Mediul tropical forestier

umed
Mediul tropical forestier umed se ntlnete
n: America Central; bazinul Amazonului din America
de Sud; bazinul fluviului Congo din Africa i n sudestul Asiei.
Din categoria elementelor naturale se desprind ca i
elementele caracteristice vegetaia i fauna. Arborii
din pdurile tropical-umede au o valoare economic
mare. ntre acetia se remarc: arborele de cauciuc,
arborele de cafea (Coffea arabica), arborele de cacao,
arborele de scorioar, palmierul de ulei (Oil palm),
palmierul de vin, acaju, abanosul, palisandrul, mango,
bambusul etc. Fauna este reprezentat de: pasri viu
colorate (papagali, tucani (Keel-billed Toucan), psri
indicatoare de miere (Wahlbergs Honeyguide) ),
maimue, reptile (pitoni), porcul babirusa, leopard,
jaguar etc.
Elementele atropice intervin n acest mediu prin:
defriarea pdurilor pentru a lsa loc diferitelor tipuri

de culturi (orez, manioc), construcia unor artere de

circulaie (Transamazonianul), etc.

Medii tropicale umede

Mediul padurii tropicale umede
sempervirescente (numita si padure ecuatoriala) se
intinde de o parte si de alta a ecuatorului, ocupand
suprafete foarte mari in bazinul Amazonului, Podisul
Guyanelor, nordul Podisului Brazilian, in vestul Africii
(bazinul fluviului Congo, regiunea de coasta a Golfului
Guineei), in arhipelagul indonezian si in Peninsula
Malacca si suprafete mai mici in estul Madagascarului,
nord-estul Australiei, in Noua Guinee si alte insule,
pornind de la nivelul marii si ajungand in general pana la
cca. 1000 m altitudine (mai sus padurile avand caracter
tropical-montan).
Padurile de aici se mai numesc si paduri pluviale,
deoarece caracterul specific al vegetatiei este legat
indeosebi de abundenta precipitatiilor pe tot parcursul
anului. Este un mediu foarte prielnic dezvoltarii lumii
vii, cu cele mai mari cantitati de precipitatii si cu

temperaturi constant ridicate, cu medii anuale de 2532o C. Durata zilei este relativ constanta (variaza cu
mai putin de o ora pe parcursul anului), iar
temperaturile medii zilnice sunt aproximativ egale tot
timpul anului (variatiile nu depasesc 5o C). Precipitatiile
medii anuale, repartizate relativ uniform pe parcursul
anului, ating valori mari: depasesc 1.500 mm, putand
ajunge la peste 3.000 mm anual, maximul pluvial
situandu-se in perioada echinoctiilor. Ploile cad de
obicei dupa-amiaza, sub forma de averse scurte,
intense. Evapotranspiratia atinge valori ridicate, la fel
si umiditatea atmosferica (umiditatea relativa putand
atinge 80-85%). Reteaua hidrografica este densa si
debitele ridicate (inregistrandu-se deseori inundatii de
mare amploare). Pe suprafetele plane, de multe ori
terenul este inmlastinit sau acoperit de apa stagnanta;
in unele cazuri, bazinele hidrografice nu sunt
despartite prin cumpene de apa, ci legate in retea prin
arii mlastinoase, acoperite cu vegetatie plutitoare.
Caldura si umiditatea, ridicate, favorizeaza
alterarea rapida a rocilor si descompunerea materiei
organice. Scoarta de alterare poate atinge grosimi de

zeci si chiar sute de metri si este in general de tip

lateritic, argiloasa si saraca in elemente minerale.
Solurile sunt in general profunde, cu textura fina,
intens alterate. Sunt soluri acide, sarace in substante
nutritive.
De fapt aproape
toata rezerva de
substante nutritive este
inglobata in biomasa
(plante si animale). Pe sol
cad continuu frunze
uscate (se apreciaza ca
zilnic ajung astfel pe sol
4,5-12,6 g masa
uscata/m2), fructe
coapte, crengi si
trunchiuri uscate, care
sunt rapid mineralizate,
iar substantele nutritive
astfel eliberate sunt
reabsorbite imediat de
radacini. In felul acesta substanta minerala nu se

pierde decat in cantitati mici, desi procesele de

levigare sunt intense. Apa din rauri este usor pana la
intens colorata in brun, datorita substantelor humice
antrenate din bazin.
Structura biocenozelor este foarte complexa.
Compozitia floristica este in cele mai multe cazuri
foarte diversa, pe un hectar de padure
putandu-se intalni zeci de specii diferite de arbori.
Acestia pot atinge inaltimi de 55-60 m; uneori se
disting 2-3 straturi, stratul superior fiind format din
arbori foarte inalti, izolati, care se ridica mult
deasupra celorlalti, pe cand stratul mijlociu si inferior
au de obicei o densitate mare, umbrind puternic solul,
astfel ca exista o concurenta acerba pentru lumina.
Arborii sunt lipsiti de inele anuale de crestere
(deoarece conditiile sunt uniforme pe tot parcursul
anului), iar mugurii nu sunt protejati de solzi. Nu exista
muguri dorminzi, astfel ca arborii taiati, rupti de vant
sau afectati de incendiere nu se pot regenera din
lastari.

Majoritatea arborilor au o inradacinare

superficiala, intrucat orizonturile inferioare ale solului
sunt saturate cu apa in cea mai mare parte a anului;
pentru a-si mentine echilibrul, au adesea radacini
adventive sau contraforturi. Sunt foarte abundente
lianele si plantele epifite. Principalele surse de hrana
sunt constituite de fructele arborilor tropicali, polen si
nectar, frunze.
Lumea animala este foarte bogata si diversa,
existand specii adaptate pentru viata in coronament, pe
cand altele traiesc pe solul padurii sau in terenurile
inmlastinite, lacuri si rauri. Sunt foarte abundente
insectele: termite (care, traind in simbioza cu
bacteriile, au capacitatea de a digera celuloza), furnici
(unele dintre ele sunt devoratoare de cadavre, altele,
de exemplu cele din genul Atta, reusesc sa se
hraneasca cu ciuperci pe care le cultiva in musuroi, pe
un suport de frunze maruntite), tantari, fluturi
tropicali, coleoptere de mari dimensiuni, viu colorate.
Foarte multe pasari se hranesc cu nectar sau cu
fructele padurii tropicale; exista si diverse specii de
lilieci frugivori.

Desi este un mediu foarte favorabil pentru plante

si animale, padurea tropicala umeda nu ofera conditii
prea bune pentru activitatea productiva a omului, fiind
si in prezent refugiul unora dintre cele mai primitive
triburi de pe Glob, care au ca ocupatii principale
culesul, pescuitul si vanatoarea (in trecut indeosebi cu
arcul sau sarbacana, sagetile fiind inmuiate in diverse
otravuri, de exemplu curara). Alte triburi practica
complementar si agricultura itineranta prin esartaj (de
tip slash and burn). Se defriseaza o portiune de
padure, dar arborii mai mari, mai greu de taiat, sunt
lasati pe loc. Apoi lemnul care nu este utilizat in alte
scopuri este ars si cenusa este imprastiata pe
suprafata respectiva, pentru a se asigura substantele
necesare dezvoltarii unor culturi (de obicei manioc,
batate dulci sau alte plante cu tuberculi comestibili,
uneori mei sau orez neirigat).
Datorita precipitatiilor abundente, se produce o
levigare puternica a substantelor nutritive mineralizate
brusc prin foc. De aceea terenul nu poate fi cultivat
decat cativa ani, uneori doar un singur an, dupa care
este abandonat si in timp este ocupat din nou de

padure, dar care are o alta structura, mai saraca decat

cea a vegetatiei initiale. Daca ciclul se repeta de mai
multe ori, se ajunge la o degradare tot mai avansata a
vegetatiei.
Situatia este diferita numai in tinuturile cu soluri
tinere, formate pe roci vulcanice, bogate in substante
nutritive. Chiar daca in trecut acestea erau acoperite
de paduri tropicale, acum au fost transformate in mare
parte in terenuri de cultura (pentru orez, manioc,
arbori de cauciuc, bananieri, palmieri de ulei etc.), fiind
foarte dens populate (cum se intampla in Indonezia).
Insa in prezent, datorita cresterii densitatii
populatiei in diverse tari din America Latina, Africa si
Asia, padurea tropicala este supusa unor ample procese
de defrisare pentru extinderea terenurilor de cultura.
In plus, este exploatata intens, pe scara larga, de mari
societati transnationale pentru lemn de constructie,
celuloza, mobila etc., exportate in diverse tari ale lumii.
Exista riscul distrugerii, prin supraexploatare, a
capacitatii naturale de regenerare, padurile tropicale
fiind mai vulnerabile decat cele din zona temperata,

unde o mare parte din substantele nutritive sunt

stocate in sol.

Specialistii avertizeaza insa si asupra unor

efecte de mare amploare asupra circuitului apei in
natura, cu consecinte mult dincolo de suprafata
efectiv defrisata. S-a constatat ca
evapotranspiratia intensa la nivelul coronamentului
padurii tropicale contribuie la revenirea in atmosfera
a circa trei sferturi din cantitatea de precipitatii
cazute in regiune. Acesti vapori se acumuleaza in
atmosfera, transformandu-se din nou in ploaie.
Astfel in America de Sud imensa padure tropicala
intretine acest circuit al apei cu ploi abundente in
tot bazinul Amazonului dar cu cantitati destul de
mari si la sud de acest bazin, in regiunea de savana
(cerrado). In schimb pe terenurile cultivate agricol
doar circa un sfert din apa din precipitatii revine in
atmosfera, pe cand cea mai mare parte se scurge in
reteaua hidrografica, pierzandu-se apoi in ocean
(Brown, 2005).

Pentru a evita macar partial aceste distrugeri

se fac mari eforturi pentru declararea de parcuri
nationale. De pilda, in Federatia Malaysia parcul
Taman Negara (fost King George V), din Peninsula
Malacca, adapostind specii periclitate de animale, ca
elefantul asiatic, rinocerul bicorn asiatic, tigrul
malaezian, tapirul vargat, leopardul si gibonul; in
Indonezia parcul Selantan din sudul Insulei Sumatra,
care gazduieste planta parazita
Rafflesia arnoldi, cu cea mai mare floare din lume;
Iguazu, la granita dintre Argentina si Brazilia, cu
cascada Iguazu (o reuniune de 18 caderi de apa
paralele, considerata cea mai impresionanta din
lume), ocrotind jaguari, oceloti lenesi, diferite specii
de maimute, coati, numeroase specii de pasari
colibri); parcurile din bazinul Amazonului din
Brazilia, menite nu numai sa protejeze flora si
fauna, ci si sa ofere triburilor de amerindieni
conditiile necesare pentru a-si duce mai departe
modul lor traditional de trai; parcul Canaima din
Venezuela, incluzand si bazinul raului Caroni, care
formeaza cascada Angel (979 m, considerata cea

mai mare din lume ca lungime); in Gabon, 13 parcuri

recent infiintate ocrotind importante populatii de
cimpanzei si gorile de coasta.
Mediul padurilor tropicale
este destul de nefavorabil
pentru viata omului datorita
caldurii inabusitoare (pe care
umiditatea ridicata o face mai
greu de suportat), la care se adauga disconfortul
provocat de insecte si frecventa bolilor tropicale. In
tinuturile utilizate agricol sunt foarte frecvente
parazitozele si bolile infectioase ale aparatului digestiv.