Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
e
n
i
t
u
r
i
l
e
r
e
REFERAT LA DISCIPLINA:
SISTEME FISCALE COMPARATE
TEMA REFERATULUI:
STUDIU COMPARATIV PRIVIND
EVOLUIA IMPOZITULUI PE PROFIT N
ROMNIA I ITALIA N PERIOADA DE
CRIZ
Titular disciplin:
Conf. univ. dr. SORIN BLAJ
Masterand:
Cojocariu Camelia
ANUL II
LUGOJ
CUPRINS
1. Definireaimpozituluipeprofit...........2
1.1Persoanele impozabile.................2
1.2 Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil.....3
1.3 Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat...............3
1.4 Urmtoarele cheltuieli nu sunt deductibile...................5
2. Cadrul general al sistemului fiscal din Italia8
3. Aspecteintroductivecuprivirelaimpozitulpeprofit11
4. Istoriculimpozituluipeprofit..11
5. Metodologiadecalculaimpozituluipeprofit..................12
6. Concluzii................................13
7. Bibliografie................................................15
Impozitul pe profit
1.Definirea impozitului pe profit
Impozitul pe profit este acea obligatie catre bugetul statului a persoanelor juridice caredesfasoara
activitati in scopul obtinerii de profit.Acest impozit este cunoscut in Franta sub forma
impozitului pe societate avand inveder e ca soci etat ile comerc ial e s unt infi inta te
in s copul obtiner ii de profit.Totus i s fera impozi tului pe profit es te mul t mai
larga deoarec e toa te pers oane le j uridice indifer ent de modul de organizare ce
desfasoara activitati in scopul obtinerii profitului trebuie sa plateasca acest impozit.
1.1 Persoanele impozabile
Sunt persoanele care desfasoara activitati in scopul obtinerii de profit atat in tara de domiciliu cat
si din strainatate. Dintre aceste persoane putem aminti:-pers oane le j uridice romane
(inreg is trat e in Ro man ia la Regis tru l Co mertu lui) pentru profitul obtinut in
Romania si din strainatate;-pers oane le j uridice s traine pentru profitu l obtinu t in
R o man ia prin inter mediul unui sediu permanent ( sucursala, santier, magazin, sectie de
productie);-pers oanele juridi ce s train e s i pers oanel e fiz ice nereziden te pentru
profitu l obtinu t in Romania dintr-o asociere in participatie cu o persoana juridica romana;persoane fizice rezidente a statului roman pentru profitul obtinut in
R o m a n i a s i d i n strainatate printr-o asociere cu o persoana juridica romana;- p e r s o a n e l e
juridice straine pentru profiturile obtinute ca urmare a
d e t i n e r i i proprietatilor in Romania sau cesionarii titlurilor de participare detinute la
persoanle juridice romane.
Profitul este o forma de venit obtinut prin intermediul unei activitati economice,caurmare
a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat sa poata fi calificat profit,estenecesar ca
activitatea economica sa fie desfasurata cu scopul obtinerii de beneficiu.Aceastasubliniere este
foarte importanta, intrucat, in practica, exista situatia incare o entitatedesfasoara o activitate
producatoare de venit ce nu este calificata drept profit, pentru canu exista intentia obtinerii unui
beneficiu, ci veniturile sunt destinate sustinerii unei alte activitatii proprie entitatii respective.
Este cazul persoanelor juridicefara scop lucrativ.Impozitul pe profit este un impozit direct care se
aplica beneficiului obtinutdindesfasurarea unei activitati economice. El reprezinta una din
principalele surse de venituriale bugetului de stat.Conform articolului 19 in codul fiscal:
Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre eniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile.La stabilirea profitului impozabil au
in calcul alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare"
Astfel, formula de calcul va fi:
Profit impozabil=Profit contabil-Deduceri+Reintegrari
unde:
Profit contabil=Total venituri-Total cheltuieli
Deduceri=Venituri neimpozabile,rezerva legala deductibila
Reintegrari=Cheltuieli nedeductibile
Din aceasta formula se deduce faptul ca este extrem de important sa cunoastem care sunt
catetegoriile de venituri neimpozabile,respectiv cheltuieli nedeductibile. Codul fiscal vine
insprijinul nostru prin cateva articole:
1.2 Articolul 20 Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a)
Exemplul 2
Se cunosc urmatoarele date: venituri totale 50.000 lei, din care din dividende 2.000 lei
cheltuieli totale 40.000 lei, din care cheltuieli de protocol 3.000 lei. Sa se determine impozitul pe
profit.
Exemplul 3
Se cunosc urmatoarele date:
Venituri totale - 60.000 lei
Cheltuieli totale - 20.000 lei
Venituri din dividende de la persoane juridice romne - 2.000 lei
Amenzi si penalitati datorate institutiilor statului - 3.000 lei
Capital social - 10.000 lei
Rezerva legala din anii precedeni - 50 lei
Sa se determine impozitul pe profit datorat.
Exemplul 4
Societatea inregistreaza urmatoarele cheltuieli sociale
- ajutor pentru inmormantare 6.000 lei
- cadourile salariatilor si copiilor minori ai acestora 5.000 lei
bilete de tratament si odihna acordate salariatilor 8.000 lei
Se cere determinarea cheltuielilor sociale nedeductibile, in conditiile unui fond de salarii
de 300.000 lei.
Cheltuieli sociale = 6.000+5.000+8.000= 19.000 lei
Cheltuieli sociale deductibile = 300.000*2% = 6.000 lei
Cheltuieli sociale nedeductibile = 19.000 - 6.000 = 13.000 lei
Exemplul 5
O societate prezinta urmatoarele date contabile la data de 31.12.anul curent. Verificati
corectitudinea calculului impozitului pe profit, efectuati corectiile necesare in cazul in care exista
erori si determinati impozitul de plata la 31.12.anul curent.
2.CadrulgeneralalsistemuluifiscaldinItalia
Politica economic a Italiei de dup anii 90 a pus accent pe dezvoltarea sectorului privat,
ca motor al creterii economice, iniiindu-se un program masiv de privatizare a firmelor i
bncilor de stat. Msurile luate pentru restabilirea unei politici fiscale ncurajatoare, stabilitatea
monedei i rata sczut a dobnzilor, au permis Italiei s adere la Uniunea Monetar European
i s adopte moneda comun, euro, n calitate de membru fondator, la 1 ianuarie 1999. Din acel
moment, pn la sfritul anului 2001, rile care au aderat la Uniunea Monetara European au
adoptat euro ca moned virtual pentru tranzacii i ca unitate de cont. Bancnotele euro circul
de la 1 ianuarie 2002, nlocuind moneda naional, lira italian. Conform politicii monetare
adoptate de Banca Central European, n baza Legii 109/1996, n calcularea taxelor au fost
scazute 2 puncte in vederea corectrii acestora pentru a fi aduse la acelasi nivel cu taxele impuse
de Banca Centrala Europeana, pentru ultimele dou trimestre ale anului 2014. Avnd n vedere
rezultatele mbucurtoare din sectorul produciei, politica monetar italian ar trebui s se
concentreze asupra acestui sector, care cu toate c indicatorul preurilor i valoarea monedei euro
nu sunt favorabile continua s nregistreze rezultate pozitive.
In conformitate cu evalurile Banca dItalia, cea mai autorizat surs de informaii i
analize de 146 miliarde euro. Raportat la PIB, n primul trimestru al anului 2014
(135,6%) datoria public a crescut cu 3% fa de sfritul anului 2013 (132,6%), iar
comparativ cu trimestrul I al anului 2013 (130,2%) se observ o cretere a indicatorului
cu 5,4 procente.
n ceea ce privete economia Italiei, se poate afirma c Italia are o economie diversificat
mprit ntre Nordul dezvoltat/industrializat, dominat de companii private i Sudul - agricol,
mai puin dezvoltat,mai puin prosper i cu un somaj ridicat. Standardele de viat au cunoscut o
diferen considerabil ntre cele dou regiuni. Astfel, media PIB-ului pe locuitor n Nord
depete cu mult media Uniunii Europene (de ex.in zona Bolzano aceasta este n jur de 34.000
euro) n timp ce, n anumite regiuni i provincii in Italia de Sud acest indicator se situeaz mult
sub aceast cifr(de ex. n Campania fiind de numai 15.000 euro). Italia are un numr de
corporaii multinaionale mai mic dect oricare alt ar de dimensiunea sa, avnd n schimb un
numr mare de IMM-uri, multe dintre ele fiind afaceri de familie. Triunghiul industrial din Nord
(Milano Torino Genova) alturi de cel din Regiunea Toscana (Firenze Prato - Pistoia)
constituie coloana vertebral a industriei italiene. Aceasta s-a orientat n special pe producia i
exportul produselor de lux, producie capabil s fac fa competiiei din China, precum i altor
economii emergente din Asia, ri cu economii bazate pe costuri de producie i de munc foarte
mici. In ceea ce privete PIB-ul economiei italiene n trimestrul II al anului 2014 PIB-ul a
nregistrat o scdere cu 0,2% fa de trimestrul precedent i cu 0,3% fa de trimestrul II al anului
2013, situandu-se la valoarea de 1.616.048. n primul trimestru al anului 2014 s-a inregistrat o
scdere a PIB-ului cu 0,1% faa de trimestru IV al anului 2013 i cu 0,5% fa de primul
trimestru al anului 2013. Pn la sfritul anului 2014 se ateapt o cretere a PIB-ului cu
0,6%.Scderea se datoreaz n special creterii deficitului balanei comerciale, ncasrile cu
produsele manufacturate neputnd compensa costurile cu produsele energetice. Deoarece ofer o
palet de produse pentru export similar celor din anumite ri cu economie emergenta, Italia este
mai expus intensificrii concurenei globale. Pentru a raspunde acestor presiuni concureniale, o
restructurare a economiei a fost nceput nc din anii precedeni crizei. Scderea ratei inflaiei a
continuat n 2014. Indicele de consum la nivel national a sczut n martie la 0,4% fiind prevzut
o cretere pn la sfritul anului de pn la0,6%. Variaia valorii ratei de inflaie se datoreaz n
principal scderii preurilorla energie de la -2,2% nlunaianuarie la -3,6% n martie, ns n
aprilie rata a cunoscut o uoar atenuare ajungnd la valoarea de -2,6% (cifr
provizorie).Tendina de scdere a inflaiei s-a extins n primultrimestru al 2014i n sectorul
alimentar, cu referire att la sectorul produselor proaspete ct i abunurilor prelucrate,urmat de
o cretere de 1,0 % n 2015 i de 4% n 2016.
COTADEIMPOZIT
27,5%
27,5%
27,5%
27,5%
2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
27,5%
27,5%
27,5%
27,5%
33%
33%
33%
33%
Tabelul1.Istoricalprocentelorimpozituluipeprofititalian
Toate societatile comerciale italiene sunt obligate sa supuna spre impozitare profitul obtinut cu
exceptia entitatilor non-guvernamentale, asociatiilor sau fundatiilor. Acestea din urma sunt
obligate sa-si supuna profitul obtinut impozitului aplicat persoanelor fizice, cu exceptia
profitului obtinut din activitati independente. Aceeasi metodologie se aplica si societatilor
comerciale care nu sunt rezidente pe teritoriul statului italian.
In cazul unui sediu stabil sau unui sistem organizativ propriu, prin care se demonstreaza
ca activitatea economica este condusa in mod sistematic de pe teritoriul italian, tot profitul
obtinutva fi supus impozitului pe profit.
4.Metodologiadecalculaimpozituluipeprofit
Impozitul pe profit se stabileste pe baza contului de profit si pierdere sau conto economico
prin determinarea profitului brut, determinat ca diferenta intre venituri si cheltuieli. Profitul este
considerat a fi bogatia produsa anual de catre o entitate si supusa impozitarii. Si in legislatia
fiscala italiana, similar cu ceea ce se intampla in alte tari, exista limite de deducere a
cheltuielilor, chiar daca acesta au fost efectiv realizate in scopul obtinerii de venituri impozabile.
In urma imposibilitatii deducerii acestor cheltuieli impozitul calculat este mai mare. Ca si
cheltuielil nedeductibile la calculul impozitului pe profit se evidentiaza. sanctiunile, amenzile,
cheltuielilie care nu sunt de competenta unei perioade fiscale. Sunt partial deductibile sau au
deductibilitate limitata cheltuielile cu achizitia si utilizarea de autovehicule, motociclete,
costurile cu operatorii de telefonie, etc.
1000 euro
200 euro
0 euro
1200 euro
27,5%
330 euro
Diferenta de 55 de euro, intre 330 de euro impozitul care efectiv va fi platit la stat si 275
euro impozitul aferent anului in curs, este considerata a fi o suma de impozit anticipata generata
in exercitiul curent.
Situatia in anul N+ 1
Profitul exercitiului N + 1 este de 1800 de euro. In anul anterior s-au contabilizat dar nu si
platit premii administratorului in valoare de 200 de euro. Aceasta suma a fost platita in anul
curent. Vom avea deci o variatie in scadere in exercitiul in curs in valoare de 200 de euro.
Anul N+1 fara Variatie temporara
Profitul exercitiului
1.800 euro
Variatia temporara in crestere 0 euro
Variatia temporara in scadere 0 euro
Profit impozabil
1.800 euro
Cota de impozit
27,5%
Impozitul anulul N+1
495 euro.
Impozitul datorat
Cu variatie temporara
1.800 euro
0 euro
-200 euro
1.600 euro
27,5%
440 euro
Daca in decursul unui an fiscal se raporteaza o pierdere, si rezulta o baza de impozitare mai
mica decat 0, aceasta poate fi reportata si dedusa in perioadele fiscale urmatoare, fara limite de
ani, dar cu conditia sa fie dedusa in limita a 80 la la suta din profitul realizat in anii succesivi.
5.Concluzii
Ca si concluzie generala putem afirma ca toate societatile si asociatiile de
orice fel din Italia, care au fost legal constituite si care au un birou inregistrat, un
sediu administrativ sau care isi desfasoara principala activitate in Italia datoreaza
impozit pe profit. Totalul beneficiilor impozabile ale acestor entitati cuprinde doar
profitul realizat in Italia, impreuna cu veniturile din capital referitoare la bunuri
folosite sau legate de desfasurarea unei activitati comerciale in Italia, chiar daca
asemenea activitati nu sunt desfasurate prin intermediul unui sediu
permanent. Raportat la entitatile care sunt supuse impozitului pe profit, mentionam
societatile si organismele comerciale - cele care desfasoara activitati comerciale,
industriale, de transport, bancare, de asigurari, activitatile conexe agriculturii si
orice activitate de exploatare. Societatile si organismele care nu au caracter comercial
datoreaza impozit pentru veniturile bunurilor imobile sau pentru activitatile comerciale
pe care le exercita cu caracter ocazional.
Baza de impunere este reprezentata de profitul net, asa cum rezulta el din
evidentele contabile si din declaratia de impunere depusa de societate. Sunt deductibile
iesirile de numerar, generate de consturi, si platite efectiv in decusul unui an fiscal.
Cota de impunere aplicabila este de 27.5 % asupra profitul impozabil.
Pentru cheltuielile cu protocolul nedeductibile la exemplul de mai sus
referitor la impozitul de profit din Romania a fost efectuata ajustarea de TVA in
valoare 798 lei si este corecta ajustarea.
Societatea a achitat in exercitiul curent 5.000 lei impozit pe profit si are o restanta de 1.200 lei
din anul fiscal precedent. Penalizarile restantelor au fost calculate si inregistrate la data de 31.12
a anului curent, in contul 6581.03.
Obiectul de activitate al societatii il reprezinta comert cu ridicata al altor bunuri de uz
gospodaresc, vehiculele utilizate in activitatea economica nu se incadreaza la exceptiile
prevazute la alineatul 4, al articolului 21 din Codul fiscal.
Societatea nu are pierderi fiscale de recuperat din anii precedenti.
Profit contabil = 98.479,86 - 64.247,1 = 34232,76
Cheltuieli protocol deductibile = (34232,76 + 5296.58 + 8442)*2% = 959.43
Cheltuieli protocol nedeductibile = 5296.58 959.43 = 4337.15
Profit impozabil = (98.479,86 64.247,1) + (4.337,15+798+4.955,09+8.442) = 52.765
Impozit pe profit datorat = 52.765*16% = 8.442
Impozit pe profit de inregistrat = 8.442 8.442 = 0
Impozitul pe profit calculat si inregistrat a fost corect.
Impozit pe profit de plata = 8.442 - 5.000 + 1.200 = 4.642
BIBLOGRAFIE
***
Wikipedia,consultatlapaginadeweb
https://it.wikipedia.org/wiki/Imposta_sul_reddito_delle_societ%C3%A0
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finantebanci/IMPOZITELEDIRECTE
INSPATIUL44.php
https://en.wikipedia.org/wiki/Taxation_in_Italy
http://europa.eu/youreurope/business/vatcustoms/buy
sell/index_en.htm#italy_en_payingtaxes
http://www.ey.com/GL/en/Services/Tax/InternationalTax/AlertItalyincreases
2013and2014corporateincometaxadvancepaymentsandimposes2013surchargeon
financialservicecompanies