Sunteți pe pagina 1din 9

Burebista - Primul organizator al statului dac al tracilor (70.e.n - 44.e.

n)
Burebista, rege dac (70-44 i.e.n.). "Ajuns in fruntea neamului sau care era istovit de razboaie
dese, getul Burebista s-a inaltat atat de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare fata
de porunci, incat in cativa ani a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte
din populatiile vecine, ajungand sa fie temut chiar si de romani", astfel sintetizeaza Strabon din
Amaseia, geograf si istoric grec, care isi redacta opera la putin timp de la disparitia lui Burebista,
personalitatea conducatorului dac. Mai dispunem ce-i drept, de marturiile lui Strabon si ale lui
Iordanes. Cel dintai spune despre intemeietorul statului dac ca era barbat get , dar aceasta
informatie nu ne permite nici macar sa stabilim mai precis originea lui Burebista, caci geograful
din Amaseia, ca multi alti autori greci ii numeste geti si pe locuitorii din interiorul arcului
carpatic. Cat despre Iordanes, el staruie mai mult asupra personalitatii marelui preot Deceneu
decat asupra regelui.Mai dispunem de caracterizarea pe care i-o face lui Burebista epigrafa
dionysopolitana in cinstea lui Acornion, dar aceasta se refera nu atat la personalitatea regelui, cat
la rezultatul actiunilor sale politice si militare. Trebuie sa recunoastem, asadar, ca izvoarele
antice nu ne dau nici un fel de informatii directe despre omul Burebista, despre trasaturile sale
fizice si morale. Este neindoielnic ca aproape patru decenii din istoria Daciei au fost marcate de
personalitatea lui Burebista si ca o parte din opera infaptuita de el i-a supravietuit, influentand
evolutia ulterioara a statului dac pana in momentul cuceririi Romane. Dar este tot atat de sigur
ca Burebista a fost produsul epocii sale, ca realizarile lui s-au intemeiat pe anumite conditii
istorice reale si pe anumite cerinte obiective ale societatii dacice.
Despre familia lui Burebista nu se stie absolut nimic, desi multa vreme s-a crezut ca o inscriptie
greceasca, decretul in cinstea lui Acornion din Dionysopolis, l-ar mentiona pe tatal regelui. Acest
tata era un personaj important si puternic, caci el se dovedeste capabil sa-i scuteasca pe
cetatenii din Dionysopolis de ceva, probabil de un tribut.
Aflat initial in fruntea unei formatiuni statale locale, Burebista, om de stat inzestrat cu
remarcabile calitati de organizator, strateg militar si diplomat, reuseste sa unifice formatiunile
politico-militare geto-dace din spatiul carpato-dunareano-pontic sub autoritatea sa si sa puna
astfel bazele unui puternic regat cu centrul, probabil, in Podisul Transilvaniei. In intreaga sa
actiune, Burebista a fost sprijinit de marele preot Deceneu, colaboratorul si sfetnicul cel mai
apropiat. Reorganizat de Burebista, care putea, potrivit afirmatiilor aceluiasi Strabon, sa
mobilizeze o armata de 200.000 de luptatori, se impune la jumatatea secolului I. i.e.n. ca
principala forta politica si militara din Europa Centrala si de la Dunarea de Jos.

Razboaiele purate de Burebista dezvaluie si alta latura a personalitatii sale. Raida incheiere
victorioasa a campaniei impotriva celtilor ne indeamna sa credem ca ofensiva regelui a constituit
o surpriza pentru acestia. Pe de alta parte, o inscriptie Histriana lasa sa se inteleaga ca Burebista
stia sa organizeze un asediu de lunga durata, iar cucerirea litoralului Pontic dovedeste ca zidurile
masive de piatra ale cetatilor grecesti nu constituiau pentru el un obstacol de netrecut. In sfarsit,
nici un izvor nu spune ca Burebista ar fi pierdut vreo batalie si cu atat mai putin vreuv razboi.
Totul indreptateste concluzia ca regele dac a fost si un mare comandant militar.
Politica externa:
Politica externa a statului lui Burebista, deosebit de activa si indrazneata, este indreptata spre
redobandirea vechilor tinuturi dacice si spre contracararea pericolului expansiunii romane ce se
contura pe intreaga linie a Dunarii. Pe plan militar primele mari aciuni l gsesc pe Burebista
atacnd n 74 sudul Dunrii n aliana cu scordiscii pe care ns mai apoi din cauza unor
nenelegeri i nimicete. n jurul anului 60 nimicete celii boi i taurisci in fruntea crora se afla
Critasiros. Mai apoi intre anii 55-48 cucerete ntregul litoral pontic ntre Olbia i Apollonia.
Pe plan diplomatic duce tratative cu Pompeius cruia i i ofer ajutor militar i care vorbete n
faa Senatului roman de un prieten personal (poate Burebista). Probabile legturi diplomatice are
cu dalmaii cnd s-ar fi putut amesteca n rscoala acestora pe malul Adriaticii. Se presupun
legturi i cu Midridates VI Eupator dei puin probabile. Primul obicetiv il constituie, in jurul
anului 60 i.e.n., inlaturarea suprematiei celtice din reg. Dunarii Mijlocii. Amploarea si vigoarea
acestui efort militar, precum si succesul sau gasesc ecou si in izvoarele istorice care consemneaza
completa nimicire a triburilor celtilor boii aflati sub conducerea lui Critasiros, precum si a celor
taurisci; in urma acestei victorii, hotarele apusane ale Regatului dac sunt fixate pe Dunarea
Mijlocie si Muntii Slovaciei. Infrangerea ulterioara a scordiscilor, triburi celtice din zona de
varsare a Tisei in Dunare, aduce siguranta frontierei de sud-vest a Daciei si deschide perspectiva
organziarii de incursiuni in sudul Dunarii, in Macedonia si Illyria, creind premisele stabilirii
hotarelor meridionale ale regatului lui Burebista pe linia Muntilor Balcanici. In anii 55-48,
atentia lui Burebista se indreapta spre rasarit, unde, dupa infrangerea lui Mithradates VI Eupator,
regele Pontului, Roma reusise temporar, in urma campaniei lui M. Terentius Varro Lucullus, din
anii 72/71, sa-si extinda autoritatea aspura oraselor grecesti vest-pontice. Triburile bastarnilor si
sarmantilor de la est de Dacia si din regiunile nord-pontice sunt infrante, Burebista impunand
apoi autoritatea statului dac coloniilor grecesti de pe litoralul septentrional si apusean al Marii
Negre, de la Olbia, aflata la gurile Bugului, si pana la Apollonia, situata pe tarmul golfului
Burgas in Tracia. Orase care s-au opus, precum Olbia, Histria si Mesambria, sunt asediate si

luate cu asalt, suferind grave distrugeri si fiind obligate sa accepte apoi garnizoane dacice.
Burebista ajunge astfel "stapanul tinuturilor de dincolo si de dincoace de Dunare", devenind
"cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia", cum il numeste o inscriptie greaca
contemporana. Aflat la apogeul puterii, Burebista este pe punctul de a interveni in razboiul civil
dintre Caesar si Pompei din statul roman, trimitand in preajma bataliei de la Pharsalos (48), la cel
din urma, ca sol, pe Acornion din Dionysopolis. Infrangerea si moartea lui Pompeius Magnus fac
ca oferta de alianta a lui Burebista sa nu se materializeze. Victorios in razboiul civil, Caesar
pregatea, se pare, o campanie indreptata impotriva rivalului sau din Carpati. Dupa asasinarea lui
Caesar in Forumul din Roma, are loc si disparitia violenta a lui Burebista, victima probabil a
unui complot al aristocratiei separatiste. Statul intemeiat de el se destrama initial in 4, apoi in 5
parti, intr-una dintre acestea mentinandu-se la putere Deceneu.

Politica Intern
Unificarea tuturor dacilor sub acest regat uria a avut loc pe mai multe planuri:
- militar: cu o oaste, dup izvoare de 200.000 de ostai bine antrenai fizic i tactic, cifra
plauzibila dac ne gndim c azi se cunosc sute de localiti geto-dacice i c armata a avut i
elemente strine.
- social: cel mai probabil c n ajutorul lui Burebista a venit marea majoritate a comailor dar
putini pileai mprtindu-i visul. Aici ar trebui menionat i numrul populaiei: dac la un
lupttor se considera patru necombatani rezulta o populaie de circa un milion de oameni.
- administrativ: Burebista conductorul suprem care convinge cu mai mult sau mai puin
for, Deceneu este cel care convinge cu blndee i inteligen, iar curtea competent i ajut pe
cei doi s-i pun planurile n aplicare.
- economic: bate moneda pentru c cea existenta devine insuficient comerului care atinge cote
uriae, fapt susinut cu certitudine de arheologie.
- juridic: se redacteaz vestitele belagines.
- moral-religios: oamenii sunt adui la o via dup norme morale avangardiste implementate n
mare parte cu ajutorul religiei.

Capitala
Pentru a susine ipoteza mea m voi referi la un scurt pasaj din decretul dyonisopolitan (din
rndul 6) n care ni se spune c Acornion nefiind mulumit cu ntrevederea cu tatl lui Burebista,
pleac la "drum lung" pentru a-l ntlni pe regele nsui. Ce drum mai lung fa de Dyonisopolis
poate fi dect unul pn la Costeti?
Iat cum au stat poate lucrurile: Burebista cu o oaste de luat n seam pleac din Argedava cu
gndul la locurile de lng Ortie. Se stabilete la cea mai mare cetate de la acea or de lng
Ortie: la Costeti de unde va activa un timp. Construiete apoi Sarmizegetusa.
Aadar Costeti a fost o capital temporar, Sarmizegetusa una ideologic, religioas, pe msura
regatului nfptuit de marele rege i un refugiu suprem. Oricum regele sigur era nevoit s circule
nencetat astfel capitala fiind unde era regele.

Sfritul
Care a fost sfarsitul lui Burebista?
tirile despre acest eveniment ne lipsesc cu desvrire, se poate specula doar, probabil un
asasinat ntre anii 44-42 ntr-o "revolt de palat". Adica potrivit lui Strabon, el a pierit din
pricina unei rascoale mai inainte ca romanii sa apuce a trimite o armata impotriva lui.Nu se
poate spune cu precizie nici cine au fost conjuratii. S-ar putea ca inlaturarea lui Burebista sa fi
fost pusa la cale chiar de romani. S-a formulat si ipoteza ca, deoarece politica lui Burebista
ameninta sa impinga Dacia intr-un conflict cu Roma, inasusi Deceneu l-ar fi inlaturat pe acela al
carui principal consilier si colaborator fusese atatia ani pentru a inaugura o noua
politica.
Prin marturire faptelor sale, Burebista apare ca o personalitate complexa. El a fost intemeitorul
statului dac, unificatorulpe plan politic al lumii geto-dacice, creatorul sistemului de fortificatii
din Muntii Orastiei, aparatorul independentei Daciei, regele care a inteles comandamentele
vremii sale si care a stiut sa gaseasca mijloacele cele mai potrivite pentru a-si atinge scopurile

politice. Intr-un cuvant, el trebuie privit ca un om politic clar vazator si ca un mare comandant,
iar epoca sa ca una din cele mai importante din trecutul istoric al poporului nostru.
...Burebista, getul, luand conducerea poporului sau a ridicat pe oamenii acestia ... asa incat in
cativa ani, a intemeiat o mare stapanire si a supus getilor aproape pe toti vecinii; ba era de
mare primejdie si pentru romani, pentru ca trecea Dunarea fara sa-i pese de nimeni si prada
Tracia pana in Macedonia si in Iliria, iar pe Celti cei ce se amestecasera cu tracii si ilirii i-a
pustit cu totul...

Bibliografie
1. Bichmann Eliza, Georgian Lucia Istoria Antica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti,
anul 1988.
2. Hadrian Daicoviciu Portrete dacice, Editura Militara Bucuresti, anul 1894.

Despre sosirea lui Deceneu la curtea lui Burebista i acordarea unei mari puteri acestuia
Apoi, n timpul domniei la goi a lui Buerebista, a venit n Goia Deceneu, pe vremea cnd Syla
a pus mna pe putere la Roma. Primindu-l pe Deceneu, Buerebista i-a dat o putere aproape
regal. 4
({{{2}}})
Unificarea geto-dacilor de ctre Burebista
Ajungnd n fruntea neamului su, care era istovit de rzboaie dese, getul Burebista l-a nlat
att de mult prin exerciii, abinere de la vin i ascultare fa de porunci, nct, n civa ani, a
furit un stat puternic i a supus geilor cea mai mare parte din populaiile
vecineStrabon, Geografia, VII, 3, 11, n Ibidem, I, p. 237. 5
({{{2}}})
Rolul lui Deceneu n reformarea statului geto-dac
Cci supuii lui credeau c [regele] d poruncile sftuit de zei. Obiceiul acesta a continuat
pn n zilele noastre, pentru c mereu se gsea cineva gata s-l sftuiasc pe rege i acelui
om geii i spuneau zeu. []. Pe cnd domnea asupra geilor Burebista mpotriva cruia s-a
pregtit s porneasc divinul Cezar , cinstirea mai sus amintit o avea Decaineos [Deceneu]. 6

({{{2}}})
Spre a ine n ascultare poporul, el [Burebista] i-a luat ajutor pe Deceneu, un arlatan care
rtcise mult vreme prin Egipt, nvnd acolo semne de prorocire, mulumit crora susinea

c tlmcete voina zeilor. [] Ca o dovada pentru ascultarea ce i-o ddeau [geii], este i
faptul c ei s-au lsat nduplecai s taie via de vie i s triasc fr vin[7].
({{{2}}})
Despre puterea lui Burebista n zona Dunrii
i, n timpul din urm, regele Burebista ajungnd cel dinti i cel mai mare dintre regii din
Thracia i stpnind tot teritoriul de dincoace de fluviu i de dincolo, i [Acornion] a ajuns de
asemenea la bune foloase pentru patria sa, vorbindu-i i sftuindu-l n ceea ce privete
chestiunile cele mai importante, atrgndu-i bunvoina regelui spre binele oraului; n toate
celelalte [ocazii] oferindu-se pe sine fr s se crue n soliile oraului i lund asupra-i fr
ovire primejdii, pentru a contribui n tot chipul la binele patriei[8].
({{{2}}})
Sfritul statului geto-dac constituit de regele Burebista
Ct despre Burebista, acesta a pierit din pricina unei rscoale, mai nainte ca romanii s
apuce a trimite o armat mpotriva lui. Urmaii acestuia la domnie s-au dezbinat, frmind
puterea n mai multe pri. De curnd, cnd mpratul August a trimis o armat mpotriva lor,
puterea era mprit n cinci state. Atunci ns stpnirea se mprise n patru. Astfel de
mpriri sunt vremelnice i se schimb cnd ntr-un fel, cnd ntr-altul[9].
({{{2}}})
Rolul lui Deceneu n calitate de rege i mare preot al geto-dacilor
Comunicnd acestea i alte multe goilor cu miestrie, Deceneu a devenit n ochii lor o fiin
miraculoas, nct a condus nu numai pe oamenii de rnd, dar chiar i pe regi. Cci atunci a
ales dintre ei pe brbaii cei mai de seam i mai nelepi pe care i-a nvat teologia, i-a sftuit
s cinsteasc anumite diviniti i sanctuare fcndu-i preoi i le-a dat numele de pileai,
fiindc, dup cum cred, avnd capetele acoperite cu o tiar, pe care o numim cu un alt nume
pilleus, ei fceau sacrificii; restul poporului a dat ordin s se numeasc capillati, nume pe care
goii l reamintesc pn astzi n cntecele lor, deoarece i-au dat o mare consideraie[10].
({{{2}}})
Statul geto-dac n timpul lui Comosicus, rege i mare preot, i Corilus
Iar dup moartea lui Deceneu, ei au avut aproape n aceiai veneraie pe Comosicus, fiindc
era tot aa de iscusit. Aceasta era considerat la ei i ca rege i ca preot suprem i ca judector,
datorit priceperii sale, i mprea poporului dreptate ca ultim instan. Prsind i acesta
viaa, s-a urcat pe tron, ca rege al goilor, Corilus care a condus timp de patruzeci de ani
popoarele sale n Dacia[11].
({{{2}}})
Conflictele dintre regii geto-daci: Rholes, Dapyx i Zyraxex
Pe cnd nfptuia acestea, l chem n ajutor Rholes, care se afla n lupt cu Dapyx, regele
unor gei. Crassus porni s-l ajute. El arunc cavaleria vrjmailor peste pedestrimea lor.
nspimntndu-i i pe clrei n felul acesta, nu mai ddu nici o lupt, ci fcu un mare mcel
n rndurile unora i ale altora, care fugeau. Apoi il mpresur i pe Dapyx - refugiat ntr-o
fortrea. Unul din cei aflai n fortrea l salut de pe zid n limba greac, intr n vorb cu
el i hotr s-i predea fortreaa. Prini n felul acesta, barbarii pornir unii mpotriva altora.
Dapyx i muli alii i gsir moartea[12].
({{{2}}})
Atacurile geto-dacilor condui de regele Cotiso asupra inuturilor romane de la sud de
Dunre
Dacii triesc nedeslipii de muni. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, obinuiau s
coboare i s pustiasc inuturile vecine, ori de cte ori Dunrea, ngheat de ger, i unea
malurile. mpratul Augustus a hotrt s ndeprteze aceast populaie, de care era foarte greu

s te apropii. Astfel a trimis pe Lentulus i i-a alungat pe malul de dincolo [al Dunrii];
dincoace au fost aezate garnizoane. Astfel, atunci dacii n-au fost nfrni, ci doar respini i
mprtiai[13].
({{{2}}})
Geto-dacii n timpul regelui Scorylo
Scorylo, regele dacilor, tiind c poporul roman era dezbinat din pricina rzboaielor civile i
socotind c nu-i nimerit s-i atace, deoarece datorit unui rzboi cu un duman dinafar s-ar
putea restabili legtura dintre ceteni, a pus n fata compatrioilor si doi cini i, pe cnd
acetia se luptau ntre ei cu ndrjire, le-a artat un lup. Imediat cini s-au aruncat asupra
acestuia, uitnd de cearta lor. Prin aceasta pilda i-a oprit pe daci de la un atac ce ar fi adus
foloase romanilor"[14].
({{{2}}})
Note
1. Jump up Ion Horaiu Crian, Burebista i epoca sa, Bucureti, 1977; Hadrian
Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea roman, Cluj, 1972; Idem, Portrete
dacice: Dromichaites, Burebista, Deceneu, Decebal, Bucureti, 1984; Hadrian
Daicoviciu, Jan Trynkowski, Les rois daces de Burbista a Dcbale, n , Dacia
Revue d'archologie et d'histoire ancienne, NS, 14, 1970, p. 159 166
2. Jump up M. Petrescu-Dmbovia (coord.), Istoria Romniei de la nceputuri pn n
secolul al VIII-lea, Bucureti, 1995, p. 160
3. Jump up Ibidem, p. 164
4. Jump up Dana Dan, Oroles sau Rholes, n "Dacia", N. S., LI, 2007, p. 233-237; D. M.
Pippidi (coord.) Dicionar de istorie veche a Romniei (Paleolitic sec. X), Bucureti,
1976, p. 506
5. Jump up Iordanes, Getica, 67, n FHDR, II, p. 417
6. Jump up Ibidem, VII, 3, 5, n Ibidem, p. 231
7. Jump up Ibidem, VII, 3, 11, n Ibidem, p. 239
8. Jump up Inscripia lui Acornion din Dionysopolis, n Ion Horaiu Crian, op. cit., p. 93
9. Jump up Strabon, op. cit, VII, 3, 11, n FHDR, I, p. 239
10.Jump up Iordanes, op. cit, 71 72, n Ibidem, II, p. 419
11.Jump up Ibidem, 73 74, n Ibidem, p. 419
12.Jump up Dio Cassius, Istoria roman, LI, 26, 1 2, n Ibidem, I, p. 675 677
13.Jump up Florus, Rezumat n dou cri al tuturor rzboaielor din Titus Livius, vreme de
700 de ani []. Rzboiul cu dacii, II, 28, n Ibidem, p. 525
14.Jump up Frontinus, Stratagemele, I, 10, 4, n Ibidem, p. 431

Burebista a fost regele dacilor, care n secolul I .Hr. printr-o reform religioas i politic a
poporului su a reuit s formeze un regat puternic, temut chiar i de romani[1].
nceputul
Scriitorul Iordanes (sec. VI d.Hr.) indic anul 82 .Hr. ca fiind nceputul domniei lui Burebista,
ns istoricii Constantin C. Giurescu i Dinu C. Giurescu pe baza descoperirilor arheologice cred
c venirea la putere a lui Burebista s-ar fi putut produce ntre anii 70 i 60 .Hr.[2] Este necunoscut
modul n care Burebista i-a extins autoritatea asupra celorlalte triburi sau uniuni de triburi getodacice, cert este c pe cale panic sau prin fora armelor el a reuit s unifice neamul geto-dac.
Acest fapt este atestat de dispariia emisiunilor monetare locale, ceea ce nseamn c regii locali
ai uniunilor de triburi au acceptat autoritatea lui Burebista. Potrivit estimrii lui Strabon, armata
lui Burebista ar fi ajuns s numere circa 200.000 de oameni, numr considerat de unii istorici ca
fiind exagerat[3], ns alii nu ar exclude c ar fi posibil s fie real[4].
Reforma
Potrivit istoricului i geografului Strabon (c. 63 .Hr.-c. 19 d.Hr.), n momentul n care Burebista
a devenit rege, geii erau istovii de rzboaie, ns a impus o reform care a reglementat viaa
moral i religioas a poporului geto-dac, ridicndu-i prin exerciii, abinere de la vin i supunere
fa de poruncile sale. n urma acestor reforme, n scurt timp regatul a devenit puternic i a
cucerit teritorii ntinse[5]. n toate aceste aciuni Burebista fusese sftuit i ajutat de marele
preot Deceneu, cruia Burebista i acordase, dup spusa lui Iordanes, pene regiam
potestatem deci calitatea de vice-rege[6].
Aciunile politico-militare
Potrivit lui Strabon, Burebista trecea plin de ndrzneal Dunrea... jefuind Tracia pn n
Macedonia i Illiria". Regele dac ntreprindea astfel de incursiuni i cu scopul de a obine przi
bogate, dar i pentru a da lovituri preventive romanilor prin care s le tempereze aciunile
ofensive. Se pare c n urma unor astfel de incursiuni proconsulul Macedoniei, C. Scribonius
Curio, n anul 74 .Hr., i-a urmrit pe gei i pe aliaii lor scordisci peste Dunre, dar potrivit lui
Florus Curio a naintat pn n Dacia, ns s-a nspimntat de bezna pdurilor de acolo". Din
relatrile lui Florus istoricii au tras concluzia c romanii ajunseser s ating Dunrea n dreptul
Banatului. La scurt timp, n jurul anilor 72-71 .Hr. n urma luptelor date n Dobrogea, armatele
romane cuceresc cetile greceti de la Marea Neagr, ns acestea se revolt n anul 61 .Hr. i
cu ajutor bastarn i i alung pe romani. Se presupune c i Burebista ar fi fost implicat n aceast
revolt ca urmare a bunelor relaii avute cu cetatea Dionysopolis (azi Balcic, Bulgaria), dovedite
de inscripia descoperit aici i n care erau evideniate bunele relaii dintre cele dou pri prin
intermediul lui Acornion care fusese n solie la Argedava[7].
Prin anul 60 .Hr., Burebista i-a ntins stpnirea dup ce a nvins triburile vecine, dintre
Dunrea de Mijloc i Carpaii Apuseni, precum i pe cele de la rsrit de Carpai i de la sud de
Dunrea de Jos [8]. Astfel i-a nvins pe celii din nord-vestul Daciei, pe boii condui
de Critasiros i pe taurisci, i cam tot atunci a renunat la aliana cu scordiscii situai ntre
Morava i Drina, pe care i pustiete". ntinderea teritoriului stpnit de daci este atestat de
descoperirile arheologice ce au scos la iveal ceramica dacic n sud-vestul Slovaciei (Bratislava,
Devin), pe Dunrea Pannonic (Budapesta, Tabn-Gellerthegy) sau lng vrsarea Savei n
Dunre (Gomolava), dar i n alte locuri[9]. Dup victoriile obinute n vest i dup stabilizarea
situaiei n acea parte, prin anul 55 .Hr., potrivit istoricului grec Dion Chrisostomul (40-120
d.Hr.) geii i-au ntins stpnirea peste cetile de la Pontul Euxin (Marea Neagr)[10]: Olbia (la
gura Bugului), Tyras (la vrsarea Nis-trului), Histria, Tomis, Callatis, Dionysopolis, Odessos,

Mesembria i Apollonia. Din sursele existente se tie c supunerea cetilor Olbiei i Mesembriei
s-a fcut pe calea armelor. n urma cuceririlor din est imperiul dacic al lui Burebista a ajuns cu
hotarele pn la gurile Bugului, iar spre sud pn la munii Haemus (Balcani). Fora mare
cptat de daci i ntinderea vast a teritoriului stpnit de ei, au fcut ca n decretul
dionysopolitan n cinstea lui Acornion, regele Burebista s fie numit cel dinti i cel mai mare
dintre regii din Tracia", care stpnea tot teritoriul de dincoace de fluviu i de dincolo"[11]
Dup ce aliatul su, regele Pontului Mitriade a fost nfrnt de romani (72-71 .Hr.), Burebista i-a
ndreptat privirile ctre Pompei care prea s ctige lupta pentru putere izbucnit n anul 48 .Hr.
la Roma. Tot prin intermediul lui Acornion i-a oferit sprijinul lui Pompei. Din cauz c Pompei
pierde lupta n faa lui Cezar, Burebista i atrage dumnia acestuia din urm. Mai mult, Cezar
se pregtete s atace Dacia, i doar asasinarea sa petrecut n anul 44 .Hr. a mpiedicat acest
lucru. Ceva mai trziu este asasinat i Burebista, i potrivit lui Strabo, statul este mprit n patru
pri, iar ulterior sub Augustus n cinci formaiuni politice "[12] [13]. Dac la nceput capitala Daciei
a fost la Argedava, ora neidentificat pn n prezent.[14], mai trziu Burebista a construit una
nou, Sarmizegetusa[15].
Izvoarele antice
De la istoricul i geograful Strabon (c. 63 .Hr.-c. 19 d.Hr.) aflm concentrate, despre Burebista,
cele mai importante aspecte ale domniei lui: Buerebista, getul, lund conducerea poporului
su, a ridicat pe oamenii acetia nrii de nesfritele rzboaie i i-a ndreptat prin abstinen
i sobrietate i ascultare de porunci, aa nct, n civa ani, a ntemeiat o mare stpnire i a
supus geilor aproape pe toi vecinii; ba era de mare primejdie i pentru romani, pentru c
trecea Dunrea fr s-i pese de nimeni i prda Tracia pn n Macedonia i n Iliria, iar
pe celii cei ce se amestecaser cu tracii i cu ilirii i-a pustiit cu totul i pe boii care ascultau de
regele Critasiros, precum i pe teurisci i-a ters de pe faa pmntului .[16]
Un izvor important, contemporan cu Burebista care ne d informaii despre regele geto-dac este
decretul pentru Acornion prin care oraul Dionysopolis i recunotea acestuia merite deosebite n
slujba cetii. Decretul din anul 48 .Hr. consta ntr-o inscripie n limba greac descoperit la
Balcic (fostul Dionysopolis) n care se vorbete despre Burebista ca fiind cel dinti i cel mai
mare dintre regii dinTracia i stpnitor al tuturor inuturilor de dincolo i de dincoace de
Dunre. Acornion activase ca sol la curtea regilor daci nc de pe vremea tatlui lui Burebista,
reuind s obin sprijinul lor pentru cetatea Dionysopolis. Mai mult, Burebista l-a mputernicit
s trateze n numele su o alian cu Pompei, care era n conflict cu Cezar pentru ctigarea
puterii la Roma.