Precizari prealabile:

-a se citi imperios in paralel cu codul

-mai prezinta greseli de scriere
-din anumite fraze nu se mai intelege sensul si decat sa le
rescriu cum le-am inteles eu ulterior, mai bine le-am lasat asa
-este cat se poate de complet, sub rezerva precizarii de mai sus
-contine si mini-cusul despre libertate.
Drept civil
Curs 1 (06.10.2015)
Sa ne apucam de treaba!
Magistratii sunt slujitorii legilor
Judecatorii sunt interpretii legilor
Pe scurt, suntem cu totii servitorii legilor
Pentru ca sa putem trai liberi.
Dreptul civil creeaza un spatiu de libertate si siguranta pt toti.
Cicero ne spune ca libertatea noastra este intr-o relatie direct
proportionala cu siguranta noastra.
Nimic nu e mai frumos decat viata omului! Dreptul apara viata
omului.
Exista 2 carti importante in lume: biblia si codu civil. Poate
musulmanii sa adauge si coranul.
Deschidere intelectuala si sufleteasca catre text pt a l intelege.
Trebuie privire patrunzatoare nu superficiala.
truda= cuvant de origine slava, ce trimte la munca fizica.
Pt examen e suficient codul si cartea.
Prelegerea 1:
PATRIMONIUL
1. Continutul patrimoniului.
Pe marginea codului civil francez au fost formulate 3 teorii cu
privire la patrimoniu.
Prima a fost elaborata dupa ce Napoleon a adoptat codul
civil este teoria personalitatii patrimoniului:
intrucat patrimoniul este expresia juridica a personalitatii si
expresia puterii juridice cu care persoana este investita, rezulta
ca numai persoanele pot avea un patrimoniu, orice persoana
are un patrimoniu, o persoana nu poate avea decat un singur
patrimoniu!
=> patrimoniul este indivizibil. Exista o legatura
indisolubila intre persoana si patrimoniu, legatura din care
decurge nu numai unitatea si unicitatea patrimoniului dar si
indivizivilitatea .

Indivizibilitatea patrimoniului a facut ca in situatii de criza cand

creditorii nu-si puteau satisface creantele impotriva debitorilor ,
puteau sa urmareasca intregul patrimoniu, pe temeiul gajului
general.
S-a pus problema multipliarii patrimoniului a i debitorul sa fie
urmarit numai de creditorii ale caror creante s au nascut in leg
cu o anumita activitate. O persoana poate sa afecteze o parte
din bunurile sale realizarii unui anumit scop. In jurul acestui
scop se putea crea un patrimoniu distinct=> patrimoniul de
afectatiune elaborata de juristi germani care au plecat de la
termenul de patrimoniu de afectatiune. Dar la un momentdat sa observat ca aceasta multilicare a patrimoniului unei persoane
poate fi lovita de 2 posibilitati:
- fiecare persoana se poate asocia pentru a crea persoane
juridice cu scop lucrativ sau fara scop lucrativ. S-a recunoscut la
un momentdat posibilitatea unei societati cu un singur asociat.
-chiar daca nu se creeaza o noua persoana juridica este
posibilitatea afecatrii unei mase de bunuri pt realizarea unui
anumit scop daca se accepta ideea de divizare a
patrimoniului=> teoria moderna a patrimoniului care pastreaza
din teoria personalitatii ideile fundamentale dar spre deosebire
de aceasta adauga ideea divizibilitatii patrimoniului.
CC consacra teoria moderna a patrimoniului si o reformeaza.
Recunoscand divizibilitatea patrimoniului, NCC creeaza o
autonomie mai mare a anumitor mase patrimoniale.
Elementele care alcatuiesc patrimoniul:
- patrimoniul este compus din drepturi si datorii cu valoare
economica
-patrimoniul este o universalitate
-patrimoniul este un atribut al personalitatii
Patrimoniul este compus din dr si datorii cu valoare
economica avem in vedere dr si datoriile parimoniale. =>
drepturi si datorii pecuniare (au valoare in bani). Criteriul
patrimonialitatii este tocmai valoare economica. Deci excludem
din patrimoniu drepturile personal-nepatrimoniale.
distingem astfel patrimoniul in sens economic de cel de sens
juridic. Patrimoniul in sens economic se refera la averea
destinata satisfacerii nevoilor de consum si investitiilor si nu
cuprinde si datoriile.
Dr si obligatiile pecuniare sunt fungibile. Fungibilitatea are o
acceptie speciala. In materia clasificarii bunurilor, fungibilitatea
are alt inteles.Bunurile sunt fungibile in materialitatea lor, pe

cand la patrimoniu avem in vedere faptul ca valoare economica

se poate inlocui pt ca bunurile sunt expresiile banasti.
Patrimoniul exista prin drepturi si datorii cu valoare
economica iar nu prin bunurile la care se refera aceste dr si
datorii,. uneori autorii de drept au firmat ca regasim in
patrimoniu nu numai drepturile ci si bunurile care formeaza
obiectul dreptului. Ideea nu poat fi primita pt ca:
- patrimoniul este o notiune logica, o realitaste intelectuala si nare cum sa includa elemente materiale
-daca am include in patrimoniu si drepturile si bunurile, =>
dublam valoarea patrimoniului
- sunt bunuri asupra carora poarta mai multe drepturi reale.
Casa ca bun nu are cum sa fie inglobata intr-o notiune
intelectuala (chiriasu are dr de abitatie, iar proprietarul are in
patrimoniu dr de nuda proprietate)
A doua idee se refera la universalitate, patrimoniul este o
universalitate. Nu doar unele dr si datorii formeaza patrimoniu,
ci toate dr si datoriile cu valoare economica ale unei persoane
intra in patrimoniu. Nu doar cele prezente ci si cele viitoare. Nu
e vorba doar de dr ci si de datorii cu valoare pecuniara. Facem
deci distinctie intre universalitatea juridica (patrimoniul) si
universalitatea de fapt. Universalitatea de fapt este compusa
doar din elemente materiale, iar in patrimoniu nu avem
elemente materiale. in universalitatea juridica intra si elemente
pasive (datorii), pe cand la univ de fapt este form doar din
bunuri.
Exista uneori diviziuni ale patrimoniului care au atributia
de universalitate. Masele patrimoniale denumite si patrimonii
de afectatiune au atributele universalitatii si ca urmare in cadrul
lor poate functiona subrogatia reala generala. Singura
suniversalitate propriu-zisa este patrimoniu
Ca universalitatea patrim exista in si prin elementele
componenete.
Patrimoniul este si el o padure. Daca vedem doar notiunea
goala, padurea, nu vedem cat de diverse sunt drepturile si
obligatiile (componentele)- nu stim sa iesim din padure.
=> in orice moment in patrimoniu este tot timpul ceva. Sa spus ca patrimoniul este ca un cont curent unde mereu
avbem ceva, cu + sau cu -.
Caracterul patrimoniului de a fi atribut al personalitatii.
Legatura indisolubila intre persoane si patrimoniu. Patrimoniul
este un atribut al personalitatii=> ideea de apartenenta a

patrimoniului si implicit a tuturor dr si obligatiilor care compun

patrimoniului, toate apartin titularului. Aceasta idee de
apartenenta este legata de notiunea de capacitate juridica(de
exercitiu), pt ca apartenenta este temeiul puterii pe care
titularul o are asupra patrimoniului. Aceasta putere este o
putere juridica, in temeiul acestei puteri, titularul poate
incheuia acte juridice cu privire la elem patrimoniale=>
ajungem la notiunea de de capacitate jurdica de folosinta.
Facem distinctie intre sfera juridica a persoanei si patrimoniu.
Patrimoniul este doar o parte a sferei juridice a persoanei(pt ca
mai intra si dr personal-nepatrimoniale, in legatura cu care pot
fi incheiate anumite acrte juridice)
Numai persoanele au un patrimoniu.
Nu poate exista patrimoniu fara titular.
S-a spus ca fundatia este un ex de patrimoniu fara titular. In
realitate fundatia isi intemeia persoanlitatea pe fondatorii ei si
pe cei care o administrau, intrucat fundatia era insasi subiect de
drept.
Orice persoana are un patrimoniu . (cel putin datorii are in
patrimoniu).
Persoanele au un singur patrimoniu.
Recunoasterea divizibilitatii patrimoniului, care este unitar dar
este divizibil. Divizibilitatea patrimonului conduce la not de
masa patrimoniala. Si masele patrimoniale au atributul
universatilatii si ele se nasc in masura in care ele sunt
prevazute de lege chioar dc pe temeiul legii mai este nevoie de
un act juridic/ situatie juridica de natura sa dea nastere
patrim=> patrimonii de afectatiune, sintagma folosita in codul
civil, sintagma care poate fi inselatoare. art 31. Masele patr se
nasc ca urmare a afectarii unor dr patrim sau nepatrim cu un
anumit scop. Nu sunt parim propriu-zise ci sunt mase/segmente
de patrimonii. Dif intre o masa care are atributele universalitatii
si patrimoniu?
Masele patrimoniale nu se bucura de caracterul permanentei:
au continuitate dar nu sunt obligatoriu intinse pe toata durata
existentei persoanei.
Intre masele patrimoniale exista o anumita comunicare:
comunicare intra-patrimoniala. Uneori cand se divizeaza
patrimoniul, o parte din bunurile din patrimoniu sunt grupate cu
un regim juridic aparte, regimul juridic al masei patrimoniale
(ex: casatorie, depinde de alegerea sotilor, care pot sa aleaga
intre mai multe regimuri patrimoniale.)

Exista mase patrimoniale care se bucura de o

autonomie mai mare decat a altora. In asemenea cazuri exista
o diminuare a comunicarii intrapatrimoniale. (ex: masa
fiduciara). Cand se creeaza o fiducie, constitutitorul poate
transfera anumite bunuri in patrim fiduciarului. La incetarea
fiduciei aceste elemente patrimoniale se duc in patrimoniul
beneficiarului fiduciei. Comnuicarea patrimoniilor duce la o
anumita ordine a urmariirii maselor patrimoniale. Fiecare
creditor poate urmari numai elementele active patrimoniale in
legatura cu care s a nascut creanta lor. Exista de regula o
urmarire principala si una subsidiara. ex : art 2324.
Legea este primul temei al acestei diviziuni a patrimoniului
dar pe langa lg trebuie sa avem o manifestare de vointa a
titulaului patrim (conventie/ act unilateral)
Patrimoniul este inalienabil. Patrimoniul exista cat timpm
exista pers izica sau juridica. Cand inceteaza existenta pers
fizice, inceteaza si existenta patrimoniului. In funtie de regimul
juridic o anumita masa patrimoniala poate fi transmisa. ex: se
vinde masa sucesorala. dar ca intreg patrimoniul nu se poate
instraina
La decesul pers fiz/ reorganizxarea pers juridice: nu
partrimoniul se transmite catre succesori, ci elementele
patrimoniale se transmit in mod universal sau nu= patrimoniul
defunctului se varsa in patrimoniile mostenitorilor.
Patrimoniul fiind totalitatea dr si datoriilor cu valoare
economica apartinand unei persoane
=> ideea de continuitate si de permanenta a patrimoniului pt
ca in patrimoniu exista fluxuri patrimoniale care permit
schimbarea continua a patrimoniului. Patrimoniul este o
realitate intelectuala nu materiala!
Titularul are un drept sau o putere juridica asupra
patrimoniului?
Daca am vb de un drept de proprietate asupra
patrimoniului ar rezulta => posibilitatea aproprierii bunurilor
corporale. Nu orice lucru incorporal devine bun incorporal.
Nu putem vb de un dr asupra patrimoniului avem insa o put
juridica asupra patrimoniului, capacitatea juridica de folosinta a
unei persoane. In masura in care patrimoniul este divizibil este
posibili ca anumite mase patrimoniale sa fie stapanite de mai
multe persoane. Masa bnurilor comune se regaseste in ambele
patrimonii, in realitate este vorba de...
Functiile patrimoniului.

Comunicarea intrapatrimoniala . Dar exista si o comunicare

interpatrimoniala. , iar la mod general aceasta comunicare este
sintetizata in functiile patrimoniului:
-subrogatia reala generala: inlocuirea unui element patrimonia;
subrogatia reala generala: posibila pe temeiul fungibilitatii
elementelor patrimoniului (daca un dr iese din patrim si intra in
pat un altul, se asigura continuitatea patrimoniului)
- cu titlu particular (a nu se confunda cu subrogatia personala)
Sub reala generala se produce in cadrul unei universalitati in
timp ce sub reala cu titlu particular priveste elemente
patrimoniale individuale
sub reala generala se produce automat, pe temeiul fungibilitatii
ellm patrim, celalalta doar dc legiuitorul o prevede in mod
expres si daca debitorul e de acord.
Elem patrim care intra in patrimoniu dobandeste regimul
juridic general fie al patr fie al masei patrim . Elementul nouintrat dobandeste regimul juridic particular pe care l avea
elementul care a iesit din patrimoniu.
- fctia patr de a asigura garantia comuna a creditorilor
- de a asigura transmisiunea universala si cu titlu universala
Garantia comuna a creditorilor-dc e divizat patrim.. apasa
asupra..
Functia de a asigura transmisiunea universala sau cu titlu
universal. Elem patrim se varsa in patrim succesorilor.
Transmisiune e universala cand e un sg succesor, este cu titlu
universal cand sunt mai multi succesori si fiecare primeste o
cota parte din patrimoniu. !!!!=> in toate cazurile fiecare
mostenitor primeste si obligatii.
Curs 2(12.10.2015)
Clasificarea drepturilor patrimoniale
dr patrimoniale: dr evaluabile in bani. Spre deosebire de dr
personale (nepatrimoniale) care nu sunt evaluabile in bani si
nici nu fac parte din patrimoniu:
Se clasifica in
- dr reale (jus in rem): acele dr subiective patrimoniale care
presupun aptitudinea titularului de a exercita prerogativele dr
asupra unui bun in mod direct si nemijlotit fara sa aiba nevoie
de interventia unei alte persoane.
- dr de creanta (ius ad personam)- dr subiective patrimoniale
care constau in aptitudinea titularului de a cere sub pasiv de a
da a face sau a nu face ceva ce ar fi fost indreptatit sa faca,

facand apel la forta de constrangere a statului in cazul in care

acesta nu isi executa de bunavoie creanta.
Comparatie intre aceste dr:
Dupa gradul de opozabilitate: dr reale sunt opozabile erga
omnes in timp ce dr de creanta sunt in principiu opozabile doar
debitorului
Gradul de determinare al subiectului pasiv
- in ceea ce priveste dr real, calitatea de sub pasiv o au toate
celelalte sub de dr cu exceptia titularului dr, ele au aceasta
obligatie generala de a nu aduce atingere dr de proprietate ce
apartine titularului
- in cazul dr de creanta, doar debitorului ii incuba obligatia
asumata in baza raportului.
Obligatia corelativa
-dr reale: generala si abstracta
- dr de creanta: are un continut concret, respectiv presupune a
da ceva, a face ceva (orice prestatie pozitiva cu exceptia celei
de a da) sau de a nu face ceva ce in mod normal ar fi putut face
daca nu si ar fi asumat aceasta obligatie.
Izvorul dr patrimoniale
- dr reale: enumerate de catre lege, nu pot fi create decat de
lege, si pe cale de consecinta vor avea un numar limitat.
In cazul dr de creanta numarul lor este nelimitat deoarece
izvorasc atat din lege ca si din contracte, iar in ceea ce priveste
contractele partile au posibilitatea de a stabili in mod liber
continutul conventiei, singura limita este data de respectul
bunelor moravuri si ordinii publice.
Durata drepturilor
- dr reale au de principiu o durata mai lunga , este un dr
perpetuu, el nu se stinge prin neuz. exceptie: uzucapiunea,
dobandirea dr de proprietate prin posesia de buna-credinta;
-dr de creanta presupun un interval mai scurt de timp, de unde
rezulta o dif si sub aspectul prescriptiei,
Act in revendicare este imprescriptibila la dr reale iar la dr de
creanta avem un termen general de 3 ani
Problema efectelor specifice drepturilor reale:
S- a afirmat in doctrina ca prin efectele specifice dr reale
presupunem prerogativa urmaririi si a preferintei de care s ar
bucura toate dr de creanta.
Prerogativa preferintei presupune: in momentul
instrainarii, eu am preferinta la pretul obtinut, de principiu eu
sunt un creditor care are un dr de ipoteca= presupune ca daca

am fost de acord ca un anumit creditor sa se bucure de un dr de

garantie iopotecara asupra unui bun, pot sa instrainez bunul, la
momnetul la care creanta debitoruli devine exigibila si nu isi
executa obligatia, creditorul ipotecar poate sa urmareasca
bunul in mainiloe oricui s ar afla. La creditor
chirografar(=creditor ce nu are o garantie reala) nu se mai
poate urmari bunul in mainile tertilor dobanditori. Buna sau
reaua credinta are valenta doar daca am o norma juridica care
atribuie un anumit efect juridic. Daca posesorul e de bunacredinta poate pastra fructele (aici ma intereseaza buna
credinta ca sa vad daca pastreaza fructele)
Cand anumite efecte juridice nu sunt conditionate de bunacredinta a unei persoane, nu ne intereseaza, poate sa fie de cea
mai rea-credinta, daca legea nu atribuie efecte, degeaba.
Actiunea pauliana.- in caz de complicitate a tertului la
frauda. Actiunea pauliana are efectul de a face atul de
instrainare inopozabil fata de creditor. pt ca bunul prin efectul
inopozabilitatii contr de vanzare s a intors in patrim debit. credit
nu urmareste bunul , doar il readuce in patr debit.
Urmarirea bunului presupune sa am posibilitatea de a scoate la
vanzare bunul: prerogativa dr reale accesorii (ipoteca sau gaj)
Dupa ce probez dr de proprietate, paratul este obligat sa
mi predea folosinta bunului. nu este o urmarire propriu-zisa a
bunului ci o actiune in justitie unde treb sa fac dovada dr.
Prerogativa urmaririi si preferintei este specifica dr reale
accesorii, nu tuturor dr reale.
Nu am nevoie de nicio abstentiune din partea
debitorilor ca sa mi exercit dreptul, debitorii n au avut niciodata
posibilitatea de a aduce atingere dr de proprietate.
Teoria 2: dr de creanta sunt toate dr reale=> rap juridic
care se naste nu este opozabil numai debitorului, care este tinut
sa execute ce s a obligt. Teorie ce se focalizeaza pe 2
caracteristici: opozabilitatea=> si rateaza esenta celor 2
drepturi: pt a ma bucura de dr meu de proprietate n am nevoie
de prestatia niciunei alte pers in timp ce in cazul dr de creanta
am nevoie ca debitorul sa si execute obligatia.
Dr intermediare
Dr de proprietate intelectuala(nu e chiar un dr intermediar, ci
maidegraba atipic)- lg 8/1996- au o structura complexa
- particularitatea vine din faptul ca este un dr complex care
implica o suma de dr nepatrimomiale si patrimoniale: posibilit
de a vinde opera, etc.

Dr reale ce poarta asupra unui bun incorporal

Dr de proprietate s-a nascut din posesie ca stare de fapt. la
origini proprietatea este strans legata de notiunea de bun
corporal(fizic). Bunurile incorporale sunt o abstractiune nu sunt
intr-o rel la fel de directa cu dr de proprietate=> treb sa existe
o dispozitie legala care sa permita acest lucru.
Drepturile potestative
-presupun aptitudinea unui sub de dr de a naste modifica
sau stinge o situatie juridica prin simpla sa manifestrare de
vointa, noua situatie juridica impunandu-se subiectului pasiv: il
pot exercita fara sa am nevoie de interventia unei alte persoane
insa ea nu presupune un dr care se exercita asupra unui bun: dr
de optiune succesorala. ( dc accept mostenirea, este posibil sa
reduc cota-parte din mostenirea celorlalti sau chiar sa inlatur de
la mostenire o alta pers care ar avea un alt rang.)
Avem si obligatii cu caracter de opozabilitate largita.
-propter rem= obligatii reale de a face si incuba titularului un
dr real asupra bunului sau uneori in functie de modul in care
sunt reglementate chiar si posesorului/detentorului.
Exista 2 categ de obligatii reale:
-pot sa se nasca din lege sau din conventia partilor
ob propter rem legale-> avem o noua subclasificare.
obl propter rem de natura administrativa si
cele de natrura civila
Cele de nat administrativa au drept specificitate faptul ca
creditorul acestei oblig este o insitutie a statului care urmareste
ca ceilalti sa respecte obligatia stabilita pin lege. ex: obligatia
detinatorilor de terenuri agricole de a cultiva terenuri- 18/1991> obligatie propter rem de natura
administrativa.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! sau obligatia
detinatorilor cu orice titlu, a bunurilor culturale de a le pastra si
intretine si a nu le distruge.
Oblig propter rem de natura civila- art 560 CC, sau 663
alin1. Sunt opozabile inter- partes, in rap juridic in care s-au
nascut, de principiu. La ar 663- pe proprietarul care cumpara
nu l va intreba nimeni dc va fi de acord sa plateasca cheltuielile
etc. iar art 560: proprietarii terenurilo invecinate sunt obligati sa
contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea
semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal cheltuielile
ocazionate de aceasta.
Pot avea si o natura conventionala- art 759- in cazul unei
servituti partile pot sa si asume anumite obligatii. Prima

conventie este manifestarea libertatii contractuale dintre partiautonomie de vointa. atipicitate: alineatul 2 permite ca obligatii
nascute in sarcina unei parti practic sa incube si unei persoane
care nu a fost parte la momentul incheierii contractului, legea
protejeaza si libertatea de vointa, de unde vine conditia notarii
in cartea funciara a acestei obligatii. In lipsa publicitatii nu s ar
putea transmite obligatia, pt a putea apara libertatea
cumparatorului care nu avea de unde sa stie ca trebuie sa
indeplineasca o asemenea obligatie.
- scriptae in rem: acele obligatii strans legate de posesia unui
bun incat incuba in conditiile legii posesorului actual al bunului
chiar daca acesta nu a fost parte la contractul din care s a
nascut obligatia. Avem: obligatii de a face si obligatii de a nu
face. O singura obligatie: contr de locatiune, art 1811CC: se
incheie contra de locatiune intre A si B, A e proprietar, si la un
momentdat A ii vinde lui C imobilul. Contr de loc nu a fost
incheiat intre B si C, deci C nu trebuie sa fie tinut sa respecte
conventia celor doi, legea zice asa cum zice pt a proteja
locatarul pentru ca creditorul treb sa garanteze utila folosinta
a debitorului in virtutea securitatii individului. Avem nevoie de
inscrierea in cartea funciara ca nu care cumva sa fim in cazul
ipotezei fraudei, ca sa protejam noul dobanditor dar si dr la
locuinta a persoanei fizice (debitorul=aici locatarul/chiriasul)
Drepturile reale:
-art 551 CC enumerarea dr reale: dr de proprietate, dr de
superficie, de uzufruct, de uz, de abitatie, de servitut, de
administrare, de concesiune, de folosinta, dr reale de garantie.
Dr de propr se bucura de posesie, folosinta, dispozitie.
Dr de propr se poate dezmembra, putem spre ex lua
atributul folosintei care se poate exercita in diverse moduri=>
se creeaza dezmembram dr de prop: uz, abitatie, servitute,
superifice, uzufruct.
Dr de administrare, concesiune, folosinta- sunt practic dr
corelative dr de propritate publica, ele se nasc dintr o
dezmembrare a dr de proprietate publica, toate aceste dr au un
caracter de drept principal si vb de dr reale accesorii (dr de
ipoteca, de gaj), chiar raportul de accesorietate incuba din
faptul ca ele depind de existenta unui dr de creanta=> din
accesorium sequitur principale=> daca dispare dr de creanta,
dispare si accesoriul(daca platesc bancii imrumutul pentru casa,
dispare dreptul de creanta al bancii si implicit dispare si dreptul
de ipoteca al bancii asupra casei(care e drept real accesoriu))

Posesia ca stare de fapt protejata juridic.

Reglementarea posesiei: art 916- 952CC.
Elem definitorii ale posesiei. Posesia nu este un drept, ea
este exercitarea in fapt a unor prerogative, prerogativele dr
reale principale. de ce nu si dr reale accesorii? Pt ca dr reale
accesori nu presupun exercitarea unor prerogative ale dr real.
Ce obiect poate avea posesia.
- bunuri corporale, sa existe , sa fie licite, sa fie in circuitul civil,
sa fie individual-determinate(nu pot sa posed bunuri de gen)
Posesia presupune o exercitare in fapt. Nu se poate poseda o
universalitate de fapt (fond de comet) sau o universalitate
juridica (o masa patrimoniala).
Elementele posesiei
- exercitarea in fapt a prerogativelor: pot sa utilizez bunul, pot
sa exercit fapte materiale asupra lui, pot sa inchei un contr de
inchiriere asupra lui: fapte materiale+ acte juridice= elementul
corpus al posesiei
-posesorul se comporta ca un proprietar: atitudinea/ credinta
subiectiva a posesorului= animus, el treb sa se considere
proprietar sau titular al unui alt dr real. Nu ne intereseaza nici
dc este indreptatit sa se considere proprietar. hotul e posesor
de rea-credinta!
Posesia este protejata juridic prin actiunile posesorii si produce
anumite ef juridice: posesorul devine proprietar asupra fructelor
si va putea deveni proprietar asupra bunurilor imobile dar chiar
si mobile prin uzucapiune.
Posesia este acea putere de fapt pe care o pers o exercita
asupra unui bun corporal individual determinat care se afla sau
care poarte intra in circuitul juridic civil, putere care reuneste
un element psihologic si un element material si care apare ca
manifestarea exterioara a unui dr real principal, bucurandu-se
de protectie juridica si producand anumite efecte juridice.
Bunul poate fi stapanit in fapt de catre cel care se crede
proprietar dar poate sa fie stapanit si de alta pers care stie ca
nu are calitatea de proprietar si care are chiar intentia de a
restitui bunul=> detentorul precar- persoana care se va folosi
de corpus in limitele conferite de catre posesor insa nu va avea
animus, vb despre un animus detinendi(al detentorului precar)
nu de un animus posidendi. Detentorul precar NU se considera
titularul niciunui dr real.
Distinctia o face art 918 alin 1:

a): acele pers au obligatia de a restitui bunul 'legea zica ca

treb sa fii nebun sa te crezi proprietar cand stii ca trebuie sa il
restitui'
b) (nud proprietar- proprietar care a dat dr de folosinta)
uzufructuarul : fata de celelalte persoane el va fi posesor al dr
de uzufruct, animusul lui va fi ca el are calitatea de uzufructuar,
si ramane un detentor precar fata de nudul proprietar pt ca fata
de acesta are obligatia de a restitui bunul.
c) fata de celalta parte din dr de proprietate, eu nu ma pot
considera posesor, pt ca dupa 10 ani as putea uzucapa bunul dc
celalalt nu l foloseste.
d)alte pers care stiu ca trebuie sa restituie bunul la un
momentdat
Detentia precara se interverteste in posesie, prin moduri
expres si LIMITATIV prevazute de lege: - art 920 CC.
a)incheie act ranslativ de proprietate ca sa instraineze bunul,
vrea sa dobandeasca bunul, are ca finalitate incercarea
detentorului precar de a deveni proprietar. I se schimba animus
pt ca cu buna credinta incheie un act translativ de proprietate.
b) ma opun acelor obligatii care mi ar incuba mie in calitate de
detentor: ex: nu mai platesc chiria proprietarului pt ca stau in
imobilul ala de 10 ani, deci e imobilul meu.
c) intervertirea se realizeaza in prsoana dobanditorului: vand
casa unei pers de buna- credinta, care nu stia ca n am de unde
sa fiu proprietar. Daca el cunostea, el ramane tot detentor
precar pt ca stie ca nu l a cumparat de la proprietar, care
spune ca nimeni nu poate da mai mult decat are: si cum eu iau
de la un detentor precar, nu pot dobandi decat detentia
precara.
Curs 3 (20.10.2015)
Dovada si pierderea posesiei
Calitatile si viciile poseiei
Protectia juridica a posesiei
Efectele juridice ale posesiei
Dovada posesiei presupune dovedirea celor 2
elemete:
- elem material corpus si elem subiectiv animus,
In ceea ce priveste elem material, corpus, faptele materiale
care intra in continutul sau pot fi dovedite cu orice mijloc de
proba. Pot si uneori si acte juridice prin care se exercita
elementel posesiei=> treb sa tinem seama de regulile de proba
din materi actelor juridice: intre parti exista restrictii probatorii

in functie de natura atului juridic, tertii pot face proba cu orice

act juridic, pt teri actul juridic are val unui fapt juridic in sens
restrans.
Elem subiectiv al poseiei este mai greu de dovedit prin probe
directe, Reprezentarile subiective nu pot fi dovedite prin probe
directe.
Se recurge fie la prezumtii simple fie la prezumtii legale.
In leg cu elementul animus, legiuitorul a stabilit mai multe
prezumtii in art 919 din CC: prezumtia este o presupunere.
Prezumtia este un rationament de tip inductiv: se pleaca de la
un fapt cunoscut si se trage o concluzie cu privire la un fapt
vecin si conex acelui fapt cunoscut. de ex: sunt student la dr, de
la acest fapt pot trage o concluzie in ceea ce priveste
cunoasterea dr, dar pana la proba contrarie.
In materia probarii elementului subiectiv al posesiei
legiutitprul a instituit aceste prezumtii din art 919: 2 dintre ele
privesc dovada elem subiectiv:
- prima se refera la dovedirea elementului sbiectiv- animuspornind de la dovada elem obiectiv. Daca s-a dovedit existenta
elem corpus=> se trage concluzia ca exista si elem animus,
pana la proba contrara
- a doua prezumtie este: prezumtia de continuitate a
precaritatii, alin 2): daca s-a dovedit detentia precara (ca pers
care are elem material al posesiei stapaneste bunul pt altul si
nu pt el insusi se presupune ca isi conserva aceasta calitate de
detentor precar pana la intervertirea precaritatii in posesie)
Desi legea nu spune expres, mai putem trage concluzia din
alin 2 al art 919 ca exista si o prezumtie de continuitate a
posesiei: dc s-a doedit ca o persoana este posesor se presupune
ca isi continua calitatea de posesor pana cand pierdue unul/
toate elementele posesiei.
Prezumtia de proprietate - atata timp cat este in posesia
dovedita, se prezuma ca posesorul este proprietar=> prezumtie
de proprietate. Plecam de la dovada elem material si urcam o
treapta si tragem concluzia ca exista animus si mai urcam o
treapta si zicem ca posesorul este proprietar. Fiind prezumtii
simple, sunt valabile pana se face proba contrara.
Cum se dobandeste posesia? dobandind ambele elemente
ale posesiei. E posibil ca aceste elmente sa fie obandite in
acelaasi timp (cumparam la magazin o haina si in acel moment
cand primim haina dobandim si animus si corpus), dar este
posibil insa sa incheiem un contr de imprumut de folosinta-

comodat- avem elem corpus dar nu avem elem animus- suntem

detentor precar. Daca se interverteste precaritatea in posesie,
pe langa elem corpus se dobandeste si elem animus, avand
ambele elem am dobandit posesia.
Important de stiut: in legatura cu elem corpus, posesorul
poate sa il exercite in mod direct (asa cum are el codul civil in
mana) dar elementul corpus poate fi exercitat si prin
intermediul altei persoane adica corpore alieno.- orice detentor
precar exercita elem material pt posesor, asadra posesorul are
elem material al posesiei prin intermediul detentorului precar.
Numai daca detentorul ar interverti precaritatea in posesie
atunci s-ar pierde elem material si nu am ami vb de o
stapaniere corpore alieno a bunului respectiv. Si elem sub
animus ar putea fi exercitat si prin intermediul altei persoane?
De regeula elem material poate fi exercitat corpore aleino, elem
subiectiv nu poate fi exercitat animo alieno, in mod exceptional
este posibil ca si elem sub sa fie exercitat prin intemediul altei
persoane in cazul persoanei lipsite de capacitate de
exercitiu(art 917 alin 2).
Fie pierzi ambele elem ale posesiei, fie pierzi unul din
elemente. Si in acest caz elementele posesiei se pierd simultan
de cele mai multe ori. In art 921 avem o insiruire e exemple din
care cele mai multe se refera la pierderea simultana a
elementelor posesiei.
Este posibil insa ca posesorul sa piarda doar unul din elem
posesiei=> se pierde posesia.
Posesorul pierde elem material, cel care preia elem material nul exercita pt posesor ci pt el insusi (hotul stapaneste pentru el),
dar in ce priveste pierderea elem mat treb sa precizam ca: chiar
dc a pierdut elem material, posesorul pastreaza o posesie
imperfecta solo animus. (numai prin elem subiectiv), timp de un
an de la pierderea elem material (mai vb la actiunile posesorii).
Concluzie valabila pt bunurile imobile, iar la bunurile
mobile lucrurile se complica. Dc cel care preia elem material
intruneste cond din art 937 din CC privind dobandirea bunurilor
prin posesia de buna credinta, atunci s-a pierdut si elem corpus
si elem animus, nu mai exista posesie solo animus chiar daca
nu a trecut un an de la data deposedarii. Dc avem bunuri
mobile pt care nu sunt idneplinite art 937, ideeea poseisei solo
animus subzista timp de un an.
Calitatile si viciile posesiei.
Ca si oamenii si posesia are si calitati si vicii.

Posesia are 3 calitati si in mod complementar in oglinda

are si 3 vicii:
-elem sunt reglementate de la 922 la 927 din CC.
Posesia are 3 calitati: calitatea de a fi continua, pasnica si
calitatea de a fi publica. Aceste 3 calitati definesc utilitatea
posesiei. Este utila cand intruneste simultan toate aceste 3
calitati.
Absenta oricarei calitati inseman un viciu al posesiei=> 3
vicii ale posesiei: discontinuitatea:, violenta,
clandestinitatea(bunul este posedat pe ascuns)
Discontinuitatea presupune acte de intermitenta in
stapanirea matriala a bunului. Nu trebuie secunda de secunda
ca posesorul sa tina bunul in mana. Notiunea de intermitenta se
apreciaza de la caz la caz in functie de natura bunului, sunt
bunuri care nu presupun neaparat un contact material foarte
des, daca am o bijuterie in seif si e pusa odata pe an la
evenimente deosebite nu inseamna ca e o stapanire
intermitenta, dar dc intermitenta stapanirii este anormala=>
avem viciul discontiunitatii care:
- este un viciu absolut opereaza fata de toate perosanele
- este un viciu temporar(inceteaza cand a incetat intermitenta)
-priveste atat bunurile imobile cat si bunurile mobile. Sa nu
confudam intermtenta posesiei cu intreruperea posesiei. vom
vedea ca daca dupa ce a pierdut elem material posesorul nu
incearca sa reia stapanirea materiala a bunului s a intrerupt
posesia si el nu va putea exercita act posesorii,
In cazul intreruperii se pierde chiar posesia,
discontinuitatea doar o viciaza;
-violenta: fizica sau morala. Care e mai grava? depinde de la
caz la caz. Daca se dovedeste ca este o violenta de orice fel,
inseamna ca posesia este viciata, este vicu relativ, opereaza
doar in raport cu persoana care exercita violenta fizica/psihica.
Viciu ce inceteaza cand inceteaza si violenta. Viciu ce priveste
si posesia bunurilor mobile dar si a bunurilor imobile.
- Clandestinitatea: atunci cand stapanirea bunului se face pe
ascuns de ceilalti fara sa cunoasca faptul ca posesorul
stapaneste bunul respectiv. Este un viciu relativ, opereaza doar
in rap cu pers fata de care se ascunde bunul, este un viciu
temporar, inceteaza cand inceteaza clandestinitatea si in
principiu prin naturta lucrurilor se refera la bunurile mobile.
Sanctiunea viciilor posesiei: sanctiunea este suspendarea
cursului posesiei si asta insamna supspendarea cursului

posesiei in masura in care legea, pt a se produce un anumit ef

juridic, cere o anumita durata pt posesie. In perioada de timp in
care posesia este viciata, acea perioada nu se ia in calculul
termenului posesiei. Este un caz specific de suspendare a
cursului posesiei care se adauga acelor cauze cand vb de
suspendarea prescriptiei
Prescriptia este o sanctiune civila In cazul prescriptiei
extinctive se stinge dr matrial la actiune.
In cazul nostru, suspendarea cursului posesiei seamana cu
suspendarea cursului prescriptiei achizitive.
Sub imperiul VCC se spunea ca ,mai exista si viciul
echivocului posesiei. Dar nici in vechiul cod civil, nici in codul
civil nou nu avem niciun text care sa trimita la viciul
echivocului. Doctrina din jurisprudenta vechiului cod au vb de
acest veiciu pornind de la codul civil francez , iar acolo era
mentionat viciul echivocului: si n au stiut aia de au afirmat asta,
ca la scurt timp dupa aparitia cc francez, dupa 1804 a fost
criticat codul sub acest aspect. Nu putem vb de echivoc ca
viciu al posesiei, echivoc: acele situatii in care cel care
stapaneste bunul nu ofera certitudineea ca stapaneste bunul
pentru el sau pentru altul, nu se stie dc e posesor sau detentor
precar, numai ca asa cum se intampla de obicei ori esti cal ori
esti magar, ori detentor precar ori posesor. In realitate probl
echivocului se traducea in termenii precaritatii. (daca e posesor
sau detentor).
Vb despre protectia juridica a posesiei. Justificarea
posesiei, si protectiei posesiei: de cele ma imulte ori posesia
coincide cu dr real principal care este succeptibil de posesie si
deci aprand posesia aperi chiar dr real principal. Sunt situatii in
care nu e o corespondenta intre titularul dr real principal si
posesor. Posesia se apara in acest caz pt ca:
- nimeni nu poate sa si fac singur dreptate: spliatus ante omnia
restituendus.: mai intai restituim tot ce s a luat fara sa existe
o hot jud, si pe urma vedem cum stau lucruile; este o metoda
de a evita violenta
- argumente de echitate: intre titularul dr real principal
(proprietar nediligent) si cel care are grija de bun in mod
efectiv-posesorul- pana cand se judeca dreptul asupra bunului,
ii dam bunul posesorului.
Au fost elaborate 2 actiuni posesorii pt protejarea posesiei.
Actiune eeste o suma de mijloace procedurale prin care
persoana al carei dr a fost incalcat/ interes a fost incalcat, poate

cere justitiei fie restabilirea dreptului, fie protectia interesului

incalcat. Asadar actiunile posesorii sunt tocmai actiunile prin
care posesorul caruia i se tulbura posesia sau este chiar
deposedat poate cere jutitiei fie incetarea tulburarii fie
restituirea posesiei.
Actiunile posesorii sunt reglm in CC de la 949-952. Este o
inovatie noua, inainte erau reglm in codul de procedura civila.
Temeiul formularii acestor 3 articole este fie tulburarea
posesiei fie deposedarea. In primul caz posesorul nu pierde
posesia dar este amnintat de un tert cu riscul de a pierde
posesia. El poate cere incetarea acestei stari.
Si mai grav, deposedarea, posesorul chiar pierde stapanirea
bunului respectiv, cine este titularul actiunilor posesorii? posesorul. mai poate fi si detentorul precar. Rationamentul:
ceea ce conteaaza cand e vb de apararea posesiei este elem
material, caci elem subiectiv nu poate fi pierdut (cred ce vreau)
Actiuniule posesorii sunt de 2 feluri:
Avem o
-actiune posesorie generala - in complangere
- speciala- reintegranta.
Exista o conditie comuna pt ambele actiuni. Art 951 alin 1
CC: sa nu fi trecut un an de la data deposedarii. Este un termen
de prescriptie.
In caul poseisei nu aparam un dr ci starea juridica a
posesiei cu tot ce inseama aceasta aura juridica apartuta in
jurul posesiei ca stare de fapt.
Se prescrie un dr material la actiune care nu insoteste un
dr subiectiv ci insoteste un interes. Dr material la actiune nu
este mereu un element care intra in continutul unui dr sub civil,
insotind (in cazul posesiei) un interes legitim si actual.
Nicio alta cerina nu mai e prevazuta de lege cand e vorba
de actiunea posesorie speciala sau reintegranta, dar actiunea
reintegranta presupune ca posesia a fost pierduta/tulburata prin
violenta. Deci posesorul deposedat/tulburat prin violenta poate
introduce actiunea posesorie speciala si treb sa faca dovada
unui an de la data deposedarii: nu treb sa faca dovada poseisei
utile sau sa faca dovada posedarii/stapanirii bununlui o
perioada de timp inainte de violenta, altfel folosim ->
->Actiunea posesorie genrala: conditii:
-dovada netrecerii unui an de la deposedare+
-posesia sa fie utila +

-posesorul sa fi stapanit un an bunul inainte de deposedare

sau tulburare.
Prima conditie se probeaza simplu pt ca avem o prezumtie
de utilitate a posesiei.
Ref la a doua cerinta: este nevoie ca posesorul reclamant
sa fac dovada ca a stapanit bunul in mod continuu, adica in
mod util timp de un an inainte de deposedare sau tulburare: ce
fel de termen este acesta? cc nu ne mai zice (bulangiul!!). Este
un termen asemanator termenului uzucapiunii, termen ce
masoara durat posesiei necesara pt a putea introduce actiunea
posesorie generala. E nevoie de o durata a posesiei pt ca
posesia sa duca la efectul achizitiv: de proprietate.
Daca toate elem sunt dovedite atunci se admite act
posesorie in complangere si se restituie posesorului.
Care sunt calitatile acestor actiuni posesorii:
Exista 3 caractere:
- actiunile posesorii se deosebesc de actiunile petitorii
Actiunile petitorii pun in discutie chiar dr asupra bunului, in timp
ce la o actiune posesorie nu se discuta dr asupra bunului. Daca
intr-o actiune posesorie s-ar invoca dr asupa bunului ar insemna
ca ignoram ca este vorba de o stare de fapt, ci de un drept. Cel
care vre sa invoce un drept, intenteaza o actiune petitorie. (in
revendiacare sau posesorie).
Petitoriu absoarbe posesoriu: daca intentezi actiunea petitorie
prin care ceri recunaostrerea dr real si restituirea posesiei
inseamna ca judeci si dreptul si posesia (cer instantei sa
recunaosca dr si sa sa atribuie posesia)
Alt intrument de aprare a posesiei: art 952 CC: luarea de
catre instanta de judecata a unor masuri de conservare a
bunului. Nu e vb nici de deposedare nici de tulburare. E vb de
un pericol pt posesor: fie de pierderea bunului sau fie de
distrugerea/ deteriorarea bunului sau. Ex: o societate de
antepriza construieste o mare cladire si cand incepe sa sape
fragilizeaza fundamentele cladirilor vecine. Vecinul caruia i-se
cutremura casa poate sa ceara oprirea lucrarii. Avem 2
posibilitati:
- fie sa se opreasca lucrarile, sau cand e vb de un bun vecin
care deranjeaza (macara, pom) se poate cere deplasarea
obiectului periculos din vecinatatea bunului pe care-l posed.
Astfel instanta poate:
- fie opreste lucrarile/ muta obiectul, caz in care cere
reclamantului o cautiune pt ca daca se dovedeste ca actiunea n

a fost intemeiata suma de bani o sa acopere prejudiicul

paratului(care construia casa)
- instanta mentine lucararile si stabileste o cautiune in
sarcina paratului pentru a-l despagubi pe reclamant in cazul in
care este necesara restabilirea situatiei anterioare.
(mini-curs de libertate in cursul de civil:
libertatea este un concept inventat de greci, ideile sunt si ele
inventii
grecii au zis: omul este liber. pt a intelege libert treb sa vedem
formle ei: libert negativa si libert pozitiva.
Eu sunt liber sub aspect negativ in sensul ca nimeni din afara
mea nu are voie sa intre in spatiul meu privat: libert este ca un
gard care ma apara. fiecare om are un spatiu de libertate si
niciunul nu are dr sa patrunda peste libertatea mea- idee
regasita si in declaratia onu. este o obligatie de a nu face
;libertatea pozitiva: in spatiul meu de libertate eu nu nstau ca
popandaul si ma uit la soare, in gradina mea pot sa fac si sa nu
fac ce vreau. libert poz presupune ca nimeni nu poate sa ma
oblige nici sa actionez nicisa nu actionez, pt ca oamenii liberi au
discernamant si stiu ce sa faca pt ei.
Multa vreme exista iluzia ca noi stim ce e mai bn pt altii. noi hot
ce e bine pt noi. desi alegerea noastra ar putea fi rea, e macar
alegerea noastra, nimeni nu garanteaza ca alegeile altora ar fi
mai bune. daca e sa gresesc, macar sa gresesc eu pt mine)
Efectele posesiei
Posesia care are o anumita durata si alte calitati
cerute de lege permite uzucapiuna=> dobandirea dr reale
principale prn uzucapiune.
Dc e vorba de bunuri mobile, posesia de buna credinta cu
anumite cerinte suplimentare permite chiar dobandirea dr reale
principale asupra bunurilor mobile.
Posesia ca element al ocupatiunii permite dobandirea unor
bunuri prin ocupatiune
Posesia creaza o prezumtie de proprietate
Posesia dc este de buna-credinta permite dobandirea fructelor.
Posesia odata dovedita naste si o premisa de proprietate
alin 3 art 919, iar in partea finala se zice '' cu exceptia
imobilelor inscrise in cartea funciara''=> prezumtia de
proprietate opereaza in mod diferit in functie de natura
bunurilor.
Daca e vb de imobile neinscrise in cartea funciara, posesia
naste o prezumtie de proprietate a carei forta depinde de

calitatile posesiei. => prezumtia de propr e cu atat mai

puternica cu cat posesia este mai calificata, are calitati mai
bune: in principal o posesie de bun-credinta e mai puternica
decat o posesie de rea-credinta, o posesie cu o durata mai
lunga naste o prezumtie de propr mai puternica decat o posesie
cu o durata mai scurta.
Aceasta chestiune care priveste forta prezumtiei de propr
in cazul imobilelor neinscrie in cartea funciara este relevanta
cand se judeca o actiune in revendicare in care nici reclamantul
nici paratul nu au titlu de proprietate. Singurul elem de
comparatie este posesia. (in situatii egale castiga cel care are
posesia, zicea un adagiu latin, dar treb sa stabilim ce inseamna
egalitate aici=> treb sa vedem dc posesiile sunt egale, dc
reclamantul nu a fost niciodata posesor va pierde posesia, apoi
cat a stapanit fiecare posesia, si va castiga cel care are posesia
cea mai calificata: cel care are o prezumtie de proprietate mai
puternica. )
!!!!!!!!!!! Important: prezumtia de proprietate are
dimensiunea prezentului dar si dimenisunea trecutului! chiar dc
am pierdut posesia, nu mai opereaza pt mine dar opereaza 10
ani inainte, pe cand paratul are o posesie de doar 2 ani, ex:
Avem 2 prezumtii, fiecare opereaza in favoarea fiecaruia, (o
prezumtie bazate pe un fapt trecut, de 10 ani) alta pe un fapt
prezent, posesia de fapt, de 2 ani.
In materie imobiliara prezumtia de proprietate este in
putine cazuri importanta. Posesia de buna credint in materie
imobiliara duce la dobandirea proprietatii, pt ca este un titlu de
porprietate. Prezumtia de propr in materie imobiliara ramane
importanta in acele cazuri in care nu sunt intrunite elementele
pt care posesia de buna credinta sa duca la dobandirea
propriteatii=> atunci opereaza prezumtia de proprietate
Fructele civile fac parte din categoria bunurilor
incorporale, cele naturale si industriale sunt bunuri corporale.
De regula fructele se cuvin proprietarului. Proprietarul
bunului frugifer devine si proprietarul fructelor. In ce mod? Dc
vb de fr nat si industirale, momentul separarii bunului de fruct
este mom doband dr de propr al propiretarului asupra fructelor.
Pana la separtiune fructul face parte din bunul frugifer, cand se
separa fructul avem un bun nou si deci un alt dr de proprietate.
Culegerea este un mod de separare, dar nu singurul- cand cade
marul din copac atunci e proprietatea mea. Cand avem fructe
civile, acolo vb de venituri/ bunuri incorporale care se

dobandesc zi cu zi . Exsita o exceptie de la regula potrivit careia

fructele se cuvin propietaruluit: posesoul de buna-credinta
devine porprietarul fructelor- art 948 CC insitutie aceasta
execeptie
Conditii: posesie utila+ de buna-credinta.
Buna-credinta este definita in materie imobiliara in functie de
existenta/inexistenta unei carti funciare in care bunul imobil sa
fie inscris. Dc imobilul e inscris in cartea funciara, bunacredinta spune art 948 alin 3: se apreciaza in rap cu conditiile
cerute de lege tertilor pentr a se respinge actiunea in
rectificare'
Daca bunul nu e inregistrat in cartea funciara devine aplicabil
art 948 alin 4. Daca posesorul e de buna-credinta, important e
sa stim cand treb sa existe buna credinta=> cand se culeg
fructele. Daca fructele au cazut din copac pur si simplu nu
devin, pt ca atunci cand le culege treb sa fie de buna-credinta
( Posesorul nu dobandeste proprietatea publica prin posesia de
buna-credinta.) Buna-credinta e relevanta in orice moment al
culegerii fructelor=> daca posesorul nu e de buna credinta nu
dobandaeste propeietaea fructelor. posesorul de rea-credinta nu
dobandeste fructele si in plus mai trebuie sa-l depsagubeasca
pe proprietar pentru fructele neculese.
Curs 4 (27.10.2015)
Tipologia drepturilor reale principale.
Dreptul de proprietate in cele 2 forme ale sale: dr de proprietate
privata si publica.
Sub aspect terminologic, termenul proprietate are mai
multe sensuri. Fie in vorbirea curenta fie in diferitele discipline
care din perspective diferite studiza proprietatea. Ca urmare in
functie de context, trebuie sa deslusim sensul pe care il are
termenul proprietate. Exista multiple perspective asupra dr de
proprietate.
Ne vom opri la perspectiva istorica, perspectiva
sociologica, perspectiva filozofica si perspectiva juridica.
Indiferent de perspectiva exista o problema fundamentala
a dr de proprietate. Aceasta problema consta in contradictia
care apare intre aproprierea privata a bunurilkor si apropierea
comunitara a bunurilor. In orice tip de societate aceasta
contradictie exista si intr-un fel sau altul in functie de modul in
care se rezolva acesta contradictie se configureaza organizarea
sociala.

Important este ca din perspectiva istorica aceste 2 forme

de apropiere a bunurilor au coexistat dintotdeauna. Nicio forma
de organizare sociala nu a exclus in totalitate una sau alta
dintre aceste 2 forme de apropiere.
Dar din perspectiva sociologica s-a incercat formularea
unei legi de evolutie a dreptului de proprietate, s-a afirmat
astfel ca proprietatea evolueaza de la formele private de
apropiere catre formele comunitare de apopiere. Dc ne
intoarecem la perspctiva istorica vom observa ca o asemnea
lege este infirmata. Au fost perioade in care s-a acordat
preeeminenta apropierii private au fost alte perioade unde a
predominat apropierea comunitara. Nici legea in sens invers
care afirma ca proprietatea a evlouat de la formele comunitare
de apropiere catre cele private, nu este confirmata de istorie.
Maidegraba putem vb de un balans istoric al formelor de
apropiere. EX: in perioada moderna a fost afirmata preeminenta
apropierii private a bunurilor, mai ales in cadrul revolutiei fr, iar
proprietatea privata a fost declarata sfanta si involabila, dar mai
ales in a doua parte 2 a sec 19 si in prima parte a sec 20
proprietatea privata a fost supusa unei critici ample pe temeiul
careia s-a declansat o ampla miscare sociala de instaurare a
apropierii comunitare a bunurilo mai ales in forma sistemului
totalitar comunist. Dar la sf secolului trecut odata cu prabuisrea
sistemului comunist a fost din nou reafirmata cu putere
preeminenta apropierii private a bunurilor fata de apropierea
comnuitara. Niciuna dintre cele 2 legi nu si gaseste confirmarea
in istorie, este un balans al formei de apropiere in functie de
fieccare perioada istorica.
A fost pusa in evidenta cu mai mult acuratete structura dr
de proprietate. S-a vb astfel despre obiectul apropierii,
persoanele care apropriaza si leg dintre bunurile apropriate si
pers care apropriaza.
Primul element ne arata nu numai lucrurile care pot fi
apropriate, dar nu orice lucru poate fi apropiat, adica sub primul
aspect, odata cu abolirea sclaviei fiintele umane nu mai pot fi
apropriate. A fost nevoie de mii de ani pana sa se recunoasca
acest adevar simplu: numai lucrurile pot fi apropriate iar fiintele
umane nu sunt lucruri.
Al doilea aspect: nu orice lucru poate fi apropriat, aproprierea
care insemna aducere in sfera civilizatiei a lucrurilor din starea
de natura nu este posibila cand este vb de asa-numitele lucruri

comune, res comunes: apa , aerul, sau cand este vorba de

lucruri care sunt susceptibile doar de proprietate publica.
Sunt situatii in care anumite lucruri care desi sunt
apropriabile chiar in forma privata sunt declarate totusi
inalienabile fie prin vointa legiuitorului sau a titularului dr.
Persoanele care apropriaza: este important sa observam
ca pe de o parte exista titularul proprietatii(persoana care
apropriaza) iar pe de alta parte toate celelalte persoane care
trebuie sa-i respecte dreptul general. In acest sens se spune ca
proprietatea are caracter privativ, ea apartine celui care
apropriaza dar prin asta toti ceilalti treb sa respecte dr de
proprietate.
Relatia dinte titularul dreptului(cel care apropriaza) si
bunul apropriat. Relatie ce este esentiala pt intelegerea
continutului jurdic al dr de proprietate. Pe de alta parte avem rel
dintre titularul proprietatii (sub activ individualizat, determinat),
pe de alta parte toate celelalte persoane (sub pasiv general,
nedeterminat).
Perspectiva filosofica asupra dr de proprietate incearca sa
raspunda la intrebarea urmatoare: care dintre cele 2 forme de
apropriere a bunurilor este mai potrivita cu esenta si natura
umana: aproprierea individuala sau aproprierea comunitara?
Daca acceptam ca latura individuala a fiintei umane primeaza
asupra laturii ei sociale, dc acepteam ca libertatea este
valoarea cea mai importanta atunci in mod firesc treb sa
recunoastem primatul aproprierii individuale a bunurilor asupra
apropierii comunitare a lor.
(in spatiul de libertate al fiecaruia dintre noi, 'a fi' este cel
mai important. 'a fi' este fundamental in spatiul libertatii
noastre. inainte de orice treb sa fim in spatiul libertatii noastre.
fiind in spatiul libertatii noastre, noi actionam, exista acte
importante pe care fiinta le face, nu doar cele care ii
conditioneaza existenta: a bea, a manca, etc, dar omul viseaza
planifica construieste, invata dr civil: astea sunt acte pe care
omul le face, si facand se imbogateste. A avea nu este in
opozitie cu a fi , toata critica propr private a plecat de la
opozitia dintre a fi si a avea. S-a spus ca a avea este o
denaturare a fiintei, ca urmare propr privata a fost blamata si
demonizata. In realitate a avea este o continuare a lui a fi prin
puntea de legatura. Daca a face sta sub semnul onestitatii
fiecare dintre noi poate face. => imbogatire spirituala si

materiala daca facem conform moralei. Civilizatia occidental

este rezultatul dintre a fi, a face si a avea.)
Intrucat libertatea noastra este cea mia imp valoare=>
libertatea privata treb sa primeze asupra libertatii publice.
Perspectiva juridica asupra proprietatii.
Chiar si din perspectiva juridica treb sa observam ca dr de
proprietate este un concept interdisciplinar. Toate ramurile dr se
raporteaza intr-un fel sau altul la dr de proprietate. Inseamna ca
avem mai multe concepte de proprietate din perspectiva
fiecarei ramuri de drept. Trebuie sa intelegm, care este sensul
termenului de propr in functie de ramura la care ne raportam.
Nu trebuie sa ignorma celelalte dimensiuni ale proprietatii,
dimensiunea constitutionala, de dr administrativ si mai ales de
drepturile omului.
Ne intereseaza modul in care dr de proprietate este
configurat in CC chiar dc uneori vom face referire si la
Consitutie. Pe langa CC exista numeroase reglementari cuprinse
in legi civile speciale care completeaza regimul proprietatii. Dar
in principal ne referim al codul civil.
Din perspectiva juridica desi vb de dr de proprietate, in
realitate el nu exista ca atare ci exista prin speciile sale: dr de
proprietate privata si publica. Specii recunoscute in consitutie
dar si in codul civil, art 36 si 42 din C.
Tipologia dr reale principale
Dreptul de proprietate privata.
Art 555 alin 1: defineste dr de proprietate privata iar elem
definitoriu cel mai imp este continutul juridic al dr de
proprietate privata. Chair daca dea-lungul timpului aceasta
viziune a fost repudiata de multe ori, de peste 2000 ani nu
poate fi inteles dr de proprietate daca nu-i intelegem continutul
juridic.
Continutul se refera la prerogative/ atribute, la ce este
indreptatit sa faca sau sa nu faca titularul. Prerogativele
contureaza contiunutl juridic al unui dr subiectiv. Dr de propr
are cel mai bogat continut juridic. Cand vb de continut juridic
avem in vedere latura substantiala si elementul procesual al
acestui continut juridic=> atributele pe care proprietarul le are
asupra bunului sau si dr pe care il are proprietarul de a cere
protecita justitiei cand dreptul sau este vatamat.
Latura substantiala a dr de proprietate.
Sunt 3 prerogative: posesia, folosinta si dispozitia.

Al 2lea elem definitoriu se refera la limiteele exrcitarii acestor

prerogative
Al 3 lea elem definitoriu: care sunt caracterele, trasaturile dr de
proprietate publica.
Avem 3 elemente: continutul juridic, caracterele dreptului,
limitele de exercitare.
Sa analizam continutul juridic al dreptului.
Avem posesia folosinta si dispozitia.
Termenul posesie are in dr civil 2 acceptii dierite, chiar
contradictorii. Noi am vb in ultima prelegere despre posesie ca
stare de fapt. Cand vb de prerogativele dr de propr privata
discutam despre un elem de dr pt ca este o parte a dr de
proprietate, si deci este un element de drept. Exercitarea
atributelor proprietatii, toate 3, duce tocmai la posesie ca stare
de fapt.
Posesia ca stare de fapt este obiectivarea unui dr real
principal, exteriorizarea dr de proprietate prin exercitarea
atributelor sale. posesie= totalitatea actelor si faptelor
materiale prin care se exercita atributele dr de proprietate,
posesia presupune exercitarea si a folosintei si a dispozitiei.
Posesia ca elem de drept este indreptatirea de a apropria
si de a stapani un anumit bun.
Prin acest elem este pus in evidenta caracterul privativ al
proprietatii. Cel care stapaneste un bun ii priveaza pe toti
ceilalti de stapanirea si aproprierea acelui bun. De aici vine
notiunea de propr privata (apropiere + privare, bai teutonilor!)
Folosinta contine 2 atribute: utilizarea(jus utendi) si
culegerea fructelor (jus fruendi). Dr de a utiliza bunul se
infatiseaza fie in forma pozitiva fie in forma negativa.
Proprietarul nu numai ca poate sa dispuna cum vrea de bunul
sau dar poate sa-l si distruga, sa-l greveze cu sarcini, sa-l
dezmembreze.
In ambele sale forme ius utendi poate sa fie ingradit de
legiuitor: uneori proprietarul este obligat sa utilizeze bunul intrun anumit fel (ca in cazul anumitor obligatii propter rem) cand
anumite bunuri carora le este atasata o obligatie de a face . ex:
nu poti sa lasi necultivat un teren agricol, cel putin din
perspectiva legii.
Si cand e vb de forma pozitiva legiuitorul poate sa
prohibeasca utilizarea unui bun. (la jus fruendi, proprietarul are
dr la fructe, pe care le dobandeste prin separatiune la fr
naturale si industriale iar la cele civile le dobandeste zi cu zi )

Dispozitia materiala sau dispozitia juridica.

Sub primul aspect proprietaul poate sa schimbe substanta
bunului, sa schimbe forma sau chiar sa distruga bunul.
Legiuitorul intervine de asemenea de multe ori pt a limita
dispozitia materiala, fie pt a interzice anumite forme de
modificare/transformare a bunului, fie pt a cere autorizari
prealabile cand e vb de transformarea bunului, fie pt a
impiedica distrugerea bunului.
Dispozitia juridica se exercita prin acte juridice de
dispozitie, dispozitia materiala priveste substanta bunului iar
asta priveste continutul juridic al dr de proprietate. de ex:
propiretarul poate sa instraineze bunul. Se transmite tot dr de
prorpietate. Dispozitia juridica este interna dr de proprietate, iar
nu externa, cum s-a afirmat uenori. Aceasta afirmatie este
cauzata de intelegerea gresita a raportului dintre dreptul de
proprietate si capacitatea juridica. Dispozitia juridica este
motorul intern al dr de proprietate, motor pornit prin
intermediul capacitatii juridice. Avem in vedere capacitatea de
folosinta, de a face si de a incheia acte juridice
Dispozitia juridica poate privi tot dr de proprietate sau doar
anumtie prerogative=> ia nastere dezmembrarea dr de
proprietate prin instrainarea unor preroagative ale dr de propr.
Aleori dr de prop este grevat cu sarcini (de ex o ipoteca).
Legiuitorul poate interveni si pt a limita sau uneori chiar a
inlatura dispozitia juridica. Cea mai importanta modalitatea de
limitare a dispozitiei juridice este clauza de inalienabilitate.
Distingem intre clauzele legale de inalienabiliatte si clauzele
voluntare de inalienabilitate.
Legiuitorul emite el insusi norme prin care declara ca
anumite bunuri sunt inalienabile= nu pot fi instrainate prin acte
juridice. CCR a apreciat ca asemnea norme sunt in raport cu lg
funadamentala in masura in care clauzele legale de
inalienabilitate sunt temporare. In ce priveste clauza voluntara
de inalienabilitate, in CC avem o reglementare cuprinsa in art
627-629.
Natura juridica a acestei clauze. - citim din curs si cod.
Desi reglementarea evocata mai devreme este cuprinsa
intr-o sectiune care are titlul limite conventionale, totusi o
asemenea clauza poate fi insitutita nu numai printr-o convntie
dar si prin testament=> vb de clauza voluntara de
inalienabilitate nu de clauza conventionala.

Multa vreme sub imperiul vechiului cod civil, clauzele

de inalienabilitate nu au fost folosite in practicca judiciara
intrucat ele contravin principiului liberei circulatii a bunului. La
sf de sec 19 curtea franceza a zis ca libera circulatie a
bunurtilor trebuie sa fie armonizata cu ideea libertatii de vointa
si punand in balanta ideea liberei circulatii a bunului cu ideea
libertatii de vointa se poate admite o clauza voluntara de
inalienabilitate, in anumite conditii. Iart art 627 precizeaza ca
treb sa fie vorba de un interes serios si legitim iar durata clauzei
nu poate fi mai mare de 49 de ani .
Astfel inteleasca clauza de inalienabilitate, nu trbuie
confundata cu obligatia pesonala de a nu instraina un bun.
Adica este posibil ca proprietarul unui bun sa se oblige prin
contract sa nu instraineze bunul, dar aceasta datorie este
opozabila numai cocontractantului, este o obligatie cu caracter
personal, opozabla unui dr de creanta. Clauza de inalienabilitate
regl in art 627+ are caracter real, iar nu caracter personal, altfel
spus obligatia de a nu instaina bunul va fi pt toti dobanditorii
succesori, idiferent de titlul dobandirii, pe intreaga durata a
clauzei. Este o restrangere a dispozitie juridice din continutul dr
de proprietate, o limitare opozabila erga omnes. Dr de
proprietate care se configureeaza ca urmare a insituirii clazei nu
este un dezmembramant si nici un dr nou, este tot dr de propr
dar cu aceasta restrangere a prerogativei dispozitiei juridice.
Al doilea elem definitoriu al dr de propr privata.
Trasaturi.
Cf art 555 CC dr de proprietate privata poate fi exercitat in
mod absolut, exclusiv si perpetuu.
Caracterul absolut al dr de propr.
Toate dr reale sunt dr absolute. Nu avem in vedere doar
aspectul opozabilitatii erega omnes care e comun tuturor dr
reale si personal nepatrimoniale, caract absolut al dr de propr
privata sintetizeaza acceptii: dr de propr privata este absolut
pentru a fi opus ideii de divizare a proprietatii specifice Evului
Mediu, caracter absolut afirmat odata cu rev franceza. Din acel
moment divizarea propr in domenium eminens si domenium
utile a fost inaltaurat, s-a revenit la unitatea dr de propr.
Acest dr este absolut intrucat el reuneste toate atributele,
ofera imaginea plenitudinii atributelor: possiei, dsitributiei,
uzului.
Este absolut pt ca nu are nimic inerent. Privit in raport cu
titularul sau dr de proprietate poate fi exercitat fara nicio

limita . A nu se confunda limitele inerente ale dr ce au in vedere

raportul dintre dr si titularul sau cu limitele interne care se ref la
rap dintre titularul propritetatii si celelalte persoane.
A patra: dr este absolut intrucat nu difera in configuratia sa
in functie de obiectul sau si in functie de titularul sau. Avem in
vedere structura conceptuala a dr de proprietate, pt ca dc am
avea in vedere un dr de propr prin raportare la un titular
determinat, este posibil sa avem anumite variatii ale modului
de exercitare a dr. Indiferent de obiect si titular, dr de propr are
aceleasi atribute.
Cat priveste caracterul exclusivit el are 2 elemente:
- este vorba de faptul ca titularul are monopolul exercitarii celor
3 atribute, si in mod complemenar->
- din acest monopol decurge ideea ca toate celelalte persoane
trebuie sa respecte dreptul titularului. Sub acest al 2lea aspect,
treb sa distingem intre rap pe veritcala si raporturile pe
orizontala sau mai exact intre rap de putere si rap intre
particulari.
Cat priveste raporturile cu autoritatile, dr de proprietate se
bucura de o protectie speciala. Numai in masura in care este vb
de limtari consitutionale, autoritaitile pot interveni in sfera dr de
proprietate: numai in caz de expropriere sau ... autoritatile pot
interveni, altfel sunt obligate sa respecte dr de propr.
Cand e vb de raporturile pe orizontala prin legi organice
este posibil sa fie reglementate cazuri in care proprietarul isi
pierde dreptul: cazurile reglementate in codul civil pe care leam evocat cand am discutat de efectele posesiei: uzucapiunea,
ocupatiunea, dobandirea fructelor de catre posesorul de bunacredinta.
Si sub acest aspect este nevoie de o lege organica pt ca un
alt particular sa dobandeasca dr de proprietate fara acordul
proprietarului initial. In toate ipotezele enumerate mai sus,
proprietarul inital pierde dr sau de porpr si se naste un alt dr de
propr in favoarea altei persoane.
A 3a trasatura: dr de prprietate este perpetuu, singurul dr
real principal care se bucura de aceasta trasatura. Pe de o parte
dr de proprietate este transmisibil fie prin mostenire fie prin
acte juridice, o asemena transmisiune nu duce la stingerea dr
de proprietate, el isi schimba doar titularul, dar nu se stinge dr
de proprietate. Dr de propr este imprescriptibul sub aspect
extinctiv.

Tosusi desi este perpetuu, cand piere obiectul proprietatii in

mod normal se stinge si dreptul. Mai exista pe langa stingerea
deteminata de o cauza materiala, pierirea, si cauze juridice de
stingere a dr de prorp: expropriere: autoritatile pot duce la
stingere dr de propr, si alti patiuclari pot determina stingerea dr
de propr prin uzucapiune, posesie de buna credinta auspra
bunurilor mobile.
Limitele exercitarii prerogativelor sale. Desi se exercita in
mod absolut, exclusiv si perpetuu, dr de proprietate are
anumite limite.
Le clasificam pe baza a 3 criteii:
-In functie de obiectul limitei distingem intre limite materiale si
limite juridice. Limitele materiale se refera la bunul asupra
caruia poarta dr de proprietate, limitele juridice se refera la
prerogativele dr de proprietate.
-In functie de izvorul limitarii, distingem intre limite legale,
limite voluntare, limite judiciare. In primul caz e vointa
legiuitorului, apoi a proprietarului, apoi a judecatorului, ca izvor
al limitarii.
-Avem limite instituite in interes privat si limtie instituite in
interes public.
Limitele materiale ale dr de proprietate.
Privesc obiectul asupra caruia poarta proprietatea. De cele mai
multe ori aceste limite sunt chiar limitele corporale ale bunului.
Cand e vb de bunuri imobile aceasta afirmatie este suficienta pt
a intelege limtele materiale, cand e vb de bunuri imobile, dc
avem in vedere constructiile pot sa apara anumite probl cand
sunt spatii locative in aceeasi cladire. Dar problemele care apar
se rezolva dc se consulta planurile de arhitectura.
Cele mai multe probleme apar cand e vb de teren. In legatura
cu ele, limitele materiale de multe ori se afla sub semnul
echivocului, motiv pt care in art 559 din CC avem mai multe
precizari referitoare la limitele materiale ale dr de proprietate
asupra terenului. => din aceste 2 alineate ca in leg cu
terenurile limitele materiale se refera la suprafata terenurilor, la
subsolul acestora si la coloana de aer de deasupra lor.
Cat priveste notiunea de suprafata a terenului, ea nu se refera
la expresia aritmetica a suprafetei, cea mai importanta
modalitate de delimitare a suprafetei terenului este conturarea
vecinatatilor adica precizarea granitelor dintre vecini. Nu
suprafata nedeterminanta ci delimtiarile dintre vecini. De foarte
multe ori aceste granite nu sunt tabilite iar CC pune la dispozitie

actiunea in granituire. In masura in care nu e vb de pretentii

reciproce ci doar de granituire, aceasta act este diferita de
actiunea in revendicare, iar dc am pretentii la terenul vecinlului,
actiunea in rev devine accesorie actiunii in granuituitre.
Raportat la subsol, fiecare propiretar ar trebui sa si
exercite dr de propr pana in fundul pamantului, unde se
intalneste cu propr de pe cealalta parte. Daca sunt bogatii ale
subsolului, din art 136 din C aceste bogatii de interes public
apartin proprietatii publice a statului. Putem exploata subsolul
propriului teren pana acolo unde gasim bogatii publice.
Coloana de aer. Prop se intinde pana la limita spatiului
aerian, care este proprietate publica. La servitutile aeriene se
limiteaza exerictarea dr de propr in inaltime. SI reglementarile
urbanistice ne impiedica sa urcam foare mult cu constructia
noastra.
In aceste limite materiale suntem liberi sa facem ce vrem cu dr
nostru de proprietate. (precizare: aproape ce vrem, nu ptem
cultiva canabis, desi daca e pentru consum intern..)
Curs 5 (3.11.2015)
Limitele dr de propr in raporturile de vecinatate
Regimul juridic al terenutilor si coproprietatea privata si la final
sinteza despre expropriere.
In rap de vecinatate s-a conturat de multa vreme ideea ca
dr de propr nu poate fi exercitat dincolo de granitele normale
astfel incat convietuirea sa fie posibila. Este firesc ca inca din
vremea romanilor sa fi fost stabilite asa-numitele servituti in
raporturile de vecinatate , servituti care au fost preluate si in
codul napoleon si in cel din 1864 si in cel actual dar dif este ca
in cc de la 1864 aceste limite normale de exercitare a dr se
proprietate in rap de vecinatate erau denunite servituti naturale
si serv legale. In realitate nu e vb de veritailee
servituti( veritabile dezmembraminte ale dr de propr).
Urmand traditia romanilor, legiuitorii: cel fr din 1804 si cei
romani de la 1864 si 2011 au stabilit ca pt convietuirea pasnica,
vecinii treb sa exercite reciproc anumit limite ale dr de
proprietate=> rezulta ca de regula aceste limite au caracter
reciproc, totusi tinand seama de caracterul locuintelor
asemenea limite sa aiba caracter unitar.
In functie de izvorul acestor limite care totate se
incadreaza in categoria limitelor juridice adica a limitelor care
privesc atributele dr de prop iar nu obiectul dreptului, distingem
intre limitele legale, limitele judiciare si limitele

voluntare( stabilite de proprietar fie prin vointa unilaterala fie

prin contract incheiat cu alte persoane)
Limitele legale in rap de vecinatate sunt reglementate in
cc fie sub forma dr de granituire si a dr de ingradire, drepturi
care sunt expres prezicate in art 560-1 fie sub forma unor
restrictii privind distanta plantatiilor si contructiilor fata de
granita dintre proprietati. In acest sens, in cc de la art 612 pana
la 613 sunt reglementate distanta minima in constructii si dist
min pt arbori. Art 611 sunt prevazute obligatiile proprietarilor
vecini in leg cu scurgerea apelor din ploi de pe acoperisurile lor.
( titlu marginal poarta numele elocv4nt picatura stresinii)
De asemenea in art 614 615 616 cc sunt regelemntate
obligatiile vecinilor in leg cu vederea asupra proprietatii
celuilalt. Intrucat toate aceate limite legale sunt foarte clar
reglementate dw cod ne vom opri la cea mai importanta sub
aspectul comoplexitatii juridice: Dr de trecere art 617-620
Notiunea juridica a dr de proprietate.
Nu se confunda dr legal de trecere cu servitutea legala de
trecere chiar dc aceste 2 notiuni se intrepatrund.
Servitutea legala de trecere este o forma de manifestare a dr
legal de trecere fara a epuiza ea singura toate modalitatile de
obiectivare a acestui drept legal de trecere. Uneori in vorbirea
mai putin riguriasa sintagma servitute legala de trecere are o
acceptie mai generala care este sinonima cu dr legal de trecere.
In functie de context trebuie sa vedem dc sintagama serv leg de
trecere are sensul restransa sau sensul larg.
Apoi sa evitam confuzia intre dr legal de trecere si servituta
voluntara de trecere.
Vom cerceta mai tarziu asa-numitele servituti stabilite prin fapta
omului.
Diferenta principala intre dr legal de trecere ai servitutea
legala de trecere consta in aceea ca in primul caz treb sa existe
un asa-numit loc infundat.
In al doilea caz chiar dc nu exista un asemenea loc infundat,
partile: Propr terenului aservit si al fondului domninant, pot sa
stab o serv voluntara de trecere.
In al 3lea rand nu treb sa confundam dr legal de trecere cu asanumita servitute administrativa reglm in cc in art 621 sub forma
dr de trecere pt utilitati. Cand e vb de retele electrice, utilitare ,
de gaze, sau petroliere, de canale exista obligatia proprietarilor
de a permite accesul la asemenea retele dc ele se afla deja pe
terenul lor. Obligatia aceasta presupune ca trecerea prin alta

parte ar fi cf 622 al 2 : Imposibila periculoasa sau foarte

costisitoare.
Mai mult decat atat, proprietarii au dr sa permita construirea
acestor retele pe terenurile lor cu plata unei juste despagubiri:
De la aceasta obliagtie sunt excepate curtile gradinile si
cladirile acestorain masura in care retelele nu sunt deja
instalate acolo
Nu treb sa punem semnul egalitatii intre dr legal de trecere 617
620 si alte dr de trecere reglem in art 622 623.
Primul text are obligatia vecinilor de a-si permite recipric
accesul pt execitarea lucrarilir de reparatie( schela pe terenul
vecinului). Daca se cauzeaza pagube atunci se platesc
despagubiri proportional cu pagubele cauzate.
Al doile text are in vedere dr de trecere pe terenul
vecinului pt a relua posesia unui bun sau altul care a ajuns pe
teritoriul vecinului.
Ce inseamna de fapt dr legal de trecere? 2 elem sunt
definitorii: Notiunea de loc infundat. Prin ipoteza avem 2
fonduri, 2 locuri iar unul dintre ele nu are acces la calea publica
sau la drumul public. Aceasta inchidere nu trebuie sa fie
absoluta, exista un loc infundat chiar si in situatia in care
accesul e posibil dar ar fi ff costisitor sau ff periculos.
A doua notiune este de drum public sau de cale publica.
Rostul dr de trecere este sa permita proprietarului locului
infundat accesul la calea publica. = drumul deschis circulatiei
publice pt pietoni si autovehicule, asadar un drum privat nu
intruneate aceaata trasatura.
Daca ne aflam in prezenta unui loc infundat, atunci
proprietarul lui din momentul in care se creeaza aceasta situatie
dobandeste un dr potestativ in temeiul caruia poate sa
stabileasca calea de trecere pe terenul vecinului pt a avea
acces la dr public.
Prima forma de manifestare a dr legal de trecere este dr
potestativ de trecere. Intre nasterea lui si momentul identificarii
concrete a caii de trecere pe fondul vecinului trece o perioada
de timp
A doua forma se manifestare a dr legal de trecere se
relaizeaza in concret in momentul cand se stabileste pe unde se
trece efectiv pe terenul vecinului- servitute legala de trecere .
Modalitatea concreta de trecere pe terenul vecinului se poate
face prin acordul partilor, pe cale judiciara sau prin folosinta
indelungata(uzucapiune). Daca partile nu se inteleg, propr

locului infundat poate sa ceara judecatorului locul pe unde se

face trecerea pt a avea acces la calea publica. Judecatorul treb
sa tina seama de: Care e calea cea mai scurta, economicoasa si
cel mai putin pagubitoare pt vecin. Deci nu mereu calea cea
mai scurta va fi aleasa. Este important ca locul ales sa nu fie
periculos.
Este posibil ca prin folosinta indelungata si fara acordul partilor
proprietarul loculiui infundat sa stabileaaca el insusi calea de
trecere- uzucapiune a servitutii legale de trecere.
In masura in care vecinul nu vrea sa faca o liberalitate
propriatarului locului infundat acesta va avea cale de acces cu
plata unei despagubiri. In situatia in care ar inceta servitutea
legala de trecere inainte de termenul care a foat prevazut cu
ocazia stabilirii , proprietarul fondului aservit va trebui sa
restituie o parte din ea proportional cu timpul care a ramas
pana la termenul stabilit initial.
Pe langa limitele legale in rap dintre vecini exista si limite
judiciare: stabilite de judecator. In general cand partile nu se
inteleg, judecatorul solutioneaza diferendul numai ca el o poate
face aplicand niste norme legale care ele insele sunt sursa
limitarii dr de propr sau chiar daca nu exista asemenea norne
legale dar situatia o impune, judecatorul poate stabili in concret
in functie de situatia de fapt limite de exercitare a dr de propr
intre vecini.
Intr-un sistem de dr in care spunem ca precedentul judiciar
nu este izvor de dr este posibil ca judecatorul in absenta unei
norme exprese sa stabileasca asemena norme pentru
raporturile intre vecini?
Presupunand ca invoca aceasta reugla si n-ar judeca
pricina, ar fi acceptabil ca judecatorul sa savarseasca o
denegare de dreptate?
Cc zice ca fara a stabili el insusi norne de drept, judecatorul in
lumina principiului de echitate poate stabili asemenea limite
chiar in absenta unei limite juridice.
Exista 2 procedee de aplicare a dr: analogia legii- aplici
norne care regl o situatie invecinata chiar dc ele nu sunt proprii
situatiei judecate si analogia dreptului- dc n ai nici macar acele
norne, recurgi la principiile de drept, in cazul nostru la principiul
echitatii.
Legea romana dand curs acestui mod de armonizare aa
ideilor enuntate a reglementat in art 630 limitele judiciare sub
titlul depasirea inconvenientelor normale ale vecinatatii:

Aceasta formula exprima un adevar simplu: Din rap de

vecinatate decurg si inconveniente si cel mai rau este acesta:
Nu poti exercita dr tau de propr decata pana la sfera de
exercitare a celulilalt vecin. Judecatorul va putea stabili limite
de exercitate numai atunci cand unul dintre proprietari creeaza
inconveniente mai mari decat cele normale. In aceasta situatie
principiul echitatii il indeamna pe judecator sa curme litigiul
stabilind o limita de exercitare.
In ipotezele in care in functie de situatia concreta se
impune prevenirea pagubei posibile prin depasirea
inconvenientelor normale ale proprietatii atunci judecatorul
poate lua masuri pe care de ordonanta preferentiala pt a
preveni paguba. In ipoteza in care prin depasirea
inconvenientleor normale ale proprietatii unul din vecini va avea
dr la despagubire de la celalalt vecin chiar in absenta culpei.
Intrucat temeiul eate principiul echitatii, despagubirea nu este
conditionata de culpa. Dc unul din vecin ar crea pagube prin
fapta sa culpabila nu ne-am mai afla sub incidenta art 639 din
cc ci am intra pe taramul raspunderii civile delituale.
Limitele voluntare: Pot fi stabilite prin testament sau prin
conventie. Proprietarul isi limiteaza el insusi dr de proprietate.
Cea mai radicala forma este caluza voluntara de inalienabitate.
Constituirea unor dezmembraminte, in sens larg si ele sunt
limite de exercitare ale proprietatii, dar in sens strict este vb de
constituirea unor dr principale reale autonome care sunt diferite
de nuda proprietate.
Regimul juridic al terenurilor si al constructiilor.
Exista anumite categ de bunuri care fie prin natura lor fie prin
interesul pe care-l prezinta pentru comunitate, fie prin pericolul
pe care ar putea sa-l cauzeze exercitarea dr de proprietate se
realizeaza in anumite limite(arme, opere, etc)
Sunt 2 categ de bunuri de importanta foarte mare:
Terenurile si constructiile. Regimul lor juridic reuneste diferite
categorii de limite.
Impreuna aceste norne alcatuiesc un tot care
individualizeaza dr de propr sub aspectul sferei sale de
exercitare. Cat priveate terenurile cea mai importanta limita
este in Constitutie.
Rezidentii din UE in Romania pot dobandi terenuri in Ro pe
baza de reciprocitate sau pe baza unor tratate internationale,
iar cei din afara UE pe baza unor tratate se reciprocitate.

Mai este si ipoteza mostenirii legale: mostenitorii legali pot

dobandi terenurile autorilor lor in Ro( sa exite o legatura mai
puternica intre diaspora si tara mama)
In leg cu prima parte ( art 44) alin 2 din C: Rezidentii din
Eu, mai inainte de ian 2012 puteau sa dobandeasca fara
restrictii terenuri pt firme iar de la 1 ian 2014 pot dobandi si
terenuri agricole, cu scopul de a se face fermieri. Pana la aceste
date au functionat restrictiile din lg 350/2004, chiar inainte de
intrarea Romaniei in UE, legiuitorul a prevazut conditiile
concrete in care strainii dobandeau terenuri in Ro, conditii ce
presupuneau restrictii:
1) cetateni straini care puteau dobandi constructii pt sediu de
firme si trebuiau sa aiba firma in Ro
2) terenuri agricole si trebuiau sa faca dovada ca au fost
fermieri si ca doresc sa faca ferme in Ro.
Dupa ce aceate restrictii au fost inlaturate, legiuitorul a
adoptat lg 7/2014: Restrictia se ref la dr de preemptiune.
Pe lanaga restrictiile din C exista restrictii in legea
amenajarii teritoriului si a urbanisnului precum si in lg 18/1991
lg fondului funciar.
In prima se prevede ca pt dezvoltarea Ro este necesar sa se
adopte un plan national de amenajare a teritoriului, planuri
judetene si regionale, in plus pt fiecare localitate treb sa existe
un plan urbanistic general cu regulamentul afernt, un plan
urbanistic zonal cu regulam aferent si un plan urbanistic de
detaliu.
Regimul juridic al terenurilor include si regelementarile din
legea amenajarii teritoriului si a urbanismului precum si aceste
regulamente care insotesc planul urbanisitc regional si zonal.
Desi CC consacra principiul libertatii de circulatie a
bunurilor, art 12 cc, totusi mai ales cand este vb de imobile
aceasta libertate de circulatue este restrictionata. Cea mai
severa eate clauza de inalienabilitate apoi limitari cu privire la
forma actului de instrainare iar actele de dispozitie trebuie
intocmite in forma autentica .
Art 1244 cc exista regula potrivit careia dr reale care
trebuie inscrise in cartea funciara se pot dobandi numai dc sunt
in forma autentica, in masura in care sunt dr reale.
Lg 17/2014- la 1 ian 2014 a expirat termenul pt interdictia
cetatenilor straini de a achizitiona terenuri in Ro, legiuitorul a
zis ca treb sa adopte o legislatie care sa incurajeze dobandirea
terenurilor de catre cet Romani. Intr-o forma indirecta, prin

crearea dr de preemptiune se incearca protejarea cetatenilor

romani si incurajarea lor pt a dobandi terenurile care sunt
scoase la vanzare, chiar statul roman beneficiaza de acest dr de
preempriune, art 4: Coproprierarii, arendasii proprietarii vecini
precum si statul roman prin agentiile sale. Textul creeaza o
ierarhie: daca primul din lista nu vrea, se trece la al 2 lea, etc.
Cand proprietarul unui teren vrea sa il vanda este obligat
sa urmeze o formula de publucitate ce cuprinde si pretul,
moment la care titularii dr de preemptiune in ordine pot sa
cumpere dc nu vrea nimeni , proprietarul poate vinde oricui la
acelasi pret, dc vrea pret mai mic treb sa reia formele de
publicitate.
Autorizatia de constructie.
Pt fiecare localitate trebuie sa avem cele 3 planuri, numai ca
normele care insotesc aceste planuri se realizeaza in concret
prin acte administrative individuale.
Pt ca regulile lor sa fie in concret respectate, se emite
certificatul de urbanism si autorizatia de construire.
Certificatul de urbanism este un act de informare cu caracter
obligatoriu, el nu este doar consultativ, el comunica celui care a
cerut eliberarea lui care este regimul juridic al unui anumit
teren.
Pe baza certificatului de urbanism cel interesat poate sa
dezvolte un proiect imobiliar dar in concret proprietarul
terenului trebuie sa obtina autorizatia de constructie. Sfera
lucrarilor care trebuie aurorizate: nu e vb de lucrarile de constr
propriu zise, chiar si la lucrarile de demolare, modificare, orice
lucrare care presupune edificarea unei cladiri vechi sau
demolare treb sa aiba o autorizatia de constructie.
Fiind un act administrativ, autorizatia poate fi atacata de
orice persoana interesata potrivit legii contenciosului
administrativ. Poate sa ceara si suspendarea autorizatiei.
Presupunand ca autoruzatia a fost legal emisa, proiectul
imobiliar treb sa se desfasoare cu respectarea stricta a
prevederilor autoriztiei in caz contrar se pot aplica sanctiuni
administrative, penale, fiscale sau civile.
Sanctiunea soecifica in acest caz: daca nu se obtine
procesul verbal de receptie la terminarea lucrarii care sa
confirne concordanta dintre lucrare si autorizatie, imoblilul
repectiv nu poate fi inscris in cartea funciara , fapt ce are
consecinte asupra exercitarii dispozitiei juridice asupra dr,mai
ales ca cartea funciara este titlu de proprietate.

( john lock- orixc fiinta umana este coruptibila si deci avem

nevoie de institutii)
Exproprierea.
Este chiar pierderea dr de proprietate. Lipsirea de propr.
Astfel ea este regl in C in art 34 apoi in CC , lg 33/1994, lg
255/2010
Din toate aceste reglementari rezulta principiile
exproprierii:
Fiind o masura exceptionala exproprierea poate opera nunai pt
cauze de utilitate publica dar atat lg 33 cat si lg 255 se refera la
lucrarile de utilitate publica.
Important este ca utilitatea publica sa fie declarata fie prin
lg fie prin hot de guvern. Tinand cont de lg 255 cele mai multe
lucrari de utilitate publica sunt prevazute expres in textul legii
deci nu mai e necesar un act adninistrativ.
Se poate face numaipoe baza unei juste despagubiri si
prealabile, ea treb sa fie in acord cu valoarea de circulatie a
bunului expropriat si sa cuprinda daca este cazul si
despagibirile suferite de proprietar cu ocazia exproprierii. Nu se
poate limita cuantumul depagubirii pt ca s-ar inclaca caracterul
de dr al despagubirii. Despagubirea trebuie platita inainte ca
efectele exproprerii sa se produca
Exproprierea si despagubirea trebuie sa fie stabilite de parti, in
absenta intelegerii dintre parti prin hot jud.
In legatura cu ultimele 2 principiin, lg 255 se contrazice cu
art 44,din C. Lg 255/2010 prevede ca exproprierea opereaza in
momentul in care expropriatorul plateate despagubirea stabilita
pe cale administrativa inainte de rezolvarea contestatiei in
justitie pe care expropriatul o face daca nu este de acord cu
cuantumul exproprierii. Nu poate opera expriprierea pana nu se
plateste despagubirea certificata dupa caz prin hot
judecatoreasca. Solutia acestei neconcordante dintre lg si
Consitutie este dubla . Modificam una din ele.
Ratiunea este: Constructia de drumuri si autostrazi, numai ca
aceasta urgenta ramane pe agenda de 25 ani fara ca situatia sa
se schimbe.
Obiectul exproprierii: Numai imobilele pot fi expropriate( nu
si bunurile mobile) numai imobilele proprietate privata pot fi
expropriate, cu precizare ca daca avem bunuri proprietate
privata a staului, exproprierea nu e necesara- exista o
procedura procedura prin care bunul din domeniul privat al
statului trece in domeniul public al statului.

Bunurile propr publica nu pot fi expropriate.

Daca e bun al unitatii adm teritoriale, bunul poate trece din dom
public al unit adm teritoriale in dom public al statului cu plata
unuei despagubiri.
Deci numai bunurile propr privata altele decat ale statului pot fi
expropriate
Exproprierea nu este un simplu act juridic adm, ea este o
operatiune juridica cu caracter complex in structura careia intra
dupa caz acte de dr constitutional, de dr adm, de procedura
civila si de dr civil. Spun dupa caz pt ca in functie de
configuratia ei particulara, din aceasta structura pot sa
lipseasca anunite acte. Ex: Dc partile se inteleg chiar inainte de
decalararea utilitatii publice, ramane doar conventia dintre ei.
Procedura exproprierii cuprinde: Etapa declararii utilittii
publice, etapa administrativa si et judiciara.
In toate situatiile se produc efectele exproprierii care are efecte
imediate si efecte mediate.
Ef imediate se produc fie in planul raportului obligational,
fie in cadrul raporturilor care cuprind dr reale in continutul lor.
Mai intai in planul raportului obligational: Din momentul
exproprierii se naste un rap juridic obligational in care
expropriatorul este debitorul obligatiei de plata a despagubirii
iar expropriatul este creditorul. Tot in plnul raportului
oblugational: daca imobilul expropriat este ocupat de chiriasi,
contractul de inchiriere inceteaza iar expropriatorul are
obligatia sa asigure spatiu locativ corespunzator dar si celorlalte
categorii( uzufructuar, proprietar)
Efecte: Stingerea dr de propr privata asupra imobilului
expropriat si nasterea dr de propr publica. Uneori se vb de
transmiterea de dr de propr dar in realitate se stinge dr de
propr privata si se naste dr de propr publica, efect ce se
produce din momentul platii despagubirii.
Dc imobilul era dezmembrat se sting si demembramintele
dr de proprietate dar titularii lor au dr sa primeasca o parte din
despagubire echivalent cu dr expropriat.
Din mom exporprieii expripriatorul are dr sa intre in posesia dr
expropriat.
Se produce o subrogatie reala cu titlu particular in cazul in care
imobilul era ipotecat. Ipoteca se stramuta asupra despagubirii
primita de expropriat
Este posibil ca dupa expropriere , sa nu se utilizeze bunul pt
cauzele de utilitate publica de unde rezulta efectele mediate=>

Expropriatul are dr la restituirea bunului. Are un drept de

preferinta la inchiriere si la instrainare dc expropriatorul il
inchiriaza sau il vinde.
Curs 6 (10.11.2015)- laura toma
Dreptul de proprietate publica.
Cadrul general- art 136 din C, art 858-875 din CC, lg
213/1998 privind propr publica + lg 215/2001 -administratia
locala.
Bunuri domeniale- la origini se avea in vedere un inteles
foarte larg: toate bunurile apartinand la acel moment regalitatii
iar ulterior apartinand statului.
Inteles larg= toate bunurile apartinand statului+ un inteles mai
restrans: bunurile de uz sau de intees public=> echivalenta
intre domeniul privat si public al statului sau al unit adm
teritoriale.
Domeniul public fac obiectul dr de propr publica iar
domeniul privat face ref la bunurile din propr privata a statului.
Sa nu confundam aceste notiuni cu anumite bunuri care sunt
propr privata dar de interes public national (lucrare de arta, o
sculptura a lui Brancusi), cu toate acestea ea nu va face parte
din domeniul public pt ca face ob al dr de propr privata, cele 2
dr nu pot coexista cu privire la acelasi drept.
Sa nu amestecam aceste notiuni cu notiunea de sector
public sau de sector privat. Deoarece aceasta notiune este o
notiune care tine de dreptul economic si de actiunile economice
desfasurate prin domeniul privat al statului sau al unitatilor adm
teritoriale sau sectorul privat: activit publice desfasurate pe
baza dr de prop publica de catre particulari.
Buynuri domeniale: bunurile domeniale sunt bunurile mobile
sau imobile care apartin statului sau unit adm terit bunuti
asupra carora titularii acestora exercita fie un dr de propr
publica fie un dr de propr publica. Cele 2 criterii pt a stabili dc
un bun apartine categ bunurilor domeniale: el sa fie ob al dr de
propr priv/publica, si dr de propr sa apartina statului sau unit
am teitoriale.
!!!!! Pentru a putea discuta despre apartenenta unui anumit
bun privat al statului este dovedirea unui titlu de propr asupra
acelui bun. Simpal imprejurare ca statul sau unit adm ter posda
in fapt un anumit bun nu echivaleaza cu r de propr sau cu o
prezumtie a dr de prtopr in favoarea acestora.

Cu privire la stat, se face un examen mult mai rigurosm

intotdeuna statul treb sa faca dovada titlului sau de propr
dobandit in conditii legale.
Interesul acestei delimitari dom public- privat al statului:
acesta deriva din regimul juridic diferential pe care il prezinta
aceste drepturi.
La dr de prop publica bunurile care fac ob acestui drept sunt
inalienabile insesizabile imprescriptibile in timp ce un bun face
ob dr de propr privata apartinand statului sau unit adm terit nu
avem acest regim exorbitant se vor aplica regulile de dr comun
cu exceptia cazurilor in care avem dispozitii legale speciale.
Exceptii cu privire la acest regim juridic de dr privat, art
124 din lg 215/2001 care stabileste faptul ca cponsiliile locale si
judetene pot da in folosinta grratuita, bunuri propr publica sau
privata catre particulari.
Este exceptie de la regimul propr private de dr comun pt
ca este un dr de folosinta cu titlu gratuit, ce nu se afla printre
drepturile reale care fac ob dr de propr privata. Dr de folosinta
cu titlu gratuit este reglem in CC in sectiunea dr de propr
publica. In lipsa acestui art 124 nu s-ar fi putut constitui un
asemena drept. (intre privati este contr de comodat ce naste
un dr de creanta)
215/2001, - art 121 alin 3 : donatiile acordate cu sarcini pot fi
acceptate de .....
art 17 din lg nush care fiind abrogat prin lg 71/20111.
Criteriul interesului. (public/privat)
Cum stabilim dc un bun este de uz sau de interes public.
CE criterii vom lua in considerare pt a stabili aceasta distinctie?
Cismigiu este de interes public mpt ca avem: natura bunului
(criteriu ce este destuld e superflu care lasa mare marje de
apreciere ori insitutiei adm ori instantei) motiv pt care
legiuitorul a calificat in mod expres printr-uin act normativ sau
individual dc este vb de un bun de uz interes public.
art 136 alin 3 C + art 3 alin 1 din lg 213/1998. (= obligatia
inventarierii bunurilor din domeniul public atat pt stat cat si
pentru unitatile adm-teritoriale)
Inscrierea pe acest inventar nu face dovada titlului de
proprietate!!!!! Se naste doar prezumtia ca bunul este de
uz/interes general. Este o prezumtie pt ca acest inventar este
un act adm care poate fi atacat in conditiile legii.
Neinscrierea in cest inventar nu inseamna ca bunul
nu este de uz sa ude interes public.

Situatia speciala a bunurilor care formeaza obiectul

exclusiv al dr de propr public: art 136 alin 3 din C+ art 859 alin
1 CC .
Asta nu inseamna ca fac si dovada unui dr de propr al statului!
Prin lege organica se pot adauga alte bunuri care sa
reprezinte obiect exclusiv al propr publice, exista un interes in
posibilitatea de a schimba natura bunului. Tot prin lege organica
voi putea schimba anatura acelui bun si ca nu apartine
domeniului public.
Plajele tin de consitutie deci nu pot fi schimbate regimul
luor juridic decat prin C
Subiectele dr de propr publica
Statul caz in care administrarea generala o va face guvernul air
in impoteza in care avem un litigiu chemam in judecata statul
prin ministerul de finante.
Cel de -al 2lea titluar este o unitate adm teritoriala caz in care
adm generala apartine consiliului judetean sau local. Ei vor sta
in judecata atunci cand exista litigii cu privire la dr de propr
publica ce apartine acestora.
Continutul limitele si caracterele specifice dr de propr
publica .
Continutul
-ne referim la cele 3 atribute .
Posesia va reprezenta expresia aproprierii comunitare a
bunului ce face ob dr de propr publica.
Folosinta- nu este exclusiva in favoarea titularului dr de
propr publica, este vb de o administrare care se realiz de catre
titularul dr de propr.
Bunurile respective pot fi producatoare de venit (muzeu) si
bineinteles ca venitrurile vor intra in bugetul tituarului dreptului.
Cu privire la dispozitie, amane o dispozitie materiala dar
ea nu se traduce si prin posibiliatatea e a distruge bunurile care
sunt de uz sau de interes public.
Dispozitia juridica: cel mult s-ar putea schimba titularul- de la
stat la unit adm terit sau invers, dar tot prin mijloace de dr
public. (nu se vinde )
Limitele dr de popr publica: art 862 alin 1:......
Pe langa li mite legale ma iavem si limite conventionale si
judiciare. Cu privire la caracterele specifice ale dr de propr
publica: inalienabilitate (nu poate fi dobandit nu poate fi
dezmembrat, instrainat prin mijloace de dr privat).

Titularul este acelasi, si totodata inalienabilitatea o

analizam in functie de mijloacele de dr privat. Nu poate fi
vandut donat, obiect al uzucapiunii, nu poat face ob al
modalitatilor de dobandire ca fiind clasidce dr de prop privata.
Acest transfer este o decizie a unit adm care se realiz in regim
de putere publica motiv pt care nu intra in sfera acestei
inalienabilitati ramanand in sfera dr privat. Acest act adm
excede ideii de inalienabilitate.
Consitutiera dr reale ref la dr de propr publica: nu reprezinta o
dezmembrare (concesionare)
Nu se pot consituti garantii reale cu privire la un bun ce face ob
dr de propr publica
Cu privir la caracterul imprescriptibil, nu se fae distinctie intre
prescriptii,a tat act in revendicare care e imprescriptibila, iar cel
ce poseda bunul nu se poaate apara nici prin uzucapiune nici
prin posesia bunului mobil de buna -credinta.
Definitia pe care o propunem: dr de prop publica este dr
real principal inalienavbil insesizabil si iprescirptibil care confera
titularului sau statului sau unit am teritoriala atributele posesiei
fgfolosintie sau fispiztiei auspra unui bun care prin natura sa
sau potrivit declaratiei legii este de uz sau turilit publica
atribute care pot fi esercitate in mod absolut .. si perpetuiu cu
repesctarea limitelor amteriale sau juridice.
Atributele dr de proprietate publica
- pot fi exercitate ori in mod direct: prin guvern, consiliile locale
-indirect: constituirea drepturilor reale specifice dr de
proprietate, potrivit art 126 alin 4 fraza 2: bunurile prop publice
pot fi date in administrare...sau pot fi concesionate sau
inchiriate, de asemenea ele pot fi date in folosinta insitutiilor
+art 866 CC+ art 123- 124 din lf 215/2001 + og 54/2006.
Dr de administrare.
Titular: regiile autonome si institutiile publice
Consitutirea dr de administrare se poate face prin hot de guvern
sau hot consiliului judetean/local prina ct administrativ
individual.
Caraterele sunt cele cunsocute: inalienabil...
Art 862 alin 2: continutul: titularul acestui drept se poate folosi
de acest bun si poate dispune de el in cond legii si in cond
actului de cosntituire.
El poate fi revocat ca o masura de sanctiune pt ca titularul nu il
exercita cf dispoztiilor legale, dar avand in vedere ca e vb de un
interes public, actul adm pri n care s-a acordat dr de

administrare poate fi revocat dc interesul nu mai justifica

adminsitrarea de catre autorit publica.
In caz de organizare sau desfiintare a regiei
autonome/oinsitutiei publice inceteaa dr de adminsitrare, sau
dc trece in domeniul privat.
Protectia juridica: nu exista aceasta obligatie din partea
titularului dreptuluid e proprietate publica, e vb practic de acea
posibilitate de revocare a dr pe care o are titularul dr de propr
publica lasata la libera apreciere a acestuia atunci cand
interesul o impune. Cu privire la toate celelalte pers de dr
public/privat, acest dr este opozabil ioar titularul poate invoca
act in revendicare, actiune posesorie, confesorie.
Dr de concesiune are o anumita particularitate care deriva
din faptul ca pot fi ob al dr de concesiune n u numai bunurile ci
si lucrarile si prestarile de servicii si pe cale de consecinta va
avea uncaracter mixt
Titularii pot fi orice pers fizica sau juridica indiferent de
nationalitate. Desi dr de concesiune se constituie printr-un
contract, el nu este insa un mijloc de dr civil pur, pt ca in fiecare
contr de concesiune exista o parte reglemntara care est impusa
de cate titularul dr de propr publica.
Acest contr este intuit persone, solemn, sinalagmatic, cu
rtitlu oneros, comutativ cu executare succesiva si constiuttiv de
dr reale. Lui i se vor aplica og 54/2006 .
Contiuntuljuridic: concesionarul poate efectua orice acte
materiale sau juridice necesare pt a asigura exploatarea
bunului. Sub sanct nulitatii absolute el nu npotte instrina/greva
bunul p pe durat a concesiunii, pt ca la sf treb sa il predea, se
bucura de fructele si in limitele actuluid e constituire si de
prodcutele dr de propr publica.
Art 57 din og 54/2006 alin 1:
Dr real de folositna asupra bunurilor de propr publica: art 124
dinj lg 230/1998.
Titularii vor fi institutiile de utilitate publica iar dr se constituie
prin trimitere la dispoztiile dr de administrare.
Continutul juridic: titularul poate folosi bunul si poate culege
fructele naturale si cele industriale, nu si cele civile.
Incetarea este de asemena similara incetarii dr de
administrare.
Ultimul dr reglementat in constitutie este inchirerea ce nu
reprezinta un dr real. nu face aprte din limitareadin CC(- este
un dr de creanta se aplica lg 213/1998 pt ca are un regim juridic

special, contr aprobat prin hot de guvern/cs judetean local, se

atribuie prin licitatie publica s iexista dispoztii speciale prin care
se asigura exploatartea bunului cf specificului sau)
Titularul= orice pers fizica sau juridica.
dobandirea si incetarea dr de propr publica:
-sunt stabilite de art 863 CC:achizitie publica, expropriere,
donatie sau legat, conventie cu titlu oneros, transferul din
odmeniul privat in dom publica al statului sau alte cazuri
prevazute de lege. Neexistand dispoztiii legale care sa absolve
de la necesitatea donatiei, trebuie sa fie acceptata in forma
autentica dat de sta sau de consilu pt a accepta donatia.
Incetarea dr de propr: art 264 CC : dr de propr publica se
stinge dc bunul a pierit, a incetat uzul sau interesul public cu
privire la acest bun, sau art 35 din lg 33/1994 retrocedarea.
Consideratiile generale cu privire la dezmembramintele dr
de propr privata.
- tot dr reale principale, ele se realizeaza prin dezmembrarea dr
de propr, il dezmembram prin cele 3 atribute, le vom lua sau
imparti intre nudul titular si titularul dr de dezmembramant
creat. Cu privire la acelasi bun vor coexista 2 dr reale principale.
De principiu se formeaza prin instrainarea, de principiu, a
atributului folosintei: uz uzufruct, abitatie superifcie.
La servitute, ea nu presupune exerictarea exclusiva de catre
titularul dr de servitute, folosinta poate mfi impartita inre
titularul fondului aservit si titularul dr dominant (servitutea de
trecere). (si propr aservit merge pe aceeasi tren)
Il denumim nud proprietar pt ca folosinta in definitiv reprez o
componenta ff import a dr de propr pt ca permite folosirea
materiala a cestuia si incehiera de acte juridice cu privier la dr
si culegereafructelor.
Nud propr= ramai in calitate de propr, ce iti conferea
posibilitatea ca la un momentdat dr de propr sa fie reintregit.
titularul dr de servitute: si aici ala e nud proprietar pt ca nu se
mai bucura in mod exclusiv de folosinta dr sau, ci este partajata
acea folosinta
Si atrivutul posesiei este divizat odat cu instrainarea oflosintei.
Proprietarul apstreaza aptitudinrea de a apropria bunul precum
si stapanirea bunului in calit de nuid proprietar.
In cazul titularului de dez,membramant aceasta va avea o
posesie caracteristica dezmembramantului care i s a constituit.
Atributul dispozitiei: nudul propr va suporta anumit
modificari, pt ca a cosnstituit un dr reaal pe care treb sa l

respecte pt ca un dr real este opozabil merga omnes: deci nu

p[oate distruge bunul. Dispozitia materiala este limitata doar la
acel acte care nu ar aduce atingere dezmambra,antulu
iconstituit iar dispozitia juridica este limitata de catre primul dr
dez,embrat. IAr vanzarea se poate face cu referirela nuda
proprietate .
Dezifinita demembr: dr reale principale derivate asupra
bunurilo altuia care se dobandesc prin transferarea din
contiunutul juridic al dr de prop al bunului respectiv catre o alta
pers sau exercitarea concurenta a bunului de catre propr
bunului si oa alta persoana.
Ele sunt limitate de lege: uzufructul, uzul, abitatia,
servitutea si superficia. Dezmembramintele sunt incompatibile
cu dr de propr publica .
Exitenta mai multor dezmembraminte cu privire la acelasi bun:
de principiu servitutea poate coexista cu un alt
dezmembramant cu cond ca sservitutea sa fi fost prima
constituita. (pt ca alfel aduca atingere dr dezmembrat- uzuar)
Cu privire la evaluarea dezmembramintelor:
- avem o dispozitie speciala in codul fiscal cand nu e conventia
partilor: ddezmembr valoreaza 20% din val bunului./
La servitute se apreciaza ca echitabil ar fi sa ne raportam al
valoarea pe care o are acea parte din bun care se foloseste si
nu prin raportarea integrala la bunul respectiv.
Posibiliotatea de a avea un dezmembr consituit prin copntr prin
care se naste oblig intre nudul propr si uzufructuar (caz in care
nu uitam ca dezmembr va avea intotdeauna valoarea unui dr
real principal) si nu l vom confunda cu un contr de locatiune(la
dezmembr titularul exercita direct dr, iar lacomodfat exercit
doar dc se asigura folosinta de catre locator.)
Ramane un dr real dar treb sa analizam obligatiile care se
nasc in rap dintre nudul prop si titularuld ezmembram, dc
decurg din natura materiala , sau dc sunt obligatii care se nasc
din contr, caz in care sunt obligatii de natura conventionala si
se naplica regimul juridic al acelor obligatii.
Curs 7 (17.11.2015)
Dezmembramintele dr de proprietate
Uzufructul, uzul, abitatia, dr de servitute si dr de superficie.
O sa analizam avand in vedere continutul juridic= suma
prerogativelor pe care fiecare dezmemnramant le ofera titularul
drepului.
Dr de uzufruct, art 703-748 CC. Este o ampla reglementare.

Ce este dr de uzufruct. Pornind de la textul art 703 CC

putem spune ca dr de uzufruct este dezmembramantul dr de
proprietate privata cu caracter temporar care confera titularului
sau prerogativa de a stapani bunul altei persoane in calitate de
uzufructuar, prerogativa de a utliza acel bun, uzus, si
prerogativa de a i culege fructele, fructus, inclusiv cu
posibilitatea cedarii folosintei dar cu indatorirea de a conserva
subs bunului, atribute care pot fi exercitate in limitele materiale
si in cele juridice.
Este un dr real principal care are deci toate calitatile dr
reale principale.
In al doilea rand, prin esenta sa, dreptul de uzufruct este
temporar. Intradevar, in cazul persoanei fizice titular al dr de
uzufruct, acesta este cel mult viager, mai exact dr de uzufruct
nu se transmite la mostenitori.
Daca nu s-a prevazut durata uzufructului constituit in
favoarea unei pers fizice se prezuma ca aceasta durata este cel
mult viagera. In art 708 alin 4, legiuitorul lamureste o problema
care ar putea sa creeze confuzii: dc e vb de o persoana juridica
uzufructul dureaza cel mult 30 ani air dc nu s a prevazut se
prezuma ca el dureaza cel mult 30 ani. Indiferent de titular,
fiz/juridica, partile pot stabili o durata mai mica a uzufructului.
A 3a calitate a uzufructului in noul CC este
cesibilitatea. Dr de uzufruct est cesibil, in VCC regula era
incesibilitatea dr de uzufruct.
Art 714: in absenta unei prevederi contrare, uzufructul este
cesibil. prevedere contrara: fie o clauza pe care partile o inscriu
in actul de consitutire a uzufructului fie o prevedere legala.
O asemnea clauza nu se confunda cu o clauza de
inalienabilitate desi efectul este acelasi.
Clauza voluntara de inalienabilitate presupune existenta
unui interes legitim,, in cazul nostru este suficient sa se prevada
o clauza de incesibilitatea a uzufructului fara a mai fi necesara
indeplinirea conditiei privind interesul legitim.
Dar aceasta cesibilitatea a uzufrcutului presupune..incluse
in art 714: pana in momentul in care cesiunea uzufructului este
notificata nudului proprietar, obligatiile nascute pt uzufructuar
pana in acel moment treb sa fie intrunite de el fata de nudul
proprietar. In naceasta perioada dintre incheierea si notificarea
cesiuni, alaturi nde uzufrcutuar raspunde in solidar si cesionarul
.

Pt obligatiile nascute inainte de incheierea cesiunii este obligat

numai uzufructuarul iar pt cele nascute dupa incheierea cesiunii
va fi obligat numai cesionarul cu titlu principal, cdar
uzufructuarul cedent va raspunde fata de nudul proprietar in
calitate de fideiusor. Asadar avem o situatie de fideiusiune
legala. uzufr cedent il garanteaza pe uzufructuarul cesionar in
raport de nudul proprietar.
Care este obiectul uzufructului?
Uzufructul se poate constitui potrivit art 706: asupra
oricaror bunuri mobile sau imobile, corporale sau incorporale,
inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cota
parte din acestea. Avem prevederi speciale in domeniul
uzufructului in art 715 - 722. Dincolod e aceste prevederi
speciale, 2 concluzi sunt importante:
- este firesc dsa se constitutie uzufructul asupra bunurilor
corporale indiferent dc sunt mobile sau imobile.
- este insa firesc sa se constituei uzufructul si asupra bunurilor
incorporale, NCC curma o controversa mai veche, nascuta de
cei care afirmau ca nu s-ar putea constitui un dr de uzufruct
asupra unui bun care nu formeaza ob dr de proprietate. Altfel
spus, cum sa dezm,embrezi uzul si fructul din continutul juridic
al proprietatii dc nu avem dr de propr? aceste intrbari ignora
faptul ca sunt anumite lucruri incorporale susceptibile de
apropriere: creatiilor care formeaza ob dr de proprietate
intelectuala, creante incorporate in titlul lor constatator, in cazul
unor universalitati de fapt sau de drept. Fondul de comert este
un bun incorp[oral ca universalitate de fapt, dar poate fi
apropriat, formeaza ob dr de proprietate. Anumite mase
patrimoniale (universalitati juridice) cum este cazul masei
succesorale se pot transmite. Concluzia este ca ori de cate ori
este vb de lucruri incorporale, lucruri care au fost aporopriate,
asupra lor exista un ndr de proprietate iar acesta poate fi
dezmembrat.
Totusi ceva atipic se intampla. La dr de uzufruct am evocat
cerinta salvarii substantei bunului, dar bunurile incorporale n au
substanta, asadar aceasta cerinta nu functioneaza asupra
uzufructului consdtiuit asupra bunurilor incorporale.
Cum se constituie uzufructul? Acest dezmembramant se poate
constitui prin act juridic sau prin uzucapiune. Prin act juridic se
poate constitui prin testament, testatorul poate lasa nuda
proprietate unei persoane iar uzufructul altei persoane. De

asemenea conventia este un act juridic prin care se poate

constitui dr de uzufruct.
Cand proprietarul consitutie dr de uzufruct vg d e o constituire
pertranslatione. Cand propr perdedcutiones- vinde bunul dar
pastreaza uzufructul/.
Uzucapiunea, stim deja ca posesia ca stare de fapt este nu
doar exteriorizarea atributelor dr de proprietate ci si
obiectivarea oricarui alt dr real principal, inclusiv dr de uzufruct,
asadar exista o posesie ca stare de fapt specifica dr de uzufruct.
Pe cale de consecinta posesia indelungata ca stare de fapt
corespunzatoare acestui dezmembramant poate duce in
conditiile legii la dobandirea dr de uzufruct.
Cum se exercita dr de uzufruct? care sunt dr si obligatiile
uzufructuarului fata de nudul proprietar si care sunt dr si
obligatiile nudului proprietar?
Raspunsul il gasim in CC de la art 709-745.
Retinem cateva idei principale:
1) vorbim de drepturile uzufrcutuarului si de drepturile nudului
proprietar, avem in vedere in realitate atributele/ prerogativele
fiecaruia dintre aceste doua drepturi: uzufructul si nuda
proprietate. Intr-adevar nudul proprietar pastreaza din
continutul juridic al dr de proprietate mai intai dispozitia
juridica, dar nu in totalitate. El va putea sa dispuna doar de
nuda proproietate, fara a afecta uzufructul. In ce privedte
dispoiztia materiala, nudul proprietar o pierde odata cu
constituirea uzufructului dar in masura in care nu stanjeneste
exercitarea dr de uzufruct, mai ales cand e v de reparatii
capitale, nudul proprietar poate interveni material.
Atributul posesiei ca element de drept este divizat intre nudul
proprietart si uzufructuar, nudul propr continua sa stapaneasca
bunul dar doar in calit de nud proprietar in timp ce
uzufructuarul il stapaneste si el dar in calit de uzufrcutar.
Atributul uzus si atrib fructus apartin uzufrucutarului, dar in plus
uzufruct mai are o parte din atrivutul posesiei si portivit NC si o
parte a dispozitiei juridice intrucat uzufrucutl ete cesibil, =>
uzufructuarul exercita dispozitia juridica prin transmiterea
uzufructuluoi. Cesibilattea uzufructului tine de natura acestui
dezmembramant iart nu de esenta lui. Toate aceste prerogative
fie ale nudei prop fie ale uzufructuraului sunt tot atatea dr care
treb sa fie respectate de fiecare dintre cele 2 parti. Cu alte
cuvinte dr de uzufruct ii corepsunde obligatia reala generala
care treb sa fie respecatata si de nudul porpr iar nudei propr ii

ocrespunde o lata oblig generala negativa care treb respectata

si de uzufructuar. Aceste obligatii reciprice nu tin insa de
materia oblifgatiilor ci de materia dr reale, ele sunt opozabile
erga omnes. In schimb intre nudul propr si uzufructuar , fie in
mom nasterii uzufructului, fie in mom stingerii uzufrcutului, fie
uneori chiar pe durata existentei acesteia se pot naste raporturi
juridice cu caracter obligational, raporturi in continutul carora
intra drepturi de creanta, de ex: oblig nudului proprietar de a
preda bunul catre uzufructuar corespunde si unui dr de creanta
al uzufructuarului. Numai ca uzufructuarul are o dupbla actiune
impotr nudului propr: una intemeiata poe acest dr de creanta
care intra in rap obligational dintre cei 2 si o actiune reala, o
actiune confesorie de uzufruct, asemeantoare actiunii in
revendicare. In mod simetric, la stingerea uzufr, uzufurct are
oblig sa p[readea bunul nudului porpr iar acesta are o dubla
actiune: aia in revendicare intemeiata pe dr de propr si alta cu
caracter personal, avantajul actiunilor reale este ca ele nu se
prescriiu fie se prescriu intr un termen ma ilung decat celelalte.
Cand vb de dr si oblig nudului proprietar si ale
uzufructarului, distinctie intre dr si oblig care tin de natura dr
reale si dr si oblig care intra in raporturile obligationale. CC-dr
si oblig, nush ce articol
Art 746-stingerea uzufructului. - moduri specifice
Mao exista si moduri generale de stingere a uzufructului
respectiv moduri care se aplica si in alte situatiialtor drepturi:
ex: desfiintarea titlului de consitutire a
uzufructului(testamentul), desfiintarea titlului celui care a
consituit uzufructul (proprietarul a dobandit propr de la alta
persoana, se desfiintezea acel contract) - resolitur.....
accipiendis.
In art 747-748 avem prevederi care detaliaza 2 dintre
modurile de stingere a uzufructului: in cazul abuzului de
foloinsta si in caz de pieire a bunului.
Creditorul care tinge uzufructul, nu atinge dr de
propeietate, creditorul poate deveni el uzufructuar. Acel
uzufruct se va stinge in continuare la termenul la care a fost
prevazut.
Legiuitorul face o aplicare a ideii de subrogatie reala cu titlu
particular. Uzufructul se stramuta de la bunul pieit la
despagubire. Aceasta subrogatie reala cu titlu partiular
opereaza numai in masura in care este prevazuta de legiuitor.
Uzul si abitatia.

Sunt vaietati ale dr de uzufruct. totusi dc e nevoie de ele? Pt ca

exista o diferenta intre ele si uzufruct? sunt incesibile. Uzul si
abitatia confera titularului lor aceleasi prerogative ca si
uzufructul uc singura deosebire ca ele pot fie exercitate numai
in interesul titularul;ui si al familiei acestuia, aceste 2 dr nu sunt
cesibile, nu se poate ceda nici macar emolumentul acestor dr.
Exceptie: in cazul dr de abitatie cand locuinta care formeaza ob
dr de abitatie depaseste necesitatile locataruluii + familie,
surplusul poate fi inchiriat
Dr de abitatie poarta asupra unei locuinte, dr de uz paortta
aspura oricarui alt bun cu cexceptia locuintei. Nota bene=> dr
de uz se poate consituti si asupra bunurilo imobile cu exceptia
lucintei, _ bunuri mobile.
Mai avem un dr de abitatie reglementat in contextul
drepturilor succesorale: art 973 CC: dr de abitatie al sotului
supravietuitor. Pentru ansterea dreptului, este necesar ca in
amsa succesorala a sotului defunct sa exste o locuinta iar sotul
supravietuitor sa nu fie singurul mostenitor. (dc ar fi, ar mosteni
casa cu totul0 + conditia ca sotul supravietuitor sa nu aiba el
insusi o locuinta care sa i satisfaca conditiile de locuit. Acestea
sunt cele 2 cond care treb incdeplinite pt ca sotul suprav sa
beneficienze de dr de abitatie pana la partaj dar cel putin un an
de la data deschiderii succesiunii.
(
Cum poate fi protejata libertatea, dc valorile morale si
credintele religioase nu sunt suficiente? Raspunsul est construit
de 2000 ani dar mai ales in ultimele 200 ani. de unde aplecat
intreaga constructie insitutionala care apara libertatea? Totul
pleaca de la starea de natura- teoria dr natural, conceptul
general al acestei teorii este starea de natura care insemana:
-ca inainte de a aparea organizarea sociala fiecare membru al
comunitatii avea dr fundamentale inalienabile: dr la viata, la
libertate, In starea de natura toti oamenii aveau ceste dr
funadamentale
- ins tarea de natura uneori unii dintre membrii comunitatii nu
respectau aceste ddr ale altora, prin violnta atentau la viata si
liberatatea altora. Gandirea politica a recurs la 2 conventii de
schimb negativ:
-toti membrii comunitatii renunta la folosirea violentei, altfel
spus miciun membru al comunitatii nu mai are dr sa foloseasca
violenta impotriva lor. Ces e intampla dc aceasta conventie nu e
respectate?=> s-a imaginat a 2 conv de schimb negativ

-toti aceia se mai iteleg sa insitutie o autoritate care sa

intervina atunci cand unul dintre ei nu respecta conventia,
fiecare cedeaa dr de a folosi forta , unei autoritati externe. Asa
se naste guvernarea. Surpriza a aparut in momentul in care s a
vazu ca uatorit care treb sa apere libert tuturor s-a transf in cel
mai mare pericol al libertatii. Gandirea politica s-a intrebat cum
facem sa ne aparam de abuzurile acelei puteri si cum facem ca
ceilalti sa rspecte acea autoritate?)
Dr de servitute: art 755- 772 CC.
La limitele exercitarii dr de proprietate am evocat
restrangerile ca o limita a dr de proprietate, in forma servitutilor
naturale si legale.
Ele nu sunt veritabile dezmembraminte ale dr de proprietate.
Treb sa facem clasificare a servitutilor in fucntie de continutul
lor juridic:
-o prima categorie prin care propr unor imobile vecine isi
restrang exrcitarea dr de propr cu caracter unilateral sau
bilateral, fara ca vreunul dintre ei sa exercite vreo prerogativa
din continutul juriric al dr de propr al celuilalt. Sau: nu se
produce o dezmembrare a dr de propr, nu se transfera o
prerogativa.Este doar o limitare a execitarii proprietatii, nu este
vb de un veritabil dezmembramant, suntem in categ acelor
limite normale de exercitare a dr de propr.
-a doua categ: un proprietar isi micsoreaza propria sfera de
exercitare a dr iar proprietarul vecin isi largeste sfera de
exercitare a dr sau . Se realizeaza o dispozitie materiala asupra
fondului vecin=> ne afla in prezentaunui veritabil dezmembr al
dr de propr. (prin umbra care se face asupra fondului vecin nu
se mai poate cultiva,m este o dispozitie asupra fondului vecin
sau cand nu te alsa sa curga apa vecinului pe terenul tau, dar
ce ma iimp categ de servituti este ipoteza in care se prevede ca
se transfera anumit atribute din dr de propr al fondului aservit
catre titularul fondului dominant: distingem 2 ipoteze;:
-atribute exercitate exclusiv de propr find dominant
-exercitate in comun de catre cei 2 proprietari. in ambele cazuri
sunt veirtavile dezmembraminte
In rap cu caracterul rap dintre fondul dominant si fondul
aservit:
serivtuti unilaterale: presupun ca numai unul dintre finduri are
caract de fond dominant

-cele bilaterale: ambele fonsurti sunt si fonduri dominante si

fonduri aservite ina celasi timp,
In fucntie de modul de execurtare a servitutii distingem
intre servitutile continue si servitutile neconsitnue, contrar
denumirii, servitutile continue presupun ca pentru existenta lor
este nevoie ca titularul fondului dominant sa exercite in mod
continuu servitutea.(exerictata cu intemitentele normale pt
acea servitute- nu treb sa treci in fiecare moment)
Srvitutile neconsitune: odata stabilite isi pastreaza existenta
indiferent dc mai sunt sau nu exercitate. Nu e nevoie de o
continua exercitare.
In functie de natura fondului dominant:
-servituti urbane: fondul dominant este un imobil
-serv rurale: fondul dominant este un teren (nu conteaza in ce
zona se afla)
In functi de semnele exterioare ale servitutii:
-servituti aparente: exista semnea exterioare care marcheaza
servitutea
-servituti neaparente : nu exista aceste semne.
In NCC nu mai exista o asemnea restrictie, uzucapiunea
tabulara se aplica tutror servitutilor, iar uzucapiunea
extratabulara este aplicata tuturor servitutilor pozitive, ceea ce
inseamna ca daca ne intoarcem la continutul juridic si la
clasificarea in fucntie de acest criteriu, toate serv care sunt
veritabile dezmembraminte: presupun catitularul fondului
dominant exercita un atribut din dr de propr asupra fondului
aservit se incadreaza in notiunea de servituti pozitue, Celelalte
care presupun doar o restrangere a exercitarii unui dr de propr
intra in categ srvitutilor legale.
Dr de serv eca dezmembr al dr de p[ropr are caracter indisolubil
si confera titularului dr de proprietate asupra fondului dominant
anumit prerogative din cont jur al continutul dr de propr asupra
fondului aservit, configuratia acestor prerogative fiind stabilite
prin titlui de constituire a servitutii.=> care sunt trasaturile
servituii:
-dr de servitute este un dezmembramant al dr de propr, avand
toate caracterele dr reale principale
-este un dr real imobiliar
-presupoune existenta unui fond dominant si a unui fond aservit
intr-o relatie de vecinatate. (presupune existenta unei apropieri
spatiale)

- servitutea are caracter accesoriu in rap cu dr de proprietate

asupra fondului dominant.
Trebui precizat ca acest caracter are in vedere aspectula
ctiv al servitutii, servi ca dr care apratine titularului fond
dominant, iar nu aspectul apsiv al serv, adica oblig care
apartine titularului fond aservit.
Sub primula spect cand se transmite dr de porpr asupra fond
dominant se transm si servitutea, si sub al 2 lea aspect cand se
trnasmite dr de porp al fond dominant este necesar sa facem
trimitere la caracterul opozab erga omne al serv si la adcagiul
ca imeni nu npoate transmite mai mult decat are
caracterula ccesoriu se refera la raportul dintre ..si fondul
dominant=> servitutea ramane un dr real principal pt ca nu
este accesorie in raport de un dr de creanta, Dr reale accesorii
depin de dr de creanta, nu de alte dr reale, desi are caracter
accesoriu in rap cu dr de propr si a fondului dominant, serv
ramen un dr real principal.
Se poat consituti, ca si uzufructul, prina ct juridic, testament
sau conventie si prin uzucapiune.
Exercitarea dr de servitute: treb sa tinem seama ca in
raporturile dintre cei 2 proprietari vecini, dr si obligatiile lor
reciproce sunt fie manifestarea prerogativelor servitutii ca dr
real principal fie manifestarea unor raporturi obligationale care
se pot naste intre propr fond dominant si aservit.
Suv primul aspect: servitutile au o configuratie juridica variabila
sub 2 aspecte:
- prin ipoteza, o servitute nu se exercita intregului fond aservit
ci numai asupra unei parti din foindul aservit, marimea partii
rezulta din titlul de constiuirte
-prerogativele servitutii ca atare se stabilesc de asemnea prin
actul de constituire. Este motivul pt care configuratia concreta
a servitutilor difera de la caz la caz.
Servitutreea este si indisolubila ceea ce influenteaza exercitarea
servitutilor in sensul ca ea profita intregului fond dominant si
apasa asupra tuturor proprietarilor fondului aservit daca este vb
de proprietate comuna. => ca in caz de partaj in mod normal,
fie ca se partajaza fondul dominant sau ala aservit intre
coproprietari, servitutea poate sa apese auspra intregului fond
aservit cu exceptia cazului in care exercitrarea serv se poate
face in mod nestingherit pe partea din fondul aservit care a fost
stabilita unui dintre coproprietari, in acest caz servitutea isi
pierde caracterul indisolubil.

Stingerea servitutilor, in art 770: exista o enumerare.

Dreptul de superficie: art 693-702.
Doua forme ale superificei: forma incipienta si forma deplina
In forma incipienta servitutea presupiune dezmembrarea
atributului folosintei din continutul juridic al dr de porpr asupra
unui teren si transferul acestuia tribut catre alta persoana in
scopul efecutarii unei lucrari: constructie, plantatie, etc
In forma sa deplina supreficia reuneste 2 drepturi: dr de
folositna evocat anterior si in al 2 lea rand dr de proprietate
asupra lucrarii. Caz in care dr de suprficie este un dr real
complex pt ca el se naste dn suprapunerea a 2 dr: dr de
folosinta auspra ternului unei alte pers si dr de propr asupra
lucrarii dr car apartine suoerficiarului. Deci in continutul juridic
al dr de superficie regasim si prerog folosintei asupra terenului
apartinant altei pers care ramane nud proprietar, si prerog
integrale ale dr de propr asupra lucrarii, astfel inteles dr de
superficie este un dr real imobiliar, el presupune reunirea in
forma sa deplina a dr de folosinta auspra unui teren si a dr de
prop asupra contructiei.
Dr de superficie are caracter perpetuu, in sensul ca el dureaza
potrivit VCC cat timp dureaza constructia. NCC a renuntat la
caracterul perpetuu si a limitat durata superficiei la 99 ani. Spre
deosebire de vcc, ncc a consacrac acaracterul imprescriptibil al
superificei in toate ipostazeel sale: incipienta si deplina. (vcc
permitea sa se itneleaga ca aia incipienta e [prescpirptibila)
Exercoiatarea dr de superifcei: intre superficiar si nudul
propr exita dr si oblig care decur din prerogativele care apartin
nudului propr si prerog care apartin superficiarului, nu este
exclus ca intre ei sa fie si raporturi obligationale. dc e cu titulu
oneros, sueprficiarul treb sa plateasca o suma de bani, poate si
esalonat.
art 698: Stingerea dr de superifcie:
Curs 8 (23.11.2015)
Dinamica drepturilor reale principal
Modalitatile juridice ale dr reale principale.
Alteori se vb desp[re modalitatile juridice ale dr de
proprietat. ambele notiuni sunt corecte,
dr de propr are modalitati diferite: propr ppr comuna si...,
mutatis mutandis aceste modalitati specifice propr se regasesc
si in cadrul celorlalte dr reale principale, este motivul pt care
ceea ce vom discuta cu modalitatile juridice ale dr de

proprietaate este valabil si pentru celelalte drepturi reale

principale.
Idee regasita in mod partial in art 645 CC care se refera
numai la proprietatea comuna si in care se arata ca regulile
aplicabile proprietatii comune se aplica si in cazul altor drepturi
reale care se exercita in comun de 2 sau mai multe persoane.
2 precizari sunt necesare ref la art 654 CC
1. in realitate trebuie sa extindem nu numai regulile propr
publice ci si regulile prop conditionale la celelalte dr reale
principale
2. textul vb de o extindere la toate dr reale a acestor reguli, in
realitate este vb doar de dr reale principale intrucat in legatura
cu dr reale accesorii, nu mai putem vb deextinderea regulii de
la modalitatile juridice ale proprietatii ci ele vor fi carmuite de
regulile aplicabile obligatiilor cu pluralitate de subiecte, tocmai
pt ca aceste dr reale accesorii depind de dr de creanta, iar dr de
creanta intra in continutu;l unor raporturi juridice obligationale.
Ne vom referi in continuare nu mai la mpdalitatile juridice
ale dr de propr pt ca ele sunt timpice si pt celelalte dr reale
principale, vom sti intotdeauna ca dc este vb de un dr real
principal care se exercita in comun de 2 sau mai multe pers vor
fi aplicabile regul;ile care carmmuiesc modalitatile juridice ale
dr de proprietate.
Ce inseamna o modalitate juridica a dr de proprieetate?
Distingem intre ipoteza in care dr de propr se prezinta intr-o
forma pura si simpla: are un ag titular care ii exercita atributiile
si situatiile in care dr de propr are 2 sau mai multi titulari, care
exercita impreuna prerogativele dreptului.
Aceste prerogative pot fi exercitate de titularii multipli
impreuna si diferentiat sa uimpreuna si concomitent.
Mai intai este posibil ca dr de propr sa aiba 2 titulari dintre
care unul este numai virtual proprietar, nu are un dr de
proprietate propriu-zis, are doar o virtualitate de drept, in timp
ce celalalt titular are un dr de proprietate propriu-zis si exercita
efectiv aceste atribute.
Exista deci o diferenta calitativa intre cei 2 titulari, este
adevarat ca si titularul care are o simpla virtualitate de drept ,
poate exercita prerogativele comnferite de aceasta virtualitate,
adica poate sa dispuna de acest drept incipient, numai ca
dobanditorul va avea exact ce a avut trasmitatorul: adica tot o
virtualitate de drept.

Formele de manifestatre a acestei proprietati conditionale

in care atributele sunt exercitate concomitent dar diferentiate
calitativ de titulari sunt: proprietatea rezolubila si propr
anulabila.
Fara a inissta asupra acestor 2 forme ale propr
conditionale, retinem doar esentialul:(restul in carte)
- in ambele cazuri exista o incertitudine pe durata existentei
proprietatii conditionate in legatura cu apartenenta dr de
proprietate la patrimoniul unuia dintre cei 2 titulari. In ce consta
aceasta incertitudine? Este posibil; ca in momentul in care se
implineste evenimentul care afecteaza existenta proprietatii
conditionate, unul dintre titulari sa piarda cu totul dreptul pe
care il are, fie un drept propriu-zis fie o virtualitate de drept, iar
celalalt titular sa devina titularul proprietatii in forma pura si
simpla. Un singur exemplu: daca se incheie un contr de
vanzare-cumparare sub conditie rezolutorie, asta inseamna ca
dobanditorul este proprietar sub conditie rezolutorie iar
transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva. Dc se
implineste conditia, dobanditorul pierde dr de prop cu totul iar
transmitatorul redobandeste integral proprietatea, momnet la
care inceteaza incertitudinea care afecta apartenente dr la un
patrimoniu sau altul, unul nu mai are niciun drept, celalalt
devine proprietar pur si simplu. mai multe inn cursul tiparit.
A doua modalitate juridica si anume proprietatea comuna:
-avem 2 sau mai multi titulari care exercita impreuna si
concomitent fara a mai fi deci o diferenta calitativa intre ei,
atributele dr de proprietate.
Atunci cand vb de exerciatarea tributelor impreuna de
catre cei 2 titulari, trebuie sa tinem seama mai degraba ca
fiecare are vocatia de a exercita aceste atribute, chiar daca nu
o face efectiv.
Exista 2 forme ale propr comune:
-propr comuna in devalkmasie
-propr comuna pe cote parti.
In primul caz titularii propr comune in devalamsie exercita
impreuna atributele dr , iar intre ei nu exista nici macar o dif
cantitativa, cu atat mai putin o dif calitativaa.
In cazul propr comune pe cote-parti, intre titulari desi nu exista
o diferenta calitativa, exista totusi o dif centitativa intrucat
dreptiul ca entitate intelectuala este divizat intre titulari. Chiar
dc bunul care formeaza obirctul dreptului isi pastreaza unitatea.

Diferenta cantitativsa dintre titulari are in vedere faptul ca dr

este divizat intre ei, fiecare detine o cota parte din el, dar asta
nu presupune ca o cota parte a unui titular ar fi mai amre decat
cota parte a altui titulat. Exista chiar prezumtia relativa ca
aceste cote parti ale titularilor sunt egale, cine are interes poate
face dovada contrarie.
Nu trebuie sa punem semnul egalitatii intre propr comuna
care este o modalitate juridica a dr de proprietate si
modalitatile juridice ale patrimoniului, respectiv indiviziunea,
comunitatea matrimoniala si patrimoniul profesional comun.
Diferenta este ca in cazul proprietatii comune este vb de un dr
de propr privit ut singulii, un obiect privit ut singulii, pe cand in
cazul modalitatilor juriidce ale patrimoniului, avem de a face cu
universalitati juridice.
Putem sa analizam mai intai ceaa mai importanta forma a
propr comune si anume propr comuna pe cote parti, care mai
este denumita s icoproprietate.
dince am spus mai devreme=> cele 3 trasaturi care
definesc aceasta propr:
-pluralitate de subiecte, 2 sau mai multi titulari
- bunul care formeaza ob mpropr isi pastreaza unitatea
materiala, acest bun nu este fractionat material intre
coproprietario
-dr de proprietate ca realitate intelectuala este divizat in cote
parti. Cotele parti se poot exprima prin procentaje, fractii
matematice iar uneori in mod ezceptional prin unitatile de timp
in care fiecare coproprietar exercita folointa asupra bunului: unu
are 1/4, altu 3/4, un coproprietar foloeste bunul 3 luni pe an iar
celalalt 9 luni pe an.
=> cotele parti din drept ale coprorpietarilor se intalnesc
asupra fiecarei fraciuni materiale din bun.
Propr comuna nu se confunda cu... /..
O relatie mai este necesara intre coproprietate si coposesiune.
Este o diferenta evidenta.
LA coposesiune avem o stare de fapt iar la coporprietate avem
o stare de drept.
Coposesiunea indelungata poate sda duca la dobandirea
indelungata. Coposesiunea este manifestarea exeterioara a
coporprietatii. Coposesiunea este obiectivarea atributelor dr de
coposesiune.

Uneori exista concordanta intre stare de dr si stare de fapt,

alteori nu exita concordanta. Cand copossesorii posedeaza o
periaoda indelungata, pot deveni coproprietari.
Si coproprietate se clasifica in functie de cum mpoate sa
inceteze sau nu prin partaj judiciar. Coproprietatea obisnuita
poate icneta prin aprtaj judiciar iar cea fortata. nu poate inceta .
(inceteaza si ea pe alte cai).
Uneori coproprietatea obisnuita mai este denumita si
temporara iar cea fortata este denumita perpetua. Nu este
corecta aceasta alternativa terminologica pt ca si porpr fortata
poate sda inceteze. Este adevarat insa ca sub aspectul
stabilitatii, coproprietatea fortata este mai stabila decat copropr
obisnuita side regula are o durata mai amre in timp.
Este motivul pentru care organizarea juridica a
coproprietatii obisnuite este mai simpla decat organizarea
juridica a coproprietatii fortate.
In vechiul CC nici amcar nu exista un set de reguli care sa
organizeze coproprietatea obisnuita, totusi practica judiidcara si
doctrina creasera asemenea reguli si au fost preluate in NCC si
alcatuiesc regimul juridic al copropr obisnuite.
Regasim aces regim juridic de la art 634-644. Si intr-un fel
acest regim juridic este continuat cu regulile aplicabile
partajuluii de la art 669-686 CC.
Discutam mai intai despre coproprietatea obisnuita si vom
regasi prin aceasta notiune toate cele 3 elem definitorii:
pluralitate sub, unitatea materiala a bunului care formea ob dr
de propr si fractionarea matematica a dreptului ca realitate
intelecutala/juridica. In plus, fata de coprop fortata, mai este si
al 4lea elam: aceasta forta cde copropr poate sa icneteze si prin
partaj judiciar.
Din trasaturile definitorii ale coproprietatitii obisnuite
decurg 2 principii care guverneaza exercitarea atributelor
acestei forme de coproprietate. Mai intai din ideea
unitatiimamteriale a bunului care formeaa ob coproprietatii
decurge regula/principiul unanimitatii. Asadar, in legatura cu
bunul in intregul sa fie ca este vorba de transfpormarea
substantei bunului, sau de distrugerea acestei substante, fie ca
este vorvba de dreptul de proprietate in integul sau, este nevoie
de acordul tuturor coproprietarilor pentru orice fapt material
sau act juridic.
din ideea ca dreptul de proprietate este fractionat
intelevtual intre coproprietari, decurge regula care afirma ca

fiecare coproprietar poate dispune liber de cota sa parte din

drept.
Dar in ceea ce priveste regula unanimitatii, severitatea ei a
creat multe dificultati in practica, stari litigioase intre
coproprietari, si pt imblanzirea acestei reguli, chiar si sub
imperiul vechiului CC, practica judiciara si doctrina au gasit
formule juridice prin care s-au accentuat intr-un fel sau altul
abateri de la regula unanimitatii. De ex: s a afitrmat ca atunci
cand un coproprieta incheie singur acte de administrare cu
privire la bun are un mandat tacit din aprtea celorlalti sau
savarseste o chestiune de afaceri. Noul cod civil, tocmai ca a
optat pt o anumita organziare a coproprietatii obisnuite creand
un regim juridic special a mers mai departe si a inlocuit regula
unanimitatii cu regula majoritatii, numai in anumite situatii!
Cum se exercita tributele coproprietatii obisnuite?
Trebuie sa tinem sama pt a intelege acest mod de
exercitare de 2 criterii si de o precizare: mai intai trebuie sa
tinem seeama de cele 3 atribute ale proprietatii: poseseia
folosinta si dispozitia toate privite ca elelemnt de drept si sa ne
reamintim clasificarea actelor juridice, daca sunt privite ut
singuli in acte de conservare(pastreaza substanta juridica a
bunului), acte de administrare(normala utilizare si valorificarea
economica a bunului in raport cu destinatia lui ) si acte de
dispozitie. (actele prin care il instraineaza sau il greveaza cu
sarcini)
Din perspectiva ut singuli, si nu din perspectiva
patrimoniului sau masei patrimoniale. Un act de dispozitie privit
ut singuli devine inc adrulk amse patrimoniale un act de
conservare.
Mai avem in vbedere si precizarea pe care o cunoastem:
nu confundam posesia ca stare de fapt uc pos ca atribut al dr
de exercitare=> exrcitarea tributului posesiei avem in vedere
un ob de dr care se obiectiveaza in elemente materiale sau acte
juridice
coproprietarii stapanesc impreuna bunul si ca urmare
fiecare poate savarsi chiar si singur fapte materiale sau poate
incheia acte juridice care au ca scop conservsrea bunului sau
conservarea dr de propr asupra bunului.
Daca insa stapanirea pe care o presupune atributul
posesiei ar necesita si incehierea unor acte jurdice de dispozite
atunci este nevoie de acordul tuturor coprorpietarilor.. Mult mai
complexa este exercitarea folosintei ca atribut al coproprietatii.

Mai intai disjungem uzus si fructus, iart in ce priveste uzus, treb

sa tinem seama ca uzul se poate face prin fapte/acte materiale
si prin acte juridice.
Usus exercitat prin fate materiale de catre coproprietari
*(distingem in ipoteza inc are exista un partaj de folosinta si nu
exista, in leg cu bunul care formeaza ob copropr)
Dc nu exista un partaj de folosinta: in principiu toti
coproprietarii pot savarsi acte materiale de utilizare a bunului.
Daca ne am imagina situati extrema in care toti propr ar face in
acelasi timp toate actele de administrare, situatia ar fi
imposibila.
De regula intre coproprietari exista insa o intelegere tacita sa
uanumite uzante care permit utilizarea in comun a bunului fara
asa apara conflicte intre ei. Presupunand ca unul dintre
coproprietari ar utliliza singur bunul, ceilalti sun indreptatiti sa
ceara o desp[agubire in masura in care au fost privati de
folosinta bunului.
Dc nu se inteleg intre ei coproprietartii in leg cu utilizarea
comuna a bunului, pot sa recurga la partajul de folosinta (a nu
se confunda cu partajul dreptului). Acesta se refera de fapt
numai la un atribut al dr de proprietate, in principal la utilizarea
prin acte materiale, si atunci coproprietarii pot incheia o
conventie prin care sa stabileasca ce parte din bun foloseste
fiecare,c e acte de folofsinta poate sa faca asau in ce unitati de
timp foloseste fiecare bunul respectiv. CC este foarte clar ina
ceasta privinta: art 639 prevede ca modul de folosire al bunului
comun se stabileste prin acordul coproprietarilor iar in caz de
neintelegere prin hot judecatoreasca. NCC curma o controversa
care exista sub imperiul vcc care punea in dicutie
adminisibliatatea partajului judiciar de folosinta.
Dc avem in vedere actele juridice prin care se realizeaza
utilizarea bunului, atunci casificarea facuta mai sus este foarte
importanta. Intr-adevar prin infrangerea regulii unanimitatii,
noul cod civil a acceptat ca daca este vorba de acte de
administrare, se aplica regula majoritatii: adica actele pot fi
cfacute cu acordul majoritatii cotelor parti din dreptul de
proprietate. Dc e vb de acte de conservare, acestea pot fi
facute de oricare dintre coproprietari, dar chiar in leg cu actele
de adm treb sa vedem ce spuna rt 641 primele 3 alin.
Enumerarea facuta este doar enuntiativa nu exhaustiva,d eci
pot fi multe asemenea acte de administrare, fiecare in parte nu

are semnificatia unui act de dispozitie. important ese numarul

cotelor parti, nu numarul coproprietarilor
alin 2: Dc in minoritate este un coproprietar iar decizia luata de
majoritate este excesiva, si nu si da acordul, decizia nu se ia.
Este o aparare a minoritatii in fata anuzului majoritatii
alin 3: Dc nu se realizeaza majoritatea pt decizie, impotriva
coproprietarilor indatrratnici exista remediul din acest text:
instanta poate suplini vointa coproprietarului indaratnic. In mod
exceptional judecatorul poate sa decida in locul coproprietarului
in cazul unui act indispensabil, util al bunului, daca coporpr nu
invoca motive temeinice.
In legatura cu primul alineat: trebuie sa fie citit si in lumina
alineatului 4: se face referire la 1 la cesiuni imobiliare, iar la in
4 afla ca actul treb sa fie limitat la 3 ani, altfel devine act de
dispozitie.
Asa se exercita atributul usus: prin acte materiale si
juridice
Cat ce priveste atributul fructus: tinand seama de regula
unanimitatii, toti copropr au dr la culegerea fructelor in raport
cu cota lor parte din dr de propr, numai ca treb sa tinem cont
de faptul ca odata ce fructele sunt separate de bun ele insele
devin obiect de coproprietate. Dc ele nu au fost culese
proportional cu cota parte a fiecaruia, cel care a primit mai
putin poate sa ceara dierenta de la cei care au primit mai mult,
fie chiar inainte de partajul bunului, fie odata cu partajul
bunului.
Dc e vb de fructe naturale sau industriale nu se pune probl
prescriptiei intrucat dr de propr este imprescriptibil. Fiecare
coprop are o cota parte din dr de propr auspra fructelor.
Dc e vb de fructe civile, este vb de venituri, dr de creanta, si ca
urmare dc un copropietar a incasat mai multe venituri decat se
cuvenea, celalalt poate sa i ceara diferenata in maxim 3 ani de
la data incasarii furctelor. Aceasta idee o avem in art 637 si in
alin 2 si 3 din 638.
ipoteza 1: nu sunt consumate, nu au perioada de prescriptiem,
dc au fost consumate de celalalt proprietar, se naste un dr la
despagubire, care e dr de creanta, prescriptibil in 3 ani.
De la bun incepout cine incaseaza mai mult treb sa rtestituie iar
dr de restituire este prescriptibil in 3 ani.
Dispozitia
-materiala
-juridica

ambele treb sa fie exercitate in acord cu regula

unanimitatii, trebuie acordul tuturor coproprietarilor, culegerea
producetelor sau acele acte care rpesupun onsumarea
substantei bunului sau cele care permit distrugerea partiala sau
totala, in masura in care legea permite.
Actele de dispozitie juridica treb sa tina seama de regula
unanimitatii, art 641 alin 1:...
Regula unanimitatii nu mai poate fi infranta sub aspectul
posesiei legale.
Dc un copropr incheie un act de dispozitie cu privire la
intregul bun?; art 645:......
Sanctiunea nu este nulitatea actului, sanctiunea este
inopozabilitatea actului fata de coproprietarii care nu au
participat la incheierea conventiei, valabil si pt actele incheiate
fara respecatrea regluii acordului majoritatii cotelor
coproprietarilor.
Care e soarta actului juridic inopozabil?-nu e nul, e valabil, dar
cum se executa? Orice coporproetar care nu a participat are
calea unei actiuni posesorii impotriva dobandiotorului. Ce face
acum dobanditorul? (pt ca acul e valabil)
Posibilitatea 1: se aplica reguilile de la vanzarea bunului altuia,
caz in care contr de vanzare este valabil pt ca el presupune
obligatia vanzatoruluii =de e achizitiona bunul si de al vine
apoi, si la noi coproprietarul isi asuma implicit obligatia de a
dobandi de la ceilalti copropr bunul. Nu se accepta ceasta idee
pt ca la vanzare - cumaprtare cupmparatorul are lka indemana
actiunea in rezolutiunea dc vanzatorul nu procura bunul.
Actul juridic de dispozite incheiat cu incalcarea regulii
majoritatii este un nact juridic incheiat su b conditie suspensiva:
dc la partaj bunul o sa intre in patrimoniul propr care a vandut
bunul, acel contrarct devine retroactiv valabil , dc nu,
dobanditorul va pierde bunul. Un titular are un dr virtual iar altul
un dr efectiv.
Fiecare coproprietar este stapana pe cota sa parte din
drept sio paote sa o vanda sau sa o instraineze, poate dispune
liber de cota sa parte din drept, pt ca in privinta asta nu mai
este supus regulii unanimitatii.
(Cursul de liberate
Constuim insitutii puternice care sa apere libertate.
Dar care e cea ma i importanta cale? Pt a fi liberi cu adevarat,
trebuie ca legea sa fie deasupra noastra, a zis Cicero acum
2000 ani, a fost spus acum 800 ani vedem pe mal;urile raului

Tamisa 2 aramte de cavbaleri gata sa inceapa batalia dar

inainte de asta negociaza, una era armate regelui Ioana fara de
tara iar cealalta era armata baronilor raculati imporiva lui=> in
urma negocierii a rezultat Magna carta libertatum care multa
vreme n a fsot interpretat ca acum. Si regele trebuie sa se
supuna legii. Nu cei care guverneaaza sunt deasupra
normelor, ci legea este deasupra guvernantilor si guvernatilor,
la englezi este rule of law= legea domneste, idee reluaa cu 500
si ceva ani mai tarziu in Prusia, unde Frederic al 2lea aimpus un
concept care intr-un fel sau altul insemna reluarea ideii domniei
legii: conceptul german era statul de drept. Cand frederic cel
amre a constuit palatul de la saint.. replica a Versailluli, a fost
suparat pt ca in fata castelului era o moara de vant care i
obtura peisajul, regele l a chemat pe proprietar si a zis darama
moara si el a zis ca nu o darama pt ca din acea moara traieste
el si familia lui. Regele a incercat sa l oblige dar morarul i-a
spus: Maiestate, mai sunt judecatori la bBerlin, unde a si
castigat procesul impotriva regelui. Cea mai frumoasa
sintagma este a englezilor, the rule of law.
Dar ce fel de lege? cum treb sa fie ea pt a fi deaspura tuturor?
Next time)
Cum icneteaz coproprietatea obisnuita
- un coporpr poate cumpara cotele parti de drept ale celorlalti
coproprietari, sau le mosteneste, sau incheie o alta onventie
indiferent de natura ei (gratuit, oneros) prin care ceilalti copropr
cedeaza unuia cotele lor, sau toti vand unui tert, sau un copropr
uzucapeaza cotee parti ale celorlalti.
Mai este si partajul= operatia juridica prin care dreptul de propr
comuna pe cote-parti se transforma in dr de proprietate
exclusiv, fie prin impartirea materiala a bunului fie prin
atribuirea bunului unui coproprietar, fie prin vanzarea bunului si
impartirea pretului intre coproprietari. Se sisteaza astfel starea
de coproprietate.
Fiecare coproprietar are dr de a cere partajul, acest dr
deste un drept potestativ, se exercita printr-o manifestare
unilaterala de vointa, fiecare coproprietar in mod unilateral prin
vointa lui poate sa ceara fie incheierea unei conventii de partej
iar dc acestia refuza poate sa ceara instanei partajul judicia.
Fiind un dr potestativ, dr e a cere partajul este impresciptibil.
Este adevarat insa ca prin intelegerea coproprietarilor,
execitarea dr potestativ de a cere partajul poate fi suspendata
dar pentru o durata de cel mult 5 ani. Dc s ar incheia o conv de

supendare a partajului pt o durata mai mare de 5 ani, ea ar fi

nula relativ, si s-ar reduce durata suspendarii la termenul de 5
ani (nulitate relativa partiala).
Este posibil ca un coproprietar sa uzucapeze cotele parti
ale celorlalti coproprietari, deci dr de a cere partajul poate fi
paralizat prin prescriptie achizitiva. Poate fi exercitat si pe cale
actiunii oblice: Creditorii unui copropr pot sa ceara partajul in
numele copropr debitor=> starea de coporpr obisnuita este una
esentialmente temporara.
Chiar atunci cand judecatorul poate amana partajul pt o
perioada de 1 an chiar dc a fost cerut de un copropr, asta nu
inseamna ca este anulat dr potestativ de a cere partajul, este
vb de o masura de echitate in masura in care situatia o impune.
(amnularea)
Partajul de poate realiza pe 2 cai si in 3 modalitati
Se paote reliza prin conventie sau pe cale judiciara
Modalitatile de partaj sunt 3 si => din definitia partajului. In
masura in care bunul care form ob copropr poate fi impartit in
antura intre coprorpietari, fiecre devine propr exclusiv pe partea
din bun care i-a fost atribuita, dc aceste parti materiale prin
care a fost fractionat bunul nu suntegale valoric, cei care au
primit mai mult vor plati diferenta valorica celorlalti sub forma
de culve..?
- atirbuirra integrala catre un copropr, iar cel care a primit bunul
devine propr exclusiv al bunului cu obligatia de a plati celorlalti
coprop culte echivalente cu cotele parti pe cre acestia el aveau
-bunul se vinde si cum banii se pot imparti intotdeauna, suma
obtiunta se imparte intre coproprietari. Dc nicio modalitate nu
este posibila judecatorul respinge cererea de partaj ceea ce nu
inseamna ca este anulat dr potestativ de partaj, oricare din
copartasi poate face o noua cerere atunci cand una dintre cele
modalitati de partaj este posibila.
Coproprietatea fortata.
Atunci cand nu inceteaza un partaj judiciar, coproprietatea
poarta numele de coproprietate fortata. Aceasta forma de
coproprietate este reglementata in codul civil de la art 647692, incluzand si propr periodica.
In cazul coproprietatii fortate regasim elem definitorii ale
coproprietatii: pluralitatea sub, unitatea materiala a bunului,
fracturarea matematica a bunului, si in plus imposibilitatea
incetarii coproprietatii prin partaj judiciar, deci este posibil
partajul conventional in imprejurari speciale.

De regula cand e vb de coproprietate fortata, bunul care

formeaza ob oproprietatii este eccesoriu in raport cu un bun
principal, exemplul cel mai cunoscut: in cladirile din mai multe
spatii locative apartinand unor copropr diferiti, partile comune
parti tuturor (scara, pot)
Ori de cate ori acest caracter accesori subzista, dispozitia
asupra macestor bunuri se poate face numai odata cu dispiztia
asupra bunului princiapl (accesorium, sequivitur principale)
Cazurile de coproprietate fortata
-coprorpietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai
multe etaje sau apartamente, exista raport deacceorietate
-coproprietatea supra despartiturilor comune
: rap de accesorietate
-proprietatea asupra bunurilor de familie, nu mai exista rap de
accesorietate
- proprietatea periodica, tot o forma de coproprietate fortata
-bunurile comune necesare sau utile pt folosirea a 2 imobile
vecine situate pe linia de hotar dintre proprietati: potecile
fantanile drumurile si izvoarele.
-bunuri comune afectate utilizarii a 2 sau mai multe fonduri: o
centrala termica sau alte instalatii care sdeservesc 2 sau mai
multe cladiri, un drum comun intr-un cartier de locuit, lgea ar
putea sa instituie si alte cazuri de coproprietate fortata. (gasim
in cursul tiparit)
Devalamsie
Pe langa propr comuna pe cote parti in oricare din formele ei,
mai exista o alta forma de prop comuna si anume propr comuna
devalmasa, caz inc are dr nu mai este fractionat matemati intre
titulari, nici bunul material nu este divizat intre titulari, nici dr
nu este divizat intre titulari, nu se stie ce cota parte din dr are
fiecare dintre titulari, exita o deplina .comunitate sub aspect
juridic si material.
Cea mi cunoscuta este copropr comuna a sotilor cand se afla
sub regimul comunitatii legale sau conventionale.
Este posibil ca proprietatea devalmasa se se nasca sidin
act juridic: prin conbentia partilor ele pot sa stabileasca faptul
ca ob stapanit in comun nu este divizat material si nici dreptul
nu este divizat matemativ, in acest caz se aplica regimul de dr
comun, regimul comunitatii matrimoniale, studiem mai mult la
regimuri matrimoniale la dr familiei.
Curs 10 (8.12.2015)
Modurile de dobandire a drepturilor reale principale

Hotararea judecatoreasca in cazul in care ea este un astfel

de mod, ocupatiune, traditiune, accesiune.
De regula vom analiza aceste moduri de dobandire cu
referire speciala la dr de propr privata dar mutatis mutandis
unele dintre aceste moduri de dobandire sunt valabile si pt
celelalte dr reale principale. Sun moduri de dobandire pe care
le-am analizat anterioro.
La posesie am analizat dobandirea fructelor prin posesia de
buna-credinta. (la anul si contractele s imostenirea, sunt moduri
de dobandire a dr reale).
In legatura cu hot judecatoreasca treb sa facem o distincit,
astfel uneori hot jud este doar un mod de a siuplini
consimtamantul unei parti in mecanismul incheierii contractului
prin care se transmite un dr real. de ex: la dr de propr privata:
dc se incheie mai intai un antecontract de vanzare-cumoparare
iar una dintre partio refuza sa incheie contratul de vanzarecujmparare la care s-a obligat, cealalta parte este indreptatita
sa cearra instantei de judecata pronuntarea unei hotr care sa
tina loc de contr de v-c daca si celelalte cond unt indeplinite.
Hot jud nu este prin ea insasi un mod de dobandire a dr de
propr, este doar un element a lmecanismului contractual prin
car se realizeaza acordul de vointa, judecatorul suplinind
consimtamantul partii indaratnice.
Pe de alta parte sunt cazuri in care hot jud este prin ea insasi un
mod de dobandire a dr de proprietate.
Hot judecatoreasca prin care se dispune retrocedarea in
conditiile analizate. Aici hoit jud este prin ea insasi un mod de
dobandire al dr e proprietate.
Ocupatiunea - este un mod de dobandire a dr de
proprietate, numai a dr de proprietate, care consta i luarea in
stapanire a unui bun care nu apartine nimanui cu intentia de a
deveni proprietar.
intr-un mod asemanator este definita ocupatiunea in CC in
art 941 alin 2?. => ca ocupatiunea ca mod de dobandire a dr de
propr cuprinde in structura sa juridica 2 elemente: 1. este vb de
posesie, ocupatiunea este tratata ca un ef al posesiei. Nu este
vb de o anumita durata a posesiei, ceea ce intereseaza in cazul
ocupatiunii este momentul initial al poseiei, din acel moment
cel care ia in stapanire bunul devine proprietar daca si a doua
conditie este oindeplinita: bunul luat in stapanire treb sa faca
parte din categoria lucrurilor care nu apartin nimanui.

Care sunt aceste lucruri: folosim termenul de lucru intrucat

numai in masura i care este apropriat lucrul devine bun. Prin
apropriere lucrurile corporale ies din ordina natruala si intra in
ordinea juridica devenind bunuri. Dar care nu pot deveni
bunuri? Asa-numitele lucruri ocmune, res comune.- aerul apa,
lumina . Aceste lucruri comune nu pot fi apropriate ca intreg.
Nimeni nu poate fi proprietarul luminiii ca atare dar parti dina
ceste lucruri comune pot fi apropriate, dc se comprima aeraul in
roata de la masina putem deveni proprietari pe acea cantitate
de aer, dc apropriem o cantitate de apa, devenim proprietarul
apei in cantitatea apropriata.
A doua categorie de lucruri care nu apartin nimanui sunt
lucrurile fara stapan. Art 941 alin 2: bunurile modile
abandonate,. animale salbatice, fructele de padure, plantele
medicinale.
Se impart in 2:
Lucruri care mnu au avut niciodata un stapan: animale
salbatice, frute de padure, ciupercile comestibile , pot f
iapropriate dar cu respecatarea reglementarii legale speciale: pt
peste, pt plante de padure, etc. Aproprierea se poate face prin
ocupatiune dc sunt respectate aceste reglementari
-a doua categotrie de lucruri aras stapan suna cele care au avut
stapan dar caer au fost abandonate sau la care s a renuntat la
dr de propr : aceste bunuri recad in starea naturala si devin
lucruri. Asa este vb de bunuri mobile abandonate sau bunuri
imobile la care s a renuntat la dr de propr, iar declaratia a fost
inscrisa in cartea funciara. In leg cu imobilele care au facut
obievtul unei renuntari la dr de proprietate, CC prevede ca
imobilele respective trec in proprietatea comunei orasului sau
municipiului pe raza teritoriala a caruia se afla prin hotararea
consiliului local.
Aceste bunuri imobile pot fi uzucapoate dc nu se emite o
aceasta hotarare. Hot c l prin csare sa iau in stapanire aceste
imobile poate fi inscrisa in cartea funciara numai daca intre
timp nu au fost uzucapate de alte persoane.
Asadar concluzia este ca: bunurile imobile nu pot fi
dobandite prin ocupatiune niciodata, ele ori trec in proprietatea
comunei/orasului sau municipiului in conditiile aratate, ori
uzucapate, ori dc este vb de imobile din strainatate in leg uc
care statul are vocatia sa le ia, mosteniri vacante ale cet
romani, acestea trec direct in patrimoniul statului in dom privat,
fara a fi nevoie de vre-un alt act. Dc se afla in strainatate aceste

imobile nu mai pot fi uzucapate. Per a contrario nma ibunurile

mobile pot fi dobandite prin ocupatiune: fir anumite parti din
lucruri comune, lucruri mobile abandonate, lucruri care n au
avut niciodata stapan. cu ipoteza 2 ocupoatiunea are cea mia
larga sfera de aplicare , uneori e greu sa intelegem cad de larga
este aceasta scara, dar mai ales in marile orase in fiecar zi in
fiecare gospoarie sunt abandonate bunuri mobile sub forma de
deseuri, vom avea sfera de aplicare ff ampla a ocupatiunii .
Un lucru mobil este abandonat dc pe de o parte propr se
autodeposedeaza, renunta la stapanirea materiala asupra
bunului, si prina sta practic isi manifesta si vointa de a nu mai fi
proprietar. Si aici sunt 2 elemente: un element volitiv, un act de
vointa, pe de alta parte un element material care inseamna
autodeposedare: faptul amterial al abandonului
Nu trebuie sa confundam lucrurile abandonate cu bunurile
pierdute, CC are o reglementare speciala si precizeaza ca in
cazul lbunurilor pierdute nu e cazul de o stingere a dr de
proprietate. Cand se abandoneaza un lucru mobil, dr de propr
se stinge, bunul pierdut nu si pierde acest drept, isi pastreaza
proprietarul, deci cn gaeste un bun pierdut nu si l poate insusi
pt ca savarseste o infrtactiune. Exista o procedura speciala pt
restituirea bunurilor pierdute catre proprietarii lor . art 942-945.
- reglementare al nivel general, pt ca mai avem si reglementari
speciale, la autoturisme care nuanteaza procedura referitoare la
aceste bunuri pierdute.
Mntiune necesara se face in leg cu tezaurul: nu e vb nici de un
bun abandonat, nu e vb nici de un bun pierdut, este o situatie
speciala pt ca cel care ascunde sau ingroiapa anumite valori fie
inr-un bun mobil fie intr-un bun imobil nu renunta la dr de propr
ci recurge la o forma de protectia a prorprietatii, daca insa nu se
mai cunoaste cel ca a ascuns tezaurul sau comoara iar tezaurul
este descoperit de o alta pers decat proprietarul , atunci C
Cprevede ca prin ocupatiune dr de propr asupra tezaurului este
dobandit in .. de persoana care l-a descoperit s ide persoana
care este proprietarul bunului in care a fost ascuns tezaurul .
Important este ca in toate cazurile sa nu existe alta pers care
sa poata sa faca dovada ca este proprietar. Nu e vb de un bun
pierdut, ci de un proprietar p[ierdut ,, fortan limabjul.
Art 946 alin 3: restrictiile privind dobandirea tezaurului.
Traditiunea

Este enumerata ca un mod de dobandire a proprietatii in art

557 alin 1 CC. Nu mai e nicio indoiala astazai ca traditiunea este
un mod de dobandire al dr de propr, dar ce este traditiunea?
Trebuie sa avem in vedere cele 2 acceptii ale traditiunii, in
ambele acceptii, traditiunea este un mod complet de dobandire
a dr de propr sau dupa caz de nastere a unui dr de creanta
intrucat cuprinde in structura sa juridica o conventie, pe de o
parte, pe de allta parte un fapt material, remiterea materiala a
bunului care face obiectul. Remiterea materiala a bunului are o
semnificatie juridica in functie de conventia partilor. Dc prin
intelegerea lor conventiile au in vedere chiar dr de propr asupra
bunului, atunci este vb de traditiune ca mod de dobandire a
propr. Daca insa partile au vrut sa incheie un comodat sau un
depozit, si intelegerea lor se refera la un asemenrea contract,
atunci remiterea materiala a bunului este ca o conditie pt
remiterea bunului- contracte reale, vb la obligatii. => ca prin ea
insasi, remioterea materiala a bunului nu are o semnificatie
univoca, ioar efectul ei juridic depinde de intelegerea pe care
partile o au in legatura cu aceasta remitere materiala. Pe noi ne
intereseaza acea traditiune in care aprtile s-au inteles ca prin
remiterea materiala a bunului sa se transmita chiar dr de
proprietate: 2 ipoteze
- ipoteza darului manual: donatia unor bunuri mobile de valoare
mica , caz in care nu mai e necesara forma autentica care altfel
exprima solemnitatea donatiei si este suficienta remiterea
materiala a bunului mobil care ia locul actului autentificarii
donatiei
- titulirle de valoare al purtator (ex: actiunile la purtator),
acestea se transmit prin simpla traditiune, prin transmiterea
inscrisului in care este incor porat acvel tiotlu de valoare./
Trebuie sa vedem care e intelegerea partilor pt ca n ar fi exclus
ca titlul la purtator sa fie dat in depozit.
Accesiunea
Este un termen polisemantic. Uneori semnificatia accesiunii
este de natura sa nasca anumite confuzii. Asa se intampla in
sistemul vechiului cod civil, intrucat accesiunea era tratata pe
de o parte ca o limita a exercitarii dr de propr privata iar pe de
alta parte ca un atribut care intra in contiuntul juridic al dr de
propr privata, ambele perspective erau eronate si creau
confuzii, in realitate accesiune nu este nici o limita a proprietatii
si cu atat mai putin o prerogativa din continutul juridic al

proprietatii. Chiar si in cc actual, accesiunea n are o sg

semnificatie si deci facem un inventar al acesti notiuni
- mai intai este un fapt material care consta in unirea a 2 bunuri
dintre care unul este principal iar altul este accesoriu, asadar
acest fapt material presupune un raport de la principal la
accesoriu intre 2 bunuri sau intre un bun si un lucru.
Caracterula ccesoriu se stabilerste fie in raport cu destinatia , in
masura in care un lucru este destinat sa serveasca explatarii
unui alt bun, alteori acest raport se stabileste in functie de
valoarea acestor bunuri, alteori cantitatea este cea care
defineste acest raport, sunt de asemnea situatii in care acest
raport se exprima prin : superficie solo..., ceea ce inseamna ca
terenul este bunul principal iar ceea ce se afla pe teren este
bunul accesoriu, sunt situatii in care acest adagiu se inverseaza,
cume ste in cazul. dr de superificie cand dr .. ,,,este accesoriu
asupra lucrarii aflate pe teren. Trebuie sa existe intotdeuna o
unire intre 2 bunuri sau intre un bun si un lucru, sunt situatii in
care un lucru inca n a fost apropriat, se uneste cu un bun care
are stapan.
A doua semnificatie a accesiunii este dreptul potestativ de
accesiune.
Asadar CC prevede ca in anumite situatii in care se realizeaza
unirea lucrului accesoriu cu lucrul principal, se naste un dr de
accesiune ca dr potestativ, iar in exercitarea acestui dr
potestativ, proprietarul lucrului principal devine si proprietarul
lucrului accesoriu. Prin ipoteza dr de accesiune se naste numai
atunci cand evb fie de 2 bunuri aparinand unor propr diferiti fie
e vb de lucruri fara stapani si unul apartine unui proprietar. Nu
intotdeuana ffapul material al unirii unui bun principal cu unul
accesoriu duce la nasterea dr de acesiune
A treia seminifcatie: accesiunea ca mod de dobandire a dr
de propietate . Cand cele 2 bunrui care se unes/ bun+ lucru fara
ca ambele sa aprtina aceluias proprietar, ef accesiunii fie direct
fie indirect- prin exercitarea dr potestativ de acccesiune, este in
primul rand dobandirea dr de propr asupra bunului accesoriu de
catre proprietarul bunului principal, este vb de un eef direct
atunci cand nu se naste un dr pot de accesiune, iar ef indirect
atunci cand nascandu se un dr de accesiune ca dr potestativ,
dobandirea dr de propr depinde si de exercitarea dr potestativ
de catre propr bunului principal.
A patra acceptie a accesiunii este prezumtia de accesiune,
Intr-adevar in CC exista prevederea potrivit careia se prezuma

ca proprietarul terenului este si proprietarul lucrarii aflate pe

teren. Mai mult decat atat, se prezuma ca acea lucrare a fost
facuta de catre proprietar pe cheltuiala sa. Asadar este vb de 3
prezumtii, art 579 alin 1: .....
Acest text ne spune ff clar ca prezumtia are multiplu obiect: ca
lucr e facuta de propr terenului, 2 lucrare nu e facuta numai de
porpr ddar si pe cheltuiala acestuia, si prezumtia 3: proprietarul
imobilului asuopra care s a facut lucrarea este proprietarul
lucrarii.
Toate cele 3 prezumtii sunt relative, cel interesat poate sa
rastoarne toate cele 3 prezumtii sau numai unele dintre ele.
Cand se rastoarna toate cele 3 prezumtii ne afla in ipoteza dr
de superifice fie in ipoteza in care o persoana face lucrarea pe
ilobilul altei persoane fie utlizind materiale si manopera proprie
si utilizand materialele unei terte persoane si manopera.
LA rasturnarea acestor prezumtii aajungem la accesiune.
5. Accesiunea este o regula de interpretare in amteria
acetelor juridice. a ceasta rg de interpretare poate fi formulata :
orice clauza inscrisa intr-un contract care are ca obiect un bun
principal isi intinde efectele asupra tuturor accesorii acelui bun
principal chiar dc ele n au fost expres prevazute in actul juridi.
de ex, intr-un contr de vanzare-cumparare, chiar dc nu sunt
mentionate si accesoriile bunului, contr se interpreteaza ca
vointa partilor a avut in vedere nu numai bunul ci si toate
accesoriile acestuia.
Ne intereseaza primele 3 acceptii in discutia pe care o
facem in continuare despre accesiune ca mod de dobandire a dr
de propreitate.
Mai analizam care este tipologia faptului material care
consta in unirea luurlui/ bunului accesoriu cu bunul principal.
Avem 3 ipoteze de unire a lucrului sau bunului accesoriu cu
bunul principal:
- aceea in care avem un lucru fara stapan care se uneste cu un
bun apartinand unui proprietar determinat iar intre cele 2
bunuri se stab un rap de la accesoriu la principal.
- ambele sunt bunuri si apartin aceluias proprietar. In acest caz
nu mai e vb de un mod de dobandire a dr de propr, intr-adevar
ambele bunuri au acelasi proprietar, este vb de recompunerea
substantei bunului care formeaza ob dr de propriette sau
crearea unui ansamblu de bunuri ca urmare a acestui fapt
material. Ex : proprietarul construieste cu mat si manopera sa
pe prorpiul teren o casa, se schimba substanta bunurilor in locul

materialelor de const apare o casa, dar in acelasi timp pt ca se

uneste cassa cu terenul avem un ansamblu de bunuri unite , e
vb de schimbarea confiuratiei materiei bunurilor care se afla in
acelasi patrimoniu, nu e chiar o dobandire
- cele 2 bunuri apartin unor proprietari diferiti
Intr-o asemnea ipoteza prorpietarul bunului principal devine
direct sau indirect, prin exercitarea dr de accesiune si proprietar
al bunului accesoriou air dr de propr asupra bunului accesoriu
initial se stinge.
In legatura cu aceasta a 3a ipoteza de unire a celor 2
bunuri: principale si acesoriu o sa distingem ma imulte forme
de accesioune:
-accesiunea imobiliara, caz in care intotdeauna bunul principal
este un bun impbil iar bunula ccesoriu este fie mobil fie imobil.
este de 2 feluri
accesiune imbmiliara naturala: se petrece fara interventia
omului
artificiala: unirea celor 2 bunuri se facce cu interventia omului
-Accesiunea mobiliara: ambele bunuri sunt mobile- luam din CC
Accesiunea imobiliara artificiala.
(Pt a vb de domnia legii ce fel de lege treb sa avem orice lege
poate sa domneasca? o lege justa este si predictibila si stabila.
Acolo unde normele de conduita se schimba este erodat chiar
caracterul normelor. E greu sa avem legi drepte, pt ca echitatea
nu se invata peste noapte si de obicei nu este atributul
legiuitorilor. Intelepciunea de a descoperi legile drepte de obieci
nu apartine legiuitorului. Legile drpte sunt cele verificate de
secole / milenii, iar in aplicarea lor cotidiana s-au dovedit a fi
drepte: pot crea un raport echilibart intre membrii unor
comunitati in aplciarea lor. Trebuie sa ne intoarcem al
eseprienta, la cutume, la obiceiuri,numai prin verificare
indelungata vreme intemeiata o regula de conduita dobandeste
caracterul just/ drept. Iata de ce ccea mai buna lg e cc, in acest
cc nu sunt norme inventate peste noapte, nicio norma n a fost
inventata de redactorii CC, cu atat mai putin de parlament. Sunt
rodul a mii de ani de experienta juridica, regulicare au cel ptuin
400-500 ani care au fost create in nordul Frantei, sau norme
veriicate in ceea ce priveste caracterul lor just in codurile altor
tari vreme de sute de ani sau prin jurisprudenta. Pt a avea o lg
buna trebuie sa cautam in experienta umana acele reguli care
si-au dovedit justetea in aplicare. De obicei cand esti baiat
destept creezi multe nedrep[tetio sau unde i minte multa, e si

prostie pe masura. Dr nu e o zona de originalitate, e o zona in

care conservam valori, e o zona de traditii, valoarea adevarata
este valoarea traditiei care este conservata intr-o lege. Altfel sar putea ca n lucru nou sa darm=e casa in care stam iar sitemul
NCC este casa in care stam. dc avem un NCC, nun inseamna ca
e si nou, asta e vechiul cod civil, este codul lui Napoleon.)
Accesiun ea imobiliara artificiala.
- ne aflam in aceasta ipoteza ori de cate ori unirea celor 2
lucruri se face prin interventia omului, pt analiza aceasta forma
de accesiune 2 notiuni sunt importante:
-1. notiunea de lucrare. De obicei se vb de teren si constructia
sau plantatia aflata pe teren. Dar pe langa plantatie sau
contructie ar putea fi si alte tipuri de lucrari. De aceea vb de
notiunea de lucrare.
In sectiunea 3 din cap despre accesiune aceasta notiune
este folosita in mod constant dar prin lucrare intelegem fie
constructia, fie plantatia, fie orice alt tip de lucrare care se
incorporeaza intr-un imobil. Mai trebuie sa tinem seama ca
lucrarile sunt de mai multe categorii:
-lucrari autonome si
-lucrari adaugate .
Art 578 CC defineste aceste lucrari. Se face distinctie intre lucr
autonome si adaugate, cu caracter durabil s iprovizoriu, lucrari
necesare utile si..., toate acest otiuni sunt necesare pt a
intelege accesiunea artificiala.
Ne mai intereseaza conceptul de imobil: CC zice ca o
lucrare poate fi efectuat nu numai asupra unui teren ci si aupra
unei constructii, bunul principal poate sa fie nu numai un teren
ci si o contrsuctie: cand se adauga un etaj la o constructie
existenta, lucrearea se realizeaza asupr unui imobil care este
tot constructie.
Pe baza acestor precizari dstingem intre mai multe cazuri
deaccesiune imboiliar artificiala:
-art 58a CC, proprietarul imobilului realizeaza el insusi lucrarea
asupra imobilului dar folosind materialele altei persoane. In
acest caz in masura in care proprietarul imobilului nu devine si
proprietarul materialelor pe temeiul posesiei de buna-credinta,
atunci el devine propreitarul lucrarii pe temeiula ccesiunii
mobiliare artificiale, caz in care nu se mai naste un dr
potestativ, de accesiune, efetcul constitutiv este imediat pe
masura incorporarii materialelor in imobilul respectiv. Pe langa
ef principal, ef acizitiv de proprietate, al 2 lea efect este

naterea dr de creanta al propr materialelor de a fi despagubit.

Acesta va fi depagubit cu val materialelor de la data la care se
pronunta hot jud sau de la data la care se realizeaza intelegerea
partilor.
Caz 2 deacc imob art
- o persoana refectuaza o lurare cu materialele sale adar asupra
imobilulu ialtei persoane. Este ipoteza in care lucrarea efectuata
are carcacter autonom. Aceast ipoteza este reglementata in art
581-582 CC. Cele mai importante texte din materia accesiunii
imobiliare artificiale !!!!!!!
Comentarii
=> dina ceste 2 texte ca in aceata ipoteza de accesiune
imobiliara artificiala, realizarea lucrarii de catre o persoana, cu
materialele asale asupra imobilului altei persoane nu are un ef
direct acizitiv de proprietate. In acest caz, mai intai se naste dr
potestativ de accesiune in favoarea proprietarului imobilului
care este bunul principal. Propr imobilului bunului principal nu
dobandeste imediat dr de propr asupra lucrarii, este nevoie ca
el sa-s imanifeste vointa printr-un act unilateral pt a prelua
lucrarea in proprietate. Nu este singura optiune pe care o are
propr imobilului . El mai are i oa lta optiune: sa ceara autorului
lucrarii sa cumpere autorul lucrarii sa cumpere imobilul al val pe
cre acest o avea inainte de efectuarea lucrarii, iar dc autorul e
=de rea credinta, paote sa i cere ridicarea lucrarii cu plata
despagubirilor cauztae. Dr potestativ al proprietarului imobilului
este cel care prin exercitarea sa duce la realizarea unui sau
alteia dintre aceste actiuni, propr imobiului devine propr lucrarii
doar dc si manifesta dr potestativ intr-o forma pozitiva, cere sa
preia lucrarea ion patrimoniul sau, diferenta intre situatia
autorului de buna credinta si situatia autorului de rea credinta
se n refera nu daor la optiunile multipe pe care le are propr in
raport cu construct de rea-cfredinta ci si la modul de
despagubire. Autorul de rea-=credina va puitea fi despagubit
doar cu jumatatea din val materialelor si a manoperi sau a
sporului de valoare dupa caz.
Ce se uintampla intere mom la ccre lucr e relizata si propr
imobilului isi realizeaza dr de accesiune: cine este proprietar
asupra lucrarii? Intr-o asemena condtitie ne afla m in situatia
proprietati rezolubile atipice, intre cele 2 momente asupora
lucrarii esita un dr de porpr sub conditie rezolutorie iar
porprietarul imobilului are dun dr de porp sub cond duspensiva,
ce onceteaza atunci cand propr imobilului isi exercita dr

potestativ de a prelua lucrarea. Iar propr imobilului devine si

propr lucrarii, asta numia dc propr imobilului preia in
patrimoniul sau lucrarea, iar dc se cumpara imobilul de catre
propr lucrarii, acesta devine propr pur si simplu, iar dc se muta
lucrarea, aceasta este distrusa si ramenem in situatia initiala.
Pana in momentul inc are propr imobilului isi exsercita dr
potestativ, autorul lucrarii nu l poate sili sa si manifeste vointa
intr-un fel sau altul, este un fel de sanctiune pt autorul lucrarii,
clarificarea situatiei juridice va fi facuta doar de propr
imobilului. Propr imobilului poate sa introduca o actiune in
constatare in care sa obttina recunaosterea dreputilor sale ca
autor al lucrarii: dr de porpeitate rezolubola si dr de creanta
care se va naste dc propr imobilului va prelua imobilul in
patrimoniul sau.
Este posibil ca porpr imobilului sa renunte la dr de
accesiune, caz in care autorul lucrarii devine superfiicar.- art
793:... Avem alte 2 cazuri de stingere a dr de propr rezolubila
primn ansterea unui dr de superifcie in fav porpr lucrarii, sau a
bunuklui imobil catre un tert, care se va stinge cand tertul isi va
exrcita dr de accesiune
Alta situatie: se efectueaza o lucrare adugata asupra
imobilului altei persoane.
In acest caz reglemntarea este cuprinsa in art 583-584 din CC,
le comentam succint.
Aceste texte reunesc in noul cod civil, 2 tipuri de solutii diferite
care erau adoptate in regimul vechiului cod civil, adica in
vechiul CC accesiunea imobiliara artificiala nu functiona decat
atunci cand era vb de lucrari autonome, in cazul lucrarilor
adaugate era asa numita teorie a cheltuielilor necesare utile
si ... care se aplica in leg cu actiune in revendicare cand se
punea problema restituirii bunului revendicat, NCC uneste
aceasta diferentiere intre lucrari efectuate si viitoare cu sol de
la accesiuena imobiliar artificiala si extinde aceste solutii si inc
azul lucrarilor adugate, este o extindere prina daptare. In cazul
lucrarilor necesare,a ccesiunea imobiliara opereaz imediat pe
mmasura executarii lurarilor, propr imobilului nu poate refuza
sa poreia in proprietate lucrarea tocmai pt ca este una necesara
si va plati autorului lucrarii cheltuielile necesare, dc e de buna
credinta, dc e de rea credinta va plati numai suma diminuata
cu valoarea sporirii imobilului. Dc e vb de lucrari utile , se aplica
mutatis mutandis solutiile de la acesiunea imobiliara artificiala
care are in vedere lucrari autonome, aiar dc e vb de lucrari...

proprietarulimobilului poate sa preia lucrarea fara nicio

despaguvbire pt autor, sau dc acesta este de rea credinta poate
sa ceara ridicarea lucrarii de pe teren. Autorul de buna credinta
poate sa ridice si el lucrarea dar inainte ca pproprietarul
imobilului sa-si manifeste vointa de a o prelua.
A patra ipoteza de accesiune imobiliara artificiala este regl in
art 587 CC si are in vedere ipoteza in care o persoana
efectueaza lucrarea auspra propriulu imobil cu materialele sale,
dar depaseste grandita de proprietate a imobilului vecin. In
acest caz, ncc are o solutie imprumutata din jurisprudenta
italiana, nu mai opereaza accesiunea imobiliara in fav unui
proprietar, cei 2 proprietari vor avea un dr de coproprietate
asupra ansamblului de bunuri rezultate in urma efectuarii
lucrarii. Numai dc autorul este de rea-credinta, proprietarul
terenului paote cere inlaturarea lucrarii, cu daune interese
A 5a ipoteza: o persoana efectueaza o lurare cu materialele
unui tert asupra imobilului altei persoane. Ipoteza reglementata
in 594 din CC: in acest caz, se combina prima si a doua ipoteza
de accesiune imobiliara artificiala. Vom avea pe de o parte
raporturi intre autorul lucrarii si porpr materialelor, autorul
lucrarii dc nu devine proprietar pe temeiul posesiei de bunacredinta va trebui sa plateasca o despagubire proprietarului
materialelor. Rap dintre autorul lucrarii si propr imobilului se
aplica solutiile mai sus analizate in functie de natura lucrarii:
autonoma sau adaugata.
Cateva observ comune pt toate tipurile de accesiune imob art
- oin toate cazurile inc are se naste un dr de creanta in urma
propr lucrarii ca jurmare a fapt ca propr imobilului preia in
patrinoniu lucrarea, acest dr de creanta este sub conditie
suspensiva. Din momentul inc are propr imobilului preia
vonstrutia si tot de atunci incepe sa curga si termenul de
rpescriptie extinct. Evaluarea facuta lucrarii este facuta in
raport cu momentul la care este data hot jud. Dupa cum me de
buna-rea credinta, are dr la despagub integrala sau jumatate
- ori de cate ori se pune problema ca autorul lucrarii sa cumpere
imobiluld e la propr imobilului si refuza sa-s indeplineasca
obligatia, propr imobilului poate sa-i ceara pronuntarea unei hot
judecatoresti care sa-i tina loc de contr de vanzare-cumparare.
In ce priveste buna-reaua-credinta a autorului lucrarii: facem
distinctie intre situatia in care autorul lucrarii are convingerea
ca imobilul este in patrimoniul sau intemeindu-se pe caretea
functiara iar in absenta pe un just titlu, este vb de aut de buna-

credinta, si situatia in care autorul stie ca exectuaeza lucrarea

asupra imobilului altei persoane,. Pana cand i se palteste
creanta, autorul lucrarii are un dr de ipoteca legala asupra
acesteia.
Curs 11 (14.12.2015)
Uzucapiune, dobandirea bunurilor mobile prin posesia de bunacredinta, proprietatea aparenta ca mod de dobandire a dr de
proprietate.
Esenta distinctiei dintre presc extinctiva (liberatorie) si
presc achiztiva (uzucapiune este ca: in primul caz prin
trecerea timpului dublata de pasivitatrea titularului dr subiectiv
civil se stinge dr material la actiune, iar in al 2lea caz avem un
dublu efect, mai intai dobandirea dr de proprietate de catre
posesor si de cele mai multe ori in mod complemnetar
stingerea dr de propr in patrimoniul celui care a pierdut posesia.
(deci si posesia bunului de catre alta persoana)
Uzucapiunea este reglementata in cc actual de la art 928 pana
la art 93, pe langa aceasta reglementare mai treb sa avem in
vedere inca 2 reglementari: cea din VCC: articolul 1890 si art
1895 , 1896, 1897, dupa cum ne intereseaza si reglementarea
din decretul lege nr 115/1938
Fiind vb de posesie indel;ungata, lg e punere in aplicare a CC a
precizat ca aplicarea reglementarii referitoare la uzucapiune
depinde de momentul inceperii p[osesiei. Numai dc posesia a
inceput dupa intrarea in vigoare a NCC, dupa 1 oct 2011, atunci
se aplica reglementarea uzucapiunii din NCC, daca insa posesia
a inceput anterior intrarii in viogoare a NCC, treb sa vdem unde
se afla bunul posedat/. Dc bunul posedat se afla in.. se aplica
reglm din..
Dc bunul poseydat se afla in regiunile care au facut parte din
fostu imperiu austro-ungar se aplica in principiu reglm din
decretul lege 115/1938, doar dc poessia a inceput oinainte de
intrarea in vigoare a legii 70/96- publicitTE. DC POSESIA A
INCEPIUT DUPA ACEASTA LEGE, SE APLICA VCC. Daca sunt
situatii in care chiar in aceste regiuni pt un imobil dintr-un motiv
sau altul nu exista carte funciara atunci se aplica reglementarea
din vechiul cod civil in masura in care posesia a inceput pana la
intrarea in vigaore a NCC.
Aceste elem de dr trnitoriu arata ca si astazi este posibil; sa se
faca in legautra cu uzucapiunea aplicarea prevederilor din VCC
sau aplicarea prevederilor din decretul lege ../1938.

Am putea spune chiar ca aplicarea NCC in materie de

uzucapiune va incepe abia de la 1 oct 2016 in cazul uzucapiunii
tabulare si din 2021 in cazul uzucapiunii extratabulare si a
uzucapiunii imobiliare.- lecturam din manualul tiparit probl de
uzucapiune din VCC si din decret.
Uzucapiunea din NCC.
Ce este uzucapiunea. In principal uzucapiunea este un mod de
dobandire al dr reale principale intemeiat pe posesia de lunga
durata , mai exact durata prevazuta de lege,. si pe manifestarea
de vointa a posesorului de a invoca posesia sa ca temei al
dobandirii proprietatii, asadar in structura juridica a acestui mod
de dobandire ca si in alte cazuri avem si un fapt juridic(posesia
o anunita durata prevazuta de lege ) si o manifestare de vointa
(act juridic unilateral prin care posesorul dupa ce a trecut
durata ceruta de lege si dc sunt indelinite cerintele legale ale..,
invoca in interesul sau dobandirea dr de propiretate sau alt dr
real).
Vb de dr potestativ de uzucapiune care se naste dupa ce a
expirat durata legala de uzucapiune. In toate cazurile implinrea
termenuluii de uzucapiune nu marcheaza pur si simplu
dobandirea dr de proprietate de catre posesor, mai este nevoie
de exercitarea dr potestativ pinr-un actunilateral, care uneori
trebuie sa se faca intr-o anumita forma.
Functiile uzucapiunii:
-functie probatorie
-functie achizitiva
De multe ori s-a pus accentul pe functia achizitiva a
uzucapiunii, dar in realitate celalta functie a avut si are o sfera
de aplicare mult mai larga decat functia achizitiva, pentru ca
mai ales in vechiul Regat in care nu a existat regimul de
publicitate al cartilor funciare au fost si sunt in continuare mari
dificultati pt probarea dr de proprietate in materie imobiliara.
In regimul de transcriptiun isi inscriptiuni, regimul de
publicitate imobiliara in vechiul regat, dovada dr de proprietate
imobiliara a insemnat de multe ori probarea intregului sir de
transmisiuni prin care dr de proprietate asupra unui imobil a
trecut de la o persoana la alta, din momentul nasterii dr de
proprietate si pana in prezent. Altfel spus, cel care trebuie sa
faca dovada dr sau de proprietate ar trebui sa coboare in timp
cu efortul probatoriu si sa dovedeasca fiecare treapta a lantului
de transmisiuni pana la primul proprietar. Este evident dc o
asemena proba a fost numita probatio diabolica.

In aceste ocnditii uzucapiunea a avut si inca are o functie

probatorie foarte importanta pentru ca si cei care sunt
proprietari de generatii pot sa faca cea mai puternica proba a
proprietatii lor in materie imobiliara, proband ca sunt indeplinite
conditiile uzucapiunii, dar intrucat ei sunt deja propr, uzucap nu
mai este un mod de dobandire ci are doar o functie probatorie,
iar uzucapiunea creeaza o prezumtie de propreitate absoluta,
cei interesati pot sa faca doar dovda ca nu sunt indeplinite
cerintele uzucapoiunii, dar dc acestea sunt ineplinite, prez de
propr nu mai poate fi rasturanta
Fct achizitva: orid e cate ori posssorul nu e proprietar=>
uzucapiune propriu-zisa ca mod de dobandire a dr de propr=>
uzucapunea are un dublu efect in acest caz:
-nasterea dr de propr in patrimoniul posesorului si
-stingerea dr de proprietate in patrimoniul fostului proprietar
L 2 LEA EFECT SE PRODUCE DACA NE AFLAM IN SITUATIILE DE
EXCEPTIe in care imobilul nu mai are propr in trucat se facuse
renuntarea la dr de propr. e evident ca uzucapantul doandeste
propr cdar nu se mai vvb de stingerea dr de propr ca ef al
uzucap intrucat el era deja stins prin renunttare
Domeniul de apicatie al uzucap
Domeniul bunurilor mobile: restrans, desi nu neste exclusa,
uzucapiunea mobiliara opereaza numai in acele cazuri in care
nu sunt idneplinte cerintele prevazute la art 937 CC pentru
dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta. In
principal uzucapiunea se aplica imobilelor, dar pt a delimita
acest domeniu de aplicare treb sa ne referim mai intai la dr
dreale care pot fi dobandite prin uzucapiune iar apoi la bunurile
care pot fi dobandite
Numai dr reale proncipale pot fi dobandite prin uzucapiune, nu
si dr reale accesorii.
Cat priveste bunurile care formeaza obiectul uzucapiunii
vem in vedere bunurile individual determiante, bunuri corporale
si care se afla in circuitul civil.
Asadar nu pot fi dobandite prin uzucapiune bunuri de gen
sau universalitati, bunuri incorporale, si nici bunuri care nu sunt
in circuitul civil (bunuri din domeniul public, bunuri care desi
sunt ob al propr private sunt declarate inalienabile prin lege sau
printr-o clauza voluntara de inalienabilitate)
Elementele uzucapiunii:
- presupune mai intai faptulk material in sens restrans al
posesiei

- o anumita durta a posesiei

-uneori se cer si alte calitati ale posesiei: buna-cerdinta, sau
intemeierea posesiei pe un just titlul.
-mai e nevoie de manifestare aunilaterala de vointa a
posesorului prin care si exercita dr potestativ de uzucapiune.
Posesia
Indiferent de forma uzucapiunii 3 cerinte treb idneplinite:
-posesia treb sa existe
-ea treb sa fie utila , adica sa nu fie viciata
-treb sa aiba o anumita durata.
Pe langa aceste trei cerinte ale posesiei in functie de forma
de uzucapiune mai pot fi impuse de legiuitor si alte cerinte:
buna-credinta si justul titlu.
Daca sunt indeplinite cerintele legale si dc -sa exercitat si
dr potestativ de uzucapiune, aceasta are efecte: ef achiztiv de
propr care se produce intotdeauna si ef extinctiv de propr care
se produce de regula, cat timp bunul posedat are un proprietar.
Dc e un impobil fara stapan, un imobil in raport cu care s-a
renuntat la dr de propr, declaratia inscrisa in carrtea fncuniara,
pposesorul poate dobandi imobilul prin uzucapiune...+. Dc ar fi
bun mobil abandonta, ocupatiunea , simpla posesie, justifica
dobandirea propr.
In CC 2 forme de uzucapiune
-mobiliara
-imobiliara
In leg cu uzucapiunea imobiliara CC regelemnteaza uxucap
tabulara si extratabulara in modul asemanator decretului lege
115/1938, este firesc sa fie asa intrucat NCC a optat in favoare
sistemului de publicitate imobiliara cu caracter real si in
completarea legii 7/1996 a mers mai departe si a instituit
caracterul translativ de proprietate al inscrierilor in cartea
funciara.
Este adevarat insa ca deovamdata aces ef consitutiv/transaltiv
de propr al inscrierii in carttea funciara, e ploduce deocamdata
doar in unitatile adm teritoriale in care a ufost finalziate
lucarrile de cadastru si au fost intocmite toate cartile funciare pt
imobilele din acea unitate, practic e vb doar de cateva comune
din Ro, in celaltle localitati n au fost finalizate lucrarile de
cadastru si ef consoitutiv a linscrieirii in CF a fost anulat in rap
cu fiecare unit adm terit pana cand aceste lucrari vor fi
finalizate si pana cand vor fi intocmite cartile funciare.

NCC adoptand acel sistem al cartilor funciare, chiar dc

efectul lor consitutiv nu este inca pe deplin realizat, face un pas
important in directia realizarii securitatii juridice statice si
dinamice.
Uzucapiunea etratabulara si uzucap tabulara sunt ondisolubil
legate de sistemul cartii funciare
Uzucapiunea extratabulara:
- aceasta forma de uzucapiune este reglem in art 930
Domeniul de aplicatie al acestei uzucapiuni: sunt 3 elemente
care circunstantiaza acest doemniu e aplicare, 3 ipoteze in care
este posibila uzucapiunea extratabulara
1) 93a alin 1 lit a: proprietarul inscris in cartea funciara a
decedat sau si-a incetat existenta (pers juridica)
(absorbtie, comasare , lichidare, eventual reorganziare)
In legatura cu imobilele acelei persoane poate sa opereze
uzucapiunea exyratabulara
2) libera b) situatia in care a fost inscrisa in cartea funciara
declaratia de renuntare al dr de propr
3) nu exista carte funciara pt imobil.
Dc una sau alta dintre aceste 3 ipoteze exista, atunci se
creaza premisa uzucapiuni i extratabulkare, iar pt ca ea sa
opereze mai sunt necesare alte cerinte
-sa ne afla in una dinc ele 3 ipoteze (on domeniul de apkcare al
acestei uzucapiuni)
- ,ai inainte ca posesorul sa ceara inscrierea in cartea funciara a
dr sau real principal pe temeiul uzucapiunii sa nu se fi inscris in
cartea funciara o alta cerere a unei terte persoane prin care
aceasta solicita ca dr de proprietate sa-i fie recunsocut.
- sa existe posesia utila
- posesia sa aiba durata de 10 ani (dc din '38, fata de el, a fost
redusa durata posesiei la jumatate,era de 20, in VCC pt asanumita uzucapiune lunga durata era de 30 ani, s-a scurtat mult
durata )
- posesorul sa ceaara inscrierea dr sau real principal inc artea
funciara pe temeiul uzucapiunii.
In ceea ce priveste cerinta ca sa nu fie o terta persoana
care sa nu fic erut insceierea porp drept in cf inainte ca
zucuapantul sa inscrie el, treb sa avem cn are interes sa faca o
asemenea inscriere.
- in prima ipoteza au interes mostenitrorii/ succesorii persoanei
respective

-in a doua ipoteza nu este exclus sa un alt p[osesor sa invoce in

favoarea sa uzucapiunea(sa existe o anumita posesie)
-orice alta persoana, pt ca neexitand cf pot sa fie dobanditori ai
dr care sa invoce propriul lor dr de proprietate, pe langa
mostenitori si alti posesori.
Trebuie sa se intocmeasca ocarte funciara in momentul in care
cnv solicita inscrierea dr sau de inscriere a uzucapiunii.
2.Care e momentul in care icnepe sa curga termenuld e
uzucapiune (10). iar nue uitam la cele 3 ipoteze de carte
funciara
-in primul caz chiar dc posesorul a inceput posesia inainte de
decesul pers fizica/ incetarea existentei pers juridice termenul
de 10 ani incepe se gurga de la momentul
decesului/inexistentie pers juridice.
Dc posesoul a inceput posesia dupa data respectiva, termenul
curge de atunci
-solutia este simetrica, chiar dc posesorul a intrat in posesie
inaitne de inscrierea declaratiei de renutnare, term de uzucap
incepe sa curga de al acel moment, sau dupa, dc posesia
incepe dupa declaratie
-cand nu exita carte funciara, data echivalaza cu data intrartii in
posesie (intotdeauna!!!-cand nu e cf)
In leg cu cel mai imp element al uzucapiunii: exercitarea dr
potestativ de uzucapiune, cum se exercita acest drept?
art 930 alin 2: este foarte clar: uzucapantul paote dobandi
dr numai dc si-a inregistrat cererea de inscriere in cartea
funciara, numai dc a optat sa invoce uzucapiuena, si mai mult
decat atat, de regula, exercitarea dr potestativ de uzucapiune
treb sa se fac prin cererea de inscriere in cf, dar mia mult decat
atat, in C proc civila exista cartea 6 privind procedurile speciale,
titlul 12 referitor la inscrierea in cf a dr dobandite pe temeiul
uzucapiunii.
Aceasta procedur presupune ca posesorul treb sa sesizeze
instanta de judecata care va constata dc sunt indeplinte
cerintele uzucap extratabulare si numai pe aceasta faca se face
inscrierea in cf, observam ca de potestativ de uzucapoune se
exericta prin 2 manifestrai de vointa ale posesorului supuse
cenzurii instantei de judecata si cenzurii registratorului de carte
funciara.
Sesizarea instantei de judecata nu este suficienta, treb sa se
obtina si o hot judecatoreasca.

Dupa hot judecatoreasca se paote cere inscrierea in c

funciara (a doua mainifestare de vointa)
Toata aceasta procedura speciala privind inscrierea in cf a
drepturilor dobandite prin uzucapiune se aplica asa cum spune
o recenta decizie pronuntata de IVCCj in recurs in interesul legii
numai pt uzucapiunea extratabulara reglementata in ncc, adica
va incepe sa se aplice cel mai devreme numai din 2021. (pt
posesiile care au inceput sub imperiul acestui cod).
Totusi, s-ar putea ca si in 2021 sa nu fie termiante
terminate operatiune de cadastru si cf in anumite ;localitati.
(vikingii au facut primul sistem de cadastru pe la 960 in Anglia,
c ce o r fi amsurat ei Anglia, cu pasu cu cotul..., mnu stiau
vikingii de metru)
Asadar chiar dupa 2021 in amsuira in care nu sunt
termiante lucrari de carte funciara si se vba pune probl
uzucapiuni iextratabualre,m nefiind carti funcaire dr potesatativ
de uzucapune imobiliara se va exerit afie prin cererea de
hemare in judecata fie prin invocarea exceptie de posesor dc
este chemat de propr initial . In amblee sotuatii aceasta
exerciatre a dr potestativ de uzucapiune dc este admisa sau
dupa caz exceptia de uzucapiune este admisa. Solutie regasita
in lpa cc, solutie tranzitorie.
Efectul uzucapiunii extratabulare: ef achizitiv, extinctiv de cele
mai mutle ori
Cand se produce ef achizitiv?
In mod normal dc se aplica solutia din CC,a r trebui sa spunem
ca este momentul inscrierii dr ce incrtea funciara dar pana
acolo, este momentul la care ramane definitiva hot jud prin care
se constata uzucp s au prin care se admite exceptia de
uzucapioune, sau ca varianta alternativa momentul la care se
introduce cererea sau mom la care se invoca exceptia dc
actiunea sau exceptia a fost acceptata. Nota bene, indiferent
de solutie nu e vb de o retroactivvare, nu se intoarce in timp ef
achzitiv pana la inceputul posesiei.
La VCC, chiar dc nu avea vreo functie expresa, pe cale de
interpretare doctrina si jurispridenta => ef achizitiv al
uzucapiunii retoractiveaza pana la inceputul posesiei.
A doua forma de uzucapiune este uzucapiunea tabulara:
art 931 CC,=> domeniul de alicatie textul spune ca
uzucapiunea tabulara se aplica in cazul dr care au fost inscrise
in cartea funciara fara cauze legitime. Cauza legitima est
temeiul, actul juridci, titlul de propr in virtutea caruia se facve

isncrierea in cf, asta inseamna ca titlul nu e valabil=> nu e

elgitima inscirerea in cf. (ex dobandeste prin v-c imovbilul de la
proprietar dar este nul contr de v-c=> na re cauza legitima de
inscirere in cf) DE cele mai multe ori cauza este chiar titlul, sau
altteori titlul transmitatorului sa nu fi fost nici el valabil.
Pe langa cerinta de a ne afla in domeniul aplicarii uzucap
tabulare mai e necesar
- sa existe posesie o anumita durat (5 ani)
- posesia sa fie de buna-credinta -> persoana inscrisa in cartea
fun ciara nu trebuia sa fi cunsocut sau sa nu poata sa cunaosca
viciile titluli sau.
Dc toate aceste cerinte sunt idneplintie, opereaza uzucapiunea
tabulara.
Dar sa vedem care este ef uzucapiunii tabulare. 931=> se
legitimeaza cauza nelegitima (se consolideaza cauza
nelegitima)
=> uzucap tabulara nu are un ef achizitiv de propeitate.
Temeiul dobandirii nu este cuzucapiunea ci chiar cauza care nu
era legitima dar s-a legtitimat (am un contr nul dar ca urmare a
trecerii posesiei de 5 ani, desi nu, contr este validat, situatie
care contesta nulitatea, se acopera nulitatea). Efectul de 5 ani
care valideaza/consolideaza dr de propr. Data dobandirii este
data la care s-a facut inscrierea in cartea funciara(acum 5,6,7
ani cand s-a facut-? data la care se face cererea de insriere in
catrtea funciara)
In leg cu ambele forme de uzucapiune, etratab si tab,
esunt cateva elemente comune: art 932-934.
Este vb de: curgerea termenului uzucapiunii: momentul
inceperii (discutat mai sus)
- jonctiunea posesiilor: Este posibil; ca pt a invoca oricare dintre
cele 2 termne de uzucapiune, posesorul actual sa uneasca
durata posesiei sale cu durata autorului sau dc intre ei exista un
just titlu.
-cat priveste cursul prescriptiei achizitive, se aplcia mutatis
mutandis regulile de la prescriptie achizitiva si dc mai e nevoie
de alte norme , se poat aplica norme de la prescriptia
extinctiva.
Uzucapiunea mobiliara , in NCC ea este expres
regelemntata spre deosebire de VCC, art 939 care rpezizeac ca
dunurile mobile se pot dobandi prin posesie de 10 ani dar
numai in masura in care nu sunt ineplinte cerintele din art 937

privind dobandirea prin simpla posesie de buna-cerdinta fara

trecerea timpului. aplciarea uzcapiunii mobiliare are caracter
exceptional.
Cerintele vor fi cele care sunt cunsocute pt uzucapiune in
general: posesia sa exite, sa fei utila, sa aiba o durata,
posesorul treb sa exercite dr potestativ de uzucapiune.- n
aintalnit in experianta lui niciun caz in pratica judiciara.
Dobandirea bunurilor imobile prin posesia de bunacredinta
In amterie mobiliara posesia are 3 functii
- prezuma existenta titului de propr asupra acelu ibun mobil, art
935 CC, tocmai pt ca e vb de bunuri mobile, de cele mai multe
ori nu se incheie acte scrise cand se transmit aceste bunuri,
chiar dc se dau chitante bonuri, ele se arunca imediat, a
poastra toate aceste inscrise pt toate bunurile cumparate de-a
lungul vietii ar fi o povara mare. Este firesc ca in amterie
mobiliara cea mai buna dovada a propr sa fie posesia. Impotriva
cui? este folosit ca proba impotriva transmitatorului. transmit
treb sa invoce un motiv de nulitate al actuluid e transmitere, sa
dovedeasca ca dobantiroeul e uzurpator, altfel dobanditorul va
beneficia de prezumtia de propr. a doua functie
- posesia asigura in materie mobiliara publiciatate . de cele mai
multe ori nu e nevoie de un sistem special de publiciatte, de cel
mai multe ori simpla posesie ...(aeronavele au porpriul regim de
publ)
-functia achziitiva de propr , 936 cc. Suint 2 ipoteze de
dobandire a propr bunurilor mobile prin posesie de bunacredinta
-alin 1 din 937
-a doua in alin 2 si 3 din 937.
Mai intai precizam ref al ipoteza 1) sunt 3 categoriid e
ceinte care permit dobandirea prin posesia de buna credinta a
bunurilor mobiel:
0cerinte referitoare al bunuri mobiel (numai bunurile mobile
coroparle individual determiante aflate in circuitul civil pot
forma obiectulacestui mod de dobandire) Titlurile de val la
purtator care sunt incorporate in materialitatea inscrisului pot fi
dobandite intrucat ele devin bunuri corporale prin corporalitatea
inscrisului
- persoanele care pot invoca acest mod de dobandire:
persoanele care au dobandit bunul de la un detentor precar sau
de la o persoana afiliata careia adevaratul proprietar i-a

incredintat bunul in mod voluntar.=> mai intai treb sa fie un

detentro precar sau o pers asimilata acesteia. Det prcear are un
contr de inciriere, depozit, comodat deci propr bunului pe baza
contr i-a dat elementul corpus, detine posesia pt properietar.
Det precar abuzeaza de increderea acordata de proprietar si
vinde bunul ca si cum al fi al sau. (avem si pers asimilate det
precar- avm contr de v-c trasmitarorul apare ca proprietar dar
se desfiinteza titlul lu ide proprieate, dar el instraineaza altei
persoane si se fala in situatia cand nu e propr dar totusi a
transimis bunul-dobandit va dobanid proprietatea chiar dc nu
au primit de proprietar.
- posesie. Posesia trebuie sa fie reala. (am vb de posesie
exercitata corpore alieno- det precar stapaneste pr proprietar)
este envoie ca posesorul sa aiba animus si corpus, nu se
accepta posesia corpore alieno, pos reala= posesorul are elem
animus dar si corpus in nume propriu pos sa fie utila, pos sa fie
de buna credinta (dobandit nu treb sa cunaosca ca de la dine a
dobandit nu era p[rop, si nici nu trebuia sa iba posiblitate sa-si
dea seama).
Posesia trebuie sa se intemeieze si pe justr titlu.- 2 proble
s-a upus: dc justul titlu este separat de buna-credinta sau dc
face corp comn cu buna-credinta
dc jsutul titlu face corp comun cu bc prezumtia de bc se extinde
si aspura justului titlu=> efortul probatoriu al celui care invoca
art 937 alin 1 va fi mic, treb sa faca celalalt dovada relrei
credinte si ca are just titlu. Tosusi desi mulkta vreme s0a spus
sa j t face corp comun cu bc se accepta ma inou idee ca sunt
separate dar asta nu inseamna ca treb sa faca vreun efort
probatoriu posesprul pt ca posesia genreaza o prezumite de
propr.
a doua problema: treb sa fie un just titliu oneros sau gratuit? CC
a zis ca trebuie sa fie cu titliu oneros, a optat pt aceast asol pt
ca dc ar fi cu titlu gratuit am fi in sit inc are psoesorul vrea sa
apere un castig iar celalt o pierdere, are catig de cauza cel care
evita o pierdere.
Dc toate aceste cerinte sunt indeplintie, atunci posesorul devine
propr inmasura in care invoica in beneficiul sau acest mod de
dobandire
a doua ipoteza de dobandire a bunurilor mob prin psoesia de bc
937 alin 2 cu o completare in alion 3.
Sunt cele 3 categ de cerinte.
in prima ipoteza categ 1 si 3 raman neschimbate

Aici se schimba a 2 a categorie: care sunt persoanele care pot

sa invoce acest mod de dobanidre
Nu ma e det precara caruia prop i-a incredintat dunul ci in
situatia in care se diobandeste bunul de la un zuurpator (se
dobndeste de la uzrpator: hotul talharul piratu, inselatorulm,
insusitorul bunului gasit , )- desesizare involutara a
proprietaruluid e bunul sau. Iar uzurpatroul vinde bunul, in
aceasta ipoteza ce care dobandeste poate invoca posesia de
buna credinta ca temie al dobandireii dr sau dc a trecut un
termen de 3 ani de la data desesizarii proprietarului de bun. Nu
cont cand dobanditorul primeste bunul, termenul curge din
mom desesizarii propr de bun.
In acest termen, propr poate sa revendice bunul , situatie in
care actiunea in revendicare imobiliara are succes, dc trec cei 3
ani nu mai are scuccesm, pt ca acel termen e de decadere, desi
act in revendicare e imprescipribil;a, atunci aici ea e de
decadere. Asopciem termenul d decadere cu posesia de buna
credinta a donbaditorului=> devine proprietar
Alineatu;l 3 audce o modificare.- cel care dobandeste bunul de
la un uzurpator are o buna-credinta consolidata => pt ca
dobandeste bunul dintr-un loc in care in mod obisnuit se fac
aceste tranzactii, p t ca cel care ine intr-uin aemena loc si vinde
se prezuma ca este prorpetar.
2 modificari important in fav dobanditorului:
-ramne posibilitatea revendicarii bunului in 3 ani, dar
porprietarul dc vrea sa primeasca bunul inapoi treb sa i
plateasca dobantirorului pretul pe care acest l a paltit
uzurpatroului. in vcc - Riscul insolvabilitatii uzurpatorului era
suportat de dobanditor.
Aici roiscul insolvabilitatii uzurpatorului este trecut la
proprietar. => avem o adevarata obligatie in soli.. dobanditorul
ppaote sa primeasca baniid e la uzurpaotr sa uasa primeasca
banii de al proprietar, mai ales ca avem si a doua garantie,.
Dobanditorul poate sa refuze restituirea bunului panca cand
proprietarul ii palteste pretul platit uzurpatroului=> se bucura
de un drept de retentie. Aceasta dubla garantie face ca
dobaditorul sa fie intr-o situatie foarte favorabila
Propr aparenta- sfera de palicare restransa, citim din
manual.,
Pt a opera acest mod de dobandire trebuie sa avem:
-un transmitator care este posesor si care se bucura de un titlu
de porprietate nevalabil.

-acest transmitator transmite dreptul de proprietate unui

dobanditor care e de buna credinta (avem al2lea ttlu de
porprietate iar dobanditrul nu cunoaste vicile atitlului
autorului...)- avem si buna credinta a dobanditoprului pe langa
cele 2 titluri de prorpeitate
-eroarea comunia si invincibila- transitatoprul are titlu de propr
dar exsita si credinta comuna ca el este intr-adevar propeirtar,
nu este suficient ca dobanditporul sa-l considere proprietar, treb
o reprezentare comuna la nivelul comunitatii ca transmitatorul
era proprietar.(error comunis facit jus )- prima data in aplicarea
validarii functioanrilor necom petenti. nu se anuleaza casatoria
civila pt ca erai considerat primar.
Curs 12 (05.01.2016)
Reglementarea...cod civil, legea 7/1996, 115/1938
Cu privire la functiile pe care le are publicitatea imobiliara, ele
pot sa difere de la un sistem la altul, pot avea pe de o parte
functie de informare, de aducere la cunostinta ; o functie de
opozabilitate, prin care mai mult decat a aduce la cunostinta, in
lipsa respectarii acestei inscrieri, tertii pot ignora actul sau
faptul jur care are ca obiect imobilul; functia constitutiva sau
translativa de drepturi reale- presupune ca fara inscrierea in
cartea funciara, dreptul real NU se transmite ; functie achizitivaposibilitatea unui tert de a dobandi un drept de propr desi nu a
cump de la adev propr-daca a trecut intervalul de timp, tertul
dob un veritabil dr de propr ca efect al acestei functii achizitie ;
Principiul publicitatii materiale; mai are o functie de mijloc de
proba, de care persoana inscrisa in cartea funciara ca fiind
titular a unui an dr real se bucura de prezumtia ca ea este intradevar tit a acelui drept si fct de solutionare a conflictelor intre
dob succesivi ai aceluiasi dr real de la acelasi autor- primul care
s-a inscris in cartea funciara va fi preferat si va dob dr de
proprietate sau alt dr real pe care il invoca.
Tipologia sist de publ imobiliara.
In functie de functia pe care o asigura sistemul real:
-sisteme care asigura doar informare- nu au fost intalnite in
Romania
-sisteme care asigura opozabilitatea- sistemul de transcriptiuni
si inscriptiuni- legea 7/1996 inainte de intrarea in vigoare a NCC
-sist care asig constit si transm dr reale- sistemul pe care il
consacra astazi noul cod civil.
Dupa modul de alc a reg de publ, exista sist personale de
publicitate si sisteme reale. Dintre sist persoane, se numara reg

de transcr si inscript si prima forma pe care a avut-o legea

7/1996. Exista o foaie facuta pe persoana, iar nu pe imobilvedeam practic persoana ce bunuri are in proprietate si trebuia
practic pentru a identif titularii, sa identif toti propr si foile
personale pe care le aveau acestia- era destul de greoi, se
facea foaia in fct de domiciliul fiecarei persoane.
Mai exista un sistem in paralel- sistemul real de publ care
se axa pe imobil- o foaie atrib fiecarui imobil in parte,
dobanditorii imob aparand intr-o sectiune anume iar prin
aceasta modalit fiind mult mai usor de urm ..?
Acest sistem este cel consacrat astazi. Exista in decretul lege nr
115/1938.
Istoricul sistemelor de publicitate in Romania
-initial, regim personal al transcr si inscr- regl de VCC. Era un
registru de transcriptiuni in care erau copiate contractele ce
aveau ca ob bunuri imob, si reg de inscriptiuni- unde erau
copiate contractele de ipoteca sau alte sarcini pe care le aveau
bunuri
-ulterior, au fuzionat- aceste registre erau tinute de notariatele
de stat iar acest sistem de publicitate a fost imprumutat din
Franta, unde se aplica in continuare si la acest moment.
-in paralel, a existat si un sistem real al cartilor funciare,
reglementat de decretul lege nr 115/1938. El isi gasea aplicarea
in Transilvania, banat, crisana si bucovina. Era de inspiratie
austriaca si germana si era un sistem spre care noi astazi
tindem. Aveam o carte funciara a fiec imob si un efect
constitutiv al inscrierilor in cartea funciara. Acest lucru a fost
posibil dupa ce s-a real cadastrul general al intregii regiuni,
lucru care s-0a real si prin mijl puse la disp de Imperiul AustroUngar- lucrarea a inceput cand eram sub dominatie
-in paralel, aceste 2 modalit au functionat pana la momentul la
care , in 1996, s-a unificat la nivelul tarii, pentru a avea acelasi
regim juridic- s-a adoptat legea 7/1996.- a avut nevoie de tot
felul de modificari.-de peste 35 de ori modificata. Scopul ei era
acela de a preg terenul pentru un sistem constitutiv de dr, cel
pe care il avem astazi in NCC. Trebuia sa se suspende efec
constitutiv al decr lege 115/1938, inscr in cartea funciara avand
din 1996 si pana in prezent doar un rol de a asig opozabilitatea
dr reale, efectul constitutiv urmand a intra in vigoare la mom in
care se va finaliza lucr de cadastru general si se vor deschide
carti funciare pt fiecare imobil.Dificultati au aparut in zona unde
se aplica decr lege, care avand in vedere momentul la care s-a

inceput posesia, se aplica uneori in continuare si astazi- sunt

pentru acele regiuni 3 sisteme care curg in paralel
Sistemul noului cod civil este un sistem real unde s-a regl sist
constitutiv prin disp art .. codul civil si care nu sunt de imediata
aplicare, ptc disp art 56 din legea de punere in aplicare amana
intrarea lor in vigoare pana la mom in care se vor finaliza lucr
de cadastru. In plus fata de initiativa pe care o au autorit in ved
acestui cadastru, o alta modalit de constr care a fost gandita
din decret, este reglementarea oblig notarului de a deschide
carte funciara imobilului si de a inscrie actul jur in acea carte ori
de cate ori se doreste incheierea unui contract care are ca
obiect un dr real. Astazi, notarul prima data ne va pune in
vedere sa realizam lucr cadastrale.
Pe mas ce se vor realiza lucr de cadastru, ne intereseaza mom
incheierii actului juridic. Vom avea pe o per destul de mare de
timp anumite u a-t unde se vor aplica disp 7/1996. In alte u-at
unde se va aplica ef cosntit dob dr se va realiz doar de la constit
dr in cartea funciara.
Cartea funciara este un registru de publ imobiliara in care se
inscriu actele si faptele juridice referitoare la un singur imobil.
Scopul si obiectul cartii funciare sunt reglementate de art 876
cod civil, cf caruia cartea funciara descrie imob si arata dr reale
ce au ca ob aceste bunuri. 877 ne reglem dr tabulare , altfel
spus dr reale imobiliare inscrise in cartea funciara. Odata ce un
dr real a fost inscris in cartea funciara, va purta si denumirea de
drept tabular. Cand vb de dr tabulare, vb de dr reale inscrise in
cartea funciara.
Cu priv la ob dr tabulare, acesta este imobilul
Definitia imobilului este prezentata in art 876 alin 3. In cartea
funciara, imob este supraf de teren pe care o detine o pers in
propr. Constructia nu este vazuta ca un imob de sine-statator,
este un accesoriu al terenului care va fi inscris in cartea
funciara, dar nu vom avea o carte funciara deschisa pt o an
constructie. Daca exista un alt titular pt acea constructie,
trebuie inscris.
Structura cartii funciare are 3 parti, in prima parte avem o
descriere a imobilului, a doua parte inscrieri privind dr de propr
si alte dr reale, iar in a 3-a parte vom avea inscrierile privind
dezmembr dr de propr, dr reale de garantie si alte sarcini care
greveaza imobilul.
Principiile cartii funciare

1)pp publicitatii integrale- se deduce din art 876 Codul Civil,

presupune ca toate dr reale imobiliare principale si accesorii se
inscriu in cartea funciara, precum si toate acele fapte sau
raporturi juridice care au legatura cu imobilul. Ceea ce se
urmareste este ca in cartea funciara este sa avem o oglinda
juridica perfecta a sit reale juridice pe care o are imob.
Exceptie: art 887- dr reale se dob fara inscriere in cartea
funciara daca provin din mostenire..etc..scrie acolo. In aceste
situatii, putem sa ne gasim in ipoteza in care situatia juridica
reala a imobilului sa fie diferita fata de ceea ce apare in cartea
funciara. Aceste exceptii exista ptc se presup ca aceste fapte in
sine benef de suficienta publicitate si ca practic nu ar mai fi
nevoie sa fie aduse la cunostinta tertilor. Aceasta exceptie de la
regula se va intoarce la regula in sit in care tit dr de propr
dobandit prin mostenire, accesiune naturala etc ar vrea sa
instraineze sau sa dispuna de bunul pe care il are in patrimoniu.
Alin 3 al art 887 stabileste ca tit dr astfel dobandite nu va putea
dispune de ele prin cartea funciara decat dupa ce s-au facut
inscrierile princ relativitatii inscrierilor in cartea funciara ne
arata imp cui se poate realiza inscrierea , respectiv imp celui
care este inscris in cartea funciara ca proprietar. Altfel spus,
daca A ii vinde lui B si B ii vinde lui C, C nu se va putea inscrie
daca nu il trece si pe B.
Ca exceptii de la princ relativitatii avem prevederile art 893 lit
b) si art 894. Art 894 stabileste tocmai aceasta ipoteza a actelor
juridice succesive, in ipoteza in care s-a vandut acelasi bun mai
multor persoane, pt ca ultimul dobanditor sa poata sa fie inscris
in cartea funciara, el trebuie practic sa solicite inscrierea
autorilor sai sau daca suntem in sit in care pt ca cineva sa dob
bunuri a incheiat un contract de imprum ,iar pt garantare a
incheiat si un contr de ipoteca, cred ipotecar isi va putea inscrie
dr de ipoteca numai odata cu inscrierea dr de propr pe care si-l
inscrie debitorul sau.
Al 3-lea principiu: principiul neutralitatii~~echivalentul princ
disponib din c proc civ. Inscrierile se fac numai la cererea partii
interesate , nu si din oficiu. Incalcarea- nulitatea inscrierii in
cartea funciara. Ele se pot face din oficiu numai in cazurile
expres prevazute de lege- atunci cand se refac cartile funciare
distruse sau pierdute, precum si de principiu in cazul ipotecilor
si privilegiilor legale- de princ, ptc in practica registratorii refuza
sa faca astfel de inscrieri.

Alt principiu- princ legalitatii inscrierilor- are 2 componente, pe

de o parte o legalitate formala, in sensul ca inscrierile se fac
numai cu privire la actele si faptele juridice cu privire la care..
si o legalitate materiala, registratorul fiind obligat sa cerceteze
daca sunt indeplinite conditiile de fond si de forma ale actului
sau faptului juridic supus inscrierii, precum si cuprinsul cartii
funciare pt a verifica daca se respecta persoana imp careia fac
inscrierea
5- princ prioritatii inscrierii- prior tempore, potior iure-aplicatie a
acestuia. Art 891. Primul care isi inscrie dr in cartea funciara
ajunge sa isi faca opozabil dr sau de proprietate celorlalti., IN
aceste conditii, cel de-al doilea venit este tinut sa respecte
realitatea astfel ancorata in drept, lui fiindu-I opozabil pe care la incheiat vz cu cump care s-a inscris in cartea funciara, in timp
ce celui care este inscris in cartea funciara, nu ii este opozabil.
Se poate intampla ca cel care se inscrie in cartea funciara sa
cun asta, sa fie de rea credinta art 892. Putem fi in sit in care
persoana care s-a inscris in cartea funciara nu numai ca a
cunoscut, dar trebuie sa il fi impiedicat pe cel care a dob dr .
O alta exceptie apare in situatia privilegiilor, deoarece art 2334
din NCC stabileste ca privilegiile sunt opozabile fara inscriere in
cartea funciara. Prin urmare, putem in sit aceasta sa avem un
cred privil care sa se bucure de prioritate, chiar daca nu era
inscris in cartea funciara. Publicitatea in acest caz este conferita
de lege.
Principiul publicitatii materiale sau principiul fortei probante
absolute a inscrierilor in cartea funciara- acesta pleaca de la o
prezumtie stabilita de art 900 codul civil, cf careia daca in
cartea funciara s-a inscris un dr real in folosul unei persoane, se
prezuma ca dr exista in folosul ei. 900 alin 3 stab ca dovada
contrara se poate face numai in cazurile prev la art 887 c civil,
precum si pe calea actiunii in rectificare. Atat timp cat nu exista
o rectificare a CF si nici nu sunt intr-o astfel de sit de exceptie
prezumtia ca cel inscris este tit dr resp/
Art 901 consolideaza aceata prezumtie, prin stabilirea unui mod
de dobandire a drepturilor tabulare. A vinde lui B, B vinde lui C.
PT un anumit motiv, se desfiinteaza contractul dintre a si b.
contractul dintre a si b desfiintandu-se , urmeaza ca C nu dob
propr, ptc pt a dob propr in temeiul unei conventii trebuie ca
pers de la care ai dob sa aiba calit de propr. Daca s-a desfiintat
titlul, nulit opereaza cu ef retroactiv b nu era propr cand a
cumparat C de la el. INSA, A va avea posib sa-l radieze pe B din

cartea funciara, insa NU va putea radia si pe C, acesta

ramanand ca proprietar fata de toti ceilalti terti, adica si fata de
A, care nu va putea sa redobandeasca stapanirea materiala a
bunului.
Impedim pe care il are A pt a redob stap materiala este faptul
ca C , inscris ca propr, nu mai poate fi radiat si dr sau se
consolideaza ca urmare a imposibilt respective. Prin urmare,va
fi vorba de cauzele si conditiile in care se poate introd o act in
rectificare imp tertului subdobanditor art 908 si 909.
Cauzele in care putem introd actiunea in rectificare- art 908.
-daca inscrierea sau inch nu este valabila, vorbim de cauze care
tin de nevalabilitatea
-dr a fost gresit calificat.
-actul a fost desfiintat- nulit titlului
-nu mai sunt indeplinite conditiile de existenta a dreptului
inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia sa facut inscrierea.- de ex , in cazul implinirii termenului.;
conditie rezolutorie; revocare a donatiei pentru ingratitudine
sau nerespectarea sarcinii ;rezolutiunea sau rezilierea;
denuntarea contractului in temeiul caruia s-a constituit dr real.
-inscrierea in cartea funciara nu mai este din orice alte motive
in concordanta cu situatia juridica reala a imob- sit exceptionale
in care s-au deschis 2 carti funciare care mergeau in paralel.
Alin 4)- trebuie sa fac dovada existentei pct1, 2 sau 3 sua
4.etcscrie in cod.vorbeste din cod. Ca princ, pot introd si
imp tertilor dobanditori, cu exceptia actiunii intemeiate pe disp
alin 1 pct 3 si 4, care nu poate fi pornita impotriva tertilor care
si-au inscris vreun drept real, dobandit cu buna-credinta si
printr-un..scrie in cod..
Impotriva tertilor dob de buna-credinta, pt motivul de la punctul
1 sau punctul 2 si impotriva tertilor dobanditori CU TITLU
GRATUIT, se va putea introd o actiune in rectificare, cf
termenelor prevazute la art 909 din codul civil din 2009 intrat in
vigoare la 1 oct 2011.
Principiul efectului constitutiv sau translativ este reglementat
de art 885 Codul Civil
Principiul raspunderii pentru tinerea defectuoasa a cartii
funciare- art 915-stabileste ca cel prejudiciat ca urmare a unei
fapte savarsite chiar si din culpa a registratorului de carte
funciara va putea introd o act in raspundere civila imp acestuia

si imp registrului teritorial de cadastru, cei 2 fiind tinuti in

solidar.
Cu privire la inscrierile in cartea funciara, este imp sa stim ca
ele se pot realiza doar pe baza unui inscris autentic notarial sau
a hotararii judecatoresti ramasa definitiva, certificat de
mostenitor sau daca este cazul, in baza unui act emis de
autoritatile administrative, dar doar atunci cand legea prevede.
Daca exista consens- vom avea inscrisul autentic notarial. Dca
nu- hot judecatoreasca definitiva.
3 feluri de inscriere:
-intabularea
-inscrierea provizorie- pentru acele ipoteze in care efectele ori
nu sunt immediate, ori nu sunt definitive, pt ipoteza, de ex,
cand dob un dr sub conditie suspensiva sau rezolutorie sau
daca este afectat de un termen dr de propr, sau cand am obt o
hot judecatoreasca care nu este inca definitiva si care
presupune constituirea sau stingerea unui dr real. IN aceste sit,
inscrierea se va real provizoriu, iar la mom in care se implineste
termenul sau cond, vb despre definitivarea inscrierii provizorii,
caz in care dr va fi consid dobandit de la momentul inscrierii
provizorii.
-notarea, de ex a clauzei de inalienabilitate- nu presupune un dr
real, toate celelalte dr de creanta sau fapte juridice care nu
constituie, modif sau reprezinta un dr real; antecontractul, se va
nota si el.
Actiunea de carte funciara- actiunea in prestatie tabulara, este
acea actiune personala care are ca obiect asigurarea executarii
obligatiei de prestatie tabulara de catre vanzator, respectiv de a
permite dobanditorului de a se inscrie in cartea funciara. Are o
aplicabilitate destul de redusa cand vine vorba de acte juridice
consensuale, ptc notarul efect aceste inscrieri.
Avem si o actiune in prestatie tabulara speciala, pentru ipoteza
in care s-a inscris un alt tert, de rea credinta, ca urmare a
refuzului instrainatorului de a pune la dispozitia dobanditorului
actele necesare sau pentru a-si da consimtamantul la inscrierea
in cartea funciara. Actiunea in justificare tabulara este actiunea
prin care se tinde la justificarea unei inscrieri provizorii pt a o
transforma in intabulare in ip in care partea in fav careia s-ar
realiza inscrierea nu ar fi de acord cu .??
Actiunea in rectif tabulara-acea act prin care se modif o
inscriere in cf care nu coresp cu situatia juridica a imobilului.

Curs 13 (12.01.2016)
Apararea drepturilor reale principale.
Garantarea/ocrotirea/apararea/protectia juridica a
drepturilor.
aceste notiuni sunt folosite si in legatura cu drepturile reale
principale. ar trebui sa vedem ce se ascunde in spatele acestor
termeni. Pe scurt, cgarantarea si ocrotirea drepturilor reale
principale se refera la instrumentele pe care in raporturile pe
verticala (cu autoritatile) se asigura protectia drepturilor reale
principale.
Notiunile se regasesc in consitutie, in leg cu dr de propr privata
si de propr publica, in art 45 si 136 din C.
Am putea spune ca ocrotirea dr de proprietate se refera
atat la mijloacele juridice de dr p[ublic in principal si de dr
privat in secundar prin care se previne incalcarea dr de
proprietate iar garantarea acestuia se refera la mijloacele
juridice prin care dc a fost incalcat de autoritati dr de
proprietate, se asigura repararea prejudiciului cauzat. In
principal este vorba de insturmente de dr public prin care fie se
previne incalcarea dr de propr de catre autoritati fie se repara
prejudiciul cauzat printr-o asemenea incalcare. Includem intr-o
asemenea categorie- a mijloacelor juridice de granantare si
ocrotire a spropr- prevederile consitutionale, alte prevederi din
legi organice sau ordinare precum si procedeele juridice prin
care pot fi sesizate diferite insitutii publice : punerea in miscare
a conte nciosului constitutional, fie prin controlul a priori fie prin
controlul a posteriori, procedura contenciosului administrativ,
orice alta procedura prin care autoritatile administrative sau
judiciare sunt chemate sa previna sau sa repare prejudiciile
aduse prin incalcarea dr de propr de catre autoritati. Toate
aceste instrumente si procedee juridice sunt insa studiate la
alte discipline de drept, dr cuvil ocupandu-se in principal cu
analizarea instumentelor juridice prin care se apara dr de propr
si alte dr reale principale.
este vorba de raporturile p orizontala, dintre particulari,
raporturi in care de asemena se pot produce incalcari ale dr de
proprietate.
In aceste raporturi pe orizontala, mijloacele juridice de drept
privat sunt eficiente pentru a asigura apararea dr de proprietate
si a celorlalte dr reale principale.
Notiunea mai generala de protectie juridica a dr de propr
include in sfera sa atat garantarea si ocrotirea cat si apararea dr

de propr, adica si elementele de protectie pe verticala si

elementele de protectie pe orizontala.
Ne intereseaza mijloacele de aparare a dr reale principale,
adica instrumentele de drept privat prin care se apara aceste
drepturi.
distingem astfel intre mijloacele directe de aparare a dr de
propr si a celorlalte dr reale principale, mijloacele indirecte, si
actiunile de cf
In prima categorie intra actiunile care se intemeiaza direct
pe dr de propr sau pe un alt dr real principal. Orice drept
subiectiv civil are in continutul sau juridic o latura substantiala=
suma atributelor pe care dr le confera titularului sau, si o latura
procesuala, respectiv dr material la actiune care este
instrumentul juriudic prin care titularul dr poate sesiza justitia
atunci cand dreptul este incalcat.
Cand vb de actiunile prin care se apara in mod d direct dr de
propr, avem in vedere tocmai acele actiuni care sunt puse in
miscare prin exercitarea dr material la actiune care constituie
latrua procesuala din continutul juridic al dr de propr. Numai in
acest sens vb de actiuni prin care se apara dr de propr si actiuni
prin ncare se apara celelelalte dr reale principale.
Procedura intereseaza alt sens al actiunii, care se refera la
toate formele si mijlaocele procesuale prin care s e desfasoara
in fata instantei de judecata procedura initiata prin punerea in
miscare a dr material la actiune./ - se studiaza la procedura
Pe noi ne intereseaza 4 elemente importante:
-cine este titularul actiunii
-daca actiunea este prescriptibila sau imprescriptibila
-cum se dovedeste dr dedus judecatii
-care sunt efectele admiterii actiunii
Analizam mai intai actiunea in revendicare intemeiata pe
dr de propr privata. Apoi discutam despre actiunea negatorie si
actiunea in granituire intemeiate tot pe dr de propr privata in
principal, din curs citim corelatia dintre actiunea in revendicare
si actiunile regelmentate in legile speciale de restituire a
bunurilor imobile. Vom discuta apoi despre actiunea confesorie
prin care se apara dezmembramintele dr de proprietate privata
iar in final vom face o scutrta analiza a actiunii in revendicare
intemeiate pe dr de propr publica si a actiunii confesorii prin
care se apara drepturile prin care se exercita dr de propr
publica(adminsitrare, concesiune, folosinta gratuita)
Pe langa mijloacele directe, exista si mijloace indirecte.

Este vorba de actiuni care se intemeiaza in primul rand pe dr de

ccreanta si apara dr de creanta in mod direct, dar care in mod
indirect apara si dr de propr sau alte dr reale principale. ex:
actiunea in raspundere delictuala, atunci cand prejudidiul
consta in vatamarea unui bun din patrimoniul unei persoane.
Actiunea delictuala prin care se cere repararea prejudiciului
cauzat in acest fel, desi se intemeiaza pe un dr de creanta in
mod direct, apara in mod indirect si dr de proprietate sau o
actiune contractuala prin care se cere restituirea unui bun, desi
se intemeiaza pe un dr de creanta nascut dintr-un contract,
apara in mod direct si dr de propr sau alt dr real principal.
a 3a categ, actiunile de carte funciara- cursul trecut.
Actiunea in revendicare intemeiata pe dr de propr privata.
In VCC nu exista o reglementare nuantata a actiunii in
revendicare dar in ncc de la art 563 pana la 566 exista o
asemenea regelemntare. Sa vedem ce este actiunea in
revendicare.
Este actiunea prin care reclamantul care nu are stapanirea
materiaala a bunului il cheama in judecta pe partatul care are
stapanirea materiaala a bunului si solicita instantei sa-i
recunoascda dr de prorp, si pe cale de consecinta sa dispuna
restituirea stapanirii amteriale a bunului.
Aceasta definitie necesita mai multe comentarii. Primul
comentariu: cel care introduce actiunea in revendicare se
pretinde proprietar. Numai sa sf procesului se va stabili dc el
este prorpietar sau nu. Ca urmare definitiile in care se spune ca
act in revendicare este act inrod de propr neposesor impotriva
posesorului neproprietar, desi sunt sintetice sunt si inexacte.
Intr-adevar nu intotdeauna actiunea introdusa in revendicare e
introdusa de propr, pt ca ar insemna ca castiga, in realitate dc
nu face dovad dr, sau, reclamantul pierde.
In fza initiala , vb de un reclamant care s epretinde proprietar,
cand se va prunta hiot jud se va sti dc reclamantul este
proprietar. Nu putem st i de la inceput dc paratul este un
p[roprietar neposesor. S-ar putea sa rezulte ca paratul este
chiar proprietar. In leg cu titularul act in revendicare: spre
deosebire de situatia existenta sub imrpeiul vcc cand se cerea
ca act in revendicare sa fie intordusa in cazul copropr de toti cei
care sunt coproprietari altfel actiunea era respinsa ca
inadmisibila, in ncc prevederea a fost inalturata. Acum este
posibil ca si un singur coproprietar sa intorduca actiunea in
revendicare: solutie dedusa din art 643 alin 3 cc. Este

preferabil ca intr-o asemnea situatie, paratul sa-i ceara

intoruducerea in cauza a acelor proprietari pt ca altfel chiar dc
va castiga procesul impotriva reclamantului, ceilalti care se
pretind copropr vor putea form,ula alte actiuni impotriva
aceluiasi parat.
Nu se foloseste notiunea de posesie nci in leg cu
reclamantul, nici in leg cu paratul. Ceea ce conteaza in realitate
cand de vb de ac in revendicare este pe de o parte discutarea
dr de propr iar in masura in care instanta recunaoste ca
rclamantul este propr, consecinta este redarea stapanireiii
amteriale a bunului- a lementului corpus.
\
In cazul posesiei soloaanimus, tyimpo de un an de zile de
la posedare posesia continua sa existe fara elemntul corpus,
este neclar sa spune ca reclamantul a pierdut posesia. Ceea ce
ne intereseaza nu este elem animus ci corpus. Reclamantului nu
i se restiutuie elem animus, pt ca nu l-a pierdut niciodata.
A 3a precizare nu intotdeaunareclamantul este in situatia sa fi
pierdut stapanirea materiala a bunului. Important este ca nu o
arte, nu ca a pierdut o. ex: o persoana cumpara o casa, nu i se
preda, nu are stap mat a bunului dar introduce actiune in
revendicare pt a i se prda aceasta stapanire.
Astfel inteleasca , act in revendicare are mai multe
trasaturi: este o actiune petitorie, este o act in care se pune in
discutie chiar dreptul si nu numai stapanirea amteriala a
bunului, este dif intre actiunile petitorii si actiunile poessorii. LA
posesorii se disucta doar stapanirea materiala
La petitoirii: aspectul principal stabilirea dr de propr iar numai
consecinta este restituirea stapanirii amteriale a bunului.
In al 2lea rand act in revendicare este o act reala pt ca ea se
intemeiaza chiar pe dr de propr sau pe un alt dr real principal,
iar nu pe un drept de creanta. distingem act reale de actiunile
personale. In categ celor reale intra si act posesorii pt ca ele se
refera la un lucru, si act in revendicare se refera la un lucru dar
in plus are in vedere si dr de propr asupra acelui lucru
3: act in revendicare este o act imprescriptibila sub aspect
extinctiv, altfel spus, act in revendicare ar putea fi paralizata
prin invocarea uzucapiunii sau a prescriptiei achzitive dc e bun
imobil/mobil sau prin invocarea poseisi de buna credinta pt
bunuri mobile.
Exista exceptie de la aceasta regula, cand e vb de bunuri
imobile, in cpc se prevede ca atunci cand se adjudeca un imobil
la liciatie publica, un tert care s-a pretins neproprietar n-ar

putea contesta decizia de adjudecare decat in termen de 3 ani

de la inscrierea deciziei de adjudecare in cf. Este un termen
special de prescriptie. In schimb cand e vb de termenul de un
an prevazut la accesiunea imobiliara naturaala, la avlusiune, e
termen de decadere, dar ce e important act in revendicare
poate fi introdusa in termen de un an.
LA bunuri mobile, avem termen de decadere de 3 ani in ipoteza
in care fiind vorba de un bun de care a fost deposedat in mod
involuntar posesorul, el ar putea sa faca o ac in revendicare in
termen de 1 an de la data deposedarii involuntare. si aces
termen e de decadere
4: act in revendicare este o reactiune in realizare.
Exista mai multe clasificari ale actiunilor in:
-constatare
-in realizare.
Act in realizare sunt susceptibile de executare silita iar hot
prin care se admit asemenea actiuni pot fi puse in executare pt
ca ele cuprin in dispozitivul lor o anumita obligatie in sarcina
paratului care poate fi adusa la indeplinire. In cazul celor in
consyatare , hot jud prin care se finalizeaz procesul doar
constata existenta/inexistenta unui drept fara a contine vreo
dispozitie care sa poata fi pusa in executare.
Nota bene, orice act in realizare este in prima faza o act in
constatere. Orice act in reLizre presupune ca inainte de a obliga
paratul, treb sa se constate ca in patrim reclamantului exsita dr
dedus judecatii. Pe acest temei este obligat paratul la o anumtia
actiune/inactiune.
Cand e vb de act in constatare lipseste part 2: exista
constatarea dr dar nu mai avem obligarea paratului la o
anumita prestare.
Sa nu consideram ca actiunea in realizare nu presupune
mai intai actiunea in realizare. Reclamantulc ere insitntei sa-i
recunaosca dr de propr si apoi sa-i ceara paratului sa-i restitui
bunul.
Act in revendicare are un regim juridic distinct, tinand
seama de obircctul dr de propr:
-act in revendicare imobiliara
-act in revendicare mobiliara.
Pt fiecare din actiunile prin care se apara dr reale
principale trebuie sa analziam 4 elem: cine este ttularul actiunii,
analizam chestiunea prescriptibilitatii, cum se dovedeste dr de
propr, efectele admiteriia act in revendicare.

?cum se pobeaza dr de prorp si ce probleme pune proba dr

de propr.
Cine are sarcina probei?: reclamantul are sarcina probei, actorii
incubit probatio.
Altfel spus, intr-o prima faza a act in revendicare paratul
este intr-o situatie foarte buna, nu treb sa faca nimic, este
beatus postitus= fericitul posesor, dar numai pt inceput pt ca dc
reclamantul are probe care incearca sa rastoarne prezumtia de
propr care opereaza in fav paratului, atunci fericirea paratului
este tulburata.
Stapanirea mat a bunului naste o prima prezuktie pt existenta
elem animus.. Plecand de la aceast prima prezumtie,a vem prez
2: posesorul este proprietar. Posesorul beneficiaza de
pprezumtia de propr. Primul care este interesat este
reclamantul.
Unori in mod paradoxaal chiar si paratul este obligat sa
rastoarne prezumtia, ca sa zica ca are dreptul sa foloseasca
bunul in baza unui contract.
Pe masura ce reclamantul face probe care rasptaorna prezumtia
de propr, paratul treb sa iasa din pasivitate dc nu vrea sa piarda
procesul. Incepe duelul judiciar in masura in care paratul are si
el probe prin care tinde sa dem ca fie si el e proprietar, fie ca
reclam nu e propr. Cond esentiala ca relam sa castige este sa
faca dovada ca el este proprietar, altfel pierde procesul.
In acest duel judiciar, se pune problema titlului de proprietate.
Si trebuie sa vedem ce intelegem in aceasta amterie prin
titlu de proprietate. Intr-o prima acceptie titlul de propr este
modul de dobandire al dr de propr, in acest sens uzucapiunea
este un titlu de propr, contr, uzucapiunea, traditiunea=> orice
mod de dobandire este titlu de proprietate.
Avem si conceptia 2: titlu= inscrisul prin care se dovedeste titlul
in sensul substantia l(dobanidrea propr), nu intra doar
inscrisruile care se ref la modurile directe de dobandire(contr),
dar si insrisuri recognitive= princ are se constata exsitenta
anterioara a dr (hot jud).
Dc reclamantul au paratul s-au mai judecat cu alte
persoane si au hot jud prin care se constata dreptul, acea hot
poate fi invocata. Sfera inscrisurilor este nelimitata.
Daca exista aesemena inscrisuri sidc sunt si alte probe, de ce e
dificila aceasta dovada a dr de propr?
1) prima dificultate de ordin probatoriu cand e vb de dr de propr
deriva din principiul relativitatii efectelor actului juridic. Cand se

invoca dr de dobandire un act juridic, efectul relativitatii face ca

dr de propr sa nu fie opozabil tuturor. Cat timp nu s-a uindeplinit
formalitatile de publicitate. Iata de ce publicitatea imobiliara
este esential. Si mai ales sistemul de publicitate este foarte
important. Cand efectul consitutiv al inscrierii in cf va opra in
toata tara, intr-adevar fora probatorie a cf va fi deplina.
A doua limita care face dificila dovedirea dr de propr este
legata de faptul ca mai ales acolo unde nu s-a efectuat nicio
forma de publicitate este important sa se stie dc cel care a
transmis dr de propr este el insusi proprietar. De ex reclamantul
paote sa infatiseze u contr de v-c pt a dovedi dr de propr, dar
paratul poate sa -l accepte si sa zica ca vanzatorul nu era propr
si nici tu. Situatie in care ar treb sa se coboare in timp pana al
primul propr , ceea ce e imposbili.
Mult mai usor sa se coboare pana acolo unde se constata un
mod de dobandire originar. : uzucapiune, traditiune, mistenire,
moduri care nu au nevoie de moduri depublicitate ca sa fie
opozabile. In cazul dr de p[ropr, prob este o adevarata probatio
diabolica. Cand se va definitiva sist de cf, nu se va mai pune
aceasta problema.
Au fost conturate in doctrina si jurisprudenta mai multe situatii
tipice.
Distingem situatia in care ambele parti au titlu de propr, situatie
in care sunt 2 subipoteze: prima ipoteza: partile au titlu de
propr emanand de la acelasi autor si 2) partile au acelasi titlu
de propr emanand de al autori diferiti.
In prima subipoteza daca nu s-au efectuat formalitatile de
publicitate ar trebui sa aiba castig de cauza partea al crei titlu
are data certa cea mai veche. nota bene, data certa.
dc o sg parte a efectjuat form de publictate ea ar trebui sa
castige tinand seama de adagiul vitrior tempore....etc, pt ca
titlu ei a devenit primul opozabil, inclusiv celilalte parti.
Dc ambele aprti au facut form de publicitate conteaza care a
facut primul.
Cand titulirle emana de al autori diferiti, nu mai ocnteaza data
titluli pt ca este neecesaa o comparatie a acestor titlri:
comparam titlurile. chiar dcparatul este posesor, el nu poate
castiga numai pe temeiul posesiei sale. Trebuie sa se faca
dovad autorlui autorului feicarei parti, mergem in timp pana
ajungem la un mod de dobandire originar si primul dintre autori
care are un titlu riginal de dobandire, acela va oferi forta

probatorie. sau cel care coboara mai adanc in timp va avea

castig de cauza chiar dc nu ave, mod originar.
Ipoteza 2: numai una dinttre aprti are titlu de propr. Dc dfoar
paratul are titlu de propr, act in revendicare se va respinge, dc
doar reclam are titlu de propr, in principiu act in rev se va
admite cu un amendament: titlul sa nu emane de la reclamant,
uneori mai se zice sa fie si cerinta 2: dat titului reclamantului sa
fei anterioara posesiei paratului. Este posibil ca vanzatorul sa
fie deposedat de aprat,. vanzatorul vined reclamantului......
ipoteza 3: nimeni nu are titlu de propr.
S-ar putea spune ca paratul posesor este int-o situtati
avantajoasa dar nu cat sa castige de plano procesul, pt ca se
poate ca reclamantul sa fi fost si el posesor inainte, dc invoca o
[posesie anterioara poesiei pratului, s e comapra cele 2 posesiei
si castiga paratea care se bucura de o posesie mai
caracterizata: poseesie de buna-credinta , dc sunt amblee de bc va conta durata posesiei, care este partea care s-a bucurat de
o posesie ma iindelungata. Dc unul are posesia viciata si
celalalt are pos utila, va castiga cel cu posesie utila.
Va castiga procesul cel care se bucura de o posesie mai
caracterizata.
Toate aceste dificultati probatorii vor disparea i momentul
in care sistemul de cadastru si carte funciara va fi finalizat.
Exist asi act in revendicare mobiliara, ar acaracter exceptional,
pt ca in aceasta materie posesia de b-c este ea insasi titlu de
propr. Propr poate introduce act importriva uzurpatoruluii,
posesorului de rea-credinta, chiar si a pos de buna-credinta, dar
care isi intemeiaza posesia pe un act juridic cu titlu gratuit, nu
va dbeneficia de doband dr prin pos de b-c, situatie in care
actiunea in revendicare e posibila la bunuri mobile.
Treb sa tinem seama ca reclamantul se pretinde propr/coprop,
actiunea este de asemena imprescriptibila, probl probei este
mai simpla decat la bunurile imoblie, reclamantul treb sa faca
dova da ca a fost posesor anterior paratului.
Dc se admite act in revendicare se produc 3 categ de efecte:
1) restituirea stapanirii amteriale a bunului, restituirea bunului
care formeaza ob dr de propr.
2) daca bunul a fost deteriorat, din culp[a paratului, acesta va
putea fi obligat la despagubiri, dc bunul a pierit din culpa
paratului, el va fi olbigat la contra-valoara bunului, la fel si dc l-a
instraintat situatie in care propr ar avea dr la intord act in rev si
importriv acctiunii posesorii, doar daca instrainarea s-a pridus

inainte de actiunea in revendicare initiala, pt ca dc este

concomittenta instrainarea, hot jud isi prod efectel si fta de tert.
Dc paratul nu este in culpa in leg cu pieirea bunului, nu va mai
fi dator la despagubiri acatre reclamant.
In al 2lea rand este vb despre rstituirea fructelor. Opereaza
regula pe care o cunaostem, posesorul de b- dobandeste
fructele, cel de rea credinta treb sa le restituie, daca paratul a
fost de rea-credinta de la inceput, jhu va avea dr la fructe. b-c
inceteaza in momentul introducerii actiunii in revendicare.
efectul 3) cheltuielile facute de parat in leg cu bunul sau in leg
cu fructele si productele bunului. Este vb mai intai de acele
cheltuieli care nu se concretizeaza in vreo lucrare: autonoma
sau adaugat.Dc s-ar concretiza intr-i astfel de lucrare se adauga
regulile de la accesiune. Asadar distingem intre cheltuielile
necesare,m utile, volptare, art 866 alin 5: in cazul cheltuielilor
necesare, propr va fi obligat la cerere la palta acesotra, fie ca e
vb de chelt pt proucerea fructelor sau intretinera bunului.
Dc e vb de cheltuieli voluptare, propr nu este oblig sa rstituie
aceste cheltuieli catre paratul posesor, dc sunt utile, vedem in
ce amsura.
actiunea negatorie si act in granituire.,
\Act negatorie este act prin care reclamantul care se pretinde
propr si care are stapanirea amteriala a bunului il cheama in
judecata pe paratul care pretinde ca are un dezmembramant al
dr de propr, ina ceasta perspecticva, actiunea negatorie este o
act reala, petitorie, imprescriptibila, dar in constatre, nu este o
act in realizare. Pe de o parte reclamantul cere o constatare
pozitiva, sa se constatele atributele propr, si pe de alta parte p
cosntatare negativa ion sensul ca paratul nu are un dezmambr
al dr de propr.
Act in granituire este act prin care oricare dintre proprietarii
vecini poate pretinde celorlalti propr vecini sa stabileasca
granita dintre proprietati in masura in care fie nu exista semne
de propr, fie aceaste au fost inlautrate. NB, act in granituire nu
presupune contestarea dr de propr in intinderea lui, altfel ar fi
vorba de o actiune in revendicare si se aplica regulile de al act
in revendicare.act in granituire este petitorie reala
imrpescriptibila si in realizarre. efectul: stabilirea granitei dintre
proprietati si in mod normal si fixarea semnelor care marcheaza
granita dr de propr.
Dr de propr publica poate fi si el aparat printr-o actiune in
revendicare. Fara a intra in alte amanunte.

In ce priveste imprescriptibilitatea, ea opereaza si sub aspect

extinctiv si sub aspect achizitiv, o act in revendicare intemeiata
pe dr de propr publica nu paote fi paralaizataprin invocarea
uzucapiunii sau ....
Titularul: act inr evendicare apartine fie ststului, fie unei
comunitati locale. Numai acestea sunt sub dr de propr publica.
roba dr de propr: nu exista un regim preferential al actiunii in
revendicare intemeiata pe propr publica, reclamntul treb sa faca
dovada propr ca si un simplu particular. Simpla mentiune din
registru bunurilor domeniului public nu este suficienta pt a face
dovada propr, reclam treb sa dovedeasca modul de dobandire
al r sau de propr publica.
Dezmembr dr de propr privata si dr prin care se exercita propr
publica pot fi aparate printr-o act confesorie. = act prin care cel
ce se pretinde fie titularul unui dezmembramant fie titularul
unui dr real prin care se exercita propr publica dar care nu are
stapanirea mat a bunului il cheama in jud pe aprat si cere inst
sa i recunaosca fie dezmembr sie dr real prin care se execita
propr publica si asa-i restituit sptapanirea materiala a bunului
corespuzatoare dezmembramantului.
este o actiune petitorie reala in realziare iar la prescriptie
distingem: la dezmembraminte, uc exceptia dr de superifice act
este prescriptibila in 10 ani, la superficie e imprescriptibila, se
referea si la superifcia deplina si la superficia incipienta.
LA dr intemeiat pe propr publ actiune este prescriptibila si
sub aspect extinctiv si sub aspect achizitiv.