Sunteți pe pagina 1din 3

part 2 curs 7

...turla peste naos...


exemple: calnic etc
Structura initiala de lemn inlocuita cu una de ba
art 11 continua a vb despre prbl restaurarii, este f imp pt ca incepe spune f clar ca
doctrina cont a rest este impotriva unitatii de stil. Prima teorie a rest, cea
promovata de vld vb de obiectivul arh restaurator de a gasi o perfectiune a timpului
si o unitate stilistica a edificiului. Trebuie sa respectam... avem de-a face cu mon
care sunt realiz in etape dif nu avem dreptul sa decidem eliminarea unei etape in
defavoarea alteia. imag de la... se vede o parte a cartierului istoric, avem un zid
care incepe cu zidul roman, se continu cu unul medieval peste care se aseaza cladiri
de sec 18. bogatia e data de aceasta caracteristica, exista o serie de etape, faze.
este vorba de a pastra toate etapele, adreseaza teoriei lui vld ideea unitatii de stil,
apare insa at cand spui ca treb sa pastrezi toate etapele o probl cu care deseori se
confrunta restaurarea mon. ce facem atunci cand o etapa ascunde valorile unei
etape anterioare. art 11: nu pot sa desfiintez o etapa ce ascunde o faza anterioara
decat in sit in care ceea ce desfiintez e de mica val si ce e anterior e de mare
valoare. Care este filosofia> in clia in care am eliminat(cesare brandi: prin
eliminarea unui strat, unei parti, trebuie sa fie f bine justificat pt ca e pt totdeauna)
a mentine acoperirea unui strat ulterior ins de fapt a tine in viata a doua etape.
Deciziade a elimina un strat pt ca acopera o faza anterioara e o decizie de max
responsabilitate. charta de la venetia: aceasta decizie nu poate fi luata singur de
responsabilul restaurarii, trebuie sa fie rodul unei consultari cu alti specialisti.
sursa existentei comisiilor de specialitate- clarifica, justifica aceste modificari
un ex interesant de , inainte de charta de la venetia de aplicarea acestui principiu la
o rest din ro, inainte de charta de la venetia, intre cele doua raz mon, interventie a
lui nicolae ..? in care pridvorul adaugat in perioada lui c-tin brancoveanu acoperea
frontul bisericii initiale de ea unui sf de sec 14. cozia e prima dintre constr din TR,
model adus de mesterii din serbia si se punea probl ce e justificat: a da la o parte
pridvorul brancovenesc sau nu? s-a luat hotarari unui compromis. s-a patrat
pridvorul dau s-a diminuat inaltimea prin coborarea aticului, poate fi vazuta zona de
arhivolta. o solutie care pleaca de la ideea ca acest pridvor e un el totusi valoros,
face parte dintr-o perioada imp a arh.
biserica repicata: fresca in doua etape. situatie de suprapunere a doua etape, iar
practica in genere face ca sa pastram aceste doua etae, sa nu dam la o parte stratul
superior doar in anumite parti. asezarea unui nou strat de fresca se facea prin
buceardare, distrugerea stratului anterior de fresca
biserica din brugge: un turn romanic inglobat intr-un turn gotic. maniera e una
virtuala, o macheta, nu s-a [us problema desfacerii unuia dintre ele

art 12
vb de o alta problema: reintregirea, completarea pieselor lipsa, teoria brandiana a
"lacunelor". exemple: un portal de la coziea cu o completare acolo unde o parte din
ancadrament era distrus, arcul lui titus cu rest lui valadier (corectitudinea
interventiei de dinaintea configurarii unei doctrine)
am dreptul sa completez sa reintegrez sa creez completarea acolo unde ceva a
existat dar s-a distrus sau s-a pierdut cu conditia sa incardez armonios si sa exprim
o interventie contemporana care nu e ceva original. azi, desi reintregeste forma
ancadramentului, desi reia decoratia, vedem dif dintr ceea ce este istoric si ceea e a
facut restauratorul. arcul lui titus- stilizare
art 12 ne avertizeaza cu privire la tentatia de a falsifica marturia istorica
aceasta reatie a ceea ce noi reintregim cu materialul autentic, istoric. a existat o
tentatie plecand de la teoria lui camillo boito ca reintregirea sa fie puternic marcata.
azi se considera ca impactul unei diferente mari intre istoric si ceea ce e nou e
daunatoare mon istoric ca receptare artistica. trebuie ca acest contrast sa nu fie
unul put, sa fie perceput de la apropiere (cum spune si brandi). reintregiri:
ancadramente, portaluri, turle, arcade... a reintregi ins deci a sti ca ceva exista in
locul cu pricina, cum arata acel lucru sau parte din ansamblul pierdut si de a
interveni cu un element care pe de o parte se incadreaza in ansamblul dar care se
incadreaza in opera contemporana si nu in trecut. fresca de la cozia, reintregire la
cisnadioara. exista si sit in care nu putem sa reintregim si acolo trebuie sa abordam
o practica dif, sa ramanem in sfera unei neutralitati care sa fie direct aratata, sa
spuna privitorului ca era ceva din aceeasi fam, insa nu stim cum era asa ca lasam
sa se inchipuie. Completarile sunt altceva, pt ca reprz locuri in care noi intervenim
pt prima data, nu exista ceva anterior, e ceva adaugat de noi. Ratiunea
completarilor(art 9) e de a folosi contemporan mon, completari arh contemporane
nu pot fi in locuri in care exista ceva inainte, sa poarte amprenta interventiei
contemporane. nu trebuie sa conduca la schimbarea raportului centrului de
greutate vizual sau a raportului de valori. mon ist ramane de la incpeut pana la sf
lucrul cel mai imp, valorior lui ne subordonam in toate deciziile. completarea nu are
rolul de a schimba caracterul compozitiei (ex luvru: servicii in subsl pt a nu
dezechilibra compozitieional).
art 14
se refera la aplicarea principiilor rest la vecinatatea monumentelor monument+
vecinatate aceleasi principii trebie aplicate si ambientului
art 15- se refera sapaturilor arheologice si produsul acestora- ruinele arheologice
pleaca de la a spune ca exista niste norme care trebuie sa vizeze aceasta act. este
important pt arh faptul ca art 15 exista, o ruina nu trebuie sa faca ob unei
reconstituiri. singurul lucru acceptat in cazul ruinelor e contemplarea acestora si a
obiectelor descoperite odata cu acesta. materilul pierdut e atat de mre incat zona
ipotezei care era o bariera in exercitiul restaurarii e ff aproape. a face mai mult
decat o contemplare ins a intra f adanc intr-o zona a ipotezei. Doar conservare si in
cel mai bun caz avem de-a face cu anatiloza(punerea pe verticala a pieselor
cazute), singura forma de reconstituire (considerata a fi in domeniul certitudinii) ex:
forul roman, prezentarea materialului de completare distinct fata de materialul
vechi

art 16
importanta documentarii restaurarii. poate parea de lux dar un mon odata restaurat
va mai fi subiectul unei interventii, si int care va urma trebuie sa beneficieze de
informatia cu privire de ce am gasit si ce am facut pt a actiona pe viitor mai bine,
vor ave mijloace mai performante=>decizii, solutii mai bune
nevoia ca arh sa realiz pe intreg parcursul santierului o documentatie