Sunteți pe pagina 1din 8
Edi ţ ie realizat ă cu sprijinul Centrului Euro Info RO824 Baia Mare Anul X

Edi ţie realizată cu sprijinul Centrului Euro Info RO824 Baia Mare

Edi ţ ie realizat ă cu sprijinul Centrului Euro Info RO824 Baia Mare
Edi ţ ie realizat ă cu sprijinul Centrului Euro Info RO824 Baia Mare

Anul X Nr. 6 Iunie 2004

Fundaţ ia Centrul pentru Dezvoltarea Œntreprinderilor Mici ş i Mijlocii Maramure ş

Funda ţ ia Centrul pentru Dezvoltarea Œntreprinderilor Mici ş i Mij locii Maramure ş
Funda ţ ia Centrul pentru Dezvoltarea Œntreprinderilor Mici ş i Mij locii Maramure ş

PIAŢA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

Dup ă extinderea Uniunii Europene la 25 de State Membre - Pia ţ a Intern ă

- este un spa ţ iu de aproximativ jum ă tate de miliard de locuitori ş i 20 de milioane de Óntreprinderi, care se bucură de drepturile de liber ă circula ţ ie a m ă rfurilor, persoanelor, serviciilor ş i capitalurilor

- se compune din toate Statele Membre UE ş i ţă rile Zonei Economice Europene (Norvegia, Islanda ş i Liechtenstein) Uniunea European ă a Óncheiat acorduri ş i

cualte ţă ri, astfel Ónc‚t libera circula ţ ie a

m ă rfurilor, persoanelor, serviciilor ş i

capitalului se aplic ă , Ón parte ş i acestora. Legisla ţ ia referitoare la Pia ţ a Intern ă afectează domeniile conectate cu libertatea de mi ş care, precum protec ţ ia consumatorilor ş i a mediului, dreptul de a munci Ón alt ă ţ ar ă , siguran ţ a produselor ş i licita ţ iile publice.

Principiul de baz ă al Pie ţ ei Interne este libera circulaţie ñ constă Ón faptul că toate barierele care s-ar opune liberei circulaţ ii

au fost interzise. Totu ş i, exist ă excep ţ ii de

la acest principiu, iar guvernele au dreptul

de a limita sau de a suspenda importul de produse dac ă acestea pun Ón pericol mediul Ónconjur ă tor, interesele consumatorilor sau viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor sau

plantelor.

BAZELE LIBEREI CIRCULA Ţ II

1. PRINCIPIUL NEDISCRIMIN Ă RII

ï Interzice ìorice discriminare pe baz ă de na ţ ionalitateî

ï Discriminarea Ónseamn ă aplicarea unui tratament diferit, Ón funcţie de naţionalitate, Ón circumstan ţ e similare

ï Œn acest context se interzice tratarea bunurilor importate diferit de bunurile produse intern

ï Œn cazul serviciilor, se ia Ón considerare discriminarea din punct de vedere al

na ţ ionalit ăţ ii ş i al resedin ţ ei

ï Œn sfera de ac ţ iune a acestui principiu au fost

incluse ş i alte criterii, cum ar fi egalitatea de

sex

2. RECUNOA Ș TEREA RECIPROC Ă

ï Legisla ţ ia altui Stat Membru este echivalent ă ca efecte cu legisla ţ ia proprie

ï Acest principiu se aplic ă Ón mod special la produse, dar a avut efecte ş i asupra celorlalte

libert ăţ i, cum ar fi furnizarea de servicii, unde

se concentreaz ă pe conceptul de recunoa ş tere a

diplomelor

3. LEGISLA Ţ IA COMUNITAR Ă

ï Prevede ìarmonizarea legisla ţ iilor Statelor

Membre Ón măsura cerută de funcţionarea pieţei

comuneî

ï Principiul recunoa ş terii reciproce nu este suficient pentru garantarea protej ă rii ş i

siguran ţ ei s ă n ă t ăţ ii sau comer ţ ul loial, motiv pentru care au fost adoptate directive care s ă armonizeze reglement ă rile na ţ ionale care ar fi putut periclita Óncrederea reciprocă Óntre Statele

Membre

ï S-a implementat un nou sistem de armonizare tehnic ă ş i standardizare (ìnoua abordareî), Ón acord cu care directivele existente privind armonizarea urmau s ă se concentreze pe cerin ţ ele esen ţ iale asupra siguran ţ ei s ă n ă t ăţ ii ş i protec ţ iei mediului.

CELE PATRU LIBERT ĂŢ I PRINCIPALE

1. LIBERA CIRCULA Ţ IE A M Ă RFURILOR

- Este o consecin ţă a elimin ă rii taxelor vamale ş i

a taxelor cu efect echivalent, precum ş i a

ş i a

restric ţ iilor cantitative (contingente)

m

ă surilor cu efect echivalent, pentru comer ţ ul

Ón

interiorul Comunit ăţ ii

- Œnl ă turarea barierelor se bazeaz ă pe conceptul de ìsuspendareî, care presupune c ă Statele Membre nu sunt autorizate s ă reinstaleze astfel de instrumente Óntre ele

- Elementul intern al uniunii vamale: eliminarea taxelor vamale

- Elementul extern al uniunii vamale: un tarif vamal comun aplicat importurilor din ţările terţe

- S-au eliminat barierele fizice (verific ă rile la grani ţă ş i formalit ăţ ile vamale)

Comunitate de a se stabili ş i de a- ş i desf ăş ura activitatea Ón alte State Membre

- Se dore ş te reducerea barierelor tehnice, prin intermediul recunoa ş terii reciproce a standardelor ş i

-

Singura condi ţ ie legat ă de libertatea de a furniza servicii Ón Comunitate este ca firma sau persoana

a

ìnoii abord ă riî asupra armoniz ă rii la nivel de

fizic ă autorizat ă s ă fie Ónregistrat ă oficial Óntr-un Stat

Comunitate.

Membru

-

Tratatul CE a impus anumite condi ţ ii care exclud

2. LIBERA CIRCULA Ţ IE A PERSOANELOR

- Deriv ă din prevederile legate de ìcet ăţ enia european ă î prin care toţi cetăţenii Uniunii au dreptul

- Tratatul de la Amsterdam (1999) a marcat un pas

serviciile Ón domeniul administraţiei publice şi permit restric ţ ionarea acestei libert ăţ i Ón baza politicilor publice, a celor de securitate ş i de s ă n ă tate public ă .

s ă circule ş i s ă locuiasc ă liber pe teritoriul Statelor

-

Anumite sectoare, cum ar fi transporturile, serviciile

Membre, cu respectarea condiţiilor impuse de Tratatul

bancare ş i de asigur ă ri pot s ă aib ă propriile restric ţ ii

CE ş i a m ă surilor luate pentru aplicarea acestora

important prin oficializarea prevederilor acordului Schengen la nivelul institu ţ iilor Uniunii Europene ş i

-

Œncep‚nd cu 1973, o serie de directive au sprijinit deschiderea sectorului bancar Ón ceea ce prive ş te libertatea de stabilire ş i libertatea de furnizare de servicii. Aceste directive au acoperit subiecte cum ar

prin stabilirea unei ìarii de libertate, securitate ş i

fi

fondurile proprii ale institu ţ iilor de creditare,

justi ţ ieî f ă r ă verific ă ri ale persoanelor la grani ţ ele

- Articolul 39 al Tratatului CE stipulează c ă ìlibera

prevenirea sp ă l ă rii banilor ş i sistemele de garantare

intracomunitare, indiferent de na ţ ionalitate.

a

depozitelor

Danemarca, ( ş i Óntr-o oarecare masur ă ) Marea

-

Serviciile de asigur ă ri au

fost Ómp ă r ţ ite Ón dou ă

Britanie ş i Irlanda nu particip ă la aceste noi ini ţ iative Ón favoarea liberei circula ţ ii a persoanelor. Libera circula ţ ie a lucr ă torilor este de o mare importanţă la nivelul Pieţ ei Interne.

circula ţ ie a lucr ă torilor va fi asigurat ă pe tot cuprinsul Comunit ăţ iiî

categorii principale: asigură rile de viaţă ş i asigur ă rile generale. Œncep‚nd cu 1973, libertarea de a furniza servicii ş i dreptul la stabilire au fost extinse ş i la sectorul de asigurări generale (exclusiv cele de viaţă), pentru asigur ă rile de via ţă fiind necesar ă parcurgerea unui proces de armonizare legislativ ă Ón baza directivei din 1979.

- Aceasta prevedere implic ă ìabolirea tuturor discrimin ă rilor bazate pe na ţ ionalitate asupra

4. LIBERA CIRCULA Ţ IE A CAPITALULUI

lucr ă torilor din Statele Membre, Ón ceea ce

-

Tratatul CE elimin ă toate restric ţ iile manifestate Ón

prive ş te angajarea, remunerarea ş i celelalte

mi

ş carea capitalurilor (investitii) ş i a celor impuse

condi ţ ii de munc ă ş i angajareî

pl

ăţ ilor (pl ăţ i pentru m ă rfuri sau servicii)

- Œncep‚nd cu anul 1968, s-a garantat tratamentul egal

-

Statele Membre sunt, totu ş i, autorizate s ă ia toate

al celor care caut ă un loc de munc ă , indiferent de

m

ă surile justificate de necesitatea de a preveni

na

ţ ionalitate

Óncălcarea propriilor legislaţii, Ón special a celor legate

- Singura excep ţ ie de la acest principiu se refer ă la

 

de

prevederile fiscale sau de controlul preventiv al

ocuparea anumitor posturi administrative

institu ţ iilor financiare

 

- Œn practic ă , pot totu ş i s ă apar ă restric ţ ii la libera

-

Œn

plus, Statele Membre pot s ă stabileasc ă proceduri

circulaţie a persoanelor pe baze foarte bine justificate,

de declarare a mi ş c ă rilor de capital, Ón scop

cum ar fi politicile publice, securitatea sau să n ă tatea

administrativ sau statistic, suplimentare fa ţă de

public ă

m

ă surile care decurg din politicile publice sau cele

- Directivele reglementează dreptul de a locui Ón orice

de

securitate

Stat Membru pentru studen ţ i, pensionari ş i pentru

-

Aceste m ă suri ş i proceduri nu trebuie s ă conduc ă ,

persoanele care desf ăş oar ă activit ăţ i ne-economice.

Óns

ă , la discrimin ă ri arbitrare sau restric ţ ii mascate

 

ale mi ş c ă rii capitalurilor ş i a pl ăţ ilor

3. LIBERA CIRCULA Ţ IE A SERVICIILOR

-

Œncep‚nd cu 1 ianuarie 1999, data care coincide cu

- Conceptul de liber ă furnizare a serviciilor este legat de dreptul la stabilire

cea de a treia faz ă de dezvoltare a uniunii economice ş i monetare europene, articolele legate de clauzele

- Chiar dac ă agentul economic nu este din Statul Membru respectiv, trebuie s ă i se aplice tratamentul

na ţ ional - acelea ş i condi ţ ii ca ş i persoanelor fizice

autorizate sau firmelor din statul respectiv.

- Permite firmelor na ţ ionale sau comunitare s ă desf ăş oare activit ăţ i de servicii Ón alte State Membre dec‚t statul de re ş edin ţă

- Dreptul la stabilire include posibilitatea pentru persoanele fizice autorizate ş i pentru firmele din

de garan ţ ie pentru crizele de remediere Ón balanţ a de

pl ăţ i (Articolele 119 si 120 din Tratatul CE) nu se

mai aplic ă acelor State Membre care au adoptat moneda unic ă , dar r ă m‚n valabile pentru ţă rile care nu apar ţ in zonei euro.

Selec ţ ie ş i prelucrare din bro ş ura ìPia ţ a Intern ă a Unuiunii Europeneî, elaborat ă de Centrul Euro Info Constan ţ a, Ón cadrul Proiectului ìFit for the Internal Market ñ preg ă tirea Óntreprinz ă torilor Ón vederea ader ă rii la Uniunea European ă î

PROCESUL DE ADERARE A ROM¬NIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ

ñ PIAŢA INTERN Ă -

STANDARDIZAREA ŒN ROM¬NIA CONTEXTUL EUROPEAN Ș I ROLUL ASRO

Una din cerin ţ ele esen ţiale pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea Europeană , ca membru cu drepturi depline, este armonizarea legislaţiei tehnice cu cea care guvernează Pia ţ a Intern ă unic ă a Uniunii Europene ñ preluarea acquis-ului comunitar. Ţ ara noastr ă trebuie s ă Óndeplineasc ă condi ţ ia de a prelua minimum 80% din standardele europene existente la data la care se va face admiterea. Pentru realizarea acestei armoniz ă ri, Ón Rom‚nia a avut loc o reformă fundamentală Ón domeniul infrastructurilor

calităţ ii ş i standardiz ă rii. Conform aprecierilor Comisiei Europene referitoare la progresele Ónregistrate de ţ ara noastr ă , acesta este primul domeniu Ón care Rom‚nia este total aliniat ă la cerin ţ ele europene. Mai mult, suntem prima ţ ară asociat ă Ón care a avut loc o modificare at‚t de profund ă . Activitatea de standardizare Ón Rom‚nia - Istoric

Datează din perioada premergă toare celui de al doilea razboi mondial, primele standarde cu caracter naţional fiind adoptate Ón 1937- 1938, Ón cadrul AGIR - Asocia ţ ia Generală a Inginerilor din Rom‚nia

Œn anul 1948 ia fiin ţă Comisiunea de Standardizare, primul organism na ţ ional de standardizare

Œn 1970 ia fiinţă Institutul Rom‚n de Standardizare ñ IRS, organism al administraţ iei publice centrale, care func ţ ioneaz ă p‚n ă Ón 1998 c‚nd, prin Ordonan ţ a Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţ ional ă Ón Rom‚nia, se pun bazele standardiză rii voluntare Ón Rom‚nia

Œncep‚nd cu 31 octombrie 1998, organismul na ţ ional de standardizare este Asocia ţia de Standardizare din Rom‚nia - ASRO

ASRO

are misiunea general ă de a evalua necesit ăţ ile de elaborare de noi standarde, de a coordona lucr ă rile de standardizare, de centralizare ş i de examinare a proiectelor de standarde, de a difuza standarde, de a promova standardizarea, de a organiza cursuri de calificare ş i perfecţ ionare Ón domeniul standardiză rii ş i de a reprezenta interesele Rom‚niei Ón instan ţ ele interna ţ ionale ş i neguvernamentale de standardizare

coordoneaz ă ş i Óndrum ă activitatea comitetelor naţ ionale de standardizare care, Ón cadrul sectoarelor respective de competen ţă , au sarcina să stimuleze activitatea de standardizare pe domeniul lor de competen ţă , s ă formuleze punctele de vedere

na ţionale pentru a lua poziţie Ón organismele europene ş i interna ţ ionale ş i s ă preg ă teasc ă ş i s ă elaboreze proiectele de standarde

dispune de prerogativa de autoritate public ă de pronunţ are a omologă rii standardelor. Conformitatea cu standardele este atestată prin aplicarea unei mă rci naţionale, acordat ă de ASRO. Calitatea de membru asociat la Uniunea Europeană , pe care Rom‚nia o deţ ine Ón prezent, conferă ASRO un loc important Ón cadrul instituţ iilor ce ajută agenţ ii economici s ă se alinieze la cerin ţ ele Pieţ ei Unice Europene pentru a putea deveni parte integrant ă a acesteia ş i pentru ca produsele rom‚neş ti sa devin ă competitive ş i să circule liber Ón spaţ iul european. Activitatea ASRO se adreseaz ă agen ţ ilor economici rom‚ni, administra ţ iei publice centrale ş i locale, altor organisme ale statului, organiza ţ iilor pentru protec ţ ia consumatorilor, organismelor care dezvolt ă infrastructura calit ăţ ii, laboratoarelor de Óncerc ă ri, organismelor de certificare ş i de inspecţ ie, organiza ţ iilor patronale ş i profesionale din diferite domenii.

CAPITOLUL 1 ìLIBERA CIRCULA ŢIE A

M ĂRFURILORî

Negocierile la acest capitol au fost deschise Ón cadrul Conferinţei de Aderare Rom‚nia ñ UE din 21 martie 2002. Negocierile au fost Ónchise provizoriu Ón cadrul Conferinţ ei de Aderare Rom‚nia ñ UE din 2 iunie 2003. Documentul de pozi ţ ie al Rom‚niei pentru Capitolul 1 prevede urm ă toarele:

ÑRom‚nia accept ă acquis-ul comunitar privind Capitolul ñ Libera circula ţ ie a m ă rfurilor, Ón vigoare la data de 31 decembrie 2000. Rom‚nia nu solicită perioade de tranziţie sau derogări şi declară că va adopta Ón totalitate acquis-ul comunitar la data ader ă rii. Rom‚nia este preg ă tit ă s ă examineze Ón continuare dezvoltarea acquis-ului Ón domeniul Liberei circula ţ ii a m ă rfurilor ş i s ă informeze sistematic Conferin ţ a pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legisla ţ ia ş i mă surile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis sau, dac ă va fi cazul, cu privire la dificultăţ ile care ar putea ap ă rea Ón transpunerea noului acquis. Prezentul document de pozi ţ ie este elaborat av‚nd ca referinţă data de 1 ianuarie 2007, asumat ă unilateral de Rom‚nia ca ipoteză de lucru pentru Óncheierea pregă tirilor de aderare la Uniunea Europeană

Capitolul Libera circula ţ ie a m ă rfurilor este reglementat de legisla ţ ia comunitar ă apar ţ in‚nd at‚t Vechii Abord ă ri, c‚t ş i Noii Abord ă ri, Ón cadrul acesteia din urmă principiul recunoa ş terii mutuale av‚nd un rol esen ţ ial.

ANGAJAMENTE ASUMATE LA NEGOCIERI

ACTIVIT ĂŢ I

PRINCIPALE

- Adoptarea volumului actual de standarde armonizate - termen: 2003

- Eliminarea barierelor Ón calea comer ţ ului ş i prevenirea introducerii de noi bariere

- termen: 2003 ñ 2007

- Crearea cadrului legislativ necesar aplic ă rii principiului recunoa ş terii reciproce

- termen: 2003 ñ 2007

- Demararea negocierilor pentru Óncheierea Protocolului European pentru Evaluarea Conformităţ ii - termen: 2003

- Dezvoltarea ş i Ómbună t ăţirea sistemului naţ ional de

supraveghere a pie ţ ei; Œnt ă rirea sistemului de control Ón domeniul siguran ţ ei alimentelor; Adoptarea ş i implementarea legislaţ iei referitoare la produsele alimentare - termen: 2004

- Œnfiinţ area unei Autorit ăţi Naţ ionale Ón domeniul siguranţ ei alimentare - termen: 2004

- Eliminarea tuturor cerin ţelor referitoare la licenţ ele automate de import - termen: 2003

- Reducerea cuantumului marjei de preferin ţă na ţ ional ă , Ón domeniul achizi ţ iilor publice

- termen: 2003

Con ţ inutul integral al documentului de pozi ţ ie poate fi g ă sit la:

http://www.mie.ro/Negocieri/Romana/Documente_pozitie/Rom/

CAP01-DP.pdf

Selec ţ ie ş i prelucrare din bro ş ura ìPia ţ a Intern ă a Uniunii Europeneî, elaborat ă de Centrul Euro Info Constan ţ a, Ón cadrul Proiectului ìFit for the Internal Market ñ preg ă tirea Óntreprinz ă torilor Ón vederea ader„rii la Uniunea European ă î

Margareta C„pÓlnean - Centrul Euro Info Baia Mare

- Continuare Ón num ă rul urm ă tor -

PREZENTAREA proiectului ìFit for the Internal Market ñ preg ă tirea Óntreprinză torilor Ón vederea ader ă rii la Uniunea European ă î

Finan ţ ator: Uniunea European ă , prin Programul PHARE ñ Fondul Europa Parteneri: CCINA Constan ţa ñ Centrul Euro Info CCI Antwerp, Belgia ñ Euro Info Centre Partener local: Funda ţ ia CDIMM Maramure ş - Centrul Euro Info Baia Mare Obiectiv: Con ş tientizarea Óntreprinz ă torilor asupra conceptului ş i regulilor Pie ţ ei Interne europene, a modului Ón care afecteaz ă afacerile cele patru principii:

libera circula ţ ie a bunurilor, serviciilor, persoanelor ş i capitalului Beneficiari direc ţ i: Comunit ăţ ile de afaceri din Constan ţ a, Baia Mare, Bra ş ov, Bucure ş ti, Gala ţ i ş i Timi ş oara: total estimat la 330 firme

! Activit ăţ i de informare pentru Óntreprinză tori:

" seminarii (Constan ţ a, Bucure ş ti, Baia Mare, Bra ş ov, Gala ţ i, Timi ş oara)

" materiale informative: Ghid ìPia ţ a Internă a Uniunii Europeneî ñ bro ş ura tip ă rit ă , CD-ROM

" website: informa ţ ii dedicate Pie ţ ei Interne ş i celor patru principii de libera circulaţ ie:

http://www.piatainterna.ccina.ro

! Activit ăţ i de asistenţă pentru un grup pilot de firme

(6) din sectorul de produc ţ ie

" evaluarea nivelului de preg ă tire pentru func ţ ionarea Ón Pia ţ a Intern ă ñ evaluarea conformit ăţ ii produselor proprii cu cerin ţ ele legisla ţ iei europene (expert Belgia)

" vizit ă la un t‚rg interna ţ ional general (TIB) organizat Ón Rom‚nia ş i la unele institu ţ ii abilitate s ă sprijine firmele Ón procesul de pregătire tehnică Ón vederea funcţionării pe Piaţa Intern„ Centrul Euro Info Baia Mare, ca participant la implementarea acestui proiect, a organizat Seminarul dedicat Pie ţ ei Interne Europene, pe 22 iunie a.c., la Sala Europa din Prim ă ria Baia Mare, cu urm ă toarea tematic ă :

- prezentarea proiectului ş i a conceptului de Pia ţă Intern ă , istoricul ei, regulile generale ş i faza de maturizare actual ă - dl. Mihai Patra ş cu, reprezentant al Centrului Euro Info Baia Mare

- prezentarea principiului liberei circula ţ ii: a m ă rfurilor, a persoanelor, a capitalului ş i a serviciilor

- prezentarea de informa ţ ii practice ş i utile, necesare firmelor Ón procesul de pregă tire Ón vederea aderă rii Libera circula ţ ie a m ă rfurilor ş i a serviciilor a fost subiectul prezent ă rii doamnei Elena Că r ă u ş an ñ director executiv al OPC Maramure ş . Dna Carmen Neac ş u, consultant Ón cadrul CRPPPI, a vorbit despre protec ţ ia propriet ăţii industriale, despre necesitatea con ş tientiză rii Óntreprinz ă torilor cu privire la protejarea m ă rcilor, modelelor industriale, brevetelor. Prezentarea liberei circulaţii a capitalului a fost efectuată de domnul Ioan Cri ş an, consilier de creditare Ón cadrul BRD Group Societe Generale, Sucursala Maramure ş . Despre libera circula ţ ie a persoanelor au vorbit domnii:

Flaviu Dragomir, director adjunct AJOFM Maramure ş ş i Ciprian Sauliuc, inspector principal Ón cadrul Autorit ăţ ii pentru str ă ini. La seminar au participat 29 de Óntreprinz ă tori, reprezentan ţ i ai unor institu ţ ii locale, mass-media. Œntreb ă rile adresate invita ţ ilor care au sus ţ inut prezent ă ri au fost numeroase si interesante, ceea ce dovede ş te c ă Pia ţ a Intern ă a Uniunii Europene este pe cale sa devin ă un concept actual ş i pentru societatea rom‚nească .

Margareta C„pÓlnean - Centrul Euro Info Baia Mare

NOILE PREVEDERI ALE CODULUI DE PROCEDURĂ FISCALĂ

Incercam pe parcursul mai multor articole, sa prezentam noutatile aduse in legislatia fiscala, cuprinse

in Codul fiscal si Codul de procedura fiscala, facand referire in special la acele reglementari care intereseaza

in mod frecvent mediul de afaceri.

1. Unul din amendamentele importante aduse codului

de procedura fiscala prin legea de aprobare a acestuia,

recent adoptata, este procedura de restituire a diferentelor rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit, efectuata de organele fiscale prin deciziile de impunere emise in baza declaratiilor de venit. Precizam ca aceasta regularizare consta in stabilirea diferentelor intre impozitul anual datorat si platile de impozit efectuate cu titlu de impozit anticipat in cursul anului de impunere, indiferent daca acestea sunt retinute

la sursa de platitorii de venit (ex. angajatorii), sau sunt

stabilite prin decizia emisa de organul fiscal (ex. decizia de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit privind venitul din cedarea folosintei bunurilor). Caracteristica principala a noii proceduri este aceea ca restituirea se face din oficiu, ceea ce inseamna ca, in cazurile respective, organul fiscal va efectua restituirea

fara a fi sesizat de contribuabil cu o cerere in acest sens. Noile dispozitii se refera numai la diferentele de impozit rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice, nu si la celelalte sume de restituit pentru care procedura prevede depunerea de catre contribuabil a unei cereri la organul fiscal competent (art. 106 al. 1 c. pr. fic.). Totodata, se stabileste si termenul in care organul fiscal trebuie sa efectueze restituirea, si anume in cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere. Legat de acest termen, aratam ca legiuitorul a reglementat

si dreptul contribuabililor la dobanda din ziua imediat

urmatoare expirarii termenului de mai sus, acordarea facandu-se in urma unei cereri depuse de contribuabil la organul fiscal competent. Aceasta prevedere reprezinta un element de noutate care raspunde astfel obiectivului general al codului de procedura fiscala, si anume realizarea unui echilibru al drepturilor si obligatiilor partilor din raportul juridic fiscal (fiscul si contribuabilul). Procedura potrivit careia se restituie sumele cuvenite inclusiv modalitatea de acordare a dobanzilor de la buget, se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice, urmand a dezbate acest subiect intr-un articol viitor.

2. O alta noutate a codului de procedura fiscala ale

carei prevederi, adoptate prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, au intrat in vigoare de la 01 ianuarie 2004, a

fost cea privitoare la schimbarea sistemului de sanctionare

a faptelor de nedepunere a declaratiilor fiscale la termenele prevazute de lege.

Aceasta noua reglementare inlocuieste penalitatile stabilite in cota proportionala ñ intre 10 si 50% - din impozitul sau taxa datorata in functie de perioada de intarziere, prin amenzile contraventionale. Potrivit dispoz. art. 183 din codul de procedura fiscala, fapta de nedepunere a declaratiilor fiscale, la termenele prevazute de lege, se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 500.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei pentru persoanele juridice. In cazul persoanelor fizice, nedepunerea la termenele prevauzte de lege a declaratiilor de venit se sanctioneaza cu amenda de la 100.000 lei la 1.000.000 lei. Intr-un comunicat al Ministerului Finantelor, se arata ca in scopul unei aplicari unitare a noilor reglementari, prin legea de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 s-a prevazut ca acestea se aplica faptelor constatate dupa intrarea in vigoare a codului de procedura fiscala. Ca urmare, in temeiul prev. art. 183 cod procedura fiscala, organele fiscale vor aplica amenda contraventionala pentru toate faptele de nedepunere la termen a declaratiilor fiscale, constatate dupa data intrarii in vigoare a codului de procedura fiscala, chiar daca aceste obligatii s-au nascut sub incidenta reglementarilor anterioare acestuia. Prin legea de aprobare a O.G. 92/2003, s-a prevazut si posibilitatea achitarii de catre contravenient, in termen de 48 de ore, a jumatate din minimul amenzii, agentul constatator avand obligatia de a face mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal de constatare si sanctionare contraventionala. De adaugat ca prevederilor codului de procedura fiscala referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale OG 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor.

3. O alta reglementare interesanta a codului de

procedura fiscala se refera la desemnarea reprezentantului fiscal de catre contribuabilii interesati ñ ìacesta ñ contribuabilul ñ nu este obligat sa-si indeplineasca obligatiile si sa-si exercite drepturile astfel prevazute, personal, ci poate apela la alte persoane care sa-l reprezinteî. In acest sens, codul de procedura fiscala consacra in mod expres ca, in raporturile cu organele fiscale, contribuabilul are posibilitatea sa fie reprezentat printr-un imputernicit. Desemnarea imputernicitului se poate face pe baza unui contract de mandat cu reprezentare, imputernciire avocatiala, procura sau alte forme de imputernicire, intocmite potrivit legii. Continutul si limitele reprezentarii sunt cele cuprinse in imputernicire sau stabilite de lege, dupa caz. In situatia in care contribuabilul este reprezentat, in relatiile cu organele fiscale, prin avocat, forma si continutul imputernicirii sunt cele prevazute de dispozitiile legale privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Imputernicitului ii revine obligatia de a inregistra la organul fiscal competent actul de imputernicire, in forma autentica si in conditiile legii.

Este bine de retinut ca legea obliga acei contribuabili care nu au domiciliul fiscal in Romania, si carora le revin obligatii declarative, sa-si desemneze un imputernicit, care sa indeplineasca obligatiile acestora fata de organul fiscal. Aceasta reglementare foloseste atat contribuabilului, care are astfel posibilitatea de a lua la cunostinta de actele administrative emise pe numele lui, cat si organului fiscal, care are posibilitatea de a avea permanent un contact cu contribuabilul prin intermediul imputernicitului. In cazul in care imputernicirea se revoca, efectele fata de organul fiscal se produc din momentul inregistrarii actului de revocare a imputernicirii la registratura organului fiscal. Actul de revocare trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de forma ca si actul de imputernicire. Desemnarea de catre contribuabil a unui imputernicit care sa-l reprezinte in relatiile cu administratia fiscala nu inlatura posibilitatea contribuabilului ca personal sa-si indeplineasca obligatiile fiscale si sa-si exercite drepturile prevazute de legea fiscala si care fac obiectul actului de imputernicire. Regulile prevazute mai sus sunt aplicabile si reprezentantilor fiscali desemnati potrivit codului fiscal, ce prevede mai multe situatii in care contribuabilul are posibilitatea sau chiar obligatia sa-si desemneze un reprezentant fiscal:

- desemnarea reprezentantului fiscal de catre orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;

- desemnarea reprezentantului fiscal de catre contribuabilii care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanele fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania;

- desemnarea unui reprezentant fiscal in vederea calcularii, retinerii si virarii impozitului in cazul castigului din transferul dreptului de proprietate asupra partilor sociale si valorilor mobiliare in cazul societatilor inchise cand dobanditor este o persoana fizica ce nu are domiciliul in Romania. Facem precizarea ca atunci cand legea prevede o alta procedura de desemnare a imputernicitului fiscal, sunt aplicabile prevederile respective. Este situatia reglementata de art. 151 cod procedura fiscala, care reglementeaza desemnarea reprezentantului fiscal de catre persoanele stabilite in strainatate, cu venituri impozabile, care realizeaza operatiuni supuse taxei pe valoarea adaugata pe teritoriul Romaniei

Materialul contine informatii furnizate de compartimente ale Ministerului Finantelor

Material prelucrat de av. ALINA ILUTI in colaborare cu consilier juridic RAKOCZI FERENCZ

STIRI PE SCURT

Copiii institutionalizati vor sa se faca auziti - 1 Iunie

Asociatia ÑVocea Copiilorî sprijina copiii si tinerii

institutionalizati in exprimarea drepturilor lor si in conturarea perspectivei unui trai independent. Membrii sai fondatori sunt castigatorii Concursului national ÑFloare de Coltî organizat in cadrul campaniei de sensibilizare ÑCasa de Copii nu e Acasaî. Campania, care s-a desfasurat pe parcursul a doi ani,

a fost initiata de Guvernul Romaniei, prin Autoritatea Nationala de Protectie a Copilului si Adoptie, si a fost finantata de Uniunea Europeana prin programul Phare.

Programul pentru copii ìClasa EUROPAtruî a implinit in 1 iunie doi ani!

Programul de informare europeana pentru copii ìClasa EUROPAtruî are deja doi ani. In acest timp, peste 750 copii din 38 de scoli bucurestene, au trecut pragul Centrului de Informare al Comisiei Europene, unde au participat in calatorii virtuale prin tarile Uniunii Europene. Alti 7000 de copii au participat la un program similar, derulat in scolile din Bucuresti si din 10 judete din tara.

Incheierea proiectului de infratire institutionala ÑIntarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei si Internelorî

Ministerul Administratiei si Internelor din Romania (MAI), Ministerul Functiei Publice si Reformei Statului din Franta si Presedintia Consiliului de Ministri din Italia au marcat in data de 3 iunie a.c., 23 de luni de cooperare institutionala. Seminarul final a avut loc la Institutul National de Administratie, Str. Eforie 5, sector 5, Bucuresti. Seminarul a fost deschis de catre Domnul Gabriel OPREA, Ministru delegat pentru administratia publica.

Conferinta internationala organizata in cadrul Proiectului PHARE RO02-IB/JH-08

Organizarea acestei Conferinte internationale la Bucuresti in 14 iunie a.c., reprezinta un eveniment foarte important in domeniul combaterii spalarii banilor si al finantarii terorismului, reusind sa adune laolalta organizatii internationale, institutii din Italia si Romania si specialisti inalt calificati din Statele Membre ale Uniunii Europene, SUA si Romania.

Fermierii din noile state membre au mai mult timp la dispozitie pentru a solicita asistenta din partea Uniunii Europene

Comisia a adoptat pe 14 iunie un amendament la Schema de Plata Unica pe Suprafata ñSPUS (Single Area Payment Scheme

- SAPS), schema de tranzitie pentru plati directe utilizata in

toate noile state membre, cu exceptia Sloveniei si Maltei. Prin acest amendament se extinde, pana la 15 iulie, perioada in care fermierii pot depune cereri pentru asistenta financiara. In mod normal, fermierii din noile state membre care utilizeaza SPUS trebuiau sa trimita solicitarile pana la o data stabilita de statul membru respectiv, insa nu mai tarziu de de 15 iunie. Cu toate acestea, se pare ca in perioada imediat urmatoare aderarii nu toti fermierii sunt obisnuiti cu procedurile UE. In unele noi

state membre, un numar important de fermieri nu au solicitat inca sprijin din partea Uniunii Europene. Pentru a le permite acestor noi state membre sa le ofere fermierilor conditii optime pentru depunerea solicitarilor de asistenta din partea Uniunii Europene, s-a luat decizia ca noile state membre sa poata fixa un alt termen limita, care sa nu depaseasca insa data de 15 iulie. ìAm extins termenul limita pentru a ne asigura ca subventiile disponibile sunt utilizate de fermierii din noile state membreî, a spus Comisarul European pentru Agricultura, Franz Fischler.

Baroana Emma Nicholson, Membru al Parlamentului European, saluta decizia Romaniei de a pune capat traficului de copii

Emma Nicholson a declarat: ìSalut cu caldura progresele constante inregistrate de Romania in ceea ce priveste sistemul de sanatate si dezvoltare a celor 6,5 milioane de copii din aceasta tara. Acest lucru reprezinta rezultatul politicilor solide adoptate de actualul Guvern, pentru a se asigura ca Romania isi indeplineste obligatiile asumate in cadrul Conventiei Europene pentru Drepturile Omului si al Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite pentru Drepturile Copiluluiî.

Europa ne invita la dezbatere

Delegatia Comisiei Europene in Romania a lansat in data de

28 iunie a.c. Team Europe Romania, o noua retea de

multiplicatori de informatie europeana. Aceasta reuneste un numar de 30 de conferentiari pe teme europene - consultanti independenti, juristi, analisti, cadre universitare, experti in politici ale Uniunii Europene etc. Structura sa permite utilizarea cunostintelor si a expertizei locale pentru a promova dezbaterea publica despre aderarea la Uniunea Europeana.

Audit urban. Date demografice, economice si sociale despre 258 de orase europene

Locuri de resedinta, de munca sau de studiu, orasele au un impact major asupra vietii a numerosi cetateni europeni. Evaluarea acestui impact este necesara pentru a imbunatati calitatea vietii urbane si trebuie sa se sprijine pe date comparabile. In trecut, o comparatie intre orasele Uniunii Europene era foarte dificil de realizat din cauza diversitatii definitiilor si a metodelor de colectare a datelor, intr-un spatiu atat de vast din punct de vedere geografic si atat de variat din punct de vedere cultural.

Ziua Dunarii: sarbatorind 10 ani de la semnarea Conventiei pentru Protectia Fluviului Dunarea

Statele dunarene sarbatoresc prima Zi a Dunarii. Evenimentul marcheaza implinirea a zece ani de la semnarea Conventiei

pentru Protectia Fluviului Dunarea, la 29 iunie 1994, de catre

13 tari dunarene si Uniunea Europeana. De la semnarea

Conventiei, Comisia Europeana s-a implicat activ in imbunatatirea calitatii mediului dunarean, si va continua aceste eforturi.

Chiar daca jumatate din statele care fac parte din Bazinul Hidrografic al Dunarii nu sunt state membre ale Uniunii Europene, acestea au decis in unanimitate implementarea Directivei cadru a Uniunii Europene referitoare la Apa, adoptata in 2000. Directiva isi propune ca resursele de apa sa atinga pana in 2015, standarde bune de calitate, printr-o abordare transfrontaliera integrata a managementului apelor.

BIBLIOTECA Centrului Euro Info RO 824 Baia Mare

Nout ăţi iunie 2004

Publicaţ ii achizi ţ ionate de la Uniunea European ă ş i din alte surse externe

1. Agriculture in the European Union: Statistical and

economic information 2003/ European Commission,

DG for Agriculture, 2004

2. Building our common future: Policy challenges and

budgetary means of the enlarged Union, 2007-13/

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament - COM(2004)101

3. Bulletin of the European Union/ European Commission

4. Carpathian Foundation ñ Five Nations, One Community -

Hungary, Poland, Romania, Slovakia, Ukrain - Report 2002

5. Carphatian Euroregion and external borders of the

enlarged European Union confronting the effects of Schengen/ Elaborated in the framework of The Carpathian Research Program of the Carphatian Foundation

6. Communique/ Fondation europeenne pour líamelioration

des conditions de vie et de travail Nr. 2/04

7. Competition Policy Newsletter ñ Special edition June 2004

European Commission, DG for Competition

8. Cordis focus - Community Research and Development

Information Service Nr. 246, 247/04

9. EEA signals 2004 ñ A European Environment Agency

update on selected issues

10. EIB (European Investment Bank) Group ñ Activity Report

11. European Agency for Safety and Health at Work ñ Agency

Information 2002/2003 - CD-rom

12. European Economy - Nr. 2/04 ñ Economic forecasts Spring

2004/ European Commission, DG for Economic and Financial Affairs

13. EURopean Employment Services ñ Legal base/ European

Commission, DG for Employment and Social Affairs

14. European Parliament - Handbook for Members

15. From Science to Enterprises - A guide to European

Technology Transfer Institutions 2003 - CD-rom

16. Industrial relations developments in Europe 2002/

European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions

17. Inforegio news ñ Newsletter/ European Union, Regional

Policy - Nr. 121/04

18. Intermodal loading units ñ Industrial solutions for better

freight transport/ European Commission, DG for Energy and

Transport

19. International aviation agreements/ European

Commission, DG for Energy and Transport

20. IPR (Intellectual Property Rights) ñ Helpdesk Bulletin

21. Key facts and figures about the European Union/ European

Commission, DG for Press and Communication, 2004

22. Newsletter/ European Commission, DG for Agriculture

23. Official Journal of the European Communities:

Legislation, Information and notices, L&C series- CDrom

24. Perceptions of Antisemitism in the European Union:

Voices from Members of the European Jewish Communities/ European Monitoring Centre on Racism and Xenophobia

25. Proceedings of the Court of Justice and the Court of First

Instance of the European Communities - Nr. 28, 33/03

26. Public service review: DFID an independent review ñ

Summer 2004/ DFID ñ The Department for International Development UK

27. Recent developments in the European inter-professional

social dialogue 2002-03/ European Commission, DG for Employment and Social Affairs, 2004

28. Research briefs - European Union Center of California

29. Supplement to the Official Journal of the European

Communities-CD-rom 2004

30. The potential of regional cooperation in overcoming

socialmarginality within the Hungarian - Romanian Ukrainian border area/ Elaborated in the framework of The Carpathian Research Program of the Carphatian Foundation

31. The vocational education and training system in Ireland/

European Centre for the Development of Vocational Training

32. Welcome to your Committee ñ Guide for the new members

2004/ European Economic and Social Committee

Publicaţ ii Ón limba rom‚n ă

1. Afaceri poligrafice Nr.: 73/04

2. Buletin Euro Info ñ Editat de Camera de Comer ţ ş i

Industrie V‚lcea ñ Euro Info Centre RO828 - Nr. 1, 2/04

3. Capital - S ă pt ă m‚nal economic ş i financiar - Nr. 23,24/

2004

4. Delega ţ ia Comisiei Europene Ón Rom‚nia ñ Raport

anual: Zece ani Ón Rom‚nia, 2003

5. Gazeta afacerilor - S ă pt ă m‚nal al CCI Cluj - Nr. 22-25/

2004

6. Hermes Contact - Buletin informativ editat de CCI-MM -

Nr.167/04

7. Idei de afaceri - Nr. 6/04

8. Infoeuropa buletin ñ Buletin editat de Centrul de Informare

al Comisiei Europene Ón Rom‚nia ñ Nr. 22, 23/2004

9. Svasta Info ñ Editat de Svasta Consult ñ Nr. 7/2004

10. TopBusiness - S ă pt ă m‚nal interna ţ ional de promovare a

performan ţ ei economice Nr. 23-25/2004

Oportunitati de afaceri - iunie 2004

1. Firma italiana, specializata in crearea, dezvoltarea si comertul

cu solutii soft si hard pentru controlul retelelor si monitorizarea internetului, cauta parteneri pentru a crea contacte comerciale exclusive in Romania.

2. Importator german de vinuri, cauta parteneri din Romania.

3. Firma franceza, ofera servicii si asistenta pentru firmele care

doresc sa faca afaceri in Romania.

4. Firma din Marea Britanie, oferind servicii de consultanta si

training in managementul proiectelor (in special sociale) cauta parteneri de cooperare.

5. Firma italiana producatoare de usi de diferite tipuri, scari si

ferestre din diferite materiale (otel, aluminiu, aliaje, lemn), in

special pentru structuri mari (spitale, facilitate industriale, Ö), cauta importatori, angrosisti, firme de comert si agenti de distributie.

6.

Biroul german pentru comert exterior cauta parteneri pentru

o

firma germana care doreste sa distribuie unitati de aer

conditionat si ventilatoare.

7. Firma spaniola care produce si comercializeaza echipament

sportiv, fiind specializata in echipament de fitness, aerobic si gimnastica, cauta parteneri pentru distribuirea produselor sale.

8. Firma italiana specializata in transport, doreste sa coopereze

cu firme interesate de productie, transport, logistica, distributie

si depozitare in Italia.

9. Firma franceza specializata in productia de roti cauta subcontractori pentru operatiuni de taiere, galvanizare si

asamblare.

10. Firma din Germania, specializata in masini grele, inginerie,

cauta producatori de otel sau firme care lucreaza in metal pentru

colaborari.

11. Firma italiana specializata in servicii de marketing,

comunicare si publicitate, cauta parteneri interesati de acorduri de subcontractare.

12. Firma din Marea Britanie, cauta consultanti pentru a

dezvolta solutii soft in alte tari. Firma doreste sa transfere know- how si sa faca acorduri comerciale.

13. Firma engleza producatoare de transformatoare de tensiune

si surse de alimentare, doreste sa gaseasca distribuitori in tari

din Europa de Est.

CENTRUL EURO INFO Bd. Traian, nr. 9/16, 430211 BAIA MARE, tel/fax: 0262-224870; 222409 e-mail: euroinfo@cdimm.org;
CENTRUL EURO INFO
Bd. Traian, nr. 9/16, 430211 BAIA
MARE,
tel/fax: 0262-224870; 222409
e-mail: euroinfo@cdimm.org;
http://euroinfo.cdimm.org
informa ţ ii despre Uniunea Europeană; informaţii din ţările
membre ale Uniunii Europene; asistenţă/consultan ţă; căutare
parteneri de cooperare; informaţ ii privind surse de finanţ are;
organizarea de seminarii cu privire la Uniunea Europeană;
documentare pentru Œntreprinderi Mici ş i Mijlocii
Centrul Regional pentru Promovarea şi Protecţia Proprietăţii Industriale Str. Melodiei nr. 2, 430353 Baia Mare,
Centrul Regional pentru Promovarea şi
Protecţia Proprietăţii Industriale
Str. Melodiei nr. 2, 430353 Baia Mare,
Tel/fax: 0262-213753,
http://crpppimm.cdimm.org
e-mail: crpppimm@bic.cdimm.org
consultanţă privind proprietatea industrială; utilizarea unor bănci
de date din domeniul propriet ăţ ii industriale; cercet ă ri
documentare; Óndrumare privind reprimarea concurenţei neloiale;
realizarea de legături Óntre creatori şi utilizatori

Colectivul de redacţ ie:

Mirel MIHALI Mihai PĂTRAȘCU Ioana ROTĂRESCU Margareta SUCIU Carmen NEAC ȘU Margareta CĂPŒLNEAN ISSN - 1454 - 7007

FUNDAŢIA CDIMM MARAMUREȘ Centrul pentru Dezvoltarea Œntreprinderilor Mici ş i Mijlocii Bd. Traian, 9/16; 430211
FUNDAŢIA CDIMM MARAMUREȘ
Centrul pentru Dezvoltarea Œntreprinderilor Mici ş i Mijlocii
Bd. Traian, 9/16; 430211 Baia Mare; Maramure ş
Tel/fax: 0262-224870; 222409;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org
consultan ţă de afaceri; organizarea de seminarii/cursuri; planuri de afaceri ş i
studii de fezabilitate; administrare proiecte pentru Œntreprinderi Mici ş i Mijlocii