VACCINOLOGIE

EPIDEMIOLOGIE SI SANATATE PUBLICA

PROFESOR : DR. CABULEA SIMONA
Dup Al Doilea Rzboi Mondial sunt descoperite i intr n uz pana in prezent 27 de
vaccinuri pentru sugari, copii, adolescenti si adulti. Vaccinarea i termenul de vaccin au fost
introduse n medicin de medicul generalist englez Edward Jenner acum, n anul 1796, cu
ocazia descoperirii primului vaccin, mpotriva variolei.
Vaccin = produs biologic care contine suspensii (antigene) de virusuri sau bacterii vii
atenuate, inactivate (omorte) sau fractiuni din acestea si care se administreaz cu scopul de a
induce un rspuns imun protector specific. Vaccinul ajuta organismul sa-si produca anticorpii
proprii, care odata formati raman in corp si sunt gata de actiune cand apare pericolul unei boli
reale. Protectia specifica postvaccinala se instaleaza dupa o perioada de latenta de apro 1-4
saptamani cu variatii de la un vaccin la altul, perioada in care nu exista protectie.
Scopul vacinarii: induc imunitate si previn unele boli si consecintele acestora
(apariia focarelor de boal, a complicatiilor, sechelelor, deceselor, costuri economice ridicate
pentru tratament).
Vaccinarea se defineste ca fiind manevra prin care se administreaz un vaccin.
Imunizarea este procesul prin care se induce imunitate activ (adic rezistent fat
de un agent infectios) prin administrarea unor vaccinuri (antigene).
Imunitate activ = tip de imunitate care se produce n urma interactiunii sistemului
imun cu un antigen.
Imunitate pasiv = tip de imunitate obtinut prin administrare/transfer de anticorpi
preformati.
Imunizarea este o modalitate de a ne proteja mpotriva unor boli. Odat imunizai,
organismul nostru este mai capabil de a lupta mpotriva bolilor cu care vine n contact.
Organismul nostru posed un sistem natural de aprare mpotriva mbolnvirilor, care
se numete sistemul imun. Acesta produce o serie de substane numite anticorpi, care lupt
mpotriva bolii sau infeciei.
Principalele elemente ale sistemului imun:
Organele limfoide (timus, maduva spinarii, splina, amigdalele, apendicele cecal, etc)
Celulele imunocompetente (Lf B, Lf T, Lf NK; celule care prezinta Ag: macrofage,
astrocite, celule Langerhans)
Mediatorii solubili
APARARE ANTIINFECTIOASA
- se realizeaza prin mecanisme specifice si mecanisme nespecifice care actioneaza
impreuna sau independent.
1. Rezistenta antiinfectioasa nespecifica
- este capacitatea organismului de a se opune intr-o anumita masura patrunderii si
multiplicarii unor microorganisme vii in organismul uman
- este functionala inca de la nastere, fara sa necesite o expunere anterioara la un
microorganism sau antigen
- componentele rezistentei nespecifice sunt: bariera cutaneo-mucoasa, bariera citotisulara, bariera umoral-sangvina.
2. Rezistenta antiinfectioasa specifica
- reprezinta proprietatea organismului de a fi protejat fata de o anumita boala atunci
cand interactioneaza cu agentul etiologic infectios respectiv. Poate fi innascuta sau dobandita
in cursul vietii.
Mecanismele specifice:

- nu sunt functionale pe deplin de la nastere

- pentru a intra in actiune necesita un timp la expunerea la un antigen sau agent
infectios
- imunitatea se obtine activ sau pasiv
Rezistenta specifica mostenita (innascuta) include:
- Rezistenta specifica naturala (de specie) care confera protectie fata de imbolnaviri
determinate de microorganisme patogene specifice altor specii animale
- Rezistenta mostenita transplacentar. La nou-nscut si sugar cea mai important surs
este cea transplacental si prin alaptare. Protectia sugarului fata de antigenele cu care s-a
intalnit mama persista 6-12 luni, cand imunglobulinele G vor disparea.
Rezistenta specifica dobandita (castigata) in cursul vietii se poate instala natural
prin suportarea infectiei (manifesta clinic sau subclinic) sau artificial prin imunizare activa
si/sau pasiva.
Imunizare activa = prin administrare de vaccinuri
Imunizare pasiva = administrare de produse care contin anticorpi de origine animal
(seruri), de origine uman (imunoglobuline), etc.
Beneficiile vaccinarii la nivel de individ/societate si riscurile
Vaccinurile previn mbolnvirile la persoanele imunizate i le protejeaz pe cele care
ajung n contact cu persoane nevaccinate.
Previn complicatiile, decesul
Vaccinurile imbunatatirea calitatii vietii si reduc incapacitatii temporare de munca
Vaccinurile contribuie la prevenia bolilor infecioase i salveaz viei.
Vaccinurile contribuie la reducerea costurilor pentru ingrijiri medicale, cauzate de
vizite la medic si spitalizri, precum si a celor indirecte cauzate de lipsa parintilor de la
serviciu, pentru a ingriji copiii bolnavi.
Vaccinurile previn aparitia epidemiilor, focarelor.
Riscurile :
- reactii adverse locale: rare si de scurta durata la majoritatea; ex: durere locala,
tumefactie, inrosire locala, etc
- sistemice (febra moderata, diaree usoara, mialgii, cefalee, artralgii, stare de ru etc)
frecventa redusa.
TIPURI DE VACCINURI
1. DUPA COMPOZITIE (categoria de microorganisme pe care le contin)
Vaccinuri virale: gripale, ale hepatitei A si B, HIV, poliomielitic, rujeolic, rubeolic,
urlian, rotavirus, varicelozosterian, etc.
Vaccinuri bacteriene: obtinute din Baccillus anthracis, Bordetella pertussis,
Salmonella typhi, Streptoccocus pneumoniae, E. Coli, Treponema pallidum, etc
Vaccinuri parazitare: - cu antigene de: Giardia lamblia, Toxoplasma gondii,
Plasmodium, Trichomonas vaginalis.
Vaccinuri fungice continand Candida albicans, Histoplasma, Pneumocystis carinii.
2. DUPA STAREA DE VIABILITATE A AGENTILOR INFECTIOSI PE CARE
II CONTIN:
Vaccinurile vii atenuate contin virusuri sau bacterii vii, care prin mijloace chimice
sau fizice au pierdut cea mai mare parte a puterii patogene, dar au pastrata capacitatea
imunogena.
Principalul avantaj al vaccinurilor vii atenuate este ca determina aparitia unui raspuns
imun puternic. In acelasi timp, exista riscul ca agentul patogen sa revina la patogenitatea
initiala si sa determine boala. Exemple de vaccinuri vii atenuate: vaccinul ROR, hepatitic A,
vaccinul antituberculos (BCG), etc.

 Vaccinurile inactivate/omorate contin virusuri sau bacterii omorate, care nu au

deloc putere patogena. Aceste vaccinuri pot fi administrate la gravide si la persoanele
imunodeprimate.Vaccinurile inactivate se mai numesc complete pentru ca contin virusul sau
bacteria in intregime. Ele pot fi inactivate prin diverse procedee: caldura, administrare de
substante chimice (formaldehida, beta propriolactona).
Exemple: vaccinul VPI, antiholeric, antipertussis, anti leptospiroza, vaccin antigripal,
meningococic, Hib, etc.
3. DUPA NUMARUL COMPONENTELOR ANTIGENICE:
Monovaccinuri antigenul provine de la o singura specie microbiana.
- monovalente (simple) care contin o singura tulpina, tip sau serotip din aceasi
specie: BCG, difetric, hepatitic B, rubeolic, rujeolic, varicelos, etc.
- polivalente (complexe) care contin mai multe tulpini sau tipuri de germeni ale
aceleasi specii: poliomielitic, gripal, pneumococic
Vaccinuri asociate (combinate) care contin amestecuri de antigene de la specii
diferite de microorganisme:
- bivaccinuri contin antigene de la doua specii diferite: ex: diftero-tetanic, rujeolicrubeolic.
- trivaccinuri contin trei tipuri antigenice de la trei specii diferite: ex: DTPa, ROR.
- tetravaccinuri contin patru tipuri antigenice de la specii diferite: ex: DTPa-VPI,
DTPa-HEPB.
- pentavaccinuri contin cinci tipuri antigenice de la specii diferite: ex DTPa-VPIHib
- hexavaccinuri contin sase tipuri antigenice de la specii diferite: ex DTPa-HepBVPI-Hib.
Avantaje: protectie simultana pentru mai multe boli, mai putine injectii.
4. DUPA CIRCUMSTANTELE DE UTILIZARE:
Vaccinuri administrate populational conform PNI (programelor nationale de
imunizari): BCG, hepatitic B, DTPa, VPI, ROR, etc.
Vaccinuri administrate in circumstante epidemiologice particulare:
- Calatorii in zone endemice, pentru anumite boli infectioase: holeric, amarilic,
hepatita A, tifoidic, meningococic.
- Dependent de sezonul epidemic pentru unele boli infectioase: gripal, dizenteric.
- In conditiile evolutiei unor focare epidemice (se efectueaza vaccinarea sau
revaccinarea contactilor): polio, difteric, tetanic, hepatitic A, B, tifoidic, BCG, rujeolic
- Calamitati naturale, sociale, accidente, riscuri ocupationale: tifoidic, hepatitic A, B,
tetanic, rabic, varicelos.
- Imunizarea persoanelor imunodeprimate: tetanic, difteric, varicelos, gripal,
pneumococic, meningococic, anti-Haemophilus influenzae tip b.
- Vaccinuri recomandate mai ales varstnicilor: tetanic, gripal si pneumococic.
Vaccinuri optionale - n completarea vaccinrilor obligatorii, costul fiind suportat de
cel vaccinat (Ex. Vaccinul rotaviral, etc)
5. DUPA MOMENTUL ADMINISTRARII IN RELATIE CU EXPUNEREA LA
AGENTUL INFECTIOS:
Vaccinuri profilactice se administreaza inainte de expunerea la agentul
infectios: vaccinurile din PNI, vaccinurile recomandate calatorilor in zone cu risc
epidemiologic crescut (ex. Vaccinarea mpotriva febrei galbene), vaccinuri recomandate
persoanelor cu risc profesional de boala infectioasa (Ex. Vaccin Hepatita B personal
medico-sanitar, vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaz cu virusul rabic n laborator
etc).

 Vaccinuri terapeutice se administreaza dupa expunerea la agentul infectios:

hepatitic B, rabic.
COMPOZITIA VACCINURILOR
POATE SA DIFERE DE LA UN PRODUCATOR LA ALTUL!!!
Antigenul vaccinal (vezi tipuri de vaccinuri)
Adjuvanti imunologici - sunt substante ncorporate n vaccin pentru a creste
capacitatea imunogen a antigenului vaccinal. Ex: compusii de aluminiu.
Prezervanti - reduc riscul de contaminare, n special cnd vaccinul este conditionat
n flacoane multidoz.
Antibiotice - utilizate n procesul de productie al unor vaccinuri virale pentru a
mpiedica multiplicarea bacterian. Ex: antibiotice de tip kanamicin si neomicin. Nu se
utilizeaz penicilina si alte beta lactamine.
Stabilizatori - mresc rezistenta antigenului la temperaturi crescute.
Indicatori de culoare (de exemplu fenol, la vaccinul polio oral)
Diferite substante rezultate din procesul de productie:
substante din mediul de crestere - drojdie de bere (ex. vaccin hepatita B), proteine de
ou
- pentru vaccinurile preparate pe ou embrionate (ex. Vaccin gripal, vaccin amaril),
tiomersal (ex.vaccinurile hepatita B, gripale).
ADMINISTRAREA VACCINURILOR
Vaccinurile se pot administra:
- oral (ex: holeric, dizenteric, rotavirus)
- intradermic (BCG, tifoidic, gripal in SUA)
- subcutanat (rujeolic, rubeolic, urlian, febra galbena, antistafilococic,
antivaricelos)
- intramuscular (hepatitic B si A, VPI, pneumococic, antirabic, gripal, etc)
Intravenos (niciodata) !!!!!
Tehnica:
- vaccinatorii se vor spala pe maini cu apa si sapun sau dezinfecta cu antiseptice pe baza
de alcool, naintea vaccinrii fiecrei persoane
- Aseptizarea tegumentelor persoanei vaccinate cu alcool etilic 70%, izopropilic sau alt
antiseptic. Se asteapta sa se evapore antisepticul, apoi se vaccineaza cu seringa sterila, de
unica folosinta, care va fi distrus apoi prin incinerare
Calea i locul de administrare
administrarea orala a vaccinurilor
- sunt usor de administrat, nu sunt dureroase
- inghitirea si retinerea intregii doze de vaccin.
administrarea intradermica
- Zona de electie: regiunea deltoidiana
- Acul are o pozitie paralela cu axul bratului se inser acul pn ce ntreg bizoul a
penetrat epidermul
administrarea subcutanata
- zona de electie: 1/3 superioara a bratului, in regiunea deltoidiana la adult, iar la sugari
n coaps
- Injectarea se face intr-un unghi de 45 fata de axul bratului
- Pentru evitarea administrarii intramusculare, cu mana libera se formeaza un pliu care
ridica usor tesutul subcutanat
- Ex: Majoritatea vaccinurilor virale vii-atenuate
administrarea intramusculara

- zona de electie: fata anterolaterala a coapsei a portiunii superioare a coapsei, deoarece

ofera cea mai bogata masa musculara (la unirea 1/3 superioare cu cea mijlocie, aproximativ la
3 cm lateral de linia mediana) sub 12 luni (copil mic si nou nascut)
- regiunea deltoidiana, daca masa musculara e bine dezvoltata incepand cu varsta de 1
an.
- muschiul deltoid la adult si copilul peste 3 ani.
- este preferat pentru vaccinurile omorte, inactivate i pentru vaccinurile sub-unitare
contraindicata administrarea in muschii fesieri a vaccinului, deoarece pot rmne n
esutul adipos, care le reduce capacitatea de a produce un rspuns imun
4. Vaccinarea nou-nscuilor prematuri
se face la aceeai vrst cronologic i dup aceeai schem ca i n cazul nounscuilor la termen. Exceptie: greutatea mai mica de 2000g, prematurii nascuti din mame
purtatoare de VHB sau cu status vaccinal necunoscut.
5. Alptarea la sn
nu afecteaz imunizarea i nu reprezint o contraindicaie pentru administrarea
vaccinurilor vii sau inactivate, fie mamei, fie copilului.
majoritatea nu se elimina prin lapte (exceptie: virusul rubeolei)
6. Vaccinarea in timpul sarcinii
Se recomanda cand beneficiile vaccinari depasesc riscurile potentiale
cand probabilitatea de expunere la boala este mare (ex. Vaccinul polio, daca este
prezenta expunerea la infectia cu virus salbatic
cand infectia este considerata un risc pentru mama si fat
daca vaccinarea nu afecteaza dezvoltarea fatului.
singurele vaccinuri care nu se recomanda pentru vaccinarea femeii gravide sunt
vaccinurile care contin virusuri vii atenuate si acesta tot datorita unui risc teoretic de
transmitere a acestui virus viu atenuat la fat.
7. Administrarea simultana a antibioticelor
- nu influenteaza raspunsul imun la vaccinurile vii atenuate cu exceptia vaccinului
tifoidic cu antigene vii care se va administra la interval de 24 ore fata de orice antibiotic.
Transportul vaccinurilor
se realizeaza la temperatura joasa si constanta din momentul fabricarii si pana la
administrare
In lazi izoterme, cu peretii dubli, captusiti cu elementi de gheata, vaccinul fiind plasat
in mijloc pentru a se evita contactul direct cu gheata.
Pastrarea vaccinurilor
- in frigidere la +2C pana la +8C.
- Frigiderul: dotat cu termometru; monitorizarea temperaturii zilnic de 2x/zi,
inregistrarea temperaturi in caietul de evidenta.
Diluentii se pastreaza la temperatura camerei sau frigider si nu se congeleaza.
Manevrarea vaccinurilor
Flacoanele multidoza:
- se aspira doza vaccinala numai in momentul administrarii.
- nu se pastreaza in seringa
- dupa deschidere se poate folosi pana la data expirarii daqca este pastrat corect si
aspectul a ramas nemodificat.
- dupa reconstituire vaccinurile BCG, rubeolic, rijeolic, amaril se pastreaza la frigider
maxim 6 ore dupa care se vor arunca.

8. Prin ce se deosebesc vaccinurile fata de medicamente?

Vaccin
Se administreaza persoanelor sanatoase

Medicament
Se administreaza persoanelor bolnave cu
simptomatologie
Populatia tinta: in special copii
Populatia tinta: toate varstele
Numarul de doze: 1 sau cateva, In functie de boala
administrate la intervale de timp relativ
mari
Costuri mai reduse
Costuri mai mari
Pragul de toleranta al reactiilor adverse mai Pot determina reactii adverse care de cele
scazut
mai multe ori sunt acoperite de simptomele
bolii
Beneficiile se constientizeaza mai greu
Efectul se resimte rapid dupa administrare
(scade febra, dispare cefaleea
9. CONTRAINDICAIILE VACCINRII
a)
Contraindicaii aplicabile tuturor vaccinurilor:
- reactii alergice severe cunoscute la un vaccin sau la una dintre componentele
vaccinului (exemplu reactie alergic la ou, la neomicin),
- bolile acute cu evoluie clinic moderat ori sever, cu sau fr febr
b)
Cu excepia unor cazuri, persoanele imunocompromise nu vor primi vaccinuri vii
c)
Persoanele care au dezvoltat o encefalopatie n primele 7 zile dup administrarea
unei doze de DTP nu vor mai primi dozele urmtoare de DTP
d) sarcina - cu exceptia unor cazuri
10. Clasificarea reaciilor adverse postvaccinale
1. Reacii locale - apar la cteva ore de la administare si sunt de obicei autolimitate
abces la locul injectrii
limfadenit
durere, edem, roseat la locul de administrare
2.
Reacii care afecteaz sistemul nervos central
paralizia acut - paralizia polio asociat cu vaccinarea
sindrom Guillain-Barr
encefalopatie
encefalit
meningit
convulsii
3.
Alte reacii secundare
reacii alergice - reacie anafilactic, oc anafilactic
artralgii
febr
colaps
plns persistent
sindrom toxico-septic, etc.

CALENDARUL DE VACCINARE (PNI) RECOMANDAT IN ROMANIA din

01.04.2015
Vrsta recomandat

Vaccin

Comentarii

Primele 24 de ore
2-7 zile
2 luni

Hep B
BCG
DTPa-VPI-Hib-Hep B
Vaccin pneumococic conjugat *
DTPa-VPI-Hib-HepB
Vaccin pneumococic conjugat *
DTPa-VPI-Hib-Hep B
Vaccin pneumococic conjugat *
RRO
ROR
DTPa-VPI sau VPI
VPI
dT/DTPa

n maternitate

4 luni
11 luni
12 luni
5 ani, 7 ani (n cls I-a)
6 ani
8 ani
14 ani (n cls VIII-a)

Medic de familie (MF)

MF
MF
MF
MF
MF
MF
MF

Abrevieri:
DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
VPI = vaccin polio inactivat
Hep B = vaccin hepatitic B
DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B
RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin
dT = vaccin diftero-tetanic pentru aduli
1. VACCINAREA BCG
- Vaccinarea a fost introdusa in Romania in 1948.
- Vaccinul BCG protejeaz copiii mpotriva tuberculozei.
- In Romania in ultimii ani, TBC este in crestere datorita: nivelului economic scazut,
alcoolismului, malnutritiei, toxicomaniei, aparitia infectatilor HIV
Abrevierea BCG semnific bacilul Calmette-Gurin.
Prezentare: Vaccinul BCG este o suspensie de bacili tuberculosi vii de tip bovin
(mycobacterium bovis) atenuati care provin din tulpina originara (Calmette si Guerin).
Solventul solutia Sauton se livreaza in fiole de 2 ml fiind un lichid limpede si incolor.
Suspensia obtinuta este incolora, omogena usor opalescenta, care trebuie protejata de
actiunea directa a luminii.
- Inainte de administrare vaccinul BCG liofilizat trebuie suspensionat
- Dupa pilirea gatului fiolei, fiola se inveleste strans intr-o foita de material plastic,
dupa care gatul fiolei se rupe cu mana.
7

Pstrare: la +40C i la ntuneric; +2C-+8C, ferit de lumina.

-Vaccinul va fi utilizat in decurs de cel mult o ora dupa suspensionare.
Administrare: se inoculeaz strict intradermic 0,1 ml vaccin n zona deltoidian a
braului stng. Injectarea corect determin apariia unei papule de 5-6mm diametru, cu
aspect de coaj de portocal. Dup 2-3 sptmni la locul injectrii apare un mic nodul,
pielea suprajacent fiind roie i lucioas. La 2-3 luni se delimiteaz o pustul, care se sparge
si apoi se formeaz o crust central pe un fond eritematos. Dup aproximativ 3 luni de la
vaccinare, prin eliminarea crustei rmne o cicatrice depigmentat i uor denivelat.
Vaccinarea imunizant trebuie s se soldeze cu o cicatrice vaccinal cu un diametru de cel
puin 3 mm. Dac aceast cicatrice nu apare sau nu are 3 mm diametru, adresai-v medicului
de familie pentru revaccinare.
Indicaii:
primovaccinarea se face n primele 2-7 zile de la natere (n maternitate) sau
pn la mplinirea vrstei de 2 luni, la nou-nscuii cu greutate > 2500g, concomitent cu
vaccinarea antihepatit B. Citirea cicatricei vaccinale se face ntre 5-10 luni. Copiilor cu
cicatrice vaccinal < 3mm li se repet vaccinarea BCG, fr testare prealabil cu PPD. Dupa
varsta de 10 luni orice revaccinare se efectueaza numai dupa testarea prealabila la tuberculina
cu 0,1 ml 5 unitati PPD, la cei negativi sau cu reactii <10 mm.
revaccinarea se efectueaz celor cu reacie negativ (0-9 mm) cu ocazia testrii
PPD, la 13-14 ani.
Contraindicaia absolut este reacia pozitiv la tuberculin.
- boli cu evolutie moderata sau severa, boli febrile osarcina
- deficite imune congenitale sau dobandite (leucemie, limfom, neoplasme)
- afectiuni dermatologice acute
Reactii adverse
- reactii locale la aproximativ 1% din vaccinati
- abcese, datorita administrarii incorecte subcutanate sau intramusculare a vaccinului
- ulceratia, consecinta administrarii incorecte, mai profunde
- limfademita axilara, cervicala, supraclaviculara (inflamarea unui ggl din vecinatatea
injectarii - ganglioni mai mari de 1,5 cm, imobili, durerosi, necesita tratament fiziologic
Testarea tuberculinic:
Scopul
controlul eficientei vaccinari BCG si stabilirea indicatiilor de revaccinare.
depistarea activa a infectiei tuberculoase.
Se efectueaz prin introducerea strict intradermic pe faa anterioar a antebraului
stng, a unei cantiti de 0,1ml soluie P.P.D. de 2 uniti/0,1ml. (o fraciune purificat de
microb).
Fiolele de tuberculin P.P.D. se conserv la adpost de lumin i la temperatura de +
40C (frigider).
Protectia asigurata
- vaccinarea BCG previne cazurile grave de TBC, in special meningita TBC si
tuberculoza miliara la copii pana la 5 ani
- asigura protectia fata de infectia cu M. Leprae si fata de tuberculoza;
- tratament adjuvant al cancerului de vezica urinara prin administrarea locala.
- dupa vaccinare protectia diminua in timp si se considera a avea o durata de 10 20
ani.

2. VACCINAREA ANTIHEPATIT B
Importanta pentru sanatatea publica
- tinta OMS: reducerea incidentei purtatorilor de virus hepatitic B prin: vaccinarea
antihepatita B a nou nascutului, a personalului medico-sanitar si a altor grupe considerate la
risc crescut de infectie.
Supravegherea hepatitei virale
Educarea si informarea populatiei cu privire la foile de transmitere a VHB, masurile de
prevenire, posibilitatile de testare si tratament.
- vaccinarea nou nascutului si a personalului medico-sanitar a fost introdusa in
Romania in anul 1995.
- Spectrul clinic de manifestare foarte variat, cuprinde infectii inaparente, hepatite acute,
forme acute grave fulminante, infectii persistente si consecintele acestuia (cancer hepatic,
hepatita cronica, ciroza), boli cronice extra hepatice cu interesare renala si cardiovasculara.
- Infectia pe parcursul sarcinii poate sa duca la avort spontan, prematuritate si
mortalitate perinatala crescuta, fara sa induca malformatii,
- Riscul de infectie al fatului este mic in trimestrul 1 si 2 de sarcina (6-10%) iar in
trimestrul 3 riscul de infectie este de 60-90%.
Administrare: intramuscular, intradeltoidian, la adult i la copilul peste 12 luni si n
treimea antero-extern a coapsei (pe fata anterolaterala ) , la nou nascut si la copilul mic
Doza pediatrica (copii pana la 15 ani) 0,5 ml continand 10g de Ag HBs.
Doza la adult (peste 15 ani) 1ml continand de 20 g de Ag HBs.
Indicaii: Imunizarea mpotriva infeciilor cauzate de virusul hepatitei B
la nou-nscui conform PNI
personalul medico-sanitar: 3 doze de 1 ml, administrate la 0,1, 6 luni.
vaccinarea de urgen, cu 3 doze intramuscular, la interval de o lun, cu rapel la 1 an,
n caz de expunere accidental i la nou-nscuii din mame AgHBs pozitive, n asociere cu
imunoglobuline specifice antihepatit B, n doz de 0,06ml/kg, intramuscular, la copil i 0,5
ml la adult, in primele 12 ore si in locuri anatomice diferite.
Contraindicaii: reacii anafilactice la drojdia de bere; boli febrile acute moderate sau
severe.
Efecte adverse posibile: reacii locale uoare, dureri abdominale, cefalee, astenie,
erupii, subfebriliti, varsaturi, mialgii, eruptii cutanate si o crestere trecatoare a
transaminazei.
Protectia
- persista si dupa disparitia anticorpilor indusi prin vaccinare, datorita memoriei
imunologice. Protectia oferita de vaccin este de lunga durata de 5-15 ani.
3. VACCINAREA DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
Indicaii
- "imunizare simultan impotriva difteriei, tetanosului i tusei convulsive
Modul de pastrare a DTPa
- la +4-+8C la intuneric
- este un lichid tulbure cu un depozit laptos, care necesita omogenizare inainte de
administrare, prin agitare energica a fiolei.
Administrare: i.m profund
sugar: la nivelul coapsei, la unirea 1/3 superioare cu cele 2/3 inferioare, la 2-3cm
lateral de linia median
copil mare i adult: n muchiul deltoid
Schema de vaccinare DTPa, cf. PNI
- 0,5 ml i.m. in regiunea deltoidiana peste varsta de 3 ani sau pe fata latero-externa a
coapsei la 2 cm inafara liniei mediene la copii in varsta de pana la 3 ani.

Contraindicatii si precautii DTPa

- copii cu encefalopatie care a debutat in primele 7 zile
- aparitia in primele 48 de ore de administrare a febrei, a starii de colaps, a socului,
plansului pe sistem (mai mult de 3 ore), aparitia sindromului convulsiv in primele 3 zile
- pentru copii cu antecedente familiale de convulsii se recomanda administrarea unui
antitermic (paracetamol) in primele 24 de ore dupa vaccinare
Reactii adverse
- locale: durere, inflamatie, noduli, eiritem, cu evolutie favorabila 1-3 zile
- generale: febra (cedeaza in 48 ore), convulsii in primele 3 zile de la vaccinare, plans
persistent in primele 48 de ore, encefalopatie cu debut in primele 7 zile, foarte rar starea de
soc, colaps, anafilaxie.
Cea mai mare reactogenitate o are vaccinul pertussis corpuscular inactivat datorita
aparentei asocieri cu encefalopatia cronica.
Vaccinul diftero-tetanic de tip adult (dT)
Indicatii:
- vaccinarea sau revaccinarea adultilor
- imunoprofilaxia plagii cu potential tetanigen peste varsta de 14 ani
- gravide pentru profilaxia tetanosului neonatorum
VACCINAREA ANTIPOLIOMIELITICA (VPI)
IMPORTANTA PENTRU SANATATEA PUBLICA
Poliomielita este o boala infectioasa, specific umana, foarte contagioasa, sistemica
acuta si transmisibila, determinata de virusurile poliomielitice, caracterizata printr-o varietate
de manifestari si forme clinice de la infectia inaparenta la forme cu paralizii impresionante ori
forme letale, in functie de sediul si extinderea leziunilor din substanta nervoasa afectata.
Determina leziunii ale substantei cenusii ale maduvei spinarii (pilos=cenusiu;
mylos=maduva) si in alte zone ale SNC
S-a impus ca problema de sanatate pubilica datorita RISCULUI
PARALITOGEN
VPI este inregistrat in Romania din 1992, din 2011 se vaccineaza doar cu VPI
Calea de transmitere este predominant enterala, rar respiratorie
MOD DE PASTRARE
intre +2 - +8C , timp de 4 ani, la intuneric
se evita congelarea
Vaccinul este monodoza, in seringa preumpluta
Schema de vaccinare cf PNI
- 0,5 ml s.c, in regiunea deltoidiana, i.m
Recomandari:
- VPI poate fi administrat femeilor insarcinate si celor care alapteaza
- Indiferent de varsta
- Inclusiv persoanele cu HIV
- Calatorii in zone endemice
- Personal care lucreaza in laborator cu tulpini salbatice
- Persoane nevaccinate care vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
- Adulti (risc mai mare peste 18 ani, de a face poliomielita asociata cu vaccinarea)
Contraindicatii si precautii
- reactii anafilactice grave
- antecedente de anafilaxie la streptomicina, neomicina, polimixinaB

10

Reactii adverse - rare

- reactii locale 0,5-1,5%: durere, eritem, tumefiere
Anticorpii seroneutralizanti persista 10-18 ani la peste 95% din cei vaccinati cu 3-4
doze.
VACCINAREA ROR vaccinarea antirujeola-oreion-rubeola
- De la 1 iunie 2004 s-a introdus vaccinul ROR in Romania
Importanta vaccinarii antirujeolice consta in:
- decesele care se datoreaza in principal complicatiilor, reprezentate la copilul mic
frecvent de pneumonie, iar la copilul mare si adult de encefalita acuta.
- complicatiile tardive ale rujeolei: panencefalita sclerozanta subacuta, care poate
aparea dupa 4-17 ani de la episodul acut de rujeola si are caracter progresiv si letal in 3-6 luni
de la debut; scleroza in placi
- sindromului rubeolei congenitale (SRC) la nou nascut
importanta vaccinarii impotriva oreionului este data de morbiditate si complicatiile
determinate: meningita 10-30%, orhita 20-50%, encefalita, pancreatita, miocardita 15%, mai
rar tiroidita, mastita, hepatita
Vaccinul ROR se pastreaza la +2-+8C ferit de lumina si de congelare.
dupa reconstituire culoarea variaza de la galben pal la roz portocaliu si se pastreaza
la frigider la temperatura +2 - +8C, maxim 6 ore, dupa care dozele neutilizate se vor arunca
Schema de vaccinare cf PNI
- se administreaza s.c. sau i.m. in regiunea deltoidiana in doza de 0,5 ml
CONTRAINDICATII VACCIN ROR
sarcina ( se va evita o perioada de 3 luni dupa vaccinare)
alergie cunoscuta la proteinele din ou, la kanamicina si neomicina
imunodepresie congenitala sau dobandita, inclusiv infectia HIV
deoarece exista riscul inactivarii nu vor fi vaccinate timp de 6 saptamani (daca este
posibil 3 luni) persoanele care au primit imunglobulina sau produse de sange care contin
imunglobulina
nu se vor administra imunglobuline timp de 2 saptamani dupa vaccinare
cancere avansate
boli febrile acute severe
REACTII ADVERSE
Reactii minore (15%) intre a 5 si a 12-a zi de la vaccinare (frecventa mai mare in
ziua a 7-a si a 8-a cand replicarea tulpini vaccinale este maxima)
Reactii locale: durere, tumefiere, roseata
Reactii generale:
febra cu durata de 1-2 zile
eruptii cutanate cu durata de 1-3 zile
simptome respiratorii
adenopatii cervicale sau retroauriculare usoare
dureri inflamatorii articulare
Complicatile neurologice sunt exceptionale: convulsii febrile (la 8-14 zile dupa
vaccinare), poliradiculonevrite, encefalita postvaccinala (debut intre ziua a 5-a a 15-a de la
vaccinare, cu o frecventa de 0,4 1 cazuri la un milion de recipienti de vaccin)
Nu exista dovezi ca virusul vaccinal determina autism, afectiuni inflamatorii cronice
intestinale, retinopatie, paralizie de oculomotor, sindrom Guillan-Barre.
EFICACITATEA VACCINALA
seroconversia apare la 95-98% dintre susceptibilii vaccinati la varsta de 12-15 luni,
cu durata persistentei anticorpilor de 16-20 de ani.

11

VACCINAREA ANTI-HAEMOPHILUS INFLUENZAE TIP B

o serotipul b determina > 95% din meningitele la nou nascuti, sugari si copii pana la 6
ani
o determina mai frecvent infectii de cai respiratorii superioare si inferioare, otite,
conjunctivite, sinuzite, pneumonii, iar serotipul b induce meningite, sepsis
o frecventa meningitei, la copiii de 6 luni si 5 ani, aparitia sechelelor neurologice la
supravietuitori sub forma de retard psiho-motor, encefalopatie, tetraplegie sau surditate
o transmiterea este respiratorie, prin picaturi Flugge
o MOD DE PASTRARE
1. Vaccinurile monovalente liofilizate si lichide - la frigider intre +2-+8C, evitand
congelarea
Vaccinul conjugat cu anatoxina tetanica, poate fi pastrat dupa resuspendare maxim 24
ore la frigider
2. Vaccinurile combinate - la frigider intre +2-+8C, evitand congelarea
Vaccinul DTPa-Hib dupa reconstituire se poate administra in maxim 30 de minute.
Vaccinurile combinate - asociaza vaccinurile DTPa, DTPa-VPI, preparate utilizabile
de la varsta de 2 luni
- vaccinul hepatitic B cu anti-Hib conjugat cu anatoxina tetanica sau difterica
SCHEMA DE VACCINARE i.m/s.c la cei cu tulburari de coagulare, la
nivelul coapsei la sugar, in muschiul deltoid pentru copii mari, cf PNI
Vaccinul Hib este recomandat pentru copiii > 5 ani, doar daca apartin unei
categorii de risc: asplenic, imunodeficienti, infectaii HIV asimptomatici- se administreaza 1
doza de vaccin conjugat Hib.
CONTRAINDICATII SI PRECAUTII
anafilaxia la componentele vaccinului ( la anatoxina tetanica)
anafilaxia la o doza anterioara de vaccin anti-Hib
boli acute febrile- se amana
copiii < 6 saptamani risc de inducere a tolerantei imune
REACTII ADVERSE
- vaccinul este bine tolerat
- rar reactii locale, blande , tranzitorii (24 ore)
- reactii generale: rar febra usoara, iritabilitate.
VACCINUL PNEUMOCOCIC CONJUGAT
Streptococcus pneumonie este un germene care se gaseste in flora normal
orofaringiana a majoritatii populatiei, dar poate devin si principalul agent patogen al
infectiilor pneumococice invazive si non-invazive la copii sau adulti. Infectii pneumococice
invasive: meningita, o parte din pneumoniile pneumococice, septicemia. Infectii noninvazive: otita medie, sinuzita, pneumonie, bronsita.
Transmiterea S. pneumonie respirator, prin picaturile Flugge si prin autoinoculare la
persoanele la care bacteriile sunt prezente in tractul respirator superior.
Vaccinul pneumococic conjugat indicat pentru imunizarea copiilor intre 2 si 59 de
luni, intramuscular, cf. PNI. Se pastreaza la frigider, la 2-8 C. se pot administra concomitant
cu vaccinurile indicate la sugari si copii.
Contraindicatii:
- reactii alergice severe (anafilaxie), la o component vaccinala sau in urma unei doze
prealabile
- boala acuta moderata sau severa.
Reactii adverse:
- locale (durere, roseate, edem)

12

generale (febra, iritabilitate, scaderea apetitului alimentar, cresterea/scaderea duratei

de somn), etc.
VACCINUL POLIZAHARIDIC NECONJUGAT cu 23 de valente
- este indicat persoanelor peste 2 ani si mai in varsta cu un system imunitar normal, cele
cu boli cornice, boli cardiovasculare, pulmonare, diabet zaharat, alcoholism, ciroza, etc.

13