
n=1

j)

X
n=1

n+1
n

n2

(x + 1)n

SEMINARUL NR. 12

k)

X
nn
n=1

n!

MATEMATICA

ANALIZA

xn ;

X
(x 1)n
.
l)
ln (n + 1)
n=1

Exercitiul 2. Sa se gaseasca suma seriilor:

a)

+
P

n2 xn .

n=1

Rezolvare. T
inem seama ca n poate sa apara n fata lui xn prin operatie de
derivare. Astfel, stiind ca
1
, x (1, 1)
1 + x + x2 + ... + xn + ... =
1x
prin derivare termen cu termen obtinem:
1
1 + 2x + 3x2 + ... + nxn1 + ... =
, x (1, 1)
(1 x)2
Pentru a aparea drept coeficient nca un n, este suficient sa efectuam o nmultire
a relatiei precedente cu un x si o deivare,
x
x + 2x2 + 3x3 + ... + nxn + ... =
, x (1, 1)
(1 x)2
0
x
2
2 2
2 n1
1 + 2 x + 3 x + ... + n x
+ ... =
, x (1, 1)
(1 x)2
1+x
1 + 22 x + 32 x2 + ... + n2 xn1 + ... =
, x (1, 1)
(1 x)3
Amplificand iar cu x se obtine sume seriei cautate:
x (1 + x)
x + 22 x2 + 32 x3 + ... + n2 xn + ... =
, x (1, 1) .
(1 x)3
Studiem daca egalitatea este adevarata n capetele intervalului de convergenta.
+
P 2
Pentru x = 1 seria devine
n care este divergenta (termenul general nu converge
n=1

la zero). La fel n x = 1.
+
P x4n3
b)
;
n=1 4n 3
+
P 3 n
nx ;
c)
d)

n=1
+
P

(1)n (n + 1)2 xn .

n=1

Exercitiul 3. Sa se reprezinte sub forma unei serii de puteri functiile:

 MATEMATICA

ANALIZA

SEMINARUL NR. 12

a) f (x) = arcsin x.
1
Rezolvare. Observam ca (arcsin x)0 =
.
1 x2
Consideram seria binomiala:
( 1) 2

( 1)...( n + 1) n
(1+x) = 1+ x+
x +...+
x +..., x (1, 1) .
1!
2!
n!
1
Consideram = 2 si obtinem
1 3 4 ... (2n 1) n
1
13
135 3
1

x + 2 x2 3
x + ... + (1)n
x +
= 1
2 1!
2 2!
2 3!
2n n!
1+x
...., x (1, 1) .
Pe de alta parte trecem x x2 si obtinem:
1
1 2 13 4 135 6
1 3 4 ... (2n 1) 2n

x
x
x
x +
=
1
+
+
+
+
...
+
2
3
2 1!
2 2!
2 3!
2n n!
1 x2
...., x (1, 1) .
Teorema de integrare a seriilor de puteri ne conduce la
1
13 5 135 7
1 3 4 ... (2n 1) 2n+1
arcsin x = x+
+
x3 + 2
x + 3
x +...+
x
2 1! 3
2 2! 5
2 3! 7
2n n! (2n + 1)
...., x (1, 1) ,
adica reprezentarea n serie de puteri a functiei arcsin x.
Luand x = 12 , obtinem:

1
1
13
135 7
1 3 5 ... (2n 1)
= + 4
+ 7
+ 3
x + ... + 3n+1
+ ....
6
2 2 1! 3 2 2! 5 2 3! 7
2
n! (2n + 1)
cu ajutorul careia se poate afla valoarea lui cu aproximatie.
1
,
b) f (x) =
1+x
1
,
c) f (x) = 2
x
3x + 2
d) f (x) = 1 + x3 ,
d) f (x) = arcsin x.
Exercitiul 4. Fie seria logaritmica
convergenta si suma ei.

+
P

1
(1)n1 xn . Sa se determine multimea de
n
n=1

|an |
n+1
= lim
= 1.
n |an+1 |
n
n
Seria este absolut convergenta pentru x (1, 1) si divergenta pentru x (, 1)
(1, ) . In x = 1 seria este seria armonica alternanta si este convergenta, iar n x = 1
obtinem seria armonica care este divergenta.
Concluzie: seria de puteri este absolut convergenta pentru x (1, 1) , divergenta
pentru x (, 1) [1, ) si semiconvergenta pentru x = 1.
Rezolvare. Determinam raza de convergenta R = lim

 MATEMATICA

ANALIZA

SEMINARUL NR. 12

Pentru a calcula sume seriei consideram seria geometrica

1
, x (1, 1) .
1 x + x2 x3 + ... + (1)n xn + ... =
1+x
1
Integram seria pe intervalul [0, x] (1, 1) x 12 x2 + 13 x3 ... + (1)n1 xn +
n
... = ln(1 + x), x (1, 1] .
Exercitiul 5. Fie seria exponentiala
si suma ei.

+
P

1 n
x . Sa se determine multimea de convergenta
n=0 n!
|an |
(n + 1)!
= lim
=
n |an+1 |
n
n!

Rezolvare. Determinam raza de convergenta R = lim

. Seria este absolut convergenta pentru x R

+
P

1 n
x . Derivam seria termen
n=0 n!
+
X
1 n
=
x = s(x).
n!
n=0

Pentru a calcula sume seriei consideram s(x) =

+
n n1 X
1
=
x
xn1
cu termen s (x) =
(n 1)!
n=1 n!
n=1
0
s (x)
0
Rezulta
= 1 ln s(x) = x + C 0 s(x) = Cex , unde C = eC . Dar
s(x)
s(0) = 1 C = 1 s(x) = ex , deci
+
P 1 n
x = ex .
n!
n=0
0

+
P

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

1. Limite de siruri n Rk
Exercitiul 1. Sa se studieze convergenta sirurilor si sa se calculeze limita sirurilor
cu termenul general:

n
n
a) (xn , yn ) =
,
,
n
n

1
2
+
(1)
!

n
3n X 1
,
b) (xn , yn ) =
,
nn k=0 k!
n

1 (1)n
n
c) (xn , yn , zn ) =
,
,
,
2
n!
n
n
+
1

1
n2 1
,
d) (xn , yn , zn ) =
, n
2n + (1)n n + 1 n
2. Limite de funct
ii n R
Exercitiul 2. Folosind definitia limitei unei functii ntr-un punct, sa se arate ca
a) lim (2x + 1) = 5,
x2
1
b) lim x cos = 0,
x0
x
c) f (x) = sign x nu are limita n x = 0.
1
d) f (x) = sin nu are limita n x = 0
x
e) lim (2x2 + 1) = 9,
x2
1
f) lim 2 = 1,
x1 x
x2 + 1
= .
g) lim
x x + 2
Rezolvare.
a) Demonstram ca pentru orice sir (xn )nN R, cu xn 2, xn 6= 2, exista
lim f (xn ) si aceasta este egala cu 5.

Fie (xn )nN R, cu xn 2, xn 6= 2 |f (xn ) 5| = |2xn + 1 5| = |2xn 4| =

2 |xn 2| 0 folosind cunostinte legate de operatii cu limite de siruri.
c) Vom arata ca exista subsiruri (x0n )nN R, cu x0n 0, xn 6= 0 si (x00n )nN R,
cu x00n 0, xn 6= 0 astfel ncat f (x0n ) = 1 si f (x00n ) = 1 de unde va rezulta ca
f (x) = sign x nu are limita n x = 0.
Alegem x0n & 0 si x00n % 0 f (x0n ) = sign x0n = 1 si f (x00n ) = sign x00n = 1 Rezulta
ca f nu are limita n x = 0.
g) Demonstram ca pentru orice sir (xn )nN R, cu xn , exista lim f (xn ) si
n
aceasta este egala cu .

SEMINARUL NR. 13

Fie (xn )nN

ANALIZA MATEMATICA

2
xn + 1 x2n
>

R, cu xn |f (xn )| =
xn + 2 xn + 2

x2n xn

= .
>
xn + xn
2

>
xn
n1 N a..
n n1 : xn > 2

Exercitiul 3. Sa se stabileasca daca urmatoarele functii au limita n punctul x0

indicat:
1
a) f : R\ {0} R, f (x) = , x0 = 0,
x
1
b) f : R\ {0} R, f (x) = 2 , x0 = 0,
x

1 pentru x < 0
x2
c) f : R\ {0} R, f (x) =
, x0 = 0,
1

pentru x > 0
x3

3x + 2 pentru x 3
c) f : R R, f (x) =
, x0 = 3,
5x + 1 pentru x > 3
(
|x|
d) f : R R, f (x) = x + x pentru x 6= 0 , x0 = 0.
1 pentru x = 0
2.1.

Limite clasice.

Observatia 1. Amintim ca prin functie elementara ntelegem una din urmatoarele

functii:
-functiile polinomiale,
-functiile putere x , R,
-functiile rationale (caturi de functii polinomiale),
-functii exponerntiale ax , a > 0,
-functii logaritmice loga x, a > 0, a 6= 1,
-fjnctiile trigonometrice fundamentale sin, cos, tg, ctg,
-functiile trigonometrice inverse arcsin, arccos, arctg, arcctg.
Limitele functiilor elementare, limite care nu conduc la cazuri de nedeterminare,
se calculeaza nlocuind pe x cu x0 .
Reamintim cateva limite importante
1. lim ax , a > 0, a 6= 1
x

Cazul I. Daca a > 1 graficul lui f (x) = ax este (Fig. 13.1.)

2x

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

y 30
20
10

-4

-2

Observam ca functia este strict crescatoare si lim ax =

x

Cazul II. Daca a (0, 1) graficul lui f (x) = ax este (Fig. 13.2.)

y
20
10

-3

-2

-1

Fig. 13.2.
Observam ca functia este strict descrescatoare si lim ax = 0.
x
2. Limita unei functii logaritmice la si la 0, lim loga x, a > 0, a 6= 1 si
x
lim loga x, a > 0, a 6= 1.

x0

Cazul I. Daca a > 1 graficul lui f (x) = loga x este (Fig. 13.3.)

y
2

0
2

-1

Fig. 13.3.

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

Observam ca functia este strict crescatoare si

lim loga x = iar lim loga x = .
x

x0

Cazul II. Daca a (0, 1) graficul lui f (x) = loga x este (Fig. 13.4.)

0.4
0.2
0.0
1

-0.2
-0.4
-0.6

Fig. 13.4.
Observam ca functia este strict descrescatoare si
lim loga x = iar lim loga x = .
x

x0

3. Limitele unor functii trigonometrice a) directe sau b) inverse.

a) @ lim sin x si @ lim cos x (functiile periodice neconstante nu au limita la
x

pentru ca ele pot lua, n vecinatatea lui oricare din valorile f (x) cu x [0, T ] , T
fiind perioada principala a lui f ).
Graficul functiei f (x) = sin x (Fig. 13.5.)

1.0
0.5

-4

-2

2
-0.5
-1.0

Fig. 13.5.

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

Graficul functiei f (x) = cos x (Fig. 13.6.)

cos x

1.0

0.5

-5

-4

-3

-2

-1

-0.5

-1.0

Fig. 13.6.
Graficul functiei f (x) = tgx (Fig. 13.7.)

2
1

-5

-4

-3

-2

-1

1
-1
-2

Fig. 13.7.
Observam ca lim tgx = , lim tgx = .
x% 2

x& 2

Graficul functiei f (x) = ctgx (Fig. 13.8.)

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

2
1

-5

-4

-3

-2

-1

-1
-2

Fig. 13.8.
Observam ca lim ctgx = , lim ctgx = .
x%0
x&0

b) arctg : R ,
.
2 2

1.5
1.0
0.5

-4

-2

-0.5

-1.0
-1.5

Fig. 13.9.

, lim arctgx = ,
x
2 x
2
Limitele se pot observa din graficul functiei tgx sau a functiei arctgx (Fig. 13.9.).
arcctg : R (0, ) .
lim arctgx =

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

y 3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
-6

-4

-2

Fig. 13.10.
lim arctgx = 0, lim arctgx = ,

Limitele se pot observa din graficul functiei tgx sau a functiei arctgx (Fig. 13.10.).
2.2.

Limite remarcabile.
sin x
sin u(x)
= 1, lim
= 1 daca lim u(x) = 0,
x0 x
xa u(x)
xa

1. lim

tg x
tg u(x)
= 1, lim
= 1 daca lim u(x) = 0,
x0 x
xa u(x)
xa

2. lim
3. lim

x0

arcsin x
arcsin u(x)
= 1, lim
= 1 daca lim u(x) = 0,
xa
xa
x
u(x)

arctg x
arctg u(x)
= 1, lim
= 1 daca lim u(x) = 0,
x0
xa
xa
x
u(x)
x
u(x)

1
1
= e, lim 1 +
= e daca lim u(x) = ,
5. lim 1 +
x0
xa
xa
x
u(x)

4. lim

ln(1 + x)
ln(1 + u(x))
= 1, lim
= 1 daca lim u(x) = 0.
x0
xa
xa
x
u(x)

6. lim

Exercitiul 4. Sa se calculeze urmatoarele limite:

x+1
x3 + 1
a) lim
,
b)
lim
,
x 2x2 3x
x 2x2 3x
x2 + 1
c) lim
,
d) lim1 log 1 x,
2
x 2x2 + 3x
x 4

SEMINARUL NR. 13

e) lim log 1 x,
x3

ANALIZA MATEMATICA

f) lim lg x,
x&0

sin x + sin 2x
,
x
x0
x
1 sin x
sin(x sin(2x sin 3x))
,
j) lim
,
i) lim
2
x0
x 2 ( 2x)
x3
sin (x + 1)
arcsin(x2 9)

,
l)
lim
,
k) lim
3
x1
x3 arctg(x2 4x + 3)
x+1
arcsin(1 3x)
sin(tg 2x)
,
n) lim
,
m) lim1
2
x0
tg(arcsin 3x)
x 3 tg(9x 1)
ln(1 + arctg 2x)
ln(1 + tg(x + 1))
,
p) lim
,
o) lim
x0 ln(1 + tg 3x)
x1 ln(1 + arcsin 3(x + 1))
etg 3x 1
earcsin 3x 1
,
r) lim
,
q) lim
x0
x0
2x
2x
23x 2x
xm 1
s) lim 4x
,
t)
lim
,
x0 2
x1 xn 1
23x

sin x
i sin1 x
h
sin x xsin x
+x
,
v) lim
,
u) lim tg
x0
x0
4
x
tg 3x

3 tg x
,
x) lim xx ,
w) lim
x&0
x 6
1

1
1
y) lim 2 ln(cos x),
z) lim x2 e x e x+1 .
x0 x
x
g) lim ln x,

h) lim

3. Limite de funct
ii n Rk
Exercitiul 5. Folosind definitia limitei unei functii ntr-un punct, sa se arate ca
a) lim (3 + 2xy) = 9,
(x,y)(1,3)

x
3
= ,
2
(x,y)(3,2) y
4
2
xy
1
= ,
c) lim
2
2
(x,y)(1,1) x + y
2
4
x2
= .
d) lim
(x,y)(2,5) y
5
b)

lim

Rezolvare.
a) Observam ca functia a carei limita se calculeaza este definita pe R, deci (1, 3)
apartine multimii de definitie. (! este suficient sa fie punct de acumulare).
Pentru (xn , yn ) (1, 3), (xn , yn ) 6= (1, 3) |f (xn , yn ) 9| = |3 + 2xn yn 9| =
|2xn yn 6| = 2 |xn yn 3| 0

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

Exercitiul 6. Sa se stabileasca daca exista limitele iterate si limita globala n origine

pentru urmatoarele functii:
xy
a) f : R2 \ {(0, 0)} R, f (x, y) = 2
,
x + y2
xy 2
b) f : R2 \ {(0, 0)} R, f (x, y) = 2
,
x + y4
1
1
c) f : R2 \ {(0, 0)} R, f (x, y) = (x + y)2 cos cos ,
y
x
3 2
2 3
y
sin
y
+
x
y
sin
x
x
d) f : R2 \ {(0, 0)} R, f (x, y) =
,
x4 + y 4
3x2 y
2
e) f : R \ {(0, 0)} R, f (x, y) = 2
,
x + y2
xy 2 + x2 y
f) f : R2 \ {(0, 0)} R, f (x, y) = 2
,
x + y2
1
h) f : R2 \ {(0, 0)} R, f (x, y) = y cos ,
x
x2 + y 2
2
i) f : R \ {(0, 0)} R, f (x, y) =
,
|x| + |y|
x2 sin2 y
,
j) f : R2 \ {(0, 0)} R, f (x, y) = 2
x + 2y 2
xy cos y
h) f : R2 \ {(0, 0)} R, f (x, y) = 2
.
3x + y 2
Rezolvare.
a) Observam ca (0, 0) este punct de acumulare pentru R2 \ {(0, 0)} . Calculam
limita n (0, 0) de-a lungul axelor de coordonate.
0
De-a lungul axei Ox, y = 0: astfel lim f (x, 0) = lim 2 = 0.
x0
x0 x
0
De-a lungul axei Oy, x = 0 : astfel lim f (0, y) = lim 2 = lim y = 0.
y0
y0 y
y0
Limitele exista si sunt egale, dar nu rezulta ca limita globala n zero exista.
Este posibil ca functia sa aiba limita n punctul (0, 0) .
Calculam limita de-a lungul dreptelor care trec prin origine. Ecuatia unei drepte
care trece prin origine este y = mx.
xy
mx2
m
m
lim
=
lim
= lim
=
.
2
2
2
2
2
2
x0 x + m x
x0 1 + m
(x,mx)(0,0) x + y
1 + m2
Concluzie: valoarea limitei depinde de directia dupa care punctul (x, y) se apropie
de origine, deci functia nu are limita n (0, 0) .
d) Observam ca (0, 0) este punct de acumulare pentru R2 \ {(0, 0)} . Calculam
limita n (0, 0) de-a lungul axelor de coordonate.

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

10

0
= 0.
x0
x0 x4
0
De-a lungul axei Oy, x = 0 : astfel lim f (0, y) = lim 4 = lim y = 0.
y0
y0 y
y0
Limitele exista si sunt egale, dar nu rezulta ca limita globala n zero exista.
Este posibil ca functia sa aiba limita n punctul (0, 0) si anume egala cu 0.
Obervam ca putemface majoraari care sa ne conduca la calculul limitei
x3 y 2 sin y + x2 y 3 sin x |x3 y 2 sin y + x2 y 3 sin x|

0 |f (x, y) 0|

x4 + y 4
x4 + y 4
1
x2 y 2 |x| + x2 y 2 |y| x4 +y4 2x2 y2 x2 y 2 |x| + x2 y 2 |y|

(|x| + |y|) .

x4 + y 4
2 (x2 + y 2 )
2
Pentru (xn , yn ) (0, 0), (xn , yn ) 6= (0, 0) obtinem
1
0
lim
|f (xn , yn )|
lim
(|xn | + |yn |) = 0.
2
De-a lungul axei Ox, y = 0 : astfel lim f (x, 0) = lim

(xn ,yn )(0,0)

(xn ,yn )(0,0)

Concluzie: functia are limita 0 n origine.

Exercitiul 7. Fie campul scalar f : R2 \ {(1, 0)} R, f (x, y) =
studieze existenta limitei functiei f n punctul (1, 0).

(x 1)y 2
. Sa se
(x 1)2 + y 2

Rezolvare. Observam ca (1, 0) este punct de acumulare pentru R2 \ {(1, 0)} . Calculam limita n (1, 0) de-a lungul axei y = 0 si a dreptei x = 1.
0
De-a lungul axei Ox, y = 0: astfel lim f (x, 0) = lim
= 0.
x1
x1 (x 1)2
0
De-a lungul dreptei x = 1 si astfel lim f (1, y) = lim 2 = 0.
y0
y0 y
Limitele exista si sunt egale, dar nu rezulta ca limita globala n zero exista.
Este posibil ca functia sa aiba limita n punctul (1, 0) si anume egala cu 0.
Obervam ca putemface majoraari care
limitei
sa ne2conduca la calculul

(x 1)y 2

0 |f (x, y) 0|
(x 1)2 + y 2 (x 1) |x 1|
2 + y2
(x

1)

y
1.
deoarece
(x 1)2 + y 2
Pentru (xn , yn ) (1, 0), (xn , yn ) 6= (1, 0) obtinem
0
lim
|f (xn , yn )|
lim
|xn 1| = 0.
(xn ,yn )(1,0)

(xn ,yn )(1,0)

Concluzie: functia are limita 0 n (1, 0).

Exercitiul 8. Sa se studieze limitele n origine pentru functiile:
tg (x3 + y 5 )
xy
1
a) f (x, y) =
tg
,
, b) f (x, y) =
2
4
x +y
xy 1 + xy

SEMINARUL NR. 13

x2 y

e) f (x, y) = p
,
x2 y + 2 2
1

g) f (x, y) = (1 + x2 |y|) x2 +y2 ,

ANALIZA MATEMATICA

11

f) f (x, y) = x2 + y 2 ,
x2 y

h) f (x, y) = (x2 + y 2 )

Indicatii. La calculul acestor limite vom folosi limite fundamentale de la functii

de o variabila.
a) Observam ca (0, 0) este punct de acumulare pentru R2 \ {(0, 0)} .
tg (x3 + y 5 ) x3 + y 5
tg (x3 + y 5 )
=
.
Vom scrie
x2 + y 4
x3 + y 5 x2 + y 4
tg (x3 + y 5 )
x3 + y 5
Calculam pe rnd lim
si
lim
.
(x,y)(0,0)
(x,y)(0,0) x2 + y 4
x3 + y 5
tg (x3 + y 5 )
I. lim
(x,y)(0,0)
x3 + y 5
Notam u(x, y) = x3 + y 5 , lim u(x, y) = 0 deoarece daca (xn , yn ) (0, 0),
(x,y)(0,0)

tg u
=1
u0 u

(xn , yn ) 6= (0, 0) obtinem u(xn , yn ) = x3n + yn5 0 si deoarece lim

tg (x3 + y 5 )
= 1.
(x,y)(0,0)
x3 + y 5
x3 + y 5
.
II. lim
(x,y)(0,0) x2 + y 4
Calculam limita n (0, 0) de-a lungul axelor de coordonate).
x3
De-a lungul axei Ox, y = 0 si astfel lim f (x, 0) = lim 2 = lim x = 0.
x0
x0 x
x0
y5
De-a lungul axei Oy, x = 0 si astfel lim f (0, y) = lim 4 = lim y = 0.
y0
y0 y
y0
Limitele exista si sunt egale, dar nu rezulta ca limita globala n zero exista.
Este posibil ca functia sa aiba limita n punctul (0, 0) si anume egala cu 0.
Oberv
majoraari care sa ne conduca la calculul limitei
a3m ca5 putem face
3
x + y
|x|
|x|3 |y|5
|y|5

0 2
+

+ 4 |x|+|y| ,
x + y 4 x2 + y 4 x2 + y 4 x2 +y 4 x2 1 1 , x2
y
lim

x2 +y4
x2
1
x2 +y4 y14

x +y y
Pentru
3 (xn5,yn ) (0, 0), (xn , yn ) 6= (0, 0) obtinem
x + yn
|xn | + |yn |
0 n2

0.
(xn ,yn )(0,0)
xn + yn4
Rezulta ca
tg (x3 + y 5 )
tg (x3 + y 5 ) x3 + y 5
lim
=
lim
=
(x,y)(0,0)
(x,y)(0,0)
x2 + y 4
x3 + y 5 x2 + y 4

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

12

tg (x3 + y 5 )
x3 + y 5
lim
= 1 0 = 0.
= lim
(x,y)(0,0)
(x,y)(0,0) x2 + y 4
x3 + y 5
4. Continuitate n Rk
Exercitiul 9. Sa se studiezecontinuitatea functiilor:
x4 + y 4
, (x, y) 6= (0, 0)
2
,
a) f : R R, f (x, y) =
x2 + y 2

0, 3 (x,3 y) = (0, 0)
sin(x + y )
, (x, y) 6= (0, 0)
b) f : R2 R, f (x, y) =
,
x2 + y 2

0,
(x, y) = (0, 0)

21 2

e x +y
, (x, y) 6= (0, 0) ,
2
2
2
c) f : R R, f (x, y) =
sin (x + y )
(x, y) = (0, 0)
0,
sin x sin y
, y 6= x
d) f : R2 R, f (x, y) =
,
xy
g(x),
y=x

2
xy ln (x + y 2 ) , (x, y) 6= (0, 0)
,
e) f : R2 R, f (x, y) =
0,
(x, y) = (0, 0)

cos xy 1
, (x, y) 6= (0, 0)
2
,
f) f : R R, f (x, y) =
x2 y 2

a,
(x, y) = (0, 0)
2 2
ex +y 1
, (x, y) 6= (0, 0) ,
2
2
2
g) f : R R, f (x, y) =
x +y
(x, y) = (0, 0)
a,
2
arctg (x + y 2 )
, (x, y) 6= (0, 0)
h) f : R2 R, f (x, y) =
,
x2 + y 2

a,
(x, y) = (0, 0)

3
3
2
1 cos (x + y ) , y sin x , (x, y) 6= (0, 0)
,
i) f : R2 R2 , f (x, y) =
x2 + y 2
(x2 + y 2 )2

(a, b) ,
(x, y) = (0, 0)

2 2
2 2 2 1 2
ln (1 + x y )
x
+y
, (x, y) 6= (0, 0)
, 1 + sin x y
j) f : R2 R2 , f (x, y) =
,
x2 + y 2

(a, b) ,
(x, y) = (0, 0)

Rezolvare. Functiile sunt continue cu exceptia originii ca fiind o functie rationala

n x si y. Studiem continuitatea n (0, 0).
a) Demonstram ca este 0 cu ajutorul caracterizarii continuitatii cu siruri. Fie
(xn , yn ) (0, 0). Folosind majorarea |f (x, y) f (0, 0)| x2 + y 2 .

SEMINARUL NR. 13

lim

(xn ,yn )(0,0)

ANALIZA MATEMATICA

|f (xn , yn ) f (0, 0)|

lim

(xn ,yn )(0,0)

13

(x2n + yn2 ) = 0. Rezulta h este

continua n (0, 0) .
b) Functia este continua cu exceptia originii ca fiind un raport de doua functii
continue. Studiem continuitatea n (0, 0).
Observam ca
sin(x3 + y 3 )
sin(x3 + y 3 ) x3 + y 3
=
2
.
x2 + y 2
x3 + y 3
x + y2
Studiem continuitatea
functiilor g(x, y) = x3 + y 3 si
3
x + y3
, (x, y) 6= (0, 0)
. Daca demonstram ca g este continua pe R,
h(x, y) =
x2 + y 2

0, (x, y) = (0, 0)
sin(x3 + y 3 )
3
3
rezulta ca lim (x + y ) = 0 si deci lim
= 1.
(x,y)(0,0)
(x,y)(0,0)
x3 + y 3
Continuitatea lui g. Fie (a, b) un punct oarecare din R. Demonstram continuitatea
cu siruri. Fie un sir oarecare (xn , yn ) (a, b). Atunci
|g(x, y) g(a, b)| = |x3 + y 3 (a3 + b3 )| |x3 a3 | + |y 3 b3 |
|(x a) (x2 ax + a2 )| + |(x b) (x2 bx + b2 )|
0
lim
|g(xn , yn ) g(a, b)|
(xn ,yn )(a,b)

deci

lim

(xn ,yn )(a,b)

lim

(xn ,yn )(a,b)

|(xn a) (x2n an x + a2 )| + |(xn b) (x2n bxn + b2 )| = 0,

g(xn , yn ) = g(a, b)

Rezulta g este continua pe R.

Continuitatea lui h(x, y). Studiem continuitatea n (0, 0) . Observam ca pentru
1
1
1
3 + n3
(x, y) = ( n1 , n1 ) 0 h( n1 , n1 ) = n1
0. Deci s-ar putea ca limita cautata
1 =
n
+
2
2
n
n
sa fie 0.
Demonstram ca este 0 cu ajutorul caracterizarii continuitatii cu siruri. Fie (xn , yn )
(0, 0). Folosind majorarea
|h(x, y) h(0, 0)| |x| + |y| 0
lim
|h(xn , yn ) h(0, 0)|
(xn ,yn )(0,0)

lim

(xn ,yn )(0,0)

(|xn | + |yn |) = 0. Rezulta h este continua n (0, 0) iar n rest este

continua ca un raport de functii rationale continue , deci h pe R2 .

sin(x3 + y 3 )
sin(x3 + y 3 ) x3 + y 3
Atunci lim
=
lim
2
=
(x,y)(0,0)
(x,y)(0,0)
x2 + y 2
x3 + y 3
x + y2
sin(x3 + y 3 )
x3 + y 3

lim
= 1 0 = 0. Rezulta f este continua pe R2 .
= lim
(x,y)(0,0)
(x,y)(0,0) x2 + y 2
x3 + y 3
2

xy 2
2
2
+
y
+
y
x
ln
x
= g(x, y)h(x, y), unde g(x, y) =
e) Scriem f (x, y) = 2
x + y2

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

14

xy
si h(x, y) = (x2 + y 2 ) ln (x2 + y 2 ) .
2
2
x +y

xy
1
1
1 deoarece x2 + y 2 2 |xy|
Dar |g(x, y)| = 2

2
2
2
x +y
2
x +y
2 |xy|
|xy|
|xy|
1

= , deci este o functie marginita pe R2 \ {(0, 0)} , iar

2
2
x +y
2 |xy|
2
x2 +y 2 )
lim (x2 + y 2 ) ln (x2 + y 2 ) =
= 0 deoarece daca
lim ln (x2 + y 2 )(
(x,y)(0,0)

(x,y)(0,0)

notam cu u(x, y) = x2 + y 2 atunci u 0 daca (x, y) (0, 0) lim u ln u = 0

u0

lim

(x,y)(0,0)

f (x, y) = 0.

Concluzie: daca a = 0 atunci f este continua pe R2 . Daca a 6= 0 atunci f este

continua pe R2 \ {(0, 0)} .
Exercitiul 10. Sa se determine
ncat campurile scalare:
a, b 2astfel
sin(x y 2 )
, (x, y) 6= (0, 0)
,
a) f : R2 R, f (x, y) =
x2 + y 2

a,
(x,
y)
=
(0,
0)

ln(1 + x2 y 2 )
, (x, y) 6= (0, 0)
2
b) f : R R, f (x, y) =
,
x2 + y 2

b,
(x, y) = (0, 0)
sa fie continue n (0, 0) .

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

1. Derivabilitate
Exercitiul 1. Sa se calculeze
derivata functiei
f : R+ R+ , f (x) = x.

x x0
x x0
x + x0
f (x) f (x0 )
Rezolvare.
=
=

=
x x0
x x0
x x0
x + x0
x x0
1

=
.
=
x + x0
(x x0 ) x + x0
Rezulta ca
1
f (x + h) f (x)
1
f 0 (x) = lim
= lim
= .
xx0
xx0
x x0
2 x0
x + x0
Observam ca panta tangentei n orice punct al graficului este pozitiva.

3
2
1
0
0

Functia f (x) = x, nu
este derivabil
a n punctul x = 0, deoarece n acest punct
f (x) f (0)
x
1
lim
= lim
= lim = .
x0
x0 x
x0
x0
x
Functia are nsa derivat
a n punctul x = 0, anume derivata sa este .
Exercitiul 2. Fie functia f : R+ R+ , f (x) =
gentei la graficul functiei n punctul (4, 2).

x. Sa se scrie scrie ecuatia tan-

1
Rezolvare. Asa cum am vazut n exercitiul 1, f 0 (x) = . Astfel,
2 x
1
f 0 (4) = . Ecuatia tangentei n punctul (4, 2) va fi
4
1
y 2 = (x 4).
4
Exercitiul 3. Sa se studieze
functiilor de mai jos n punctul x = 1:
derivabilitatea
x 1,
x2 ,
a) f : R R, f (x) =
1
1
, x > 1.
2
2x +
x2 ,
x 1,
.
b) f : R R, f (x) =
2x 1, x > 1.

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

f (x) f (x0 )
x2 1
(x 1) (x + 1)
= lim
=
= lim
= lim
a)
x%1
x%1
x%1
x x0
x1
x1
= lim (x + 1) = 2,
fs0 (1)

x%1

1
+ 12 1
(x 1)
1
= lim 2
= .
x&1
x&1 x 1
x1
2
Deoarece aceste limite sunt diferite, rezulta ca functia f nu este derivabila n
punctul x = 1. Punctul x = 1 este punct unghiular. Graficul acestei functii este de
forma:

fd0 (1) = lim

1
x
2

8
6
4
2

-2

-2

-4

Figura 4.6
Observam ca graficul si schimba directia abrupt si nu admite tangenta n acest
punct.
f (x) f (x0 )
x2 1
(x 1) (x + 1)
b) fs0 (1) = lim
= lim
=
= lim
x%1
x%1 x 1
x%1
x x0
x1
= lim (x + 1) = 2,
x%1

2x 1 1
2 (x 1)
= lim
= 2.
x&1
x&1 x 1
x1
Deoarece derivatele laterale sunt egale, functia este derivabila n punctul x = 1.

fd0 (1) = lim

8
6
4
2

-2

2
-2

-4
-6

Figura 4.7
Obsevam ca, n acest caz, graficul nu si schimba directia abrupt.
Exemple de functii derivabile

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

1. Functia constanta
f : R R, f (x) = c
este derivabila si f 0 (x) = 0.
Fie x0 R oarecare. Calculam
f (x) f (x0 )
cc
= lim
= 0.
lim
xx0
xx0 x x0
x x0
2. Functia
f : R R, f (x) = x
este derivabila si f 0 (x) = 1.
Fie x0 R oarecare. Calculam
f (x) f (x0 )
x x0
= lim
= 1.
lim
xx0
xx
x x0
0 x x0
3. Functia
f : R R, f (x) = xn
este derivabila si f 0 (x) = nxn1 .
Fie x0 R oarecare. Calculam
f (x) f (x0 )
xn xn0
= lim
=
lim
xx0
xx0 x x0
x x0

(x x0 ) xn1 + xn2 x0 + xn3 x20 + ... + xxn2

+ xn1
0
0
=
= lim
xx0
x x0
n1

= lim x
+ xn2 x0 + xn3 x20 + ... + xxn2
+ xn1
.
= nxn1
0
0
0
xx0

4. Functia

f : [0, ) R, f (x) = x

1
este derivabila pe (0, ) si f 0 (x) = .
2 x
Calcul
a
Fie x0 (0, ) oarecare.
m
x x0
f (x) f (x0 )
1
1
= lim
= lim
lim
= .
xx0
xx0
xx0
x x0
x x0
2 x0
x + x0
5. Functia
f : R R, f (x) = sin x
este derivabila si f 0 (x) = cos x.
Fie x0 R oarecare. Calculam
f (x) f (x0 )
sin x sin x0
= lim
=
lim
xx0
xx0
x x0
x x0
x x0
x + x0
2 sin
cos
2
2
=
= lim
xx0
x x0

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

x x0
2 cos x + x0 = cos x ,
= lim x x
0
xx0
0
2
2
x x0
sin
sin y
x x0
2
deoarece lim x x
= 1, unde am notat y =
.
= lim
xx0
y0 y
0
2
2
6. Functia
f : R R, f (x) = cos x
este derivabila si f 0 (x) = sin x.
7. Functia
f : (0, ) R, f (x) = ln x
1
este derivabila si f 0 (x) = .
x
Fie x0 (0, ) oarecare. Calculam
f (x) f (x0 )
ln x ln x0
1
x
= lim
= lim
ln
=
lim
xx0
xx0
xx0 x x0
x x
x0
0
x x0
x
1
ln 1 +
1 =
= lim
xx0 x x0
x0

x x0 1
x
0
1

x0
x x0
x

x
1

0 x x0
= ln e x0 = ,
= lim ln 1 +

xx0
x0
x0
sin

x0

x x0 x x0
=
deoarece lim ln 1 +
xx0
x0

x0
x x0 x x0
= ln lim 1 +
= ln e.
xx0
x0

Exercitiul 4. Functia f : R R, f (x) = axn este derivabila pe R si f 0 (x) =

(axn )0 = a (xn )0 = anxn1 .
Exercitiul 5. Daca a > 0, a 6= 1, functia f : (0, ) R, f (x) = loga x este deriv1
abila si f 0 (x) =
.
x ln a
0

1
ln x
1
1
=
ln x. Rezulta f 0 (x) =
ln x =
(ln x)0 =
Scriem loga x =
ln a
ln a
ln a
ln a
1
.
x ln a

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

Exercitiul 6. Functia f : R (2k + 1) 2 | k Z R, f (x) = tg x este derivabila

pe tot domeniul ei dedefinitie si
0
1
sin x
cos2 x + sin2 x
f 0 (x) = (tg x)0 =
=
.
=
2
cos x
cos x
cos2 x
Exercitiul 7. Functia f : R {2k | k Z} R, f (x) = ctg x este derivabila pe
tot domeniul ei de definitie si
1
f 0 (x) = 2 .
sin x
Aplicand formula de derivare a functiilor compuse n cazul functiilor elementare,
se obtin
formule de derivare:
urmatoarele
0
d n
du
1.
u
= n un1
dx
dx
du

0
d

2.
u = dx
dx
2
u
0

du
d
sin u = cos u
3.
dx
dx
0
d
du
4.
cos u = sin u
dx
dx
0
d
1 du

5.
tg u =
,
u(x)
=
6
(2k
+
1)
pentru x E.
2 u dx
dx
cos
2
0

1 du
d
ctg u = 2
, u(x) 6= 2k pentru x E.
6.
dx
dx
sin
u
0

1 du
d
ln u =
, u(x) > 0 pentru x E.
7.
dx
u dx

4
1
Exemplul 1. Functia F (x) = x +
este definita pe R\ {0} , este derivabila
x
pe R\ {0} .
In acest caz avem g(y) = y 4 si f (x)
functiei compuse:

4 !
d
1
0
F (x) =
= 4 x +
x+
dx
x
5

1
1
1 2 .
= 4 x +
x
x

1
. Aplicam fomula de derivare a
x

d
1
x+
=
dx
x

= x+
1
x

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

Exemplul 2. Sa se calculeze derivata de ordinul 100 a functiei f (x) = x2 e2x , x R,

aplicand formula lui Liebniz de derivare.
(100)

(100)

= (e2x x2 )
=
f (100) (x) = (x2 e2x )
(100)
(98)
2x
2
1
2x (99)
2
x + C100 (e ) 2x + C100 (e2x ) 2 = = 2100 e2x x2 + 100 299 e2x 2x +
= (e )
10099 98
2 e2x 2 =
2
= 2100 e2x (x2 + 100x + 25 99)
Exemplul 3. Sa se demonstreze, folosind metoda inductiei, formulele derivatelor de
ordin n
),
(sin x)(n) = sin(x + n
2
(n)
n
(cos x) = cos(x + 2 ),
(1)n+1 (n 1)!
(n)
.
(ln x) =
xn
Exercitiul 8. Exemplu
de functie care nu este derivabila n nici un punct x0 R :
1, x Q
f : R R, f (x) =
.
1, x R \ Q
Daca ar exista un punct x0 R n care functia ar fi derivabila, atunci f ar fi
continua n x0 . Se demonstreaza, ca n exercitiul 2, punctul c), seminarul 13, ca
functia nu este continua n nici un punct.
Exercitiul 9. Folosind teorema lui Rolle sa se demonstreze ca p(x) = 2x3 + 5x 1
are exact o singura radacina reala.
Deoarece p este polinom de gradul trei, rezulta ca n mod cert are o radacina reala.
Presupunem ca p are mai mult de o radacina reala. In particular fie a si b, a 6= b, a > b
astfel ncat p(a) = p(b) = 0. Conform teoremei lui Rolle exista c (a, b) astfel ncat
p0 (c) = 0. Dar p0 (x) = 6x2 + 5 5 > 0 pentru orice x, deci p0 nu poate fi zero.
Presupunerea ca p are mai mult de o radacina a condus la o contradictie. Deci p are
o singura radacina reala.

Exemplul 4. Functia f (x) = 1 x, 1 x 1 satisface conditiile teoremei lui

Lagrange: este continua pe [1, 1] si este derivabila pe (1, 1) . Conform teoremeilui
f (1) f (1)
2
Lagrange, rezulta ca exista un c (1, 1) astfel ncat f 0 (c) =
=
.
1 (1)
2
1
. Din conditia f 0 (c) =
Sa se determine c n acest caz. Calculam f 0 (x) =
2
1

1
1
2
2
rezulta
c= .
=
2
2
2
2 1c

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

Exemplul 5. Presupunem ca f este continua pe [1, 4] si este derivabila pe (1, 4) si

f (1) = 2. Stiind ca 2 f 0 (x) 3, x (1, 4) , care este cea mai mica valoare pe care
o poate lua f n 4? Dar cea mai mare valoare pe care o poate lua f n 4?
Conform teoremei lui Lagrange, rezulta ca exista un c (1, 4) astfel ncat f (4)
f (1) = f 0 (c)(4 1) = 3f 0 (c) f (4) = f (1) + 3f 0 (c).
Dar 2 f 0 (x) 3 6 3f 0 (x) 9 f (1) + 6 f (1) + 3f 0 (x) f (1) + 9.
f (1) = 2, f (4) = f (1) + 3f 0 (c) 8 f (4) 11.
Exercitiul 10. Fie functia
f : [2, )

R,
f (x) = 14 x3 32 x2 6x + 2 .
Sa se determine punctele de extrem si sa se stabilesca natura lor.
Rezolvare. Pentru a determina punctele critice calculam derivata ntai si stabilim
punctele n care
se anuleaz
a.3
ea
1
6
0
2
f (x) = 4 3x 2 x 6 = 4 (x + 1) (x 2) .
f 0 (x) = 0 x = 1 sau x = 2. 1 si 2 sunt puncte critice. Determina semnul
derivatei.
2
1
2

semnul
+ + + ++ 0
0
+++++ +
lui f 0
comport
11
0
%
&
2 %
8
lui f

f (2) = 14 (2)3 32 (2)2 6 (2) + 2 = 0 minim local

f (1) = 14 (1)3 32 (1)2 6 (1) + 2 = 11

maxim local
8

3 3
2
1
f (2) = 4 (2) 2 (2) 6 (2) + 2 = 2 minim local
Deoarece lim f (x) = nu exista maxim absolute. x = 2 este punct de minim
x
absolut. Graficu functiei este

15
10
5

-2

2 4

Exercitiul 11. Sa se studieze natura punctelor critice ale functiei

f : R R, f (x) = x4 2x3 .

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

Rezolvare. Calculam derivata functiei

f 0 (x) = 4x3 6x2 = 2x2 (2x 3).
Stabilim punctele critice f 0 (x) = 0 x = 0, x = 32 .
Determinam semnul derivatei
0 32 + + ++
semnul lui f 0
descresc 0 descresc 0 crescatoare
comportarea lui f
Deoarece f 0 pastreaza semn constant la dreapta si la stanga lui 0, 0 nu este punct
de extrem. Punctul x = 32 este punct de minim. Graficul este prezentat n figura de
mai jos:

y 25
20
15
10
5
-1

Figura 15.4
Exercitiul 12. Sa se
studieze natura punctelor critice ale functiei
1 + 2x, x 1
f : R R, f (x) =
5 x, x > 1.
Rezolvare. Graficul functiei este

-2

-2

Figura 4.10
Observam ca f 0 (x) > 0, x (, 1) si f 0 (x) < 0, x (1, ) . Nu rezulta ca
x = 1 este punct de maxim local. Functia este discontinua n 1 si de aceea testul
primei derivate nu poate fi aplicat.

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

Exercitiul 13. Sa se studieze natura punctelor critice ale functiei

f : R R, f (x) = cos2 2x.
Rezolvare. f 0 (x) = 4 cos 2x sin 2x = 2 sin 4x
f 0 (x) = 0 x = k
.
4
00
f (x) = 8 cos 4x, f 00 ( k
) = 8 cos k = 8(1)k
4
Daca numarul ntreg k este impar, x = (2i+1)
este punct de minim.
4
i
Daca numarul ntreg k este par, x = 2 este punct de maxim.

y
-3

-2

-1

Figura 15.5
Determinarea punctelor de extrem pentru o functie continua f.
Pasul 1. Se determina punctele critice, punctele interioare n care derivata ntai
se anuleaza. Se determina punctele n care derivata ntai nu exista.
Pasul 2. Daca functia este definita pe un interval sau pe o reuniune de intervale, se
examineaza semnul derivatei n vecinatatea punctelor care sunt capetele intervalelor.
Pasul 3. Se utilizeaza testul primei derivate sau a derivatei a doua pentru a stabili
care puncte critice sunt puncte de extrem si natura lor.
Pasul 4. daca domeniul este nemarginit la dreapta sau la stanga se studiaza
comportarea functiei la stanga sau la dreapta.
Pasul 5. Se stabilesc care din punctele de extrem local sunt puncte de extrem
global.
Exercitiul 14. Fie functia
f : [0, 2] R,
f (x) = sin x sin2 x.
Sa se determine punctele de extrem si sa se stabilesca natura lor.
Rezolvare. Pentru a determina punctele critice calculam derivata ntai si stabilim
punctele n care ea se anuleaza.
f 0 (x) = cos x 2 sin x cos x = cos x(1 2 sin x).

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

10

f 0 (x) = 0 cos x(1 2 sin x) = 0 cos x = 0 sau 1 2 sin x = 0.

cos x = 0, x [0, 2] x = 2 , 3
2
1 2 sin x = 0, x [0, 2] x = 6 , 5
.
6

0
semnul
lui f 0
comport
lui f

+
0 %

5
6

3
2

1
4

& 0

1
4

& 2 % 0

f (0) = 0,
f ( 6 ) = sin 6 sin2 6 = 12 14 = 14 ,
f ( 2 ) = sin 2 sin2 2 = 0,
f ( 5
) = sin 5
sin2 5
= 14 ,
6
6
6
2 3
3
3
f ( 2 ) = sin 2 sin 2 = 2,
f (2) = sin 2 sin2 2 = 0.
f ( 5
) = f ( 6 ) = 14 este valoarea maxima absoluta, punctele x = 6 , 5
sunt puncte
6
6

de maxim absolut, x = 2 , 3
sunt
puncte
de
minim,
x
=
este
minim
local, iar
2
2
3
x = 2 este punct de minim absolut.

0
-1
-2

1.1.

Studiul functiilor cu ajutorul derivatelor.

Determinarea intervalelor de monotonie si a punctelor de extrem. Fie

o functie f definita pe o multime E, care este reuniunea finita sau infinita de intervale.
Fie E 0 E multimea pe care f este derivabila.
Reamintim proprietatile:
-daca derivata f 0 este strict pozitiva pe intervalul I E 0 , atunci functia f este
strict crescatoare pe I;
-daca derivata f 0 este strict negativa pe intervalul I E 0 , atunci functia f este
strict descrescatoare pe I;
-daca functia f 0 nu se anuleaza pe intervalul I E 0 , atunci f 0 pastreaza semn
constant pe ntreg intervalul I.

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

11

Din aceste proprietati deducem ca functia f este strict monotona pe aceleasi

intervale pe care derivata f 0 nu se anuleaza.
Rezulta de aici calea de urmat pentru a determina intervalele pe care functia f
este strict monotona.
Pasul 1. Se determina multimea E 0 pe care functia f este derivabila si se calculeaza
derivata f 0 pe multimea E 0 .
Pasul 2. Se determina punctele din E 0 n care derivata f 0 se anuleaza (radacinile
derivatei), adica se rezolva ecuatia
f 0 (x) = 0, x E 0 .
Pasul 3. Se descompune multimea E n intervale disjuncte astfel ncat pe nici un
astfel de interval derivata f 0 nu se anuleza. Aceste intervale se obtin din intervalele
multimii E pe care functia este definita, mpartindu-le mai departe prin puncte n
care functia nu este derivabila si prin puncte n care derivata se anuleaza (presupunnd
ca derivatele nu se anuleaza pe un interval ntreg).
Pasul 4. Pe fiecare interval I pe care derivata nu se anuleaza, ea pastreaza semn
constant. Se determina semnul derivatei I, calculnd valoarea derivatei ntr-un singur
punct din I.
Pasul 5. In functie de semnul derivatei f 0 pe un interval I, se determina daca
functia f este strict crescatoare sau descrescatoare pe I. Daca f 0 are semnul +, f
este strict crescatoare, daca f 0 are semnul , f este strict descrescatoare.
Rezulta si punctele de extrem: fie x0 un punct interior al multimii E n care functia
este continua si fie I intervalul din E care-l contine pe x0 si astfel ncat derivata f 0
nu se anuleaza pe I, cu exceptia lui x0 (daca functia este derivabila n x0 ).
Daca pe I, f este strict crescatoare la stanga lui x0 (derivata potitiva) si strict
descrescatoare la dreapta lui x0 (derivata negativa), atunci x0 este punct de maxim
al functiei.
Daca pe I, f este strict descrescatoare la stanga lui x0 , (derivata negativa) si
strict crescatoare la dreapta lui x0 (derivata potitiva), atunci x0 este punct de minim
al functiei.
Daca derivata are acelasi semn de o parte si de alta a lui x0 , atunci x0 nu este
punct de extrem al functiei.
Daca x0 este extremitatea stanga a unui interval I E, n interiorul caruia
derivata nu se anuleaza, si daca pe I, la dreapta lui x0 derivata are semnul , atunci
x0 este punct de maxim. Daca pe I, la dreapta lui x0 derivata are semnul +, atunci
x0 este punct de minim.
Daca x0 este extremitatea dreapta a unui interval I E, n interiorul caruia
derivata nu se anuleaza, si daca pe I, la stanga lui x0 derivata are semnul +, atunci
x0 este punct de minim. Daca pe I, la stanga lui x0 derivata are semnul , atunci
x0 este punct de maxim.

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

12

Puncte critice
Punct unghiular al graficului este punctul n care graficul admite seitangente
diferite.
Punct de noarcere al graficului este punctul n care graficul adite semitangente
care se suprapun.
Exercit
iul 15. Sa se studieze natura punctului
f : 0, 2 R,

cos x, x 0, 4
f (x) =
.
sin x, x 4 , 2

pentru functia

Exercitiul 16. Sa se p
studieze natura punctului 3 pentru functia
f : R R, f (x) = |x + 3|.

1.2. Studiul functiilor cu ajutorul derivatei a doua. Rezulta modul n care

putem determina intervalele pe care functia este (strict) convexa sau (strict) concava.
Pasul 1. Se determina multimea E 00 E pe care functia f este derivabila de doua
ori si se calculeaza derivata a doua f 00 pe multimea E 00 .
Pasul 2. Se determina punctele din E 00 n care derivata a doua se anuleaza, adica
se rezolva ecuatia
f 00 (x) = 0, x E 00 .
Pasul 3. Se descompune multimea E n intervale disjuncte, astfel ncat, pe nici un
asemenea interval, derivata f 00 sa nu se anuleze. Ele se obtin din intervalele multimii E
pe care functia f este definita, mpartindu-le mai departe prin puncte n care functia
nu este derivabila de doua ori si prin puncte n care derivata a doua se anuleaza.
Pasul 4. Pe fiecare interval I pe care derivata a doua f 00 nu se anuleaza, ea
pastreaza semn constant. Se determina semnul derivatei a doua pe I calculand valoarea ei ntr-un singur punct din I.
Pasul 5. Daca f 00 are semnul +, f este strict convexa, iar daca f 00 are semnul ,
f este strict concava.
Definitia 1. Se spune ca un punct x0 E este punct de inflexiune al functiei
f , daca functia are derivata (finita sau infinita) n punctul x0 si daca functia este
convexa de o parte a lui x0 si concava de cealalta parte.
Geometric, a spune ca M0 (x0 , f (x0 )) este punct de inflexiune al graficului nseamna
ca graficul admite tangenta n punctul M0 (paralela sau neparalela cu axa Oy) si ca
de o parte a lui M0 graficul este o curba convexa, iar de cealalta parte este o curba
concava.

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

13

Exercitiul 17. Sa se determine concavitatea si punctele de inflexiune ale functiei:

f : R R,
f (x) = x3 6x2 + 9x + 1.
Rezolvare. f 0 (x) = 3x2 12x + 9 = 3 (x 1) (x 3) ,
f 00 (x) = 6x 12 = 6 (x 2) , f 00 (x) = 0 x = 2,
x

semnul
lui f 00
graficul
lui f

+ + + ++

concav

convex

pct inflex

20

-2

-1

-20

-40

Exercitiul 18. Sa se determine concavitatea si punctele de inflexiune ale functiei:

f : [0, 2] R,
f (x) = x + cos x.
Rezolvare. Pentru x [0, 2] obtinem f 0 (x) = 1 sin x,
f 00 (x) = cos x, f 00 (x) = 0 x = 2 , 3
.
2

3
x
0
2
2
semnul
lui f 00
graficul
lui f

+ + ++ 0

convex

concav

concav

pct inflex

pct inflex

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

14

y
6
4
2
0

Exercitiul 19. Sa se
studieze
natura punctului 2 pentru functia
x 2, x 2 .
f : R R, f (x) =
x 2, x < 2.
1.3. Determinarea asimptotelor la graficul unei functii. Fie o functie f
definita pe o multime E, care este reuniunea finita sau infinita de intervale. In cazul
n care functia f este nemarginita sau multimea E este nemarginita, graficul functiei
este o multime nemarginita de puncte din plan.
Spunem n acest caz ca f are ramuri nemarginite.
Daca o ramura nemarginita a graficului se apropie necontenit (ntr-un sens care va
fi precizat) de o anumita dreapta, spunem ca acea dreapta este asimptota la graficul
functiei.
Asimptotele se mpart n doua categorii:
-asimptote verticale (paralele cu axa Oy)
-asimptote oblice (neparalele cu axa Oy).
Asimptotele verticale se definesc pentru functii nemarginite, chiar daca sunt
definite pe multimi marginite.
Daca x0 este punct de acumulare al multimii E si cel putin una din limitele laterale
f (x0 0) si f (x0 + 0) exista si este infinita, spunem ca dreapta x = x0 , paralela cu
axa Oy, este asimptota verticala la graficul functiei f.
Deoarece cel putin una din limitele laterale f (x0 0) si f (x0 + 0) exista si este
infinita, asimptotele verticale trebuie cautate printre punctele de discontinuitate de
speta a doua ale functiei f si n punctele de acumulare ale lui E care nu apartin lui
E.
Exemplul 6. Studiati asimptotele verticale ale functiei:
f : R\ {2, 4} R,
3x + 6
f (x) = 2
.
x 2x 8

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

15

Rezolvare. Observam ca
3x + 6
3(x + 2)
f (x) = 2
=
.
x 2x 8
(x 4)(x + 2)
Calculam
lim f (x) = , lim f (x) = .
x%4

x&4

Dreapta x = 4 este asimptota verticala.

Calculam
3
lim f (x) = lim f (x) = 6
= 12 .
x%2

x&2

Dreapta x = 2 nu este asimptota verticala.

Asimptote oblice se definesc pentru functii definite pe multimi nemarginite chiar

daca functiile sunt marginite.
Daca E este nemarginita la dreapta, atunci este punct de acumulare al multimii
E.
Spunem ca dreapta y = mx + n este asimptota (oblica) la ramura a graficului
daca
lim [f (x) mx n] = 0.
x
Daca E este nemarginita la stanga, atunci este punct de acumulare al multimii
E.
Spunem ca dreapta y = mx + n este asimptota (oblica) la ramura a graficului
daca
lim [f (x) mx n] = 0.
x

Studiem asimptota la .
Deoarece lim [f (x) mx n] = 0 rezulta ca
x

f (x) mx = [f (x) mx n] + n si deci lim [f (x) mx] = n. Apoi, pentru x > 0,

x
avem
f (x)
f (x) mx
m=
,
x
x
deci

f (x)
f (x) mx
lim
m = lim
= 0,
x
x
x
x
si, deoarece

f (x)
f (x)
=
m + m,
x
x
rezulta
f (x)
lim
= m.
x x
Asadar, daca dreapta y = mx+n este asimptota (oblica) la ramura a graficului
atunci

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

16

f (x)
, n = lim [f (x) mx] .
x x
x

m = lim

Exemplul 7. Studiati asimptotele oblice ale functiei:

f : R\ {2} R,
x2
.
f (x) =
x2
Rezolvare. Observam ca functia este definita pe un interval nemarginit, deci se
pune problema existentei asimptotelor oblice.
f (x)
x2
lim
= lim
=1m=1
x x
x x (x 2)
2

2x
x
x = lim
= 2.
lim [f (x) mx] = lim
x
x x 2
x x 2
asimptota oblica la este y = x + 2.
Analog se obtine asimptota oblica la .
Graficul functiei este

y 12
10
8
6
4
2
-10

-5

-2
-4
-6
-8

10

f (x)
nu exista sau este infinita, graficul functiei nu are
Observatia 1. Daca lim
x x
asimptota la .
Exemplul 8. Studiati asimptotele oblice ale functiei:
f : R\ {2} R,
x3
.
f (x) =
x2
Rezolvare. Observam ca functia este definita pe un interval nemarginit, deci se
pune problema existentei asimptotelor oblice. Deoarece
f (x)
x3
lim
= lim
= ,
x x
x x (x 2)
f (x)
x3
= lim
=
lim
x x
x x (x 2)

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

17

functia nu are asimptote oblice.

y
40
20

-6

-4

-2

-20

x
.

f (x)
Observatia 2. Daca exista lim
= m si este finita, dar lim [f (x) mx] nu
x x
x
exista sau este infinita, graficul functiei nu are asimptota la .
Exemplul 9. Studiati asimptotele oblice ale functiei:
f : [0, )
[0, ) ,
f (x) = x.
Rezolvare. Observam ca functia este definita pe un interval nemarginit, deci se
pune problema existent
ei asimptotelor oblice. Deoarece
f (x)
x
lim
= lim
= 0 m = 0,
x x
x x

lim [f (x) mx] = lim [ x 0 x] = lim x =

x
x
x
functia nu are asimptote oblice.

y2
0
0

10

Observatia 3. Daca exista lim f (x) = a si este finita, atunci dreapta y = a este
x
asimptota la , paralela cu axa Ox.
De aici rezulta pasii de parcurs pentru determinarea asimptotei la .
Pasul 1. Se calculeaza lim f (x).
x

Daca exista lim f (x) = a si este finita, atunci dreapta y = a este asimptota la
.

Daca exista lim f (x) si este infinita, atunci:

x

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

18

f (x)
.
x x

Pasul 2. Se calculeza lim

f (x)
= m si este finita, atunci
x x
Pasul 3. Se calculeaza lim [f (x) mx] .

Daca exista lim

Daca exista lim [f (x) mx] = n si este finita, atunci dreapta y = mx + n este
x

asimptota (oblica) la ramura a graficului.

Daca multimea E este neminorata, prezentam pasii de parcurs pentru determinarea asimptotei la .
Pasul 1. Se calculeaza lim f (x).
x

Daca exista lim f (x) = a si este finita, atunci dreapta y = a este asimptota la
x
.
Daca exista lim f (x) si este infinita, atunci:
x

f (x)
.
x x
f (x)
Daca exista lim
= m si este finita, atunci
x x
Pasul 3. Se calculeaza lim [f (x) mx] .

Pasul 2. Se calculeza lim

Daca exista lim [f (x) mx] = n si este finita, atunci dreapta y = mx + n este
x

asimptota (oblica) la ramura a graficului.

1.4. Reprezentarea grafic

a a unei functii. 1. Determinarea domeniului de
definitie, comportarea functiei la capetele intervalelor sau la si a asimptotelor.
2. Determinarea intersectiei cu axele.
3. Simetria graficului.
Daca f este para, f (x) = f (x), graficul este simetric fata de axa Oy.
Daca f este impara, f (x) = f (x), graficul este simetric fata de origine.
Daca f este periodica, adica exista T > 0 astfel ncat f (x + T ) = f (x), atunci
graficul se prelungeste prin periodicitate.
4. Se studiaza continuitatea functiei, se stabilesc punctele de discontinuitate, daca
exista.
5. Se calculeaza derivata ntai, se determina punctele critice, se stabileste semnul
derivatei ntai, punctele n care nu este derivabila. Se stabilesc punctele de extrem,
daca exista.
6. Se calculeaza derivata a doua si se stabileste concavitatea si punctele de inflexiune.
7. Se realizeaza tabelul derivatei ntai, a functiei si derivatei a doua.

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

19

8. Se traseaza graficul.
Exercitiul 20. Sa se traseze graficul functiei:
f : R R,
f (x) = 14 x4 2x2 + 4.7 .
Rezolvare.
1. Domeniul de definitie este R, lim f (x) = lim f (x) = .
x

f (x)
f (x)
= , lim
= functia nu admite asimptote oblice.
lim
x x
x x
2. Intersectia cu axele

1 4
7
1
2
x

2x
+
=
0

(x

1)
(x
+
1)
x

7
x
+
7 = 0 x = 1, x =
4.
4
4
7


Intersectia cu axa Ox : 7, 0 ,(1,0) , (1, 0) , 7, 0 .
Intersectia cu axa Oy : f (0) = 4.7 , 0, 4.7 .
3. Paritatea si imparitatea
f (x) = 14 (x)4 2 (x)2 + 4.7 = 14 x4 2x2 + 4.7 = f (x), deci functia este para.
Este suficient sa se straseze graficul pe [0, ) .
Nu este functie periodica.
4. Este o funct
a pe R deoarece este o functie polinomiala.
1 4ie continu
0
0
2
5. f (x) = 4 x 2x + 4.7 = x3 4x = x (x 2) (x + 2)
f 0 (x) = 0 x = 0, x = 2.

2
2
00
2

6. f (x) = 3x 4 = 3 x 3 x + 3 .
f 00 (x) = 0 x = 23 .
7.
x
0
1
semn

f0
comp. f
semn
lui f 00

7
4.

&

f (2)

17
36

&

concavit

f ( 23 )

2
3

= 14 23
= 14 24 2

22 +

7
4.

concav
2
3

= 94

7
4.

&

94

% 0

pct
infl

convex
1 16
4 9

2 43 +

7
4.

4
9

83 +

7
4

= 17
36

SEMINARUL NR. 13

20

ANALIZA MATEMATICA

15
10
5

-3

-2

-1

Exercitiul 21. Sa se traseze graficul functiei:

f : [1, 5) R,
f (x) = x4 4x2 + 4.
Rezolvare.
1. Domeniul de definitie este [1, 5) , nu studiem comportarea functiei la
deoarece f este definita doar pe [1, 5) .
Functia nu admite asimptote oblice.
2. Intersectia cu axele

x4 4x2 + 4 = 0 x =
2,x = 2, 2
/ [1, 5)
Intersectia cu axa Ox :
2, 0 .
Intersectia cu axa Oy : f (0) = 4, (0, 4) .
3. Paritatea si imparitatea
f (x) = (x)4 4 (x)2 + 4 = x4 4x2 + 4 = f (x), deci functia este para.
Nu este functie periodica.
4. Este o functie continua pe R deoarece este
a.
ie polinomial

o funct
0
5. f 0 (x) = (x4 4x2 + 4) = 4x3 8x = 4x x 2 x + 2
f 0 (x) = 0 x = 0, x = 2,

/ [1,
2 q
5) q
6. f 00 (x) = 12x2 8 = 12 x
q
2
= 0.816 50
3
q
f 00 (x) = 0 x = 23
7.
q
x
1
23
semn

f0
comp. f
semn
lui f 00
concavit

2
3

x+

2
3

++

7
4.

16
9

&

&

convex

pct
inflex

concav

concav

2
3

16
9

0
pct
inflex

&

% 529

convex

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

21

q
q 4
q 2
,
f ( 23 ) = 23 4 23 + 4 = 16
9
q
q 4
q 2
2
2
4
+ 4 = 16
,
f ( 23 ) =
3
3
9

4
2
f ( 2) =
2 4 2 +4=0
4
2
lim (x 4x + 4) = 54 4 52 + 4 = 529,
x%5

y 500
400
300
200
100
-1

Mai clar, pe intervalul [1, 3] graficul este

40

20

-1

1.5.

Calcul diferential pentru functii de mai multe variabile.

Exercitiul 22. Fie functia f : R2 R, f (x, y) = x3 y 2 + y Sa se calculeze derivatele

partiale n punctul (1, 1) .

f (1, 1)
f (x, 1) f (1, 1)
x3 + 1 2
Rezolvare.
= lim
= lim
= lim x2 + x + 1 =
x1
x1
x1
x
x+1
x+1
3.
f (x, y)
f (1, 1)
Sau calculam direct, tinand seama ca y este constant,
= 3x2 y 2 ,
=
x
x
3.
f (1, y) f (1, 1)
y2 + y 2
f (1, 1)
= lim
= lim
= lim (y + 1 + 1) = 3.
y1
y1
y1
y
y1
y1
f
(1,
1)
f (x, y)
= 2x3 y + 1,
= 3.
Sau
y
y

SEMINARUL NR. 13

ANALIZA MATEMATICA

Exemplul 10. Fie functia f : R2 R, f (x, y) =

partiale n punctul (1, 1) .

22

p
x2 + y 2 Sa se calculeze derivatele

Exemplul 11. Fie functia f : (0, ) (0, ) R, f (x, y) = xln y Sa se calculeze

derivatele partiale n punctul (e, e) .
Exercitiul 23. Sa se calculeze derivatele partiale de ordin ntai ale functiei
Exemplul 12. a) f : R3 R, f (x, y, z) = x3 y 2 z + sin(xy),
b) f : R2 \ {(0, 0)} R, f (x, y) = ln(x2 + y 2 ),
z
c) f : (0, ) (0, ) R R, f (x, y) = xy
f (x, y, z)
= 3x2 y 2 z + y cos (xy) ,
x
f (x, y, z)
3
= 2x yz + x cos (xy) ,
y
f (x, y, z)
= x3 y 2 .
z

Rezolvare. a)

Exercitiul 24. Sa se verifice teorema lui Schwarz pentru functia

f : R2 \ {(0, 0)} R, f (x, y) = ln(x2 + y 2 ).
Exercitiul 25. Sa se verifice teorema lui Schwarz pentru functia
f : R3 R, f (x, y, z) = xey sin (z) .
Exercitiul 26. Sa se calculeze derivatele partiale de ordin doi n punctul (1, 1) pentru
functiile:
a) f : (0, ) R R, f (x, y) = xy lnp
x
3
b) f : R \ {(0, 0, 0)} R, f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 ,
c) f : R \ {0} R R, f (x, y) = arctg xy ,
d) f : R2 R, f (x, y) = arctg(xy).
Exemplul 13. Sa se scrie diferentialele functiilor
1. f : R2 R, f (x, y) = x + y,
x
2. f : R2 {(x, y) R2 : y = 0} R, f (x, y) = ,
y
3. f : R2 {(x, y) R2 : x 0} R, f (x, y) = xy .

SEMINARUL NR. 13

Rezolvare. 1.

ANALIZA MATEMATICA

23

f (x, y)
f (x, y)
f (x, y)
f (x, y)
= 1,
= 1, df (x, y) =
dx +
dy =
x
y
x
y

dx + dy.
f (x, y)
f (x, y)
1 f (x, y)
x
f (x, y)
1
2.
= ,
= 2 , df (x, y) =
dx +
dy = dx
x
y
y
y
x
y
y
x
dy.
y2
f (x, y)
f (x, y)
f (x, y)
f (x, y)
= yxy1 ,
= xy ln x, df (x, y) =
dx +
dy =
3.
x
y
x
y
yxy1 dx + xy ln xdy.
Exemplul 14. Se considera functia
f (x, y) = ln(ax + by), ax + by > 0.
Sa se calculeze derivatele partiale de ordin ntai si doi si diferentialele de ordin
unu si doi.
f (x, y)
a
f (x, y)
b
=
,
=
,
x
ax + by
y
ax + by
f (x, y)
adx + bdy
f (x, y)
dx +
dy =
,
df (x, y) =
x
y
ax + by
2 f (x, y)
ab
a2
2 f (x, y)
2 f (x, y)
b2
=

,
,
=

,
x2
y 2
(ax + by)2 xy
(ax + by)2
(ax + by)2
2 f (x, y) 2
2 f (x, y)
2 f (x, y) 2
dx
+
2
dy =
dxdy
+
d2 f (x, y) =
x2
xy
y 2
a2 dx2 + 2abdxdy + b2 dy 2
(adx + bdy)2
=
=

.
(ax + by)2
(ax + by)2

Rezolvare.

Exercitiul 27. Sa se determine operatorul Laplace

2f
2f
: A R, f (x, y) =
(x,
y)
+
(x, y) ,daca exista, pentru
x2
y 2
1
; A = R2 \ {(3, 5)} ;
a) f : A R2 R, f (x, y) = ln q
2
2
(x 3) + (y 5)
b) f : A R2 R, f (x, y) = ex [(x2 y 2 ) cos y 2x sin y] ; A = R2 .