Sunteți pe pagina 1din 15

v

e
n
i
t
u
r
i
l
e
r
e

UNIVERSITATEA EUROPEAN "DRGAN" DIN LUGOJ


FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT
PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENT FINANCIAR

REFERAT LA DISCIPLINA:
SISTEME FISCALE COMPARATE

TEMA REFERATULUI:
STUDIU COMPARATIV PRIVIND
EVOLUIA IMPOZITULUI PE PROFIT N
ROMNIA I ITALIA N PERIOADA DE
CRIZ
Titular disciplin:
Conf. univ. dr. SORIN BLAJ
Masterand:
Cojocariu Camelia
ANUL II

LUGOJ

CUPRINS
1. Definireaimpozituluipeprofit...........2
1.1Persoanele impozabile.................2
1.2 Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil.....3
1.3 Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat...............3
1.4 Urmtoarele cheltuieli nu sunt deductibile...................5
2. Cadrul general al sistemului fiscal din Italia8
3. Aspecteintroductivecuprivirelaimpozitulpeprofit11
4. Istoriculimpozituluipeprofit..11
5. Metodologiadecalculaimpozituluipeprofit..................12
6. Concluzii................................13
7. Bibliografie................................................15

Impozitul pe profit
1.Definirea impozitului pe profit
Impozitul pe profit este acea obligatie catre bugetul statului a persoanelor juridice caredesfasoara
activitati in scopul obtinerii de profit.Acest impozit este cunoscut in Franta sub forma
impozitului pe societate avand inveder e ca soci etat ile comerc ial e s unt infi inta te
in s copul obtiner ii de profit.Totus i s fera impozi tului pe profit es te mul t mai
larga deoarec e toa te pers oane le j uridice indifer ent de modul de organizare ce
desfasoara activitati in scopul obtinerii profitului trebuie sa plateasca acest impozit.
1.1 Persoanele impozabile
Sunt persoanele care desfasoara activitati in scopul obtinerii de profit atat in tara de domiciliu cat
si din strainatate. Dintre aceste persoane putem aminti:-pers oane le j uridice romane
(inreg is trat e in Ro man ia la Regis tru l Co mertu lui) pentru profitul obtinut in
Romania si din strainatate;-pers oane le j uridice s traine pentru profitu l obtinu t in
R o man ia prin inter mediul unui sediu permanent ( sucursala, santier, magazin, sectie de
productie);-pers oanele juridi ce s train e s i pers oanel e fiz ice nereziden te pentru
profitu l obtinu t in Romania dintr-o asociere in participatie cu o persoana juridica romana;persoane fizice rezidente a statului roman pentru profitul obtinut in
R o m a n i a s i d i n strainatate printr-o asociere cu o persoana juridica romana;- p e r s o a n e l e
juridice straine pentru profiturile obtinute ca urmare a
d e t i n e r i i proprietatilor in Romania sau cesionarii titlurilor de participare detinute la
persoanle juridice romane.
Profitul este o forma de venit obtinut prin intermediul unei activitati economice,caurmare
a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat sa poata fi calificat profit,estenecesar ca
activitatea economica sa fie desfasurata cu scopul obtinerii de beneficiu.Aceastasubliniere este
foarte importanta, intrucat, in practica, exista situatia incare o entitatedesfasoara o activitate
producatoare de venit ce nu este calificata drept profit, pentru canu exista intentia obtinerii unui
beneficiu, ci veniturile sunt destinate sustinerii unei alte activitatii proprie entitatii respective.
Este cazul persoanelor juridicefara scop lucrativ.Impozitul pe profit este un impozit direct care se
aplica beneficiului obtinutdindesfasurarea unei activitati economice. El reprezinta una din
principalele surse de venituriale bugetului de stat.Conform articolului 19 in codul fiscal:
Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre eniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile.La stabilirea profitului impozabil au
in calcul alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare"
Astfel, formula de calcul va fi:
Profit impozabil=Profit contabil-Deduceri+Reintegrari

unde:
Profit contabil=Total venituri-Total cheltuieli
Deduceri=Venituri neimpozabile,rezerva legala deductibila
Reintegrari=Cheltuieli nedeductibile
Din aceasta formula se deduce faptul ca este extrem de important sa cunoastem care sunt
catetegoriile de venituri neimpozabile,respectiv cheltuieli nedeductibile. Codul fiscal vine
insprijinul nostru prin cateva articole:
1.2 Articolul 20 Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a)

dividendele primite de la o persoan juridic romn;

b) diferenele favorabile de valoare a titlurilor de participare, nregistrate ca urmare a


ncorporrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la
care se dein titluri de participare, precum i diferenele favorabile de valoare
rezultate din evaluareatitlurilor de participare i a obligaiunilor emise pe termen lung,
efectuat potrivit reglementrilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu
gratuit, a cesionrii, a retragerii,a lichidrii investiiilor financiare, precum i la data
retragerii capitalului social la persoana juridic la care se dein titlurile de participare;
c)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile
dinreducere a s au anular ea proviz ioane lor pentru care nu s -a acord at deduc ere,
veni turil e din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum i veniturile din
restituirea sau anularea unor dobnzi i/sau penaliti de ntrziere pentru care nu s-a acordat
deducere;
d)veniturile neimpozabile, prevzute expres n acorduri i memorandumuri aprobate prin acte
normative.
e) n p e r i o a d a 1 i a n u a r i e 2 0 0 9 - 3 1 d e c e m b r i e 2 0 0 9
i n c l u s i v , v e n i t u r i l e d i n tranzacionarea titlurilor de participare pe piaa autorizat i
supravegheat de Comisia Naional a V a l o r i l o r M o b i l i a r e . n a c e e a i
perioad, cheltuielile reprezentnd valoarea de nregistrare
aacestor titluri de participare,precum i cheltuielile nregistrate
cu ocazia desfurrii,operaiunilor de tranzacionare reprezint
c h e l t u i e l i n e d e d u c t i b i l e l a c a l c u l u l p r o f i t u l u i impozabil.

1 . 3 Articolul 21, alineatul 3: Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat:

a ) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultatedintre


totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, alteledect
cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;
b)suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasrin
Romnia i n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice;
c)cheltu iel ile soc iale, n li mit a unei cote de pn la 2%, apli cat as upra
valor ii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu
modificrilei completrile ulterioare. Intr sub incidena acestei limite, cu prioritate,
ajutoarele pentrunatere, ajutoarele pentru nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau
incurabile i protezele,precum i cheltuielile pentru funcionarea corespunztoare a unor
activiti ori uniti aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree, servicii de
sntate acordate n cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pn la internarea
ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti,
pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum i alte cheltuieli efectuate n baza contractului
colectiv de munc. n cadrulacestei limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd: tichete de
cre acordate de angajator nconformitate cu legislaia n vigoare, cadouri n bani sau n
natur oferite copiilor minori isalariailor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor,
costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i
pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n
gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor,
ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament;
d)perisabilitile, n limitele stabilite de organele de specialitate ale administraiei
centrale, mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanelor Publice;
e)cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori, potrivit legii;
f) *** Abrogat
g)cheltuielile cu provizioane i rezerve, n limita prevzut la art. 22;
h)cheltuielile cu dobnda i diferenele de curs valutar, n limita prevzut la art. 23;
i)amortizarea, n limita prevzut la art. 24;
j)cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, n limita
unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant;
k)cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, n limita unei sume
reprezentnd echivalentul n lei a 250 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant;
l) cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea locuinelor de serviciu
situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea are sedii secundare,
deductibile n limita corespunztoare suprafeelor construite prevzute de Legea locuinei nr.
114/1996, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, care se majoreaz din punct de
vedere fiscal cu 10%;

m) cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente unui sediu aflat n


locuina proprietate personal a unei persoane fizice, folosit i n scop personal, deductibile n
limita corespunztoare suprafeelor puse la dispoziia societii n baza contractelor ncheiate
ntre pri, n acest scop;
n) cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii, exclusiv cele privind combustibilul,
aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcii de conducere i de administrare ale
persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane
cu astfel de atribuii.
1.4Articolul 21, alineatul 4 Urmtoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentnd diferene din anii precedeni sau din anul curent, precum i impozitele pe profit sau
pe venit pltite n strintate. Sunt nedeductibile i cheltuielile cu impozitele nereinute la surs
n numele persoanelor fizice i juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romnia;
b) dobnzile/majorrile de ntrziere, amenzile, confiscrile i penalitile de ntrziere
datorate ctre autoritile romne/strine, potrivit prevederilor legale;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate
lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contracte de
asigurare, precum i taxa pe valoarea adugat aferent, dac aceasta este datorat potrivit
prevederilor titlului VI. Nu intr sub incidena acestor prevederi stocurile i mijloacele fixe
amortizabile, distruse ca urmare a unor calamiti naturale sau a altor cauze de for major, n
condiiile stabilite prin norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor acordate salariailor sub
forma unor avantaje n natur, dac valoarea acestora nu a fost impozitat prin reinere la surs;
e) cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect cele generate de
pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia pentru
aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ,
potrivit legii, prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau intrrii n gestiune, dup caz,
potrivit normelor;
g) cheltuielile nregistrate de societile agricole, constituite n baza legii, pentru dreptul
de folosin al terenului agricol adus de membrii asociai, peste cota de distribuie din producia
realizat din folosina acestuia, prevzut n contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferenele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare
la persoanele juridice la care se dein participaii, precum i de diferenele nefavorabile de
valoare aferente obligaiunilor emise pe termen lung, cu excepia celor determinate de vnzareacesionarea acestora. Excepia nu se aplic pentru cheltuielile reprezentnd valoarea de
nregistrare a titlurilor de participare tranzacionate pe piaa autorizat i supravegheat de
Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, n perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009
inclusiv;
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepia celor prevzute la art. 20 lit.
c)
j) cheltuielile cu contribuiile pltite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate
prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare pltite de angajator, n numele angajatului, care nu
sunt incluse n veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale i/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu

excepia prevederilor titlului III;


m) cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de
servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul
activitilor desfurate i pentru care nu sunt ncheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum i
cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepia celor care privesc bunurile
reprezentnd garanie bancar pentru creditele utilizate n desfurarea activitii pentru care este
autorizat contribuabilul sau utilizate n cadrul unor contracte de nchiriere sau de leasing, potrivit
clauzelor contractuale;
o) pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu,
nencasate, pentru partea neacoperit de provizion, potrivit art. 22, precum i pierderile
nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu, nencasate, n alte situaii
dect cele prevzute la art. 21 alin. (2) lit. n). n aceast situaie, contribuabilii care scot din
eviden clienii nencasai sunt obligai s comunice n scris acestora scoaterea din eviden a
creanelor respective, n vederea recalculrii profitului impozabil la persoana debitoare, dup
caz;
p) cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii
bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei
care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n
limita minim precizat mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept
public, n scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de
documente specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor
de specialiti, a burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale;
r) cheltuielile nregistrate n evidena contabil, care au la baz un document emis de un
contribuabil inactiv al crui certificat de nregistrare fiscal a fost suspendat n baza ordinului
preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.
s) cheltuielile cu taxele i cotizaiile ctre organizaiile neguvernamentale sau asociaiile
profesionale care au legtur cu activitatea desfurat de contribuabili i care depesc
echivalentul n lei a 4.000 euro anual, altele dect cele prevzute la alin. (2) lit. g) i m).
) cheltuielile reprezentnd valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, n cazul n care, ca
urmare a efecturii unei reevaluri, se nregistreaz o descretere a valorii acestora.
t)n perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2011 inclusiv, cheltuielile privind
combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului
rutier de persoane, cu o greutate maxim autorizat care s nu depeasc 3.500 kg i care s nu
aib mai mult de 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului, aflate n proprietatea sau
n folosina contribuabilului, cu excepia situaiei n care vehiculele se nscriu n oricare dintre
urmtoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenie, reparaii, paz i protecie, curierat,
transport de personal la i de la locul de desfurare a activitii, precum i vehiculele special
adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de ageni de vnzri i de
ageni de recrutare a forei de munc;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru activitatea
de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru nchirierea ctre alte persoane, inclusiv pentru desfurarea

activitii de instruire n cadrul colilor de oferi.


Incepand cu 1 ianuarie 2012, cheltuielile privind combustibilul vor fi deductibile in
proportie de 50% pentru toate activitatile economice si vehiculele rutiere motorizate, ramand
integral deductibile pentru vehiculele mentionate ca exceptii la litera t al articolului mai sus
citat.
Exemplul 1
Dispuneti de urmatoarele date la nchiderea exercitiului N: impozit pe profit
calculat si inregistrat la 30.12.N 800lei, din care platit 500lei; veniturile aferente exercitiului
N 18.000 lei,din care dividende incasate 2.000lei; cheltuieli aferente exercitiului
N 5.000lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400lei si amenzi platite
autoritatilor romne 1.100lei. Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe
exercitiul N?

Exemplul 2
Se cunosc urmatoarele date: venituri totale 50.000 lei, din care din dividende 2.000 lei
cheltuieli totale 40.000 lei, din care cheltuieli de protocol 3.000 lei. Sa se determine impozitul pe
profit.

Exemplul 3
Se cunosc urmatoarele date:
Venituri totale - 60.000 lei
Cheltuieli totale - 20.000 lei
Venituri din dividende de la persoane juridice romne - 2.000 lei
Amenzi si penalitati datorate institutiilor statului - 3.000 lei
Capital social - 10.000 lei
Rezerva legala din anii precedeni - 50 lei
Sa se determine impozitul pe profit datorat.

5% * (60.000 - 20.000 - 2.000) = 1.900 lei


20% * Capital social = 20% * 10.000 = 2.000 lei
Rezerva legal deductibil = 1.900 lei
Rezerva legala totala 1.900 + 50 = 1.950 lei
Rezerva legala de constituit in anii urmatori = 2.000 1.950 = 50 lei
Rezultat fiscal = (60.000 - 20.000) - (2.000+1.900) + 3.000 = 39.100 lei
Impozit pe profit = 16% * 39.100 = 6.256 lei

Exemplul 4
Societatea inregistreaza urmatoarele cheltuieli sociale
- ajutor pentru inmormantare 6.000 lei
- cadourile salariatilor si copiilor minori ai acestora 5.000 lei
bilete de tratament si odihna acordate salariatilor 8.000 lei
Se cere determinarea cheltuielilor sociale nedeductibile, in conditiile unui fond de salarii
de 300.000 lei.
Cheltuieli sociale = 6.000+5.000+8.000= 19.000 lei
Cheltuieli sociale deductibile = 300.000*2% = 6.000 lei
Cheltuieli sociale nedeductibile = 19.000 - 6.000 = 13.000 lei
Exemplul 5
O societate prezinta urmatoarele date contabile la data de 31.12.anul curent. Verificati
corectitudinea calculului impozitului pe profit, efectuati corectiile necesare in cazul in care exista
erori si determinati impozitul de plata la 31.12.anul curent.

2.CadrulgeneralalsistemuluifiscaldinItalia
Politica economic a Italiei de dup anii 90 a pus accent pe dezvoltarea sectorului privat,
ca motor al creterii economice, iniiindu-se un program masiv de privatizare a firmelor i
bncilor de stat. Msurile luate pentru restabilirea unei politici fiscale ncurajatoare, stabilitatea
monedei i rata sczut a dobnzilor, au permis Italiei s adere la Uniunea Monetar European
i s adopte moneda comun, euro, n calitate de membru fondator, la 1 ianuarie 1999. Din acel
moment, pn la sfritul anului 2001, rile care au aderat la Uniunea Monetara European au
adoptat euro ca moned virtual pentru tranzacii i ca unitate de cont. Bancnotele euro circul
de la 1 ianuarie 2002, nlocuind moneda naional, lira italian. Conform politicii monetare
adoptate de Banca Central European, n baza Legii 109/1996, n calcularea taxelor au fost
scazute 2 puncte in vederea corectrii acestora pentru a fi aduse la acelasi nivel cu taxele impuse
de Banca Centrala Europeana, pentru ultimele dou trimestre ale anului 2014. Avnd n vedere
rezultatele mbucurtoare din sectorul produciei, politica monetar italian ar trebui s se
concentreze asupra acestui sector, care cu toate c indicatorul preurilor i valoarea monedei euro
nu sunt favorabile continua s nregistreze rezultate pozitive.
In conformitate cu evalurile Banca dItalia, cea mai autorizat surs de informaii i
analize de 146 miliarde euro. Raportat la PIB, n primul trimestru al anului 2014
(135,6%) datoria public a crescut cu 3% fa de sfritul anului 2013 (132,6%), iar
comparativ cu trimestrul I al anului 2013 (130,2%) se observ o cretere a indicatorului
cu 5,4 procente.
n ceea ce privete economia Italiei, se poate afirma c Italia are o economie diversificat
mprit ntre Nordul dezvoltat/industrializat, dominat de companii private i Sudul - agricol,
mai puin dezvoltat,mai puin prosper i cu un somaj ridicat. Standardele de viat au cunoscut o
diferen considerabil ntre cele dou regiuni. Astfel, media PIB-ului pe locuitor n Nord
depete cu mult media Uniunii Europene (de ex.in zona Bolzano aceasta este n jur de 34.000
euro) n timp ce, n anumite regiuni i provincii in Italia de Sud acest indicator se situeaz mult
sub aceast cifr(de ex. n Campania fiind de numai 15.000 euro). Italia are un numr de
corporaii multinaionale mai mic dect oricare alt ar de dimensiunea sa, avnd n schimb un
numr mare de IMM-uri, multe dintre ele fiind afaceri de familie. Triunghiul industrial din Nord
(Milano Torino Genova) alturi de cel din Regiunea Toscana (Firenze Prato - Pistoia)
constituie coloana vertebral a industriei italiene. Aceasta s-a orientat n special pe producia i
exportul produselor de lux, producie capabil s fac fa competiiei din China, precum i altor
economii emergente din Asia, ri cu economii bazate pe costuri de producie i de munc foarte
mici. In ceea ce privete PIB-ul economiei italiene n trimestrul II al anului 2014 PIB-ul a
nregistrat o scdere cu 0,2% fa de trimestrul precedent i cu 0,3% fa de trimestrul II al anului

2013, situandu-se la valoarea de 1.616.048. n primul trimestru al anului 2014 s-a inregistrat o
scdere a PIB-ului cu 0,1% faa de trimestru IV al anului 2013 i cu 0,5% fa de primul
trimestru al anului 2013. Pn la sfritul anului 2014 se ateapt o cretere a PIB-ului cu
0,6%.Scderea se datoreaz n special creterii deficitului balanei comerciale, ncasrile cu
produsele manufacturate neputnd compensa costurile cu produsele energetice. Deoarece ofer o
palet de produse pentru export similar celor din anumite ri cu economie emergenta, Italia este
mai expus intensificrii concurenei globale. Pentru a raspunde acestor presiuni concureniale, o
restructurare a economiei a fost nceput nc din anii precedeni crizei. Scderea ratei inflaiei a
continuat n 2014. Indicele de consum la nivel national a sczut n martie la 0,4% fiind prevzut
o cretere pn la sfritul anului de pn la0,6%. Variaia valorii ratei de inflaie se datoreaz n
principal scderii preurilorla energie de la -2,2% nlunaianuarie la -3,6% n martie, ns n
aprilie rata a cunoscut o uoar atenuare ajungnd la valoarea de -2,6% (cifr
provizorie).Tendina de scdere a inflaiei s-a extins n primultrimestru al 2014i n sectorul
alimentar, cu referire att la sectorul produselor proaspete ct i abunurilor prelucrate,urmat de
o cretere de 1,0 % n 2015 i de 4% n 2016.

3.Aspecte introductive cu privire la impozitul pe profit


IRES, ,,imposta sul reddito delle societa sau prin traducere libera ,,impozitul pe profit al
societatilor, s-a instituit in Italia cu decretul legislativ nr. 344/2003 si a inlocuit l'imposta sul
reddito delle persone giuridiche (IRPEG) sau impozitul pe venitul persoanelor juridice. A intrat
efectiv in vigoare la 1 ianuarie 2004. Legiuitorul a dorit sa modernizeze regimul fiscal al
capitalurilor companiilor prin adeziunea la modelele relevante utilizate de majoritatea tarilor
Uniunii Europene.
Prin articolul 73 al decretului legislative nr.344/2003, sunt supuse impozitului pe profit
urmatorele societati:
-

societatile pe actiuni, societatile cu raspundere limitata, societatile cooperatiste si


societatile de asigurari/reasigurari, rezidente pe teritoriul statului italian.
entitatile publice si private diferite de societatile comerciale, grupurile de societati,
rezidente pe teritoriul statului si care intreprind activitati comerciale.
societatile si entitatile indiferent de personalitatea juridica si nerezidente pe teritoriul
Italiei.
De-a lungul timpului cota de impozit a cunoscut mai multe modificari, asa cum rezulta di
figura.1, de mai jos. Se observa ca in ultmii ani cota a ramas constanta, fiind fixata din
anul 2008 la procentul de 27,5%.

4.Istoricul impozitului pe profit


ANUL
2015
2014
2013
2012

COTADEIMPOZIT
27,5%
27,5%
27,5%
27,5%

2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004

27,5%
27,5%
27,5%
27,5%
33%
33%
33%
33%

Tabelul1.Istoricalprocentelorimpozituluipeprofititalian
Toate societatile comerciale italiene sunt obligate sa supuna spre impozitare profitul obtinut cu

exceptia entitatilor non-guvernamentale, asociatiilor sau fundatiilor. Acestea din urma sunt
obligate sa-si supuna profitul obtinut impozitului aplicat persoanelor fizice, cu exceptia
profitului obtinut din activitati independente. Aceeasi metodologie se aplica si societatilor
comerciale care nu sunt rezidente pe teritoriul statului italian.
In cazul unui sediu stabil sau unui sistem organizativ propriu, prin care se demonstreaza
ca activitatea economica este condusa in mod sistematic de pe teritoriul italian, tot profitul
obtinutva fi supus impozitului pe profit.

4.Metodologiadecalculaimpozituluipeprofit
Impozitul pe profit se stabileste pe baza contului de profit si pierdere sau conto economico
prin determinarea profitului brut, determinat ca diferenta intre venituri si cheltuieli. Profitul este
considerat a fi bogatia produsa anual de catre o entitate si supusa impozitarii. Si in legislatia
fiscala italiana, similar cu ceea ce se intampla in alte tari, exista limite de deducere a
cheltuielilor, chiar daca acesta au fost efectiv realizate in scopul obtinerii de venituri impozabile.
In urma imposibilitatii deducerii acestor cheltuieli impozitul calculat este mai mare. Ca si
cheltuielil nedeductibile la calculul impozitului pe profit se evidentiaza. sanctiunile, amenzile,
cheltuielilie care nu sunt de competenta unei perioade fiscale. Sunt partial deductibile sau au
deductibilitate limitata cheltuielile cu achizitia si utilizarea de autovehicule, motociclete,
costurile cu operatorii de telefonie, etc.

Exemplu de aplicare a impozitului pe profit IRES- in Italia:

O societate italiana Alfa raporteaza urmatorii indicatori:


-Venituri totale 30.000 euro
-Cheltuieli totale 20.000 euro
-Profitul Brut = VT-CT =10.000 euro.
-Cheltuieli nedeductibile = 600 euro
-Profitul impozabil: (VT-CT) + Chelt.neded.fiscal
-Cota de impozitare: 27.5 %
-Impozit pe profit: 27.5 % x 10.600 euro = 2.915 euro.

Un exemplu particular este reprezentat de cheltuielile cu bonusurile administratorilor,


contributiile asociatiilor si taxele care sunt efectiv deductibile in anul in care intervine plata.
Exemplu de calcul al impozitului pe profit in anul N.
Profitul exercitiului al unei societati alfa este de 1.000 euro. Ca si costuri sunt contabilizate
premii in bani administratorului, in valoare de 200 euro, costuri care sunt de competenta anului
incheiat , dar nu au fost inca platite. Vom avea astfel o variatie in crestere temporara a
impozitului exercitiului in curs, in suma de 200 de euro si ulterior o variatie in diminuire, in
exercitiul financiar urmator.
Anul N fara Variatie temporara
Cu variatie temporara
Profitul exercitiului
1000 euro
Variatia temporara in crestere 0 euro
Variatia temporara in scadere 0 euro
Profit impozabil
1000 euro
Cota de impozit 27,5%
Impozitul anulul N 275 euro.
Impozitul datorat

1000 euro
200 euro
0 euro
1200 euro
27,5%
330 euro

Diferenta de 55 de euro, intre 330 de euro impozitul care efectiv va fi platit la stat si 275
euro impozitul aferent anului in curs, este considerata a fi o suma de impozit anticipata generata
in exercitiul curent.
Situatia in anul N+ 1
Profitul exercitiului N + 1 este de 1800 de euro. In anul anterior s-au contabilizat dar nu si
platit premii administratorului in valoare de 200 de euro. Aceasta suma a fost platita in anul
curent. Vom avea deci o variatie in scadere in exercitiul in curs in valoare de 200 de euro.
Anul N+1 fara Variatie temporara
Profitul exercitiului
1.800 euro
Variatia temporara in crestere 0 euro
Variatia temporara in scadere 0 euro
Profit impozabil
1.800 euro
Cota de impozit
27,5%
Impozitul anulul N+1
495 euro.
Impozitul datorat

Cu variatie temporara
1.800 euro
0 euro
-200 euro
1.600 euro
27,5%
440 euro

Daca in decursul unui an fiscal se raporteaza o pierdere, si rezulta o baza de impozitare mai
mica decat 0, aceasta poate fi reportata si dedusa in perioadele fiscale urmatoare, fara limite de
ani, dar cu conditia sa fie dedusa in limita a 80 la la suta din profitul realizat in anii succesivi.

5.Concluzii
Ca si concluzie generala putem afirma ca toate societatile si asociatiile de
orice fel din Italia, care au fost legal constituite si care au un birou inregistrat, un
sediu administrativ sau care isi desfasoara principala activitate in Italia datoreaza

impozit pe profit. Totalul beneficiilor impozabile ale acestor entitati cuprinde doar
profitul realizat in Italia, impreuna cu veniturile din capital referitoare la bunuri
folosite sau legate de desfasurarea unei activitati comerciale in Italia, chiar daca
asemenea activitati nu sunt desfasurate prin intermediul unui sediu
permanent. Raportat la entitatile care sunt supuse impozitului pe profit, mentionam
societatile si organismele comerciale - cele care desfasoara activitati comerciale,
industriale, de transport, bancare, de asigurari, activitatile conexe agriculturii si
orice activitate de exploatare. Societatile si organismele care nu au caracter comercial
datoreaza impozit pentru veniturile bunurilor imobile sau pentru activitatile comerciale
pe care le exercita cu caracter ocazional.
Baza de impunere este reprezentata de profitul net, asa cum rezulta el din
evidentele contabile si din declaratia de impunere depusa de societate. Sunt deductibile
iesirile de numerar, generate de consturi, si platite efectiv in decusul unui an fiscal.
Cota de impunere aplicabila este de 27.5 % asupra profitul impozabil.
Pentru cheltuielile cu protocolul nedeductibile la exemplul de mai sus
referitor la impozitul de profit din Romania a fost efectuata ajustarea de TVA in
valoare 798 lei si este corecta ajustarea.
Societatea a achitat in exercitiul curent 5.000 lei impozit pe profit si are o restanta de 1.200 lei
din anul fiscal precedent. Penalizarile restantelor au fost calculate si inregistrate la data de 31.12
a anului curent, in contul 6581.03.
Obiectul de activitate al societatii il reprezinta comert cu ridicata al altor bunuri de uz
gospodaresc, vehiculele utilizate in activitatea economica nu se incadreaza la exceptiile
prevazute la alineatul 4, al articolului 21 din Codul fiscal.
Societatea nu are pierderi fiscale de recuperat din anii precedenti.
Profit contabil = 98.479,86 - 64.247,1 = 34232,76
Cheltuieli protocol deductibile = (34232,76 + 5296.58 + 8442)*2% = 959.43
Cheltuieli protocol nedeductibile = 5296.58 959.43 = 4337.15
Profit impozabil = (98.479,86 64.247,1) + (4.337,15+798+4.955,09+8.442) = 52.765
Impozit pe profit datorat = 52.765*16% = 8.442
Impozit pe profit de inregistrat = 8.442 8.442 = 0
Impozitul pe profit calculat si inregistrat a fost corect.
Impozit pe profit de plata = 8.442 - 5.000 + 1.200 = 4.642

BIBLOGRAFIE
***
Wikipedia,consultatlapaginadeweb
https://it.wikipedia.org/wiki/Imposta_sul_reddito_delle_societ%C3%A0
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finantebanci/IMPOZITELEDIRECTE
INSPATIUL44.php
https://en.wikipedia.org/wiki/Taxation_in_Italy
http://europa.eu/youreurope/business/vatcustoms/buy
sell/index_en.htm#italy_en_payingtaxes
http://www.ey.com/GL/en/Services/Tax/InternationalTax/AlertItalyincreases
2013and2014corporateincometaxadvancepaymentsandimposes2013surchargeon
financialservicecompanies

S-ar putea să vă placă și