Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n timpul urmtoarei dinastii, Han (206-220 .Hr.), zidul a fost din nou prelungit spre est i spre vest
pn la o lungime de 21.196,18 kilometri lungime. Suferind stricciuni mari de-a lungul unui mileniu,
Marele Zid Chinezesc a fost refcut pe circa 6.400 kilometri n timpul dinastiei Ming (1368-1644),
dinastie ce a fixat i capitala statului la Beijing (forma n care s-a pstrat pn astzi).
erpuind pe crestele munilor i ale dealurilor, dar i prin vile adnci, zidul, prevzut din loc
n loc cu forturi cu aspect paralelipipedic i turnuri nalte de aprare, are o nl ime de 12 metri i o
lime de 6,5 metri. Pavat cu piatr, era folosit ca osea strategic dar i ca drum comercial.
Lsat n paragin ncepnd cu secolul al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub
protecie guvernamental din 1952, fiind declarat monument istoric al Chinei. Cu toate astea, numai
o mic poriune din zid a fost reabilitat i accesibil turitilor.
n anul 1754, anticarul britanic William Stukeley a menionat ntr-o scrisoare faptul c Zidul
lui Hadrian e ntrecut doar de Marele Zid Chinezesc, putnd fi vzut de pe lun. [3] n1895, Henry
Norman, jurnalist englez, a citat acelai lucru ntr-un articol de ziar.[3] Dup anii 50' mitul a nceput s
se rspndeasc, dei el a fost demontat de toate misiunile spaiale ce au ajuns pe Lun, echipajele
spunnd c Marele Zid nu este vizibil nici mcar de pe orbit.