Insa in plus domnul este si sstapanul tarii in sens teritorial.

In calitatea sa de
serg al statului feudal domnul exercita ayributiuni dr ordin politco
adminsitrativ ,militar, judectoresc si legislativ atributiuni care ns erau
limitate pe de o parte de dispoziitile legii tarii si pe de alta parte de rolul pe
care boierii il exercitau in conducerea statului. Pe plan politici administrativ
domnul exercita urmtoarele atributii stabilea impartire teritoriala a
statului .stabile aincasarea drilor si celoralalte preatatii ctre somnie, ii
numea si revoca pe dregtori, btea moneda exercita pitearea asupra
biseriicii avnd dreptul de a-i confirm pe mitropolii, nchis fratele co.erciLe
ai de alinara cu celelalte state,declara starea de rzboi si starra de pace. Pe
plan militar domnul conducea armataa in calitate de domn suprem. la
nceput ns rolul sau militar se limita la coordonarea in lupta a steagurilor
marilor boieri. Ulterior dupa infiintarea ostii celei mici,si apoi a armatei
nationale domnul devine comandantul militar efectiv a acestor contingente.
Pe.plan judecatorec domnul era judectorul suprem al tuturor
supuilor,putnd pronunta owdeapsa cu moartea si confiscarea averii in
special pentru boierii vicleni. Domnul putea delega atribuiile dregtorilor sau
le putea conferi boierilor si manastirilor prin hrisoavelor de investire .
Hotrrile judecatorssti ale domnitorului se bucurau de ... Doar pe timpul
domniei acestuia. Domnii urmtori putearejideca procesul si schimba
hitateare luata de domnul anterior . Vointa domnului era considerat lege iar
activitatea de legiferare a domnului imbraca forma hrisoavelor legislative
care cuprindeau norme cu caracter general spre deosebire de hrisoavele
individuale care erau simple acte de aplicare a dispozitiilor legii tarii la
cazurile particulare. Constatam din examinarea atributiilor domnului ca
aceasta i stituie pe planul competentei sale se caracteriza prin confuziu ea
de atributii. In privinta succesiuni la tron legea tarii a prevzut un sistem
original, un sistem mixt electivo-ereditar. Principiul alegerii celor cu funcii de
conducerea la jivelor obatilor teritoriale a existat inca din vremea feti-dacilor
si a fost practicat la nivelul obstii ai dupa retagerwa Aureliana 271 275. El a
continuat sa se aplice ai in cadrul confederatiilor de ostii si apoi in aerul
formatiunilor prestatale de tip feudal in care voievodul era ales de adunare
cnejilor. Latura ereditara sa afirmat si ea la nivelul obstilor satesti sau
teritoriale in sensul ca alesii obstei aveau tendinta de a-si transmite fu ctiile
cu titlu ereditar si au co tinuat apoi la nivelul formaiunilor de tip pretataal in
cadrul ereditar al isbtutiiilorcnezatului. Din mbinarea celor de criterii rezult
acest mic electivo-ereditar. Potrivit care putea fi ales domn cel care
ndeplinea cumulativ 3 condiii: 1. Sa fie din os domnesc ( rufa legitima sau
belegitima pe linie directa sau colaterala) pana la orice grad de rudenie cu
oricare dintre domnii anteriori 2. Sa fie roman crestin ortodox 3. Sa nu fie

insemant ( mutilat fizic) . Sistemul electivo erediatr a fost considerat ca fiind

una sistem legiuit. Ca atare persoanele care ajungeau pe tron prin
respectarea acestui sistem erau considerati : "Domni din mila lui D-zeu.". Din
pitriva cei care ajungeau pe tron cu nclcarea dipozitiilor legii tarii care
reglementau accesul la domnie erau considerati uzurpatori si erau numiti in
mod preorativ domnisori. In cadrul functionarii sistemului acesta sau
conturat anumite mijloace de influentare fie a laturii elective fie a laturii
ereditare. Iar cealalte latura era renjmita prin asa bumitul sistem al
recomandrii. Sistemul prin cate domhul spre sf. domniei domnul recomanda
o abumita persoana care sa fie aleasa ca urmas al sau. Legea tarii consacra
si istituia regentii care functiona pe timpul minoritatii domnului si era
exercitatat de ctre mama acestuia si unul dintre marii boieri. Sistemul
electivo ereditar prezenta arata avantaje cat si dezavantaje. Avantajos pe
yru ca permitea ur area pe tron a unor rude mai i departate dar cu reale
calitati de conductor in dauna rudelor mai apropiate dar care erau
nevarstnice si incapabile de a conduce. Sistemul este si dzacantajos pt ca
cteodat cercul prea larg al persoanelor cu vicatie la tron genera lupte
nterne pentru tron fiecare pretendent fiind sprijinit de ctre o factiune
domneasca . Aceste lupte interne pentru tron au akterat sistemul e.e si au
slbit triile romane permitand i staurare dominatie otomane. Dupa
instaurarea dominatie otomane marii boieri profitnd de slbire puterii
domnesti si de stingerea vechilor familii domnitoare au instaurat un regim
nobiliar conditionand alegera domnului de respectarea de ctre acesta a
privilegiilor boieresti condiionare pe care cronicarul miron Costin id
denumete legatura sau tocmeala. Potrivit capitulaiilor domnul urma a fi
ales potrivit randuirilor consacrta ede legea tariisi apoi confirmat de ctre
sultan. ns treptat alegerea a devenit formala,iar pe primul plana a trecut
alegerea sultanului care uneori acoprea viciul juridic al unei alegeri fcut cu
nclcare legii tarii. Toate aceste lrcedente au deschis calea numirii directe a
domnilor de ctre sultan in timpul regimului turco fanariot. Un alt organ de
stat la nivel central era sfatul domnesc.
Sfatul.domnesc este un organ central prin intermediul cruia se realizeaz
participarea boierilor la conducerea trii. Sfatul domnesc functioneaza pe
lng domni si este alctuit prin reprezentri ai marilor boieri si naltului cler.
Numrul membrilor fiind cuprins intre 15-25. Principalele atributiuni erau
ntrirea a atuturor actelor de transfer privind propietatea feudala dand
garantia respectrii drepturilor si executrii obligatiilor asigurate prin actele
resoectiva. Sfatul domnesc asista pe domn la judecarea . Dand acordul cu
solutia pronuntata de domn. Sfatul domnesc garanta mpreun cu domnul

respectarea tuturor actelor externe si in special a actelor de vasalitate. Sfatul

domnesc il sfatuia pe domn in orice alte probleme ale vieii de stat in care
era consultat. Rezulta ca in prrincipiu sfatul domnesc era un organ de stat cu
caracter consultativ, ns rolul si componenta acestuia au cunoscut o
anumita tendinta. Pana la jumtatea sc al 15- leamembrii statului domnesc
erau marii proprietari ai prop feudale. Dispunnd de privilegii si slujitori. Ei
erau numiti jupani in TR si pani in Miloldova. Puterea lor era att de mare
nct ei practic cenzurau activitatea domnului. Hotrrile erau luate de Domn
mpreun cu sfatul domnesc ,dovada ca numele boierilor din sfat apar alturi
de numele domnului un hrisoavele domnesti. Mai mult dect att sfatul
domnesc era si garantul respectrii de ctre domn al hotrrilor luate
mpreun cu sfatul. Iar expresia garantiei boierilor o reprezenta prezenta in
partea finala a hrisovului a pecetilor marilor boieir alturi de pecetea
domneasca. Acest fenomen era normal in primele decenii dupa intemeiere
pentru ca in amintirea boierilor era viu faptul ca statul feudal se constituise
prin unirea ... Astfel nct prin prezenta in sfat boierii intelegeau sa isi apere
vechile pozitii politice sie xonomice consacrate si prin sistemul imunitatilor
feudale . Ulterior ns dupa restrngerea imunitatilor feudale in statul
domnesc patrund dregtorii numiti si revocati de domn si aflati sub controlul
acestuia. Membrii statului domnesc nu mai au un rol decizitional ci devin
simpli martori ai vointei domnului. Dupa instaurarea dominatie otomane
boierii profita d de slbirea puterii domneti au introdus regimul nobiliar.
Conditionand alegerea domnului de angajamentul acestuia de a respecta
privilegiile boieresti si cenzurand prin intermediul sfatului activitatea
domneasca.

Instituiile de drept privat.

Caracteristic evului mediu este faptul ca propietatea in general si asupra

pmntului in special are o structura complex ierarhizata si divizata ,
caracterizata prin stpnirea si prin coexistenta mai multor forme de
proprietate fiecare avnd un ..
Prin urmare propietatea in feudalism nu este absoluta ci divizat a. Legea
tarii consacrand in acest sens un dominius emines care apartine domnului ,
un dominium utile care aparatine boierilor si celorlalti propietari si un drept
de folosibta a taranilor aserviti asupra loturilor primite in folosinta de la
stpnul feudal . Dominum emines-asupra ntregului teritoriu ,drept exercitat

de domn in calitatea sa de sef al statului feudal si vrf al ierarhiei feudale.

Altfel spus este domeniul public al statului feudal care nu se confunda cu
domeniul privat al domnuluiasa bumita prolietate domneasca, adica bunurile
pe care domnul le stapaneste ca orice alt mare propietar feudal. In virtutea
lui dominun emines domnul exercit urmtoarele 10 prerogative : 1 drept
superior de supraveghere si co tril asupra ntregului teritoriu al tarii 2
culegea mostenirile vacante( pmntul si robii fr stpni ca efect al
decesului propietarului lipsit de niste mostenitori reveneau domnului 3 lua in
stapanire" bunurile nimnui" care erau de 2 categorii domeniile pustii si
domeniile pustiite ( rest de relicte) terenuri care apartinuse unui propietar
dar fusese abandonate de ctre acesta 4 domnul incuviinta feudarilor
desprinderea u or terenuri din cele pustii si pustiite prin trecerea in
propietate privata organizat ca niste sate denumite slobozii. Care erau
scutite de dari . 5 lua in stapanire dome iile confiscate de la boierii vicleni 6
fcea donatii boierilor cresinciosi pentru dreapta si credincioasa slujba ,
fcea donatii manastirilor n scopuri piuoase 7 acorda imunitati boierilor si
mnstirilor asupra mosiilor pe care acestia le stpneau 8 incunviinta toate
actele juridice de transfer ale propietatilor si robilor cu care ocazie lartile
actului respectiv fceau asa numita darea calului sau darea cupei, adica
ddeau domnului un cal bun sau o cupa dintr-un metal preios . 9 domnul
exercita dreptul de preadalica adica dreptul de retract asupra donaiilor
fcute. ns in contractul de donatie se putea insera o cauza prdalic sa nu
fie , domnul renun la dreptul de retract ns donatorul fcea darea calului/
cupei. Dar se fcea o exceptie in caz de viclenie. 10 domnul avea dreptul de
a cere disme ,munci si biri ( cele 3 rente ale perioadei feudale) in folosul
domniei.

Domeniun utile

Apartine in principal marilor propietari feudali si a taranilor liberi. Marea

proprietate feudala si propietatea taraneasca. Marea propietate feudala este
o propietate completa asupra boierilor si incompleta asupra taranilor aseviti.
Ea sa constituit chiar nainte de ntemeierea statelor feudale romnesti prin
acaparea obstilor satesti sau teritoriale si aducerea in starea de dependenta
feudala a membrilor obti. Marea proprietate feudala este continuatuarea a
propietatii exercitata de cnezii voievozii romani din cadrul formatuunilor
statle de tip feudale. In sens juridic modul de formare este mostenirea cruia

dupa inemeiere i s-a adugat moduri derivate si anume dania domneasca si

dania particulara ,vnzarea ,schimbul si nfrirea pe mosie. In paralele
nobilii feudali si-au mrit proprietile si prin caii nejuridice prin cotropire si
prin sila. (acapararwa cu fora a terenurilor taranilor) . Marea prop feudala
este domneasca , boiereasc si manastireasca.
Prop domneaca cuprinde bunurile personale ale domnului care ii apartinea
acestuia ca oricrui membru din clasa boiereasc inca de nainte de a accede
la domnie iar acestor bunuri li se adaugau achiziitile fcute, anumite venituri
cruia i se cuveneau domnului pe timpul exercitrii domniei si care erau
separate de viisferia statului purtnd denumirea de camara domneasca.
Prop boiereasca isi are temiul juridic in mostenire si in danie. Mostenirile
erau intarite de ctre domn si se numeau ocina bastina sau dedina. Dania se
axorda pentru serviciile militare aduse domnului sau pentru i deplinirea unei
slujbe in cadrul aparatului de stat si avea la baza obligatia de miluire a
vasalului de ctre suzeran . Obligatie ce intr in contractul de vasalitate.
Prop bisericeasca eea sa constituit din daniile fcute de
credincioi,domni,oraseni,tarani . Danii fcute n scopuri pioase si pentru ca
donatorii sa fie trecuti mpreun cu familiile lor in pomelnicul manastirii
respective. Aceste danii aveau caracterul unei donatii cu sarcina in sensul ca
manastirea donatara nu avea dreptul sa instarineze mosiile ce ii fusese
donate si trebuia sa utilizeze veniturile acestor mosii in scopuri de binefacere
sub sanctiunea revocarii donatiei pentru neindeplinirea sarcinii. nsoea
adeseori marea prop feudala- marea imunitate feudala care era acordata prin
hrusov domnesc si oferea titulaurului drepturi de administrare politica, coma
da militara asupra populatiei de pe domeniul respectiv,totodat scutirea de
plata oricrei esti fata de domnie, de a face comert si de a percepe anumite
venituri in folosul sau inclusiv taxe pe circulatia bunurilor si persoanelor.
Feudalii investiti cu imunitati se bucurau de o anumita independenta pklitica
in sensul ca dregtorii domnesti nu aveau competenta pe aceste mosii,
functiile statului fiind exercitate pe mosiile respective prin intermediul
aparatului propriu de slujitori.
Hrisoavele domensti de acordare a imunitatilor imbracau doua forme 1 o
forma co concentrat sa fie de ocina si de ohara in TR si o forma detaliata in
care se specifica in amnunt contjnutul imunitatilor acordate. Formula
concentrat a fost folosuta la nceputul statului feudal iar formula detaliata a
fost utilizata ulterior le masura ce tralizarii statului deudal cand imunitatile
numai aveau caracterul de la inceput ci un caracter excepional astfel nct

era nevoie de o precizare amanuntita a co tinutului imunitii pt ca

activitatile respective sa piata fi scoase din competenta dregtorilor
domnesti. Centralizare puterilor de stat in mana domnului si a aparatului de
dregtori a dus treptat la restrngerea imunitatilor feudale si la .... A
exercitiului drepturilor politice pe domeniul acestora. Astfel dreputile militare
ale boierilor sunt ingradite. Drepturile de judecata sunt limitate iar
dezvoltarea comertului a restrns paba la desfiikntare dreptul boierilor de a
percepe taxe pe circ. bunurilor si a persoanelor. Rezulta din exmaminarea
imunitatilor feudale ca ele oglindesc confuzia existenta laninceputurile
statului feudal intre drepturile private si drepturile publice in sensul ca elem
ale execitiului activitatilor de stat sunt inntrebuintate unor personaliti
private.