Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2002, coord. Dan Potolea i Emil Pun, pag. 72). Termenul de Curriculum a
aprut n vocabularul cu privire la educaie la sfritul secolul al XVI-lea i
nceputul secolului al XVII-lea (Vivienne de Landsheere, Pedagogie, PUF,
Paris, pag. 80).
Cu referire la contextul educaional, a aprut, mai nti, n documentele unor
universiti medievale (Leiden, Olanda, 1582; Glasgow, Scoia, 1633). Una
dintre primele lucrri lexicografice care l menioneaz este The Oxford
English Dictionary. nelesul oferit era de curs obligatoriu de studiu sau
de instruire, dintr-o coal sau universitate.
Pn la mijlocul secolului al XIX-lea, n ntreaga lume, termenul de
CURRICULUM a fost folosit, n general, cu nelesul restrns la coninuturile
instructiv-educative i, n special, la componenta lor preponderent
informativ, respectiv la cunotine colare.
Pn la jumtatea secolului XX, Curriculum-ul desemna:
la anglo-saxoni, program de studii al unui sistem de educaie sau al
unei instituii, cu precizarea obiectivelor, coninuturilor, a ansamblului
materialelor didactice;
n lumea francofon era folosit expresia program de studii pentru
a desemna aceeai realitate.
Din anii 60, semnificaia conceptului de curriculum s-a lrgit foarte mult.
Astzi conceptul este unul dintre cele mai frecvent folosite n teoria i
practica educaional, mai ales n literatura de limb englez. n literatura
francofon, termenul de curriculum ocup un loc marginal, dei abordrile,
att n teoria pedagogic ct i n practica colar, sunt de tip curricular.
Lumea francofon prefer, n continuare, termenul de program de studii.
n prezent s-a constituit o tiin care se ocup de construcia
curriculum-ului i anume Teoria curriculum-ului. Originea ei se afl n
publicarea, n 1918, a operei lui Bobbit numit Curriculum. Se consider,
ns, c prima formulare a Teoriei Curriculum-ului se gsete n lucrarea lui
Tyler (1950), Basic Principles of Curriculum and Instruction.