O. Teodoreanu) APULITICE Biografie, poezii, culegere de epigrame, comentarii si amintiri Pe numele su ne-pseudonimat Alexandru O. Teodoreanu, Pastorel s-a nascut in Dorohoi, la 30 iulie 1894, fiind primul din cei trei baieti ai avocatului Oswald Teodoreanu si ai Sofiei Musicescu Teodoreanu, profesoaraé de pian la conservator. (Ceilalti frati ai lui au fost romancierul lonel Teodoreanu (nascut la 6 ianuarie 1897) si Laurentiu Teodreanu (Puiu), fratele mai mic, mort pe frontul francez in 1918). Absolvent al Liceului Internat din lasi si al Scolii de Artilerie din Bucuresti, pleacd pe front in primul razboi mondial cu primele esaloane de voluntari, de unde se intoarce de doua ori ranit si recompensat cu inalte insemne si distinctii militare. Ajuns in Bucuresti, se va mira peste poate de viteza cu care se misca toti. “Oamenii parca alergau in jurul meu”, ji va marturisi unui prieten. Si totusi se va obisnui cu acest prea- grabit Bucuresti, unde isi va petrece cea mai mare parte a vietii.Licentiat al Facultatii de Drept a Universitatii iesene, a trecut efemer prin magistraturaé, consacrandu-se definitiv scrisului cu mai mult de un deceniu inaintea debutului editorial din 1928. A facut publicisticd literaré si politica, a tinut o insolita cronica gastronomica - care |-a nemurit in constiinta publicului -, a scris piese si monologuri teatrale, schite, nuvele si povestiri in cheie anticvarie, poezie lirica, versuri potatorice. A fost premiat al Academiei Romane in 1928 si al Societatii Scriitorilor Romani in 1937. in 1944, in urma masurilor staliniste aplicate imediat dupd Conventia de armistitiu, de epurare din uniunile profesionale a scriitorilor si ziaristilor considerati a fi sprijinit prin activitatea si condeiele lor Guvernul Antonescu, i se imputa un ciclu de articole publicat in 1941 ,,pentru sustinerea razboiului_ antisovietic’. Pana in 1956, cand revine in publicisticd, petrece o lungd perioadd in tihna c€rtilor si a traducerilor. A fost un avocat si scriitor roman, cunoscut epigramist, gurmand si iubitor de vinuri, membru de seama al boemei iesene si bucurestene. A ramas in literatura romana prin epigramele sale. Romanul sau cel mai cunoscut este "Cronica méasc@riciului Valatuc", pe care criticul literar George Calinescu jl compara cu "Gargantua si Pantagruel". Pasiunea sa de gurmand si iubitor de vinuri se baza pe calitatile sale gustative absolut remarcabile. Este indeobste cunoscut faptul ca Pastorel Teodoreanu era chemat intotdeauna sa arbitreze orice disputa in domeniul identificarii si categorisirii degustarii produselor obtinute din struguri, adica vinuri si coniacuri (denumite si vinars in Transilvania, respectiv divin in Moldova). Calitatile sale gustative si experienta sa deosebit de variata si complexé pe care o avea in degustarea vinurilor romanesti, in special, il facea capabil sa identifice cu o precizie uluitoare nu numai soiul de vin, podgoria si anul fabricatiei, ba chiar si alte amanunte incredibile, asa cum ar fi orientarea geografica a locului pe care se gasea via din care se fabricase vinul, cat de pur era acesta (in sensul folosirii unei singure varietati de, sa zicem, Muscat Otonel), regimul pluvionar al anului respectiv in locul unde se gasea via, etc. A scris si un “Tratat despre vinuri, coniacuri si tehnica degustarii acestora", care din pdacate, ramanand doar in manuscris, este astazi considerat pierdut. Ca licentiat al Facultatii de Drept, practicd din cand in cand avocatura. Exista chiar o anecdota cu privire la pledoariile sale: chemat intr-un proces sa apere un client, acuzat cd a sedus o 2fata, a uimit instanta cu o demonstratie... practicd. Tatal fetei, ofiter al Armatei romane, a venit in sala de judecata imbracat in uniforma sa militaraé si cu cele mai impresionante decoratii posibil. Venind randul pledoariei sale, Pastorel fi cere acestuia sa-si scoaté sabia din teacé. Cum-necum, il convinge, ii cere teaca sabiei si, tinand-o in mana, il roagd sa incerce sé bage sabia jnapoi. Dar cum Pastorel misca teaca in stanga si in dreapta, dupa cateva incercari bravul ostas al armatei romane renunta. Concluzia? “Vedeti, onorataé instanta? Daca teaca nu sta, nici sabia nu intra!”. jin 1960, scriitorului i-au fost confiscate manuscrisele si o mare parte din biblioteca, apoi a fost condamnat la 6 ani inchisoare corectionala, invinuit, printre altele, ca, in volumul Il din ,,Tamaie gsi otravé" (1935) a publicat fabula ,,Magarii si libertatea", in care se gasesc versurile: »S& nu ne mai pese de pastor si nici De stapan si bice: suntem bolsevici!". Drept este ca nici comunistii nu i-au putut ierta umorul pe care, de buna seaméa, nici nu I-au inteles. A facut inchisoare cu celebrul lot Noica-Pillat, incepand cu 1961. Gratiat si eliberat dupa aproape 3 ani, o boald nedreapta, ironizaté amar pana in pragul sfarsitului, pune capat vietii sale de prelungit chef si glume, la 14 martie 1964, fiind inmormantat in cavoul familiei Delavrancea din cimitirul Bellu. Nici in ultimele clipe ale vietii verva spumoasa nu |-a parasit. Cand era internat cu probleme de sanatate, in Dealul Filaretului, la un sanatoriu situat pe Soseaua Viilor (in Bucuresti), cu Cateva zile inainte de a muri, a scris ultima lui epigrama: Culmea ironiilor Si rasul copiilor Sa pun punct betiilor Pe Soseaua Viilor! Celebritatea lui Pastorel a fost insa adusa si de gastronomie sau de versurile sale satirice. Desi a compus si alte poezii, a ramas celebru pentru epigrame, multe dintre ele intrate in folclor. Calul sdu favorit de bataie era Nicolae lorga, in calitatea sa de istoric, om politic, dar si de dramaturg . in anul 1973 apare postum la Editura Pentru Turism din Bucuresti cartea "Gastronomice", editie ingrijité de Grigore Damirescu gi Valentin Borda, cu o postfata de George Muntean, jn prezentarea grafica si artistica a lui Done Stan, sub redactia lui Mihai Stratulat. Aceasta s-a reeditat in 2000 la editura Vremea.Poezii Ca pe-o icoana binefacadtoare in mine chipul tau 1l tin inchis, $i visurile - floare de cais — isi cern in juru-i molcoma ninsoare. in prag cand mi te-arati, din lumi de vis Ma smulg, sd-ti cad cucernic la picioare; Si-s fulg atunci ce se topeste-n soare, Sub ochii tai, de calzi si dragi ce mi-s. Dar cand de mine te desprinzi si pleci Cu pasi marunti pe-ngustele poteci, Si cand pe frunze moarte calci cu frica, in crepusculul toamnei famuriu Raman de gAnduri gol: un cuib pustiu, Lasat de cea din urma randunica. vestejit, calatoare, prelungit. vestejit, bizare, lunare, Toamna Sunt ostenit de lene, de somn, de contemplare, De viata, de iubire, de vis. Sunt ostenit. Prin parcul meu de vise imens si Tu ai trecut ca toamna atotvestejitoare. De viata, de iubire, de vis, sunt ostenit. In helesteul verde, cu apele murdare, Vezi palcurile repezi de pasari Trecand, ca umbra spaimei, c-un strigat Prin parcul meu de vise imens si Nu mai zaresti bazine ce infloresc, Ca stanjenei de sticla, sub scanteieriiubit, ngalbenit, hotare. Trezite ca-n poveste de mersul tau vrajit. Tu ai trecut ca toamna atotvestejitoare. Si-n noptile cu bruma vad chipul tau Alunecand - ca luna - de veghe- Prin noaptea fara viata si fara de instelarea-n lac rasfranta, printre foi de nenufar, A facut din lac poiana, din luceferi licurici, O poiana colbdita de ninsori de chihlimbar, Printre care stropi de aur joaca lucitori si mici Pe cand noaptea stravezie in tacere se-nvestmanta, Broastele opresc o clipa tanguirea lor desarta; Tar pe apele vrajite trece luna ca o sfanta, Ofilind intreg frunzisul cu surasul ei de moarta. Indiscretii Vantule, Ce-aduci cu tine O mireasma de sulfini De departe vii, stiu bine. Te-ai oprit la ea-n gradina? Printre straturi de pansele, De gherghina Si lalele, O glicina De lumina. Ai vazut-o, - nu-i asa? Nu e, vantule, glicina, Era ea! Ea nu stie ca-o iubesc, Cée mica Si mi-e fricd S8-i vorbesc.Vantule, batran hoinar, Daca ai aflat odata Ca nu-i floare, ca e fata, Nu-i aga ca te-ntorci iar? |-as vorbi, dar - vezi - nu pot! Fii tu, vantule, de treaba, Pleaca, vant, la ea in graba, Rogu-te Si spune-i tot, Vantule! Lied - Din volumul ,,Caiet, 1938 Toamna a cazut Peste parcul mut. Tainicule dor, in zadar te-alin Trandafirii mor, Visurile mint. Toamna trece-acum, invelita-n fum. Unde-i, de argint, Glasul ei sonor? Trandafirii mint, Visurile mor. Toamna mi te ia, Vis stingher, cu ea. Lacrima de dor, Strop de margarint, Trandafirii mor, Visurile mint. Predoslovie la "Secretele bucatariei in versuri" Cerca-mé voi in cronica pe care M-am invoit s-o scriu sapamanal Pe langa sfatul profesional S& pun ceva piper si-un pic de sare. Nu este cronicar, ci papagal Cel ce repeta cu nerusinare Prozaicele retete culinareTot din "Gastronomice": Asa cum le-a gasit in manual. Si de infatisez ca predoslov Spre-a obarsi sonetul de istov in endecasilab natura moarta. Nu-i loc pentru estet sé fie trist, CAci si bucdtaria e o arta, Atunci cand bucatarul e artist. "O propunere fireascd Cred ca la asa dejun Nu se poate sa lipseasca Si o sticla de vin bun. (Cel ce vrea sa ma asculte ia mai multe." smantand mamialiga. adversar Oda sarmalei Cum s-ar defini sarmaua? Vis inaripat al verzei ce-l avu cat a durat somnul lung metamorfozic in butoiul de murat... Potpuriu de porc si vaca, simfonia tocaturii, imn de lauda manc€arii, inaltat in cerul gurii. O cocheta care-si scalda trupu-n sos si in si se-nfasoara in varza ca in valuri de cadana. O abila diplomata ce-a-ncheiat o stransa liga c-o bardaca de vin rosu si-un ceaun de Oponenté din principiu. si un strasnic pentru tot ce e dieta sau regim alimentar. Un buchet de mirodenii, 0 frivola parfumata ce te-mbie cu mirosuri de slanina afumata. Locatara principala tine-n spatiu tolerate, perle de piper picante, boabe de orez umflate.O prozaicé'nnascuté, cum s-o prinzi in prozodie ¢ de cand e lumea, porcul n-a citit 0 poezie. Un aducator de sete, de bei vinul cu ocaua. laté-n cateva cuvinte, cum s-ar defini .. sarmaua !!! Bahice gi alte epigrame Pe cand era elev in clasa a V-a de liceu, li sa dat la tezd de catre profesorul de limba romana, Fantanaru, sa scrie despre epigrama. $i cum Fantanaru savurase, de multe ori in viata sa, vinul de Cotnari, Pastorel a scris numai atat in teza: Daca apa din fantana S-ar preface-n vin Cotnar As lasa limba romana Si m-as face fantanar. Cand le-a adus tezele, Fantanaru, ajungand la teza lui Pastorel, nu in sens peiorativ, ci admirativ, i-a spus: "Magarule, unu la purtare si zece pentru epigrama". Tot in perioada liceului a scris "Geometrie bahica": Hranit mai mult cu lapte si iaurt, Un grec vazu cu mintea-i inteleapta Ca intre doua puncte, cel mai scurt Din drumuri, cu putinta, e o dreapta. Dar axiomul devenit banal Si insusit de vremile-aceste A fost atunci precum va fi si este Valabil doar pe-un plan orizontal. Si daca vrei sa tragi invatatura, Un plan orizontal, cand te gandesti, Constati cé nu exista in natura Ci exclusiv in mintile grecesti. lar cand in loc de lapte, bei "Madera ", Aceast8 socoteala te conturba Caci tu nu uiti ca ai baut pe-o sfera Pe care dreapta lui devine curba. Si-n cap cu dreapta grecului defunct Pana ce vreun “nalt areopag va fi pus definitiv la punet Pornesti spre domiciliu in zigzag.Spovedanie Cantat-am vinul si-| baui pre el, Si-asa, precum din flori slavitul soare, Cules-am toatd roua din pahare, Voios ca cel din urma menestrel. Am pastorit in viata vinuri rare (De-aceea imi si zice Pastorel) Si de la Grasa pin’ la Ottonel, Le-am pretuit, pe rind, pe fiecare. Constatare Sfrijitaé ca o Sfanta Vineri, Mi-a spus 0 baba: “La romani, Babeasca place mult la tineri, Pe cand feteasca, la... batrani!“ Primejdii Un om grabit, la lasi, prinzandu-! ploaia, A zabovit in cragma sapte ani, Cand cu “feteasca” neagrd de CArjoaia, C&nd cu “babeasca” de la Uricani! De te vezi cu vreo vadana Cu cearcane vinete, D&-i s& bea intai crécana .. Si pe urma, tine-te! wae Tu uiti cand torni asa-n nestire Cotnar burtosului spritar, Ca numai omului subtire fi place Grasa... de Cotnar! oem Nu contrazice voia sortii Si nu sfida stihiile! Asa fu scris: cei morti cu mortii. lara cei vii cu ... viile! whe Fa-ma, Doamne, morcov, ceapa, Fa-ma, Doamne, tot ce vrei: Praz, dovleac, spanac, ardei Dar pazeste-ma de apa!Domnului Cezar P(etrescu) Beau la apa ne-ncetat Si ma plimb cu ea asa ... Bine ca nu-s om de stat Ca ma fotografia! P.S. Apa trece, setea ba! intrucat multe din atributele epigramei sunt recunoscute si pentru natiunea romana (inteligenta, inclinatie spre ironie, umor gi poezie, combativitate), devine explicabil succesul epigramei la romani. Pdstorel (Al. O. Teodoreanu) atrage insa atentia asupra caracterului facil (superficial) al multor epigrame avertizand “confratii epigramisti”: Le amintesc un mic refren De care-i rog sa tina seama: De-i epigrama un catren, Nu tot catrenu-i epigrama! Domnului Raoul A. Ce-ar fi, 0, Doamne, daca bundoara Ai vrea de noi sa te milostivesti? Facand sa curga apa calda-n tara Si-aicea numai vin de Nicoresti? Cramposia Cercand sticlute vechi si azi si ieri. Am dat de cramposie-ntr-o sticluta! Ce-i cramposia? E 0 tarancuta Dar care place foarte la boieri! Nada E o mare desfatare Sa bei vin in crasma sa! Cand si crasmarita are Cum s-ar zice ... “vinu-ncoa!” Pacoste Tu, care te pricepi la sucul vitii, Te-ncrunti cand intri-n crasma lui Tugui, Te-mbata ochii dulci ai crasmaritei, Dar te trezeste acru vinul lui! Reverii Voi moralisti ilustri, gandindu-v-ati vreunul Ca opere eterne, antume si postume, N-ar fi luat fiinta de n-ar fi fost pe lume:Femeia, treponema', alcoolul si tutunul?! Tranzactii Crasmaritei indignate Le-a spus Victor!: “De nu vrai Nicidecum sa mi te dai ... Da-mi macar ...o jumatate!” Lui Victor Iamandi lamandi bause bine Si se rastea la damigeana: “Degeaba ma sfidezi, cucoana, Ca tot mai mult incape-n mine!” La lasi Vad c-aicea, la Simplon Se bea vinul cu sifon! Numai Vraca’ cu Silon! Domnului Oswald T(eodoreanu) Apa asta e sarata Si de-o bei pe indelete, E periculoasa, tata: Face sete! La Bolta Rece, George Toparceanu vede 0 cucoana ca-si aprinde o tigara cu o bricheta mica si improvizeaza Ce bricheté minuscula! Spune, doamné, nu se stricd De-oi aprinde-o rima-n “ula” Cu bricheta ceea mica? Replica lui Pastorel Epigrama nu e scula Care-ti poate sterge crima, Dupa ce ca scrii cu sula Vrei sa regulezi cu rima? De Anul now Maestre draga, te salut! Si iti doresc ca vechi expert, Ani buni sa ai macar un sfert 1! TREPONEMA, specie de spirochet care reprezint& agentul patogen al sifilisului (Treponema pallidum) * Victor Iamandi, om politic liberal dintre cele dou’ razboaie mondiale. 2 Actorul George Vraca. uDin cate sticle am baut! Domnilor carciumari din tara mea M-a ajuns amarul, Apa si veninul! Sd va fie anul Cum v-o fi si vinul ! Autograf pe o carte les, studentul cari Mi-a cerut autograf! Eu fi dau un paharel ... Salutare! Pastorel. are nu-ti mai amintesti, Vorba din batrani lasata? Din betie te trezesti, Din prostie, niciodata. Dragalase paharele Dinainte-mi sa se puna Sa se toarne vin in ele, Pofta buna ! Sa golim toti in tacere Jar cuiva vin de nu-i place Bea-atunci mai bine bere, Bea in pace ! Cine-i ametit prea tare Pe sub mese s& se culce Si in zgomot de pahare, Doarmé dulce ! Sa nu fie vorba lunga Doara stim ce scurta-i viata Sa bem pana sa ne-ajunga, Dimineata. whe Chiar cand apa beau cat zece, Si ma pis ca un pagan, Totusi vad ca apa trece. ... $i a pietrele raman! 12Domnul Dac-oi mai sta pe-aici putin Si de-o fi soarta sA ma sape. Sa crezi ca uit ce-i aia vin, Da-n schimb, ma fac expert jn ape! wee Esti nedrept si necuviincios, Cand nu socoti ca-i sincera deplin Femeia care minte mai putin Dect barbatul cel mai mincinos! P&méntul s-ar fi dus, hainul De-a berbeleacul, vorba ceea, De n-ar fi fost pe lume vinul, Tutunul, dracul si femeia! Mitologie Si Afrodita, cea in solduri lata, Si Joe, cu alaiul lui ceresc, Nu s-au ivit din bolta instelata. Ci dintr-o amford cu vin grecesc! Ce e femei: Va fac si eu o marturie. (De-aude mama, ma despica): Femeia-i ca 0 jucarie. De umbli mult la ea... se stricd! Unei brunete Esti neagra ca cafeaua, Dulce ca cacaua Si curva ca caéteaua! Reclama imi spunea un betivan Rezemat contra perete: “Fetele din Popa Nan E frumoase, dar nu-i fete!” Unui curtezan gelos Ca un seigneur din Evul Mediu Ce incuia, plecnd, centura. Sotiei i-aplica cenzura, 13,Vecinei - starea de asediu! Cincinatina Ji-aduci aminte, primavara? Era tarziu si-mi era vara! Acuma-i timpurie toamna Nu e tarziu, dar mi-este doamna! Unei femei bolnave de varici: Clientei doctorul i-a spus Sa steie c-un picior in sus. lar dansa - adevar zic voua! Asa le tine pe-amandoua! Lui Victor Eftimiu Eftimiu trubadur Sperie Pamasul! Cum zareste cate-un cur Ise scoala, ... nasul! La restaurantul ,,La Dobricd” | se da (cum se zvoneste) Paméant celui ce-| munceste! De ce oare nu s-ar da Via celui ... care-o bea?! Catren omagial catre Caragiale: Cu greu imi vine sa astern, Un adevar ce nu-I suport, Ca tocmai tu sa fii cel mort Si Catavencu cel etern... Adicu champagne, liqueur, cafe. Les medicins m'ont mis a l'eau! La foi ne m’as jamais manque, Helas! Le foie me fait defaut! (Apa-n loc de vin, cafele. Medicii mi-au ordonat! Eu de ordin n-am dus lipsa. N-am avut destul ficat! Trad. G. Zarafu) A monsieur Georges S. 14Buvant cette boisson infame, Je me rapelle mon seul refrain: Mon foie, je 'ai donne aux vins, Mon coeur je I'ai donne aux dames! (Band din vinul acru-al cramei. Nu pot da de cap dilemei: Tnima am dat-o damei. Iar ficatul - damigenei! Trad. G. Zarafu) Cateva sageti lansate impotriva marelui si barbosului nostru istoric: Fugarise vanatorul, La Valeni, un pui de urs, Dar i-a fost ucis, la curs, De domn’ Iorga, oratorul. P.S.: Nu cu glonte, c-un discurs. Adevar istoric Cand Printul a plecat din tard Luand a pribegiei cale, Fugea - mi-a spus un sef de gara - De tragediile matale. Pia desideria (Dorinte eviavioase) la afirmatia lui lorga ca isi scrie piesele in tren) Mi-a spus un spectator de seama Ca publicul intreg regreta, Afland ca-n tren ai scris o drama, Ca n-ai pornit pe bicicleta. Gen nou Eschil, Sofocle sunt copii Ce-avura faime limitrofe Ca autori de tragedii. Dar Iorga scrie catastrofe. _ Rectificare (un ziarist idiot |-a comparat pe d. Iorga cu un stejar) In padure la racoare Ma gandeam pe cand s-adorm: “lorga-i brad, cdci pe picioare Are par cuneiform”. Strofe cu pelin de mai (...contra Iorga Neculai) De la Tisa pin-la Nistru 15Ce roman n-a fost ministru? Iorga! Si-nca din copilarie Cine-a vrut mereu sa fie? Iorga! Guvernul Iorga Cazul nu-i asa sinistru. Caci pdrosul demiurg, Doar pe scena-i prim-ministru. Ca-n Consiliu-i dramaturg! Dilema L-a pus destinul lui stupid intr-o dilema de infern: Ori partid fara guvern. Ori guvern fara partid! Razbunare Cand partidele infame in politica-I doboara, Imediat se simte-n tara O inflatie de drame! Mizerii (inainte de a fi ministru la Berlin, dl.Tasc& a fost unul din cei mai fideli partizani ai lui Nicolae Iorga) Fiindca nu are orgoliu Si politica-i o gasca. Domnul lorga are Tasca. ins& n-are portofoliu! Corectiv Fiindca i-a venit orgoliu Si-a intrat si el in gasca, orga are portofoliu. ins& nu mai are Tasca! Ghinion lorga nu-si mai afla locul Vreti sa stiti de ce-i asa ? S-a jucat prea mult cu focul Si s-a fript cu ... Tzigara*! 3 Tzigara-Samurcas.Festi Ati (Cu prilejul implinirii a 60 de ani, marele nostru istoric a fost sarbatorit prin sute de banchete) Voturile pot sa-I lase Fara ca un pic sa-i pese. Cand nu este om de mase. Torga este om de mese! Cu toate acestea, epigramistul nu e un rdutdcios $i un acru, chiar atunci cand “rade" de eruditia uluitoare a lui Nicolae Iorga, precumiurmatorul nevinovat catren (citat $i de Constantin Iura§cu-Tataia, catren care trebuie sd-1 fi magulit pe istoric): Fie neamt, chinez, hindus Onmul din maimutd vine, Numai lorga, $tim prea bine CA se trage din Larousse. Lui Emanuel Bucuta‘* Trebuie sa fiu tampit sau bleg, Sa cred ca esti un cur intreg; De stau sa judec olecuta, Nu esti nici buca: esti bucuta! Epitaf (Mitropolitului Miron Cristea, prim ministru n timpul dictaturii regelui Carol al II-lea) Aici zace-n groapa asta Fostu-amant al doamnei Nasta, A bisericii ocaré Si-a bugetului povara! POLITICE (1944-1964) C@pitane, nu fi trist! Garda merge inainte Prin partidul comunist!> (Atribuita lui Pastorel) wee Din Banat pana la lasi Se resimte lipsa sari Fiindca cei mai multi ocnasi Au ajuns la carma tari! Cate stele sunt pe cer 4 Comunicat& de prof. dr. M.P. 5 Dup& 1945, odat cu venirea comunistilor la putere, multi dintre fostii legionari, condusi de "c8pitanul" Corneliu Zelea Codreanu, s-au inscris in Partidul Comunist. Multi din ei au ajuns in pusc&rii odat cu epurSrile efectuate in anii 50 in cadrul partidului 7Toate pan' la ziua pier. Numai una, ca 0 proasta, Sade pe uzina noastra.. Prin 1946, agrarianul Petru Groza facuse pactul cu comunistii si fusese uns ca prim-ministru in “primul guvern democrat”, eveniment care se sarbatorea pe 6 Martie pe vremea comunistilor. In guvern se gdsea si un téran pe nume Zaroni, fiindcd in conceptia leninista si muncitorii si taranii trebuia sé conduca tara. Pe seama lui Zaroni circulau tot felul de lucruri, referitoare la igiena taranului. La un moment dat, despre Zaroni a aparut urmatoarea epigrama: Caligula Imperator Si-a facut calul senator Petru Groza, mai sinistru Si-a facut boul ministru. Se spune ca Groza, care nu era strain de lumea buna, ar fi dat buzna in acea zi in restaurant la Capsa si ar fi mers ata la Pastorel, asezat la o masa, cu prieteni - Domnule Teodoreanu, cum iti permiti? Nu uita, totusi, ca sunt premierul acestei tari! La care Pastorel, nonsalant, i-ar fi raspuns: - Domnule prim-ministru, gluma aceasta n-am facut-o eu. Dupa alegerile din 1946 se mai putea vedea pe garduri “Votati soarele!”* Nu credeam s-ajung vreodata C-am sa pot sa fiu in stare Ca pisandu-ma pe garduri, S& 0 fac direct in ... soare! “Votati soarele” Cand te vad asa pe garduri Si cu raze imprejur Mai ca-mi vine sa te-asemui Cu 0 gaurd de cur ! Diviziei “Tudor Vladimireseu” decimata la Debretin Din falnic vanator de munte Mi te-a facut Ana pandur! intai ti-a-nfipt o stea in frunte 6 Soarele era sigla comunistilor in alegeri. Datorité faptului c& o mare parte din populatie era analfabetd, siglele de partid erau foarte importante, ele putand fi usor identificate de alegatori 7 Divizia Tudor Viadimirescu a fost creat in URSS din prizonierii romani care au acceptat s8 treacd la ideologia comunist8. Ana Pauker a avut un rol important in acest proces. 18Si-apoi un debretin fn cur! La Pelisor palat transformat de regimul comunist in “casa” de "creatie” Voi, creatori ai artei pure. Ce stati acuma la padure, Sa fiti atenti cand va plimbati Sa nu calcati in ... ce creati! in vremea asta in vremea asta revoluta Ratatii scriu, in loc s& puta! lar scriitorii-adevarati Sunt dati afara de ... rahati! Lui Petru Groza care a calatorit in Extremul Orient De la lasi la Port-Arthur, Petru Groza in carlinga, N-a g&sit atata cur Cat ar fi dorit sa linga! in apararea lui Zaroni* No, ma rog, de ce-i sinistru? Ca eu nu sunt prim-ministru! Eu nu sunt decat ecoul Domnul Groza este boul! _ Lui Zaroni, cam chel, cand si-a cumparat palarie melon il costa o avere palaria Caci dupa rigidul protocol Nu se cddea sé vada Romania Ministru circulind cu curul gol! Portret Are cap patrat si dur. Pe muscali ii pupa-n cur! Si in ... pesta mamii lui A atins apoteoza. Cine credeti ca-i acesta? Sa vi-I spun eu: Petru Groza! in guvernul Groza, cel de concentrare’ 8 Romulus ZSroni, ministru cvasi-analfabet in guvernul Groza de la 6 martie 1945 (guvern impus de Stalin prin Al. VAsinski), personajul preferat al bancurilor vremii (N.ed.). 9 Dup& expresia larg uzitati de propaganda comunist’, guvernul Groza era de “larg’ 19S-au primit trei membri, pentru completare; Ins& ca sa fie cabinet etern, imi bag si eu membrul ... in acest guvern! Si “dramaturgul” Groza scrie, Intocmai ca O'Neill eternul, O piesa care va sa tie: “Din soare s-a-ntrupat guvernul!” Armistitiul ne-a impus Sa dam boii pentru rus! Ca sa completam noi doza, L-am trimis pe Petru Groza! Lui Mihail Sadoveanu Mihail pentru popor A facut Mitrea Cocor, Dar poporului, va jur, fi place mitra cu cur! Se spune ca Sadoveanu era dator lui Pastorel si, cum trecuse ceva timp fara ca Sadoveanu sa rezolve problema, P&storel i-a scris: De-ar fi sé mori (cam ar fi cazul) Sa nu-mi lagi bani, Sa-mi lasi obrazul S-mi fac din el bocanci. sau, in alt varianté Chitanta - Lui Sadoveanu De ti-ai face testamentul, Tu sa nu-mi lagi mii de franci! Nasule, sa-mi lasi obrazul, Ca sa-mi fac din el bocanci! Americanilor Daca si de asta data Se retrag din Orient, Ma fac porumbelul pacii Si ma pis pe Occident! Lui Teohari Georgescu"" Democrat intarziat, concentrare democratic” (N. ed.). 20Ne-ai bagat pe toti la gratii Dar poporul democrat, Te-a bagat in pizda ma-tii! Cand ma duc la sef il g&sesc cu chef! C&nd ma duc la chef ... il gasesc pe sef! Verva nu i-a lipsit nici in ceea ce priveste versurile mai .. “fara perdea”. Veronica Porumbacu (pe numele adevarat Veronica Schwefelberg) a publicat, in 1955, “genialele” versuri in “Gazeta Literara”: “O, Europa, te simt in mine, Te simt adanc in mine!” lata ce epigrama fi dedica poetei: Mult stimata Veronica. Eu credeam c-o ai mai mica! Dar marturisirea-ti clara Din Gazeta Literara, Dovedeste elocvent Ca in chestia matale, De-adancimi fenomenale, Intré-ntregul continent! © Teohari Georgeseu a fost un politician comunist romén, ministru de inteme al Romaniei in anil 1945- 1952. La 18 februarie 1952 a fost arestat pentru ,deviere de dreapta” (acuzatii aduse in principal Anei Pauker si lui Vasile Luca), insi nu a fost condamnat. in schimb nu a mai ocupat de atunci nici o functie de conducere in partid si a devenit directorul unei intreprinderi poligrafice (1953-1972). in 1934, Lucrezzia Karnabatt (1887 - 1960) a tiprit romanul “Sexul de peste drum”. Acest titlu imprudent nu are un corespondent riguros in roman. Lucrezzia Carnabatt nu descrie acolo un amor de contorsionari, cum ne-am aStepta, poate. Romanul ci ¢, in fond, foarte cuminte. Pastorel Teodoreanu i-a sanctionat, totuSi, indrazneala, in felul urmator: “Sexul” doamnei Karnabatt A crescut mult in valoare: El se vinde separat, Izolat si ambalat. F&r& doamna Karnabatt. Tot din aceeasi categorie fac parte si “dezamagirile” sale: Cand eram la mama fata (vorba proasta) imi ziceam si eu, odata, lar acuma Zi situ: Ai fi fost la ma-ta faté 21Dar la mine, jur ca nu! Unui ru trimis in Spania Am trimis la mauri Un ministru nou, Printre-atatia tauri Sa fie si-un bou! ee Vazandu-l cum dospeste-n ingamfare Si cum se umfld-n pene un nimic. Ca si Vasile Conta pot sa zic: “O, tu, nimic, cat ai ajuns de mare“ Lui M. Sadoveanu “Venea o moar pe Siret” Leganandu-se pe-o coasta, Si-n ea un autor siret Macina faina proasta! Trecura anii, se duse si Bucurestiul betiilor lui Pastorel. Si in viata Romaniei isi bagara coada fratii mai mari de la rasarit. Credeti ca epigramistul nostru i-a crutat? Pe drumeagul din catun Venea ieri un rus si-un tun: Tunul - rus Si rusul - tun! Statuii ostasului sovietic Soldat rus, soldat rus. Te-au ridicat atat de sus. C-ai salvat popoarele ?. Sau fiindca-ti put picioarele! Lui I. V. Stalin luda Tito si cu luda Kostov Au vrut sa-1 omoare pe Dimitrov Dar tu, genialule si bunule parinte, Ai fost vigilent si le-ai luat-o-nainte! La fise N-am venit c& am venit. Am venit c& n-am venit! Lui Marcel Breslasu 22Un critic aspru si abras Mi-a spus zimbind cu ironie “De ce sa te numesti Breslas. Daca nu esti de meserie?” Radioului, unde era invitat sa intre prin str. Temisana, adica “prin spate” De un an si jumatate Ma bagati numai “prin spate” Pe cand eu, intreaga viata, V-am bagat numai ... prin fata! Gazetei literare Gazeta-i urmarita-n tara Cu interes de mici si mari. Fiindc& gazeta-i literara, Si literatii, gazetari! La restaurantul Uniunii Scriitorilor Beau baietii harnici, De cu seara-n zori, Unii sunt pahamici, Altii ... turnatori! Pe bulevardul “Ilic Pintilie” fost “Napoleon Bonaparte” Mai credeai tu, m llie, C-ai s-ajungi asa departe? Tu, Iie Pintilie, Sa-I lucrezi pe Bonaparte? Mare-ai fost tu, ma llie, Mare-a fost si Bonaparte! (Nu aici, in alta parte!) Da-n a noastra Romanie, Mare-ai fost tu, Pintilie! Dar de-o fi cumva sa fie Strada alt nume sa poarte, Ea sa fie, ea sa fie Ori Napoleon-Pintilie Ori Tlie Bonaparte! Varianta (Comunicata de lon Caraion) Mai llie Pintilie, Spune cum sé-ti zic eu tie Bonaparte Pintilie 10 Azi “lancu de Hunedoara”Sau Napoleon Tlic? Lui Mihail Sadoveanu, care a spus “Lumina vine de la rasarit” Sadoveanu filo-rus Sta cu curul la apus, Ca s-arate-apusului Care-i fata rusului! Replica Cu fata la rasarit Si cu curul dezvelit, Nu e greu de presupus Ce-o sa-ti intre din apus! Dupa ce Mihai Beniuc a scris “De pe-un deal rasare luna Mare cat 0 mamaliga” Pastorel a replicat: lar acum, eroii nostri La culcare toti se duc; De pe deal incet rasare Mamiliga lui Beniuc! A doua zi (dupa moartea lui Stalin) il plang pe Stalin si va jur C-am sa va spun secretul: Ma tem ca vom pupa jn cur De-acum tot comitetul. Dupa Congresul Xx" La Kremlin s-a dat semnalul Si-am vazut c-asa sta treaba: Ani si ani pe “genialul” L-am pupat in fund degeaba! Dupa plecarea rusilor din Romania - Mai Gheorghita, cum facusi De-i futusi in cur pe rusi? - Asa suntem noi romani Ne-am futut in cur stapanii! Zece membri de partid 11 La congresul al XX-lea al P.C sovietic, prin dezvaluirea pentru prima dat& a crimelor lui Stalin, a fost initiat8 demolarea cultului fostului dictator. 12 Armatele rusesti de ocupatie au fost retrase in 1958, datorit8 unei iscusite lucr8ri diplomatice, atribuite lui Ghe. Gheorghiu-De} 24Zece membri de partid Visau viata noua, Unul a vorbit in vis. .. Si-au raémas doar noua! Noua membri de partid De marxism s-au copt! Unul s-a rascopt din ei. .. Si-au ramas doar opt! Opt membri de partid Au trecut la fapte ... Unul a trecut la Tito! .. Si-au ramas doar sapte! Sapte membri de partid Fac afaceri grase. Unul a intrat la zdup ... Si-au raémas doar sase! Sase membri de partid Au strigat lozinci. Unul a strigat gresit ... Si-au ramas doar cinci! Cinci membri de partid Cand au fost la teatru. Unul n-a aplaudat .. Si-au ramas doar patru! Patru membri de partid Si cam toti ovrei, Unul a plecat in Eretz ... Si-au ramas doar trei! Trei membri de partid Vorbeau de razboi! Unul a vorbit cam mult, ... Si-au raémas doar doi! Doi membri de partid Mandri ca paunul. Unul a innebunit, ... Sica ramas doar unul! Un membru de partid, Cel mai lamurit, 25A plecat cu Onete-ul Si n-a mai venit! Zero membri de partid, Lupta pentru pace. Ca partidul nostru drag Stie el ce face! Testamentul lui Pastorel - 1941 “lubiti prieteni, dupa moartea mea, Sa-mi construiti o lespede frumoasa, Rotunda sau patrata ca o masa Sa zac 0 vesnicie “mort” sub ea!” PASTOREL in amintirile epigramistilor George Toparceanu - 1924 N-are rost sé o mai scald, Nici s8 mint nu-i maniera: Eu prefer muza la cald, Pastorel, la ... frapiera! _ Gastronomica - 1924 in literatura, Cand vorbim de burta, Eu sunt prajitura; Pastorel e ... turta! Fenomen - Valentin Bude - 1927 Toti - barbati, femei si fete Toata lumea e la fel! Toti incep sa se imbete Cand miroase-a ... Pastorel! Lui Pastorel pentru “Cronica gastronomului”, Mircea Pavelescu - 1934 O cronic& de-a ta mirare! Se valorificd-ndoit Deschide pofta de mancare Si stricd pofta de citit! Epitaful lui Pastorel, Lucian Pavelescu - 1940 Aici zace Pastorel, Pentru veci nemangaiat, Fiindca-i prima data mort Mort, fara sa fie beat! 26Lui Pastorel, Sergiu Dan - 1935 Naiv, umblam prin librarii. Pe Bercu Leibovici sé-I iau. Dar un librar mi-a spus pe sleau: “Se vinde doar la berarii!” Domnului Pastorel Teodoreanu, Vasile Domeanu - 1938 Fiind crestin si bun latin, Eu cred in tot ce scrie el! Caci adevarul e in vin. Si vinul sade-n ... Pastorel! Conditie, Dem. Ben. Carac'’ - 1939 CAnd dori-vei vinul rece, lar cand treci sa ti se plece CArciumarii de-orice fel, Plimba-te cu Pastorel! Florin lord&chescu - 1939 “Romanul e nascut poet ?” Ma-ntreabd Pastorel discret. “Ce nerozie, mai baiete! Roméanul e nascut ...burete!" 's Demetriad Benedict Cardc - pilot de r&zboi, provenit din trupele de uscat, care avea si cad eroic, in 1943, in timpul unei operatiuni de bombardament, la sovietici. A fost un poet innscut (vol. "La poarta sufletului meu"), a scris piese de teatru ( Varvara-Mister Religios intre acte), epigramist ( vol. Epigrame) $i compozitor. Pe langa toate acestea Dem Ben Carac a fost campion national la cSlarie obstacole-1936, cu cei doi cai ai si Saghia a-7-a $i Ali 11 Ton I. Mioc - 1939 Pe Dunare de-ar curge vin, Pe Pastorel intreaga tara L-ar rasplati cu lungi ovatii, C-atunci Danubiul, primavara, N-ar mai produce inundatii! Epitaf, Pompiliu Barbu - 1939 Pastorel aicea zace! Nu-i nici beat si nici nu-i treaz, C& nu-i treaz nu-i un necaz, Dimpotriva, tare-i place! Ion Calboreanu (Dun&rea se varsa in mare prin trei guri) Pe Dunare de-ar curge vin! O, ar fi fenomenal! Mai mult ca-n literatura, 27Pastorel, pe Litoral, Ar umbla din gura-n gura! Lui Pastorel, Ion Calboreanu - 1950 A baut cum i-e legenda Si-a platit precum se stie! Carciumarii au s&-i facé Monument din .... datorie! Epitaful lui Pastorel, N. Georgescu Cocos - 1941 Mormantul trist de sub terasa, Turnat in marmora si ghips, Ascunde un boem de rasa Si-o sete de ... apocalips! La citirea versurilor lui Cocos, Pastorel a replicat Atta |-a cuprins amarul C-a zis, uitandu-se urdt: “Acuma s-a umplut paharul!” (Si-| dete repede pe gat!) Epitaf lui Pastorel, Alexandru Predescu “M-a nenorocit groparul Cu nemernica lui sapa! A sapat adanc, magarul Pana cand a dat de apa!“ Lui Pastorel Teodoreanu, Sandu Rusu As vrea sa fiu eu cunoscut De marii critici literari, Precum matale esti stiut Si-apreciat de carciumari ! Epitaf, Aurel Sterescu Orei - 1939 Aci-si dete Pastorel Un obstesc si demn sfarsit. Nu aprindeti vreun chibrit, CA ia foc spirtul din el! Gabriel Teodorescu Pe Dunare de-ar curge vin, Atunci siretul Pastorel Ar face-un sant, fara sa stim Si-ar trage Dunarea la el! Lui Pastorel Teodoreanu ofiter de artilerie, Octav Dessila - 281940 Cand faceai parte din rezerva, Aveai si duh, aveai si verva, Dar de cand te-au mobilizat, Paradoxal, pari dezarmat! Epitaf, Aurelian Paunescu - 1940 Aici zace Pastorel, Suflet bun si spirit fin, Cand mai treceti pe la el, Nu-I treziti, cd cere vin! PAstorel la doctor, Joseph de Saxa - 1940 “Contra betiei, daca vrei, Am prafuri, dar in ce le ici?” Si-atuncea, Pastorel, senin: “Profesore, le iau in vin!” Lui Pastorel, Mihail Codreanu - 1941 Cand a pomit lugubrul zvon C4 murit-ai la Carlton, Mi-am zis atunci: “Cu-adevdrat O fi el mort, da’-i mort de beat!” Pastorel Teodoreanu e ofiter de artilerie, George Lesnea - 1941 Teri, majurul Ieremia L-a-ntrebat de dimineata - Ce sa fac cu bateria? - Pune-o repede la gheata! Pastorel artilerist, ajuns la Roman, Virgiliu Slavescu - 1941 Concentrarea cum saé-nceapa? Nu ma dumiresc deloc ! M-ati chemat la guri de foc, Si-am ajuns la guri de apa! Dorinta, I. St. Bogza - 1942 Cate oi pe Bardgan De-ar fi buti cu Ottonel, Face-m-as si eu cioban, Ori mai bine ... Pastorel! Epitaf lui Pastorel, Alexandru Corvin - 1942 Sub lespede isi doarme somnul Fara sfarsit si fara vise, 29Poetul adormit in Domnul, Tocmai atunci cand se trezise! Mihu Dragomir - 1942 Teodoreanu (zis Al. O.) Semneaza-n cronici Pastorel! Defect: prefera vin Bordeaux. Virtuti: e frate cu lonel! Pastorel, 1942 A renascut voroava noastra veche $i hronicul |-aduse la izvod, Reeditand in cronici pe Ureche Si-n fapta pe Dabija Voievod! La moartea lui Pastorel, Ion Pena - 1942 A plecat si Pastorel Azi pe caile pierzarii. Plang teribil dupa el Toate cepurile tarii! Pa si pa, Ion Manu - 1943 Daca zaresti paharul plin, Zici: “Uite colo pa Storin!” Dar cand e gol un paharel, Zici: “Uite colo Pastorel!” Pastorel, Petre Bellu - 1956 Dupa nume, Pastorel, Zici cé e nimic de el! Dar dupa cdutaturd, Drept sa spun, e o figura! Lui Pastorel, N. Crevedia - 1956 C&nd nu e in bune stari, Calca pe doud carari! lar cand zdravan se socoate, Merge stramb pe doua roate! Lui Al. O. Teodoreanu - 1956 Cand e treaz si vreau sa-l irit, Pastorel are mult spirit! Pastorel insé la birt, N-are spirit, are spirt! G. Bicganu - 1957 30Cotnar, Feteasc&, Panciu, Ottonel E cronica muiata-n vin de un poet, Destul sé 0 semneze Pastorel Si proza din “Tribuna”-i un buchet! Mircea Ionescu Quintus - 1971 Sa-nchindm paharul Pentru Pastorel! N-a fost nici Cotnarul Mai spumos ca el! Echinoctiu de toamna, 1973 Pe sub deal, pe langa crame, Cu duhniri de tulburel, Turme trec de epigrame Si un singur Pastorel! Pastorel oenolog, Pavel Bellu - 1981 Pentru noi ¢ foarte clar: Vinu-i limpede-n pahar. Numai - spune Pastorel; Spiritul mi-e .... tulburel! Infatuare, Gheorghe Suciu - 1994 Sustin ca sunt ca Pastorel Epigramist cu mult mai breaz. in comparatie cu el Mi-s si cate-o data treaz! Spiritul lui PASTOREL mereu printre noi Anonim - 1980 N-are cur $i n-are coaie Ceausescu Nicolae Cat sa linga intr-un an P&unescu Adrian! Anonim - 1985 Cine-i mare, da din mana si-are 4 la romana? Cine-i la academie si-are 4 la chimie? Cine-n tara este tare si-are 4 la purtare? Toate trei de le ghicesti, 20 de ani primesti. Variant - Anonim 2008 31Cine-i mare, da din mana si-are 4 la romana? Cui nu i-a placut la scoala si-are 4 la morala? Cine-n tara este tare si-are 4 la purtare? Cine, BA, SE SCUipa des cu premierul ales? Toate patru de ghicesti, 20 de ani primesti. Anonim - 1998 Cateodata in Covasna Unguroaicele-o iau rasna Cand sustin: “Kedves-ul meu Noi suntem UDeMeReu!” Autoritatilor din Basarabia, care au anulat imnul ,Desteapta-te romane”, Gh. Grama (Ungheni) Suparati pe imnul care Tot chema la desteptare, Cei poftiti sa ne destepte Au decis s& mai astepte. PSM la al doua-lea congres, loan Fenesan - Inarmati is pana-n dinti Cu cinci vicepresedinti, ins& dintele de minte E Verdet ... ca presedinte! Lui Mircea Ionescu Quintus, Vasile Matei Zv&rle-ti quinta sparta-n strada. Nu juca cu Radu, bre! C-are full de KaGheBe. Cu doi securisti in coada! Fostului premier Petre Roman, George Petrone Ca premier, acest barbat, Distins, pedant si “om de bine” A fost un mare diplomat: Mintea in sase limbi straine! Revolta, Ioan Pop lar sunt suparat pe soarta Si istoria-mi detest: Muntii nostri aur poarta, Cand spre est si cand spre vest!. Metamorfoza guvernului molday, Efim Tarlapan Cu numele franco-latin 32S-a dus guvernul la Kremlin La Moscova s-a dus guvern La Chisinau sosi gubern! incd o dat despre Unire - Doamne, -ntreaba democratii Cand ne vom uni cu fratii? Si-a réspuns Domnu' - Cerescu' “Pe la Sfantu' ... Iliescu! George Zarafu Pe soldatu-acela rus Ridicat atat de sus, L-am mutat si-a doua oara insa ... nu l-am scos din tara! 33