Sunteți pe pagina 1din 36

NURSING IN CARDIOLOGIE

NOIUNI DE SEMIOLOGIE CARDIAC


La un bolnav care prezint o afeciune cardiovascular, anamnez trebuie s precizeze ndeosebi:
- n antecedentele personale - existena unor crize de reumatism articular acut, a unor infecii de focar, n special
angine, n copilrie sau adolescen, a unei bronite cronice, a unui astm emfizem sau a unei pneumoconioze - cauze
frecvente de cord pulmonar cronic;
- n antecedentele eredecolaterale - existena eventual a unor boli cu rsunet cardiovascular la descendeni:
hipertensiune arterial, ateroscleroz (accidente coronariene, vasculare, cerebrale, arterite), diabet;
- printre tulburrile funcionale recente - existena dispneei, a durerilor precardiace, a palpitaiilor.
SIMPTOME FUNCIONALE
Dispneea este dificultatea de a respira i se caracterizeaz prin sete de aer i senzaie de sufocare. Apare de
obicei n insuficien cardiac stng, n care scade rezerva cardiac, n incapacitatea inimii stngi de a evacua
ntreaga cantitate de snge primit de la inima dreapt. Drept consecin apare staza n circulaia pulmonar, creterea
rigiditii pulmonare i scdere a elasticitii sale, fenomene care mresc efortul respirator i duc la apariia dispneei.
Insuficiena cardiac stng este provocat de hipertensiune arterial, valvulopatii aortice sau mitrale, ateroscleroz
coronarian, stenoz mitral.
n cazul insuficienei cardiace drepte, provocat de unele boli pulmonare (bronit cronic, emfizem, astm
etc.), dispneea are o origine respiratorie. Dispneea cardiac se caracterizeaz prin respiraii frecvente (polipnee) i
superficiale. La nceput, insuficiena cardiac stng se manifest sub form de dispnee de efort. O varietate de
dispnee de efort este dispneea vesperal, care se accentueaz, dup cum arat i denumirea, spre sear.
Cu timpul, dispneea, apare i n repaus, mai exact n decubit, adic n poziia culcat, purtnd denumirea ortopnee sau
dispnee de decubit.
Dispneea paroxistic sau astmul cardiac este o form de dispnee care apare n accese i survine de obicei
noaptea, la cteva ore dup culcare, brusc, cu senzaia de sufocare, tuse i nelinite.
n formele severe, astmul cardiac mbrac aspectul edemului pulmonar acut, iar criza de sufocare nocturn
nu dispare, ci din contr se agraveaz, aprnd o expectoraie spumoas, rozat, foarte abundent. Dac nu se
intervine prompt i energic, sfritul este fatal. O form special de dispnee este respiraia periodic Cheyne-Stokes,
caracterizat prin alternane de apnee (10 - 12") i polpnee.
Durerea precordial este un simptom important. Dat fiind multitudinea cauzelor care provoac dureri
precordiale, pentru fiecare durere trebuie precizat natura sa - cardiac sau extracardaic.
Durerile extracardiace pot fi provocate de embolii pulmonare, pneumotorax, pleurezie, nevralgii
intercostale, herpes, zoster, hernie diafragmatic, litiaz biliar, leziuni ale coloanei vertebrale sau ale articulaiilor
vecine, leziuni ale peretelui toracic etc. Toate aceste cauze pot fi eliminate relativ uor. Trebuie s rein atenia ns
dou grupe de dureri care pot genera confuzii:
- durerile radiculare, provocate de compresiunea nervilor rahidieni. Au caracter de arsuri, sunt bine delimitate de
bolnav, apar brusc n spate i iradiaz n fa ("n centur").
- durerile din astenia neurocirculatorie nu au substrat organic; apar la persoane nevrotice cu psihic mai labil, n
special la femei. Au un caracter de neptur sau arsur, sunt localizte precis de bolnav cu degetul n regiunea
mamelonar stng (spre vrful inimii), nu iradiaz, nu au legtur cu eforturile i pot dura ore ntregi.
Fig. 34 - Localizarea i iradierea durerilor
precordiale (dup I. Lenegre) 1 - n negru localizri sugestive pentru durerile an-ginoase; 2 - punctat, localizri
sugestive pentru durerile nevrotice; 3 - cu linii transversale, localizri echivoce
Durerile cardiace sunt dureri organice, i se ntlnesc n pericardite, anevrismul aortic, aritmii cu ritm rapid,
dar n special n cardiopatiile ischemice coronariene. Dat fiind frecvena i gravitatea durerii coronariene, n faa unei
dureri precordiale, primul gest diagnostic l constituie confirmarea sau infirmarea acestei cauze.
Dup aspectul clinic i anatomopatologic, n cadrul cardiopatiilor ischemice coronariene se deosebesc:
angina pectoral, infarctul miocardic i sindroamele intermediare. n angina pectoral, durerea este localizat de
bolnav retrosternal de obicei neprecis, cu ambele palme, iradiaz n umrul i faa intern a membrului toracic stng,
apare la efort, n special la mers, are caracter constrictiv, se nsoete de anxietate. Durerea din infarctul miocardic
este mai intens, atroce, are aceleai sedii i iradieri, dar apare de obicei n repaus, adeseori noaptea. Dureaz ore sau
chiar zile i nu cedeaz la nitroglicerin.
Palpitaiile sunt bti ale inimii resimite la bolnav ca senzaii neplcute, suprtoare, sub forma unor lovituri
repetate n regiunea precordial. n mod normal, activitatea inimii nu este perceput. Exist numeroase cauze

extracardiace care pot provoca palpitaii: strile de excitaie psihic, eforturile mari, febra, abuzul de excitante (tutun,
cafea, ceai, alcool), unele medicamente (Atropin, Efedrina, extracte tiroidiene etc.), unele tulburri digestive
(aerofagii, constipaie etc.), anemia, hipertiroidismul menopauza).
O semnificaie deosebit o au ns palpitaiile care apar n bolile cardiovasculare. Dintre acestea trebuie s
rein atenia tulburrile de ritm (aritmia extrasistolic, tahicardia paroxistic, fibrilaia atrial etc.), stenoza mitral,
hipertensiunea sau hipoten-siunea arterial. Cnd un bolnav acuz palpitaii, trebuie precizat natura lor: dac apar
izolat sau n accese, dac dureaz puin sau un timp mai ndelungat, dac sunt regulate sau neregulate.
Palpitaiile neregulate apar n aritmia extrasistolic, cauza cea mai frecvent a palpitaiilor, i n fibrilaia
atrial. Diagnosticul palpitaiei depinde, bineneles, de cauza ei. n general trebuie acordat mai mult atenie
palpitaiilor la persoane care au depit vrsta de 50 de ani, chiar dac nu au antecedente cardiace, i palpitaiilor
aprute n cursul unor boli infecioase (difteria), la cardiaci i la hipertensivi).
Cianoza este o coloraie violacee a tegumentelor i a mucoaselor, datorit creterii hemoglobinei reduse n
sngele capilar. Dup cum dispneea este simptomul dominant n insuficiena cardiac stng, cianoza este cel mai
important simptom al insuficienei cardiace drepte. Este evident la nivelul obrajilor, nasului, buzelor i al degetelor.
Intensitatea sa este proporional cu bogia n hemoglobina, fapt pentru care la anemici poate lipsi, iar n pliglobulie
apare i n condiii normale. Este prezent n bolile congenitale ale inimii, datorit trecerii sngelui venos n cel
arterial; n insuficiena cardiac global datorit ncetinirii circulaiei capilare periferice, care permite cedarea unei
cantiti mai mari de O2, esuturilor, cu cretera concomitent a hemoglobinei reduse n sngele capilar, n cordul
pulmonar cronic, datorit leziunilor pulmonare care mpiedic hematoza.
Simptome din partea altor aparate.
Simptome respiratorii: tusea cardiac i hemoptizia.
Simptome digestive (dureri) n epigastru i hipocondrul drept, greuri, vrsturi, balo-nare epigastric etc.), datorate
insuficienei cardiace.
Simptome nervoase: cefalee, ameeli, tulburri vizuale i auditive apar n hipertensiunea sau hipotensiunea arterial,
insuficiena aortic, ateroscleroza cerebral;
- accidentele motorii trectoare sau definitive (afazii, paralizii, hemiplegii, paraze etc.) se datoresc fie hemoragiei
cerebrale (hipertensiuneaarterial), fie trombozei (ateroscleroza), fie emboliei (stenoz mitral, fibrilaie atrial etc.).
SEMNE FIZICE
Examenul obiectiv al unui cardiac utilizeaz cele patru metode clasice: inspecia, pal-parea, percuia,
auscultaia.
Inspecia implic inspecia general i inspecia regiunii precordiale. Inspecia general permite s se evidenieze:
- poziia bolnavului: ortopneea indic o insuficien cardiac stng, iar poziia genu-pectoral, o pericardit cu lichid
abundent;
- culoarea tegumentelor i a mucoaselor: paloarea apare n endocardita lent, cardita reumatic, insuficiena cardiac,
iar cianoza, n insuficiena cardiac global, n unele boli cardiace congenitale;
- "dansul" arterial (artere hiperpulsatile) indic o insuficien aortic sau un hiper-tiroidism;
- turgescena venelor jugulare la nivelul regiunii cervicale este un semn de insuficien cardiac dreapt;
- bombarea abdomenului prin ascit sau hepatomegalie de staz este un alt semn de insuficien cardiac dreapt;
- inspecia general mai permite remarcarea edemelor n regiunile declive (membre inferioare, regiunea sacrat etc.),
a degetelor hipocratice (endocardita lent).
Inspecia regiunii precordiale poate decela: bolirea regiunii precordiale (prin mrirea accentuat a inimii la copii sau
adolesceni) sau retracia sa (n simfiza pericardic); sediul ocului apexian (al vrfului etc.).
Palparea permite s se aprecieze:
- ocul apexian care, normal, predomin n spaiul al V-lea intercostal stng, puin nuntrul liniei medicoclaviculare.
-freamtele (vibraii provocate de unele sufluri valvulare mai intense i mai aspre i care dau o senzaie tactil
asemntoare cu aceea perceput aplicnd palma pe spatele unei pisici care toarce) i frecturile pericardice;
- palparea arterelor periferice (temporal, radial, humeral, carotid, pedioas, tibi-al posterioar, femural)
permite aprecierea elasticitii i permeabilitii arteriale.
Percuia face posibil aprecierea mririi i formei inimii.
Auscultaia se face cu urechea liber sau cu stetoscopul, bolnavul fiind aezat pe rnd n decubit dorsal, apoi lateral
stng, n sfrit n picioare.
La inima normal se percep dou zgomote: zgomotul I sau sistolic, surd i prelungit, datorat nchiderii valvulelor
atrio-vntriculare i contraciei miocardului. Se aude mai bine la vrf; zgomotul al II-lea sau diastolic, mai scurt i
mai nalt, datorat nchiderii valvulelor sigmoide aortice i pulmonare; se aude mai bine la baz. Primul zgomot este
separat de al doilea prin pauza mic (sistol), iar al doilea este separat de primul zgomot al revoluiei cardiace
urmtoare prin pauza mare sau diastol.
n stare patologic pot aprea modificri de zgomote, zgomote supraadugate (sufluri), tulburri de ritm.

Modificrile cele mai caracteristice ale zgomotelor sunt: ntrirea primului zgomot la vrf'(stenoza mitral); ntrirea
zgomotului al doilea la aort (hipertensiunea arterial) sau la pulmonar (stenoz mitral; zgomot n trei timpi la
vrf (stenoz mitral; zgomotul de galop este un ritm n trei timpi, datorit asocierii unui al treilea zgomot anormal la
cele dou zgomote normale, care apare n diferite forme de insuficien cardiac.
Zgomotele supraadugate sunt suflurile i zgomotele pericardice. Dup cauzele care le determin, suflurile pot fi
"extracardiace (anorganice), cnd apar accidental la persoane fr leziuni cardiace, i "cardiace". Suflurile cardiace
pot fi organice (leziune a aparatului valvular) sau funcionale (dilatare a cavitilor inimii sau a arterei aorte ori
pulmonare). Ultimele apar frecvent n insuficiena cardiac. Dup timpul revoluiei cardiace n care apar, suflurile pot
fi sistolice (insfuicien mitral, stenoz aortic) sau diastolice (stenoz mitral, insuficien aortic).
Auscultaia inimii permite uneori descoperirea frecturii pericardiace - semn important pentru diagnosticul
pericarditelor.
NOIUNI DE SEMIOLOGIE A VASELOR PERIFERICE
Tulburrile periferice pot fi datorite unor afeciuni organice sau unor tulburri arteriale funcionale. Trebuie
reinut faptul c nu orice tulburare la nivelul membrelor (durere, modificare de temperatur sau culoare) traduce o
afeciune vascular, n multe cazuri fiind vorba de o boal reumatic, neurologic, o polinevrit etc.
Cele mai importante manifestri funcionale sunt:
Oboseala la mers (foarte semnificativ i precoce): crcei i mai ales parestezii, fie cu caracter de arsur sau
amoreal, fie cu caracter de frig sau hiperestezie.
Durerea este simptomul dominant. Cea mai semnificativ este durerea care apare la efort, n special la mers, i
calmat prin repaus, cu sediul n gamb, excepional deasupra genunchiului. Are caracter de cramp. Se numete
claudicaie intermitent i este datorit aproape totdeauna unei arteriopatii periferice organice.
Durerea spontan, continu, de repaus, apare mai trziu i denot un stadiu tardiv, care preced apariia tulburrilor
trofice. Este datorit unei nevrite ischemice, este difuz, continu, atroce, refractar, la tratament, se intensific la
cldur i efort i nu permite somnul.
Apariia subit a unei dureri profunde, intense, nsoit de paloare i rceal local, cu impoten funcional total,
denot o osbtrucie arterial acut (embolie sau tromboz).
Cnd durerile sunt simetrice, interesnd ambele mini, declanate de frig, la nceput cu paloare i rceal, apoi cu
cianoz i furnicturi, aprnd n special la femei, exprim de obicei o tulburare funcional: boala Raynaud.
EDUCAIA SANITAR A BOLNAVULUI CARDIAC

Se lmurete bolnavul s duc o via ordonat, s evite suprasolicitrile, s alterneze munca intelectual cu cea
fizic i s respecte regimul dietetic, s consume alimente n mese mici i dese de 5 ori pe zi.

Se recomand reducerea srii din alimentaie, se combate consumul de alcool, fumatul.


mbolnvirile respiratorii vor fi tratate imediat, orice neglijen putnd agrava starea bolii cardiace.
Sunt necesare aciuni i manifestri educative sanitare axate pe o tematic adecvat difereniat n raport cu
specificul i interesele celor trei mari grupe de populaie abordate sntoi, bolnavi, convalesceni.
Ansamblul msurilor sanogenetice:
Regim raional de via, munc i odihn.
Alimentaie raional, aprofundndu-se n principal factorii nutritivi (proteine lipide, glucide, vitamine, sruri
minerale) i alimentele surse.
Clirea organismului prin factori de mediu aer, ap, soare, exerciii, sport, micare n aer liber.
Igiena mediului i igiena muncii.
Complexul msurilor privind ocrotirea mamei, inducerea maternitii, mbuntirea indicatorilor demografici,
dezvoltarea armonioas, fizic i mintal a copiilor i promovarea sntii tineretului.
Ansamblul msurilor preventive:
Importana prezentrii la examenele profilactice de mas (imunizri, testri biologice, examinri diverse).
Ansamblul factorilor de risc care vizeaz:
Msurile de anulare sau atingere a efectelor nocive, eliminarea celor ce permit a fi eliminai uzul de tutun, abuzul
de alcool, cafea, medicamente, automedicaia, viaa dezordonat, stresat, strile conflictuale, tensiogene.
Importana prezentrii la medic la primele semne de boal, cnd este posibil diagnosticarea precoce i instituirea
unei terapii abortive.
Un alt obiectiv vizeaz:
Prevenirea apariiei unor complicaii sau recidive.

Eliminarea factorilor cu efecte iatrogene.

Importana meninerii calmului n familie pentru evoluia strii


bolnavului.

Msuri familiale de consolidare a efectelor complexului terapeutic


prin crearea unui climat propice vindecrii.

ncrederea bolnavului n medic, n unitatea medical care l asist


trebuie cultivat prin toate mijloacele.

Tonifierea neuro-psihic a bolnavului, convingerea c scderea


capacitii de munc este relativ temporal i c exist perspectiva relurii
iniiale sau a altor activiti i tot att de importante.

Sdirea ncrederii c boala este vindecabil ceea ce i va permite


rencadrarea.
Cooperarea familiei, a aparintorilor are valoare bine definit.
REGIMUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI CU INSUFICIEN CARDIAC
Regimul alimentar ocup un loc important n tratamentul insuficienei cardiace.
Dieta trebuie s ndeplineasc patru obiective:
~ Aport corect necesar de principii alimentare.
~ Reducerea aportului de sodiu diet hiposodat.
~ Reducerea efortului digestiv 4-6 mese pe zi.
~ Calitate gustativ mulumitoare.

Componena dietei:
~ 1 g proteine / kg corp.
~ < 6 g lipide / kg corp.
~ Fructe.
~ Zarzavaturi.
~ Vitamine.
~ Potasiu din fructe, legume sau KCl.
EXPLORRI FUNCIONALE
Oscilometria msoar oscilaiile arteriale cu oscilograful Pachon. Valorile se nregistreaz la ambele membre
inferioare. n mod normal, la membrul pelvian, indicele oscilometric (valoarea oscilaiei maxime) este de 6 - 8 u.
Valori sub 6 indic o tulburare a circulaiei arteriale. Metoda este limitat, explornd numai trunchiul arterial
principal, nu i circulaia colateral.
Arteriografia este un examen foarte important, care d relaii asupra sediului, naturii, naturii i ntinderii
leziunilor.
Fonocardiograma este o metod de explorare, folosit pentru stabilirea sediului suflurilor cardiace, prin
nregistrri grafice.
EXAMENUL RADIOLOGIC AL INIMII
n mod obinuit se practic:
- Radioscopia, examen direct, proiectndu-se silueta cardiovascular pe un ecran fluorescent. Permite examenul n
micare, dar rmne un examen subiectiv, care nu permite comparaia n timp.
- Radiografia ofer o imagine obiectiv care permite comparaia n timp, sesizeaz numeroase amnunte care scap
radioscopiei i prezint un grad mai redus de periculozitate pentru medic. Astzi exist tendina ca primul examen s
fie grafic, pentru a fixa toate detaliile.
ELECTROCARDIOGRAMA
Definitie:
Electrocardiograma reprezinta nregistrarea la suprafata corpului a variatiilor de potential
ale cmpului electric cardiac, produse de depolarizarea si repolarizarea celulelor
miocardice.
Scop:
Explorator.
O electrocardiograma poate sa arate:
Mariri de volum a inimii
Flux sanguin insuficient la nivelul inimii

Indicatii:

Pregatirea
Materialelor
necesare:

Pregatirea
mediului
Pregatirea
pacientului:

Pregatirea
asistentei
medicale:

Executia tehnicii
propriu-zise
etapele
de
executie:

Leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte)


Probleme ale ritmului cardiac (aritmii)
Verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-maker sau defibrilator)
Diagnosticul tulburarilor de ritm si de conducere
Diagnosticul cardiopatiei ischemice
Diagnosticul afectiunilor miocardice si pericardice
Diagnosticul hipertrofiilor atriale si ventriculare secundare valvulopatiilor si
cardiopatiilor congenitale
Verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-maker sau defibrilator)
Tampoane de vata
Alcool sanitar,
Electrozi de unica folosinta pentru aparatele noi
Aleza ,musama
Tavita renala
Manusi de unica folosinta.
Gel
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade
Schimbarea lenjeriei de pat (cearceaf din bumbac) sau hartie de unica folosinta.
Pregatirea psihica:
Se informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii
Se obtine consimtamantul informat
Se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factorii
emotionali
Pregatirea fizica:
Se transporta bolnavul n sala de nregistrare, de preferinta cu caruciorul,
cu 10 15 min nainte de nregistrare
Inainte de efectuarea EKG-ului, pacientul trebuie sa-si indeparteze toate
bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioara a corpului, de la nivelul
mainilor si a picioarelor
Vor fi curatate si eventual rase zonele de la nivelul pieptului, mainilor si
picioarelor, unde vor fi plasati electrozii.
Pacientul va fi intins comod pe patul de consultatii
Va fi rugat sa-si relaxeze musculatura
Pe intreaga durata a testului, pacientul este rugat sa nu se miste, si sa nu
vorbeasca, deoarece activitatea musculara poate influenta rezultatul
Sa pregateasca electrocardiograful
Sa pregateasca pacientul fizic si psihic
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise,
(unele modifica functiile electrocardiogramei)
Sa posede cunostinte minime de interpretare ale EKG - ului
Sa pregateasca registrul de EKG
Sa introduca datele personale ale pacientului (nume prenume,sex,varsta, sectia , nr.
F.O, nr. din registrul de EKG)
Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor
Sub placa de metal a electrozilor se asaza o pnza nmuiata ntr-o solutie de
electrolit sau pasta speciala pentru electrozi
Cei 10 electrozi (4 pentru membre si 6 precordiali) se fixeaza pe bolnav n felul
urmator:
montarea electrozilor pe membre:
rosu = mna dreapta
galben = mna stnga
verde = picior stng
negru = picior drept
montarea electrozilor precordiali

V1 = spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului


V2 = spatiul IV intercostal, pe marginea stnga a sternului
V3 = ntre V2 si V4
V4 = spatiul V intercostal stng pe linia medioclaviculara (apex)
V5 = la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara
anterioara stnga
V6 = la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara
mijlocie stnga.
In cazul aparatelor mai vechi, electrozii trebuie repozitionati in timpul testarii
Verificarea poziiei corecte a butoanelor i clapelor aparatului EKG
Punerea in functiune a aparatului- efectuarea EKG
Daca medicul cere EKG cu inspir, dupa efectuarea traseului normal, pacientul este
rugat sa traga aer in piept si sa-si tina respiratia, timp in care se efectueaza un
traseu scurt in anumite derivatii(AVF, AVL,D1,D2 etc.)

ngrijirea
pacientului dupa
tehnica:
Notarea tehnicii in
foaia
de
observatii:
Accidente
/
Incidente:

Reorganizarea
locului de munca:

Observatii:

Se face toaleta locala a pielii


Se schimba cearsaful de pe pat daca este umed
Ajuta pacientul sa se imbrace
Se noteaza tehnica si rezultatul ei
Se ataseaza EKG
Se noteaza numele persoanei care a efectuat tehnica
Nu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme
Electrozii detecteaza numai impulsurile produse de inima. Prin corp nu trece nici
un curent electric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de accidente.
Defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice
Atasarea necorespunzatoare a electrozilor
Plasarea gresita a electrozilor
Anxietate sau aparitia dispneei
Electrozii si gelul sunt indepartati
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
Se spala mainile
Se indeparteaza manusile
electrocardiograma dureaza in medie 5 pana la 10 minute.
Interpretarea electrocardiogramei se face de catre medicul cardiolog, medic
medicina interna, medic de familie
Se poate repeta la cateva ore, zile.

ECHOGRAFIA CARDIACA DOPPLER


Definitie:
Ecografia cardiaca este o metoda moderna si eficienta de investigare, neinvaziva, oricand
repetitiva bazata pe folosirea ultrasunetelor care ricoseaza de structurile interne si care produc
astfel imagini in miscare
Scop:
Diagnosticul bolilor cardiace
Diagnosticul tulburarilor de cinetica parietala si pentru masurarea volumului de sange pompat la
fiecare bataie a inimii
Detectarea tulburarilor cardiace structurale(defecte ale valvelor ,anomalii congenitale si
cresterea in dimensiuni ale peretilor sau cavitatilor inimii )
Diagnosticarea revarsatului pericardic (acumularea de lichid intre cele doua straturi ale sacului
ce inveleste inima )si a pericarditei constrictive(formarea de tesut cicatricial la nivelul intregului
pericard)
Vizualizarea directiei si vitezei fluxului ele de sange sanguine in cavitatile inimii si in vas
Exista doua metode de echografie doppler cardiaca:
Transtoracica (TT)
Transesofagiana (TE)

Indicatii:

Pregatirea
materialelo
r necesare:

Pregatirea
mediului
Pregatirea
pacientului:

Pregatirea
asistentei
medicale:
Executia
tehnicii
propriu-zise
- etapele de
executie:

ngrijirea
pacientului:
Notarea
tehnicii:
Accidente /
Incidente:

Insuficienta cardiaca
Stenoze (ngustari) sau insuficiente ale valvelor (lipsa nchiderii)
Boli cardiace congenitale
Infarctul miocardic,
Angina pectorala si alte forme de cardiopatie ischemica
Miocardite,Pericardite,Endocardite,Traumatisme cardiace etc,
Electrocardiograful
CD / Caseta video,Gel incolor (pe baza de glicerina),Aleza,Musama,Alcool sanitar
Tampoane vata ,Buletin tipizat pentru echografia cardiaca,Pix de culoare albastru
Registru de ecografii, Ser sau glucoza 5 ml,Seringi de 5 ml de unica folosinta
Substante anestezice (pentru echografia TE), Branula, Veioza
Dezinfectia aerului cu ajutorul radiatiei ultraviolete, Utilizarea unor substante cu actiune
antibactericida , Se realizeaza semiobscuritate in cabinetul de echografie
Pregatirea psihica:
Se informaza si se explica pacientului necesitatea procedurii
Se obtine consimtamantul informat
Pregatirea fizica:
Nu necesita o pregatire prealabila cu exceptia echografiei cardiace transesofagiene),care se face
pe nemancate
Se transporta bolnavul n sala de echografie
Inainte de efectuarea echografiei, pacientul trebuie sa-si indeparteze toate bijuteriile si hainele
de pe jumatatea superioara a corpului
Vor fi curatate si eventual rase zonele de la nivelul pieptului
Pacientul va fi intins comod pe patul de consultatii in decubit dorsal
Va fi rugat sa-si relaxeze musculatura
Se indeparteaza de pe abdomen orice bijuterie care ar putea interfera cu echografia.
Sa pregateasca materialele necesare tehnicii
Sa verifice starea de functionare a echocardiografului
Sa introduca datele personale ale pacientului, (nume prenume,sex,varsta, sectia , nr. F.O)
in memoria echocardiografului.
Medicul va acoperi zona de examinat cu un gel incolor (pe baza de glicerina), astfel incat, in
timpul investigatiei sa nu existe aer intre sonda ecografului si pielea pacientului (ultrasunetele nu
se propaga prin aer)
Plaseaza sonda pe pieptul pacientului,pentru examinarea cavitatilor inimii, a orificiilor marilor
vase, a peretilor ventriculari sau atriali, a pericardului (foita ce inveleste la exterior inima) a
presiunii pulmonare., functionarii valvelor cardiace, evidentiand defectele septale congenitale sau
alte malformatii ale inimii sau marilor vase
Imaginea este inregistrata pe o caseta video,pe un compact disc sau pe hartie
Asistenta medicala completeaza buletinul de echografie, cu datele relatate de medic in timpul
examinarii
In caz de defect septal atrial (DSA) la indicatia medicului,
Asistenta medicala:
pregateste solutia de contrast (ser sau glucoza 5 ml)
prin barbotare dintr-o seringa in alta
injecteaza rapid intravenos solutia barbotata
medicul urmareste pe monitor efectul acestei
proceduri
daca rezultatul obtinut nu este concludent se
recomanda echografie cardiaca transesofagiana
Se face toaleta locala a pielii
Ajutam pacientul sa se imbrace
Asistenta noteaza concluziile procedurii si recomandarile medicului in foaia de observatie
Se noteaza data si ora nregistrarii
Se noteaza numele celui care a efectuat tehnica
Este o metoda moderna si eficienta de investigare, neivaziva, lipsita de efecte secundare

Reorganiza
rea locului
de munca:
Observatii:

Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
Este o metoda rapida, examenul ecografic dureaza 10 30 de minute, in functie de ceea ce
se analizeaza si de conditiile pacientului (vizualizarea este mai dificila la un pacient mai
gras)
Echografia cardiaca transesofagiana se efectueaza numai in urmatoarele cazuri :
cand echografia cardiaca transtoracica este greu de efectuat la pacientii obezi(fereastra
dificila)sau in cazul bolilor pulmonare
pentru obtirea unor imagini mai clare
pentru analiza corecta a aortei(AO) sau structurilor posterioare (AS,VS)
Pentru efectuarea echografiei cardiace transesofagiene sonda este introdusa prin cavitatea
bucala si avansata pana in esofag,inregistrand semnale chiar din spatele inimii.

HOLTERUL EKG
Permite inregistrarea ritmului cardiac de la 24 ore pana la 7 zile. Evidentiaza evenimente cauzate
de simptome acuzate de pacient si care nu pot fi surprinse de EKG.
Scop:
Explorator evidentiaza evenimente cauzate de simptome acuzate de pacient si care nu pot
fi surprinse pe EKG-ul de repaus
Indicatii:
evaluarea eficientei tratamentului antiaritmic
diagnosticarea si evaluarea severitatii aritmiilor cardiace sau a tulburarilor de conducere
diagnosticarea si evaluarea ritmului cardiac atunci cand pacientul acuza anumite simptome
care nu sunt surprinse de electrocardiograma efectuata in cabinet corelarea evenimentelor
aritmice inregistrate cu simptomatologia
evaluarea eficientei tratamentului antiaritmic
depistarea anumitor afectiuni cardiace chiar in absenta simptomelor
depistarea anumitor afectiuni cardiace in cazul simptomelor de palpitatii inexplicabile si
pierderi de cunostinta
diagnosticarea ischemiei silentioase (modificari EKG ischemice fara durere in piept)
studiul functionarii stimulatoarelor cardiace sau defibrilatoarelor implantate
Pregatirea
Holter EKG
materialelor
Electrozi de unica folosinta,
necesare:
4 baterii alcaline duracel AA
Pregatirea
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
mediului
Temperatura din camera sa fie constanta la 20 grade
Pregatirea
Pregatirea psihica:
pacientului:
Se informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii
Se obtine consimtamantul informat
Pregatirea fizica:Pacientul este rugat sa se prezinte cu portiunea submamara rasa
Pregatirea
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
asistentei
Sa cunoasca eventualele alergii ale pacientului
medicale:
Sa pregateasca pacientul fizic si psihic
Sa pregateasca materialele necesare tehnicii
Definitie:

Executia
tehnicii
propriu-zise etapele
de
executie:

montarea a 4 electrozi in portiunea submamara si supramara bilateral(2electrozi dreapta,


2 electrozi stanga)
conectarea electrozilor la un mic aparat care va fi prins la braul pacientului, cu o curea
sau pe umar
Introducerea datelor personale ale pacientului in calculator
decuplarea aparatului si a electrozilor dupa perioada stabilita de medic 24/48 h
transferul datelor inregistrate din aparat in calculator
interpretarea datelor de catre medicul cardiolog care va face corelatiile intre
simptomatologie si acestea.

ngrijirea
pacientului
dupa tehnica:

Notarea
tehnicii :
Accidente
/
Incidente:
Reorganizare
a locului de
munca:
Observatii:

Asistenta recomanda pacientului:

Aparatul nu trebuie udat in timpul efectuarii masuratorilor

Aparatul nu trebuie sters cu substante chimice

Ii recomanda purtarea imbracamintei din materiale naturale

Inregistrarea Holtter, nu necesita nici imobilizare la pat, nici spitalizare, lasa bolnavului
posibilitatea sa se deplaseze si sa-si exercite ocupatiile.
Interpretarea si notarea informatiilor se face de catre medicul cardiolog
Nu au fost inregistrate accidente in urma folosirii Holtterului EKG
Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale

In momentul in care pacientul simpte o schimbare a ritmului cardiac poate apasa pe


buton, pentru ca aparatul sa il poata marca si medicul sa poata ulterior sa faca toate corelatiile
dintre evenimentele inregistrate si simptomatologie.

In functie de recomandarea medicului cardiolog, investigatia dureaza de la 24 de ore


pana la 7 zile,folosind un sistem selectiv de inregistrare (utilizatorul activeaza inregistrarea cand
simptomele apar)

HOLTERUL T.A
Definitie:
Holterul TA este un aparat electronic miniaturizat care functioneaza cu baterii, pe care pacientul
l poart pe parcursul a 24 de ore i care poate msura automat tensiunea arteriala. Msurarea
tensiunii se face prin umflarea i dezumflarea automat a unei manete legate la braul
pacientului.
Scop:
Monitorizarea ambulatorie ( 24 h ) a tensiunii arteriale
Indicatii:
Diagnosticarea diferitelor variatii ale valorilor tensiunii arteriale
Monitorizarea tratamentului cronic indicat in hipertensiunea arteriala
Pregatirea
Holter TA
materialelor :
4baterii alcaline Duracel AA
Pregatirea
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
mediului
Pregatirea
.Pacientul trebuie sa se prezinte in clinica pentru montarea holterului si sa revina a doua
pacientului:
zi pentru demontarea si interpretarea informatiilor de catre medicul cardiolog
Pregatirea
Pregateste pacientul psihic si fizic, Pregateste materiale necesare
asistentei
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
medicale:
Sa cunoasca tehnica montarii holtterului si sa o efectueze atunci cand e solicitata de
medic
Executia
Pacientul va fi asezat in pozitie comoda (sezand)
tehnicii
Se seteaza aparatul si se introduc datele personale ale pacientului
propriu-zise Se pozitioneaza manseta aparatului in mod similar cu a tensiometrului
etapele
de
Aparatul va fi fixat pe corpul pacientului cu ajutorul unei curele reglabile sau la gat
executie:
Se testeaza functionalitatea aparatului
Pacientul va fi condus la salon sau va pleca acasa cu recomandarea de a reveni a doua
zi , Aparatul este setat sa realizeze o masurare la fiecare 15 minute pe timpul zilei, iar in
timpul noptii la un interval de 30 minute.
ngrijirea
Nu necesita o ingrijire speciale in urma procedurii
pacientului
Asistenta recomanda pacientului urmatoarele:
dupa tehnica:
Aparatul nu trebuie udat in timpul efectuarii masuratorilor
Aparatul nu trebuie sters cu substante chimice
Ii recomanda purtarea imbracamintei din materiale naturale
Inregistrarea Holtter, nu necesita nici imobilizare la pat, nici spitalizare, lasa bolnavului
posibilitatea sa se deplaseze si sa-si exercite ocupatiile.
Notarea
Asistenta noteaza tehnica ,data si ora nregistrarii,viteza de derulare, numele celui care
tehnicii
in
a efectuat procedura

foaia
de
observatii:
Accidente
/
Incidente:
Reorganizarea
locului
de
munca:
Observatii:

Oscilometrie
Definitie:
Scop:
Indicatii:

Pregatirea
materialelor
necesare:
Pregatirea
mediului
Pregatirea
pacientului:

Dupa indepartarea aparatului, datele sunt descarcate in calculator si se realizeaza


prelucrarea statistica urmand imprimarea rezultatelor spre a fi interpretate de medic
Nu au fost inregistrate accidente in urma folosiri Holterului EKG
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente special
Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Momentele administrarii medicatiei antihipertensive se inregistreaza prin apasarea unui
buton.

Oscilometria este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui

Pregatirea
asistentei
medicale:

Executia
tehnicii
propriu-zise etapele
de
executie:
Ingrijirea
pacientului:
Notarea
tehnicii
Accidente
/
Incidente:
Reorganizarea
locului
de
munca:
Observatii:

arterial cu ajutorul oscilometrului (Pachon).


Evaluarea functiei cardiovasculare
anevrisme sau tromboze,
embolii,
unturi arterio-venoase,
Aparat de masurat: oscilometru Pachon
Stetoscop biauricularTampon de vata
AlcoolCreion rosu sau pix cu mina rosie
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade
Pregatirea psihica:
Se informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii
Se obtine consimtamantul informat
Pacientul este sfatuit sa nu fumeze si sa nu manance, examinarea facandu-se
dimineata
Bolnavul este culcat in repaus cel putin 15 min inainte
Pregatirea fizica:
Se descopera membrele superioare si inferioare
Se fixeaza manseta aparatului la nivelul dorit, pe membrul de examinat
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
sa pregateasca pacientul fizic si psihic
sa pregateasca materialele necesare tehnicii
sa spele si sa dezinfecteze mainile
sa imbrace manusile
Se pompeaza aer pana ce dispare pulsul periferic
Se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului
Se scade presiunea cu 10 mm Hg si se citesc din nou oscilatiile arteriale
Se scade apoi presiunea din 10 mm Hg in 10 mm Hg, cu citiri succesive, pana se gaseste
valoarea maxima a amplitudinii, ceea ce se numeste indice oscilometric
Pacientul nu necesita ingrijiri speciale

Se noteaza valorile obtinute in foaia de observatii


Se noteaza numele persoanei care a efectuat tehnica
Nu s-au inregistrat accidente/incidente in urma oscilometriei
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Oscilometria este o metoda preliminara de diagnostic in arteriopatia obliteranta de
membre inferioare (AOMI)

ECOGRAFIA DOPPLER DE ARTERE RENALE


Definitie:
Ecografia Doppler vasculara este o procedura mai speciala care ofera medicului informatii

10

Scop:
Indicatii:

Pregatirea
materialelor
necesare:
Pregatirea
mediului

Pregatirea
pacientului:

Pregatirea
asistentei
medicale:
Executia
tehnicii
propriu-zise
- etapele de
executie:

Ingrijirea
pacientului:
Notarea
tehnicii :
Accidente /
Incidente:
Reorganizare

asupra morfologiei si fiziologiei arterelor renale


Explorator - permite vizualizarea arterelor renale in vederea identificarii anomaliilor
functionale.
Suspiciune de ocluzie de vena renala, de anevrism de artera renala, de fistula arteriovenoasa.
Stenoza cunoscuta de artera renala
Monitorizare dupa interventii chirurgicale sau radiologice, disfunctii posttransplant
Insuficienta renala valori crescute ale creatininei in sange
HTA necontrolata terapeutic (mai ales cei cu minima >120 mmHg)
Debut recent de HTA ( tineri cu valori mari, fara istoric familial sau persoane peste 55
ani cu hipertensiune refractara la tratament)
Evaluarea arterelor renale, pentru evidentierea afectiunilor asociate
gel incolor (pe baza de glicerina), aleza, musamaalcool sanitar tampoane vata
echocardiograf, sonda speciala pentru vase
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade
Se creaza conditii de semiobscuritate in camera de examinare(se trag storurile,se stinge
lumina )
Se aprinde veioza
Se va schimba lenjeria de pat
Pregatirea psihica:
Se informeaza si se explica pacientului necesitatea procedurii
Se obtine consimtamantul informat
Pregatirea fizica:
In preziua examenului:
nu va consuma alimente care fermenteaza si pot balona (varza,lapte,bauturi
carbogazoase)poate consuma carne fiarta,sote de legume,mere coapte
se va administra: Dulcolax 2cp la ora 10 si 2cp la ora 14;Sabsimplex 1cp de
3ori/zi (la fiecare masa )
va efectua clisma evacuatorie la ora 18
In ziua examenului:
nu va manca pana la execturaea procedurii
va lua 2cp Sabsimplex la ora 8 si va bea apa pana la ora 9
Va pregati si va verifica starea de functionare a aparatului
Va introduce datele pacientului in memoria aparatului
Va introduce caseta video pentru inregistrare
Va pregati registrul si buletinul de echografie
Este efectuata de catre medicul specialist in cabinet special amenajat
Pacientul este rugat sa se dezbrace pana-n talie si sa se aseze pe pat in decubit ventral
Se va aplica gel pe aria de examinat pentru a imbunatati calitatea transmiterii undelor
ultrasonore.
O mica sonda ecografica, numita si transductor, este presata pe zona lombara a pacientului
si mutata inainte si inapoi peste vasele supuse examenului ecografic.
O imagine a vaselor de sange poate fi vazuta pe un monitor video
Pacientul este nevoit sa stea nemiscat in aceasta pozitie in timp ce se face ecografia sau sa-si
schimbe pozitia la indicatia medicului pentru obtinerea unei ferestre echografice optime
Asistenta medicala va nota in buletinul de echografie datele relatate de medic in timpul
examinarii
Se ofera pacientului servetele pentru a indeparta gelul de pe tegumente
Pacientul va fi ajutat sa se imbrace
Se noteaza procedura in registrul de cabinet si in registrul electronic
Se noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientulu
Nu se cunosc riscurile unui test de echografie Doppler
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale

11

a locului de
munca:
Observatii

Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Echografia doppler de artere renale este efectuata de medicul cardiolog cu competenta
imagistica.

ANGIOGRAFIE
Examen radiologic care permite examinarea volumului interior al unui vas sangvin (artera sau vena) si ale
ramurilor in care se imparte acest vas.
Indicatii:
- studierea vaselor inimii si ale plamanilor, celor ale creierului si maduvei spinarii (angiografii cerebrale si
medulare) si a celor ale membrelor si viscerelor (rinichi, mezenter).
- depistarea leziunilor arteriale, indeosebi ale stenozelor (ingrosarile) consecutive ateromului (depozit lipidic pe
peretele arterial), anevrismelor (dilatatii localizate ale arterelor), ocluziilor unui vas de catre un aterom sau de catre
un cheag. angiografia mai permite sa fie distinsa o disectie arteriala (clivaj al peretilor) sau prezenta
unei malformatii arteriovenoase.
- inaintea unei interventii chirurgicale, o angiografie da posibilitatea sa se studieze raporturile anatomice intre vase
si leziunea de operat.
- permite sa se practice angioplastii (tehnici de dilatare a unui vas), embolizari (ocluzii terapeutice ale unui vas) si
o chimioterapie in situ (injectare pe cale intravasculara a medicamentelor anticanceroase). Aceasta tehnica este
denumita "radiologie interventionala".
Contraindicatii gravide, persoane alergice, cu tulburari de coagulare, insuficienta renala.
Tehnica - Medicul practician introduce un cateter (un mic tub suplu) intr-un vas, prin piele (artera carotida a
gatului, artera humerala a plicii cotului, artera femurala a plicii inghinale, o vena a membrelor). Atunci cand
punctionarea nu este directa, practicianul ghideaza acest cateter pana la vasul de examinat, urmarind inaintarea sa pe
un ecran de control, apoi injecteaza un produs de contrast iodat, opac la radiatiile X, si ia imagini ale drumului sau.
Apoi cateterul este retras si punctul de punctionare este apasat.
Angiografia clasica sau conventionala este un examen radiologic al vaselor sangvine care consta in
inregistrarea drumului produsului pe un film radiologic, prin clisee la intervale diferite sau in serie.
Pregatire si desfasurare - Examenul necesita cel mai des o spitalizare de 24 pana la 48 ore. El se practica
sub anestezie locala (uneori generala) si dureaza de la cateva minute pana la doua ore. Punctul de punctionare
arteriala trebuie sa fie urmarit pe durata urmatoarelor 24 ore.
Efecte secundare - injectarea produsului de contrast provoaca o senzatie trecatoare de caldura. Poate surveni
un mic hematom la locul punctionarii si se pot produce reactii alergice trecatoare.
CORONAROGRAFIA
Definitie:
Coronarografia este o tehnica de diagnosticare folosita in cardiologie pentru vizualizarea, de o
maniera extrem de precisa, a arterelor coronare care iriga inima
Scop:
Depistarea eventualelor anomalii de circulatie sanguina la acest nivel datorate unor
stenoze (ingustari) la nivelul arterelor corornare
Dilatarea arterei coronare afectata daca exista o stenoza sau obstructie
Indicatii:
Suspiciunea unor boli a arterelor coronare: angina pectorala, infarct de miocard sau
ischemie miocardica.
Corectarea simultana a leziunilor aflate pe arterele coronare.
Inaintea interventiilor chirurgicale pe cord deschis
Pregatirea
materialelor
necesare:
Pregatirea
mediului

Sonde de explorare catetere lungi si suple


Solutie injectabila de constrast pe baza de iod
Comprese sterile,Ace sterile, Seringi sterile, Cateter steril
CD. pentru inregistrarea procedurii
Examenul se realizeaza intr-o sala de radiologie adaptata cu:
Un aparat de radioscopie ce emite raze X cu un sistem de vizualizare in timp real,
fixat pe o curba mobila
Masa mobila pe care se intinde pacientul si care se poate glisa sub aparat
Sistem de vizualizare si de inregistrare a examenului
Dezinfectia aerului cu ajutorul radiatiei ultraviolete
Utilizarea unor substante cu actiune antibactericida

12

Pregatirea
pacientului:

Pregatirea
asistentei
medicale:

Executia
tehnicii
propriu-zise
- etapele de
executie:

Ingrijirea
pacientului
dupa
tehnica:

Notarea
tehnicii in
foaia
de
observatii:
Accidente /
Incidente:

Pregatirea psihica:
Pacientul va fi informat despre necesitatea procedurii
Se vor relata beneficiile si riscurile acestei proceduri
Se obtine consimtamantul informat
Pregatirea fizica:
Pacientul va fi epilat in zona inghinala si femurala
Se va monta o perfuzie
Pacientul nu are voie sa manance in dimineata examinarii
Pacientul este condus in sala de radiologie unde se efectueaza procedura
Se aseaza pacientul dezbracat pe masa de examinare
Este pusa in functiune o electrocardiograma de supraveghere continua a EKG
Se badijoneaza abdomenul si regiunea inghinala cu lichid antiseptic
Se acopera pacientul cu un camp steril
Va purta boneta, masca, se va spala pe maini, apoi le va dezinfecta, isi va lua halat si
manusi sterile
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
Sa cunoasca eventualele alergii ale pacientului
Sa pregateasca pacientul fizic si psihic
Sa pregateasca materialele necesare tehnicii
Se efectueaza de catre medic
Se efectueaza o anestezie locala in regiunea inghinala dreapta
- mai rar in cea stanga sau in brat
- pentru a introduce fara durere sonda utilizata la coronarografie (o sonda de 2 mm in
diametru)
Medicul va perfora artera din zona inghinala si va introduce un mic tub prevazut cu un suport
de fixare.
Prin acest tub va fi introdusa sonda ce va urca prin aorta pana la inima, fara ca pacientul sa
simta ceva
Medicul va injecta un produs de contrast (care face vasele vizibile la radiografie) in arterele
coronare stanga si dreapta
Pacientului i se va cere sa inspire, sa tina aerul in piept si sa tuseasca
Dupa ce examinarea arterelor coronariene s-a incheiat, sonda va fi introdusa in ventricolul
stang pentru a fi analizate miscarile miocardului
Va trebui introdusa din nou substanta de contrast, care poate determina o senzatie de caldura
in corp.
Pacientul va fi condus in sala de pregatire, unde va trebui sa mentina piciorul intins in
asteptarea medicului care va scoate tubul din artera
Trebuie sa apese puternic cu mana la locul interventiei pentru a preveni formarea unui
hematom
Asteptarea dureaza 5-15 minute sau mai mult daca s-a administrat un medicament care sa
fluidifice sangele.
Se va aplica un pansament, o compresa, eventual un saculet cu nisip
Pacientul trebuie sa ramana culcat in urmatoarele cateva ore fara sa plieze piciorul si fara sa
faca efort
Daca tuseste sau stranuta trebuie sa apese cu mana pansamentul din zona inghinala
Asistenta va verifica regulat T.A .si P. si locul in care s-a efectuat punctia. Aceste controale se
vor efectua la intervale din ce in ce mai mari de timp
Piciorul cu pansamentul trebuie sa stea nemiscat pana a doua zi dimineata.
Daca la locul punctiei totul este in regula si pansamentul este scos, pacientul se poate ridica si
poate fi externat
se noteaza procedura in registrul salii de angiografie si F.O a bolnavului
se noteaza data, ora, locul procedurii, timpul cand s-a efectuat
se noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientului
toata procedura va fi inregistrata pe un CD/DVD care va ramane la pacient
Acestea sunt rare si deseori usoare si se datoreaza:
Punctiei arterei infectii, hemoragii rare, formarea unui hematom, formarea unui anevrism

13

Reorganiza
rea locului
de munca:

arterial, chiar o fistula arterio-venoasa, ce necesita o reparatie chirurgicala


Injectiei cu produse iodate care sunt foarte variate,de la eritem cutanat la anafilaxie,
insuficienta renala.
Extrem de rar coronarografia poate sa provoace o insuficienta cardiaca ,stop cardiac sau un
accident vascular cerebral.
Uneori injectarea in ventricul, provoaca extrasistole, cateva palpitatii, acestea ducand la
trahicardie sau la o fibrilatie ventriculara.
Complicatii usoare:greata,voma,tuse
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
Se pregatesc materialele folosite pentru sterilizare
Se face dezinfectia salii de interventii angiografice

ECHOGRAFIA DOPPLER DE VASE PERIFERICE


Definitie:
Echografia Doppler de vase periferice este o examinare imagistica, neinvaziva si consta in
utilizarea ultrasunetelor pentru a masura viteza circulatiei sanguine, tintit asupra arterelor sau
venelor si pe segmente (membre inferioare, membre superioare).
Scop:
Scop diagnostic
Scop terapeutic
Indicatii:
arteropatii acute sau cronice ale membrelor cu evidentierea gradului de stenoza
ocluzia vasculara, evaluarea fluxului si dimensiunilor unui anevrism,
diagnosticul tromboflebitei profunde sau superficiale, boli varicoase.
malformatii vasculare, tromboze venoase
Pregatirea
gel incolor (pe baza de glicerina), aleza, musama, alcool sanitar , tampoane vata
materiale echocardiograf, sonda speciala pentru vase
lor
buletin tipizat pentru echografie doppler de membre inferioare si superioare ( artere,
necesare:
vene), veioza
Pregatirea
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
mediului
Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade
Se creaza conditii de semiobscuritate in camera de examinare(se trag storurile,se stinge
lumina ), Se aprinde veioza, Se va schimba lenjeria de pat
Pregatirea
Pregatirea psihica:
pacientului:
Pacientul va fi informat despre necesitatea procedurii
Se obtine consimtamantul informat
Pregatirea fizica:
Pacientul va fi rugat sa se dezbrace de la talie in jos
Va fi asezat in decubit dorsal
Pregatirea
Va pregati si va verifica starea de functionare a aparatului
asistentei
Va introduce datele pacientului in memoria aparatului
medicale:
Va introduce caseta video pentru inregistrare
Va pregati registrul si buletinul de echografie
Executia
Medicul:
tehnicii
verifica starea de functionare a aparatului si corectitudinea datelor personale ale
propriu-zise
pacientului
- etapele de
aplica gel pe sonda in forma de creion, pe care o deplaseaza, paralel cu traiectul
executie:
vasului studiat
roaga pacientul sa-si schimbe pozitia pentru a obtine o fereastra echografica optima
(decubit lateral, ventral, flectarea membrelor inferioare etc.)
transmite asistentei medicale concluziile examinarii pentru a fi notate in buletinul de
echografie
Examenul ecografic vascular este inregistrat ca descriere de parametri anatomici si
functionali si uneori imagini de pe ecran printate..
Ingrijirea
pacientului
dupa
tehnica:

Dupa examen nu este necesara nici o supraveghere, deoarece acesta nu antreneaza vreun
efect secundar.
Se ofera pacientului servetele pentru indepartarea gelului de pe tegumente
Pacientul va fi ajutat sa se imbrace

14

Se inmaneaza concluziile echografiei (buletinul tipizat)


Notarea
tehnicii :
Accidente /
Incidente:
Reorganiza
rea locului
de munca:
Observatii:

Se noteaza concluziile echografiei in registrul de cabinet si in registrul electronic


Se noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientului
Nu s-au inregistrat accidente / incidente in urma echografiei doppler vascular
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Examenul Doppler vascular nu necesita nici o pregatire deosebita: anestezie, spitalizare;
etc.
procedura este neinvaziva

TEST EKG DE EFORT


Definitie:
Scop:
Indicatii:

Pregatirea
materialelo
r necesare:
Pregatirea
mediului
Pregatirea
pacientului:

Pregatirea
asistentei
medicale:

Testul de efort sau EKG de efort este o electrocardiograma


- o investigatie neinvaziva utilizata pentru inregistrarea batailor inimii si a ritmului cardiac
- efectuata in timp ce pacientul face efort fizic.
Pentru diagnostic de certitudine - prezenta unor leziuni coronariene care nu produc
modificari pe electrocardiograma de repaus.

Stabilirea severitatii bolii atunci cand diagnosticul este clar.

Pentru stabilirea atitudinii terapeutice in functie de pragul de efort pe care il poate atinge
pacientul

Controlul factorilor de risc si limitarea la tratament medicamentos

Trecerea la investigatii mai complexe


( coronarografie).

In urmarirea bolnavilor care au beneficiat de diverse metode de tratament medicamentos, angioplastie, by-pass aorto - coronarian
Aparat pentru test de efort (Cicloergometrul , Covorul rulant)
Tampoane de vata, Alcool sanitar,
Electrozi de unica folosinta , Tavita renala, Manusi de unica folosinta.Gel
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade
Pregatirea psihica:
Se informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii
Se obtine consimtamantul informat
Se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factorii emotionali
Pregatirea fizica:
Evitarea efortului fizic intens cu cel puin 12 ore nainte,
Sa nu fumeze cu cel puin 3 ore nainte de efectuarea investigaiei.
Pacientul va fi imbracat lejer si va purta o incaltaminte comoda care sa ii permita sa alerge
pe banda.
Vor fi curatate si eventual rase zonele de la nivelul pieptului unde vor fi plasati electrozii.
Dac pacientul urmeaza tratament medicamentos cardiovascular n ziua respectiv isi va
administra medicatia conform recomandarilor
Daca testul EKG de efort se efectueaza pentru depistarea bolii ischemice cardiace se
recomand intreruperea treptata a tratamentului Beta-blocant (metoprolol, bisoprolol, atenolol,
betaxolol etc.), astfel incat cu 24 ore nainte de test, aceste medicamente s nu mai fie
administrate.
Tratarea TA. crescute in prealabil
Se va monta o branula pentru a avea abord venos in timpul testului,.din motive legate de
siguranta pacientului
Sa verifice starea de functionare a aparatului
Sa pregateasca pacientul fizic si psihic
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise, (unele
modifica functiile electrocardiogramei)

15

Sa pregateasca registrul de EKG


Sa introduca datele personale ale pacientului (nume prenume,sex,varsta, sectia , nr. F.O, nr.
din registrul de EKG)
Executia
Pretestarea:
tehnicii
informarea pacientului asupra modului de desfasurare a probei cu obinerea acordului
propriu-zise
acestuia
- etapele de
examenul clinic complet
executie:
EGC standard de repaus
Testarea : se ataseaza electrozii la nivelul torcelui anterior
in timpul testului persoana merge pe o banda rulanta sau pedaleaza o bicicleta stationara
se fixeaz derivaiile EKG, se msoar TA
se execut ncalzirea cu pedalare la 10 Wati timp de 1 minut (bicicleta)
se crete puterea n trepte de 3 minute cu cate 25 Wati
monitorizarea EKG (pe calculator) cu nregistrare la fiecare treapt de efort
se msoar TA la fiecare treapt de efort
de obicei persoana este solicitata sa continue efortul pana cand se atinge 80-90%din
valoarea maxima a pulsului,calculate in functie de varsta si sex
n cazul apariiei complicaiilor se ntrerupe testul mai devreme
durata testului este de aproximativ 30 min
Post testarea:
se continu efortul la 25 Wati (pentru evitarea colapsului circulator)
se monitorizeaz TA i EKG timp de 5 minute
repaus n clinostatism pentru 30 minute
ngrijirea
Se indeparteaza gelul de pe tegumente cu servetele umede
pacientului:
Repaus la pat
Notarea
Se noteaza tehnica si rezultatul in registrul de explorari EKG
tehnicii :
Se ataseaza EKG-ul interpretat de medic la FO, sau se inmaneaza pacientului venit din
ambulator
Accidente /
Semnele ce pot anunta unele afectiuni ale inimii (stop cardiac).
Incidente:
Atasarea necorespunzatoare a electrozilor
Plasarea gresita a electrozilor
Anxietate sau aparitia dispneei
Cresterea valorilor TA
Testul de efort prezinta un risc mic ;riscul de a se produce un atac de cord sau deces este de
1 la 5000
Reorganiza
Electrozii si gelul sunt indepartati
rea locului
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
de munca:
Se spala mainile
Se indeparteaza manusile
Observatii: Testul de efort nu este indicat in afectiuni severe cardiace sau ale altor organe : angina
instabila, infarct miocardic acut, stenoza aortica stransa, HTA severa necontrolata terapeutic,
anemie, infectii acute, etc.
Testul de efort nu este util atunci cand pe electrocardiograma de repaus apar modificari care
nu permit interpretarea testului ( de pilda in blocul de ramura stanga) sau cand pacientul nu
poate face efort ( arteriopatie periferica, artroza, etc.).
Procedura se efectueaza doar la recomandarea unui medic, nu la solicitarea pacientului.
Pacientul va fi reevaluat de medicul cardiolog, inainte de efectuarea procedurii, si daca starea
sa clinica sau EKG-ul de repaus au anumite modificari testul poate fi amanat.

FLEBOGRAFIE
Flebografia reprezinta examinarea radiologica a sistemului venos, dupa administrarea unei substante de
contrast.
Indicatii
diagnosticarea trombozei venoase profunde

16

evaluarea afectiunilor venoase congenitale


examinarea functionarii valvelor venelor profunde ale membrelor inferioare
identificarea venei adecvate grefei de bypass

Tehnica
Pacientul se aseaza in decubit dorsal pe masa de radiografie. Se anesteziaza local zona interesata si se efectueaza si se
efectueaza o mica incizie pentru a se introduce un cateter. De obicei se cateterizeaza o vena superficiala a piciorului.
Dupa introducerea cateterului se injecteaza solutia de contrast. Tehnicianul examineaza deplasarea solutiei prin vena
cu ajutorul unui fluoroscop, iar in acelasi timp se efectueaza o serie de radiografii.
La sfarsitul testului se extrage cateterul si se aplica presiune la locul punctiei.
Procedura dureaza aproximativ 30-60 minute.
Riscuri
reactie alergica la solutia de contrast
aparitia trombozei venoase profunde la un membru inferior sanatos, flebita
leziuni tisulare, bacteriemie, insuficienta renala, tromboflebita superficial, tromboembolie venoasa
SCINTIGRAFIA MIOCARDICA
Permite diagnosticarea unui infarct recent. Se efectueaza practic la fel ca electrocardiograma la efort. Inainte de
efort se introduce un ac mic intr-o vena din antebrat, si se injecteaza o cantitate mica de material radioactiv in
circulatie. Produsele utilizate elibereaza particule care nu se pot fixa decat intr-un tesut miocardic sanatos. Produsul
cel mai utilizat este thallium-201. O camera speciala ce detecteaza radioactivitatea capteaza semnalele emise de
particulele radioactive din trei sau patru unghiuri diferite redand imaginea inimii. Zonele sanatoase, bine irigate dau
mai multe semnale, in timp ce miocardul prost irigat sau zonele de infarct nu capteaza produsul radioactiv.
Pentru a compara rezultatele din repaus cu cele din timpul unui efort se repeta procedura dupa efectuarea de
efort fizic. Scintigrafia miocardica dureaza in jur de 1 ora in cazul probei de efort si 30-45 de minute in repaus.
Trebuie respectata o pauza de 3-4 ore intre examene. Injectia intravenoasa este indispensabila. Chiar daca este folosit
un material radioactiv iradierea este minima.
PULSOXIMETRIA
Poate fi continu sau intermitent i este o procedur simpl i noninvaziv de monitorizarea a saturaiei n
oxigen a sngelui arterial. Msurarea neinvaziv se va nota cu SpO2 iar cea invaziv cu SaO2.
Pulsoximetrul se poate pune pe deget sau pe lobul urechii. Rezultatele pot fi afectate dac exist o slab perfuzare
vascular a regiunii pe care se aeaz pulsoximetrul, cum este la pacienii care prezint modificri ale debitului
cardiac.
Mecanismul de msurare se bazeaz pe lumina infraroie transmis prin patul vascular i care va fi msurat de
fotodetectorul instalat pe deget sau lobul urechii.
Materiale necesare:
1
- pulsoximetru
2
- paduri alcoolizate, aceton, dac este nevoie
Implementare:
1
-se explic procedura pacientului
2
-asistenta se va asigura c pacienta nu are unghii false sau oj (se va terge oja)
3
-pulsoximetrul se poate aeza i perpendicular pe unghie dac aceasta este prea mare
4
-se poziioneaz mna pacientului la nivelul inimii pentru a elimina pulsaiile venoase care pot altera
rezultatul
5
-la copii se poate fixa pulsoximetrul pe deget, la mn sau la picior, cu un leucoplast
6
-se pornete pulsoximetrul, se ateapt puin i se va urmri msurtoarea
7
-pulsoximetrul va afia saturaia n oxigen ct i pulsul
8
-dac se va msura saturaia montnd pulsoximetrul pe lobul urechii, se va masa nti zona timp de 10-20
secunde cu un pad alcoolizat pentru a mbuntii circulaia. Se va lsa s msoare timp de 3 minute pn se va
stabiliza, sau se va msura de mai multe ori, masnd de fiecare dat zona nainte de a aeza pulsoximetrul
1 -dup msurtoare, se ndeprteaz pulsoximetrul i se va terge cu grij cu un pad alcoolizat
Consideraii speciale:
1 *dac rata pulsului artat de pulsoximetru nu corespunde cu cea a pacientului, se poate considera incorect i
valoarea saturaiei i se va repeta msurtoarea

17

2
3
4
5

*hipotermia, hipotensiunea, vasoconstricia, micarea excesiv a pacientului n timpul msurtorii, lumina


excesiv, pot afecta corectitudinea msurrii saturaiei. De asemenea mai pot afecta acuratetea rezultatului:
nivelul crescut de bilirubin care poate da rezultate fals sczute, statutul de fumtor
*dac circulaia la nivelul extremitilor nu permite folosirea pulsoximetrului, acesta poate fi pus la rdcina
nasului
*pulsoximetrul nu se va pune pe aceeai mn pe care este instalat maneta de tensiune a unui pacient
monitorizat deoarece poate afecta rezultatele
*nivelul normal al saturaiei pe care trebuie s-l afieze pulsoximetrul este ntre 95%-100% pentru un adult i
93%-100% pentru un nou- nscut la termen sntos
MASURAREA PULSULUI CENTRAL SI PERIFERIC

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a rterelor care se comprima pe un plan osos si este sincrona cu sistola
ventriculara.Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul
sistolei.Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
Rata pulsului poate de asemenea fi msurat prin numrarea btilor inimii direct.
SCOP: evaluarea functiei cardiovasculare
Locurile unde se msoar pulsul: la orice arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos artera
radial, femural.humerala, carotida, temporala ,superficiala,piedoasa.
Materiale necesare:
-

ceas cu secundar;

creion sau pix cu min roie.

Interveniile asistentei la msurarea pulsului:


- pregtirea pshihic a pacientului;
- asigur repaos fizic i psihic 10 15 minute;
- se spal pe mini;
- reperarea arterei;
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;
- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor;
- numrarea pulsaiilor timp de 1 minut;
- consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur innd cont c fiecare linie orizontal a foii de
temperatur reprezint 4 pulsaiiunirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie pentru obinerea curbei;
- consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului.

PLAN DE NURSING AL PACIENTULUI CU HTA


Hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si celei diastolice peste
valorile normale.
T.A.sistolica>140 mmHg;
T.A.diastolica>90 mmHg .
Dupa Oganizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) se considera valori normale pentru presiunea maxima 110 139
mmHg , interpretate in raport cu varsta, sexul si greutatea pacientului , iar pentru cea minima 65-89mmHg.
Clasificarea valorilor TA (mmHg)
Categorie
Optim
Normal
Normal crescut
Grad 1 de hipertensiune (uoar)
Grad 2 hipertensiune (moderat)
Grad 3 hipertensiune (sever)

Sistolic Diastolic
120
80
120129
8084
130139
8589
140159
9099
160179
100109
> 180
> 110

18

Hipertensiune izolat sistolic


> 140
< 90
*Dac exist valori din clase diferite ale TA sistolice i diastolice se ia n considerare categoria cea mai mare. Dup
WHO-ISN 1999
Clasificare
In functie de evolutie se accepta astazi clasificarea propusa de O.M.S.:
- stadiul I, caracterizat prin depasirea valorilor normale de -140 mmHg
- stadiul II, caracterizat prin semne de hipertrofie cardiovasculara; hipertrofia ventriculului stang poate fi constatat
clinic, electrocardiagrafic , radiologic si prin examenul fundului de ochi (angiopatie hipertensiva);
- stadiul III , caracterizat prin aparitia complicatiilor cardiace, coronariene , cerebrale si renale.
In functie de etiologie se deosebesc :
- hipertensiunea arteriala esentiala(primara sau idiopatica) in care nu se poate evidentia o cauza organica ;
- hipertensiune arteriala secundara sau simptomatica in care este dovedita cauza ; se deosebesc hipertensiuni
secundare renale , endocrine, neurogene si cardiovasculare.
Culegerea datelor
1. Circumstante de aparitie :
- fara cauze directe (HTA esentiala )
- secundara unei afectiuni renale , endocrine , cardiovasculare , neurologice (HTA secundara)
HTA este oafectiune heterogena d.p.d.v. fiziopatologic fiind rezultatul interactiunii dintre terenul bolnavului si o serie
de factori derisc
2.Factori de risc :
-factori fizici:
- ereditatea ( circa 60%),
- varsta(dupa 60 de ani am fi spus acum cativa ani; acum se inregistreaza multe cazuri dupa 40 de
ani,
- sexul(feminin la menopauza) ,
- rasa,
- obezitatea,
- aportului de sare crescut (peste 10g),
- aportul caloric excesiv,
- altitudine de rezistenta
- tabagismul , consumul de alcool si cafea.
- boli asociate: cardiovasculare, ccrebrovasculare, diabet zaharat, boli renale,
ateroscleroza;
- factori psihosociali: stresul psiho- social, temperamentul.
- lipsa cunoasterii.
3.Factori de teren:
- factorul genetic;
- cresterea concentratiei intracelulare a Na;
- factori neurogeni;
- sistemul renina- angiotensina-aldosteron (prin efectul vasopresor al angiotensinei II si cresterea
absortiei sodiului la nivel renal;
- hiperreactivitatea fibrei musculare netede din peretele vascular.
4..Persoane cu risc:
- cei cu responsabilitati sociale crescute ;
- cei cu regim de viata dezechilibrat;
- cei cu comportament agresiv , hipercompetitiv .
5.Manifestarii de dependenta (semne si simptome): diferentiate in functie de stadiul HTA.
Forma benigna:
- cresterea moderata a tensiunii arteriale tranzitorie;
- cresterea permanenta a tensiunii arteriale;
- artere sinuoase si rigide, puls bine batut;
- semne de fragilitate capilara;
- manifestari hemoragice: epistaxis , metroragii, uneori hematemeze, hemoragii retiniene;
- cefalee occipitala cu predominenta matinala, cu caracter pulsatil , ameteli, oboseala, astenie, insomnie;
- vedere incetosata , puncte volante in campul vizual- miodezopsii, care exprima tulburari in circulatia retiniana,
parastezii si palpitatii.
- tulburari de memorie si concentrare ,

19

- modificari de caracter
- manifestari sugestive pentru ischemie cerebrala : cefalee insotita de ameteli, ajungand pana la vertijul grav,
insotit de greturi , varsaturi,
- tulburari senzoriale,
- pierdere de cunostinta.
- tulburari de vedere- scotoame, miodezopsii, muste zburatoare,vedere incetosata
- tulburari de auz- acufene, tinitus hipertensiv,
- tulburari trecatoare de constienta si de limbaj
- palpitatii,
- durere precordiala sau retrosternala,
- dispnee la efort,
- tulburari de emisie urinara:poliurie, nicturie;
- se pot manifesta accidente cerebrale, pot avea un caracter tranzitoriu , reversibil si se traduce clinic prin
amnezii , afazie, surditate, parestezii( senzatia de deget mort), pareze , paralizii.
Forma maligna:
- stare generala alterata rapid: astenie, slabire, paloare, cefalee intensa.
6.Complicatii:
- cerebrale ( encefalopatie hipertensiva , hemoragii cerebrale ),
- cardiace (insuficienta cardiaca ),
- renale (insuficienta renala
7. Examinari paraclinice
Evaluarea paraclinic presupune depistarea etiologic a HTA), afectarea organelor int i bolile asociate,
factorii de risc cardiovascular asociai, toate acestea putnd influena deciziile terapeutice.
Examene de rutin:
- electrocardiograma,
- oftalmoscopia (F.O.),
- echografia cardiaca,
- sange : electroliii i creatinina seric , glicemia ;in serul total: LDL, HDL, colesterol,trigliceride,
acid uric;
- examenul urinei: hematurie, proteinurie, glicozurie ;
Problemele pacientului :
- scaderea debitului cardiac
- scaderea fortei de contractie a ventriculului stang (insuficienta ventriculara stanga );
- alterarea perfuziei tisulare ;
- - alterarea confortului;
- potential de accident (vulnerabilitate fata de pericole) tulburari de vedere;
- diminuarea tolerantei la efort slabiciune , oboseala;
- comunicare ineficienta,
- potential de complicatii.
Obiective :
Vizeaza:
- scaderea valorilor TA in limite acceptabile;
- asigurarea confortului ;
- prevenirea accidentelor;
- prevenirea complicatiilor;
- satisfacerea nevoilor pacientului.
-

Interventii :
asigurarea repausului fizic si psihic;
asigurea conditiilor de confort si siguranta;
combaterea factorilor de risc;
masurarea si inregistrarea functiilor vitale: T.A. ,puls, respiratie,etc ;
supravegherea bolnavului (functii vitale, stare generala, comportament, aparitia unor complicatii) ;
participarea sau efectuarea investigatiilor ce tin de competenta sa respectand timpii de lucru;
administrarea tratamentului medicamentos prescris si urmarirea efectului acestuia;
efectuarea bilantului hidric (intrari- iesiri ) pentru prevenirea depletiei de potasiu, care provaca aritmii;
asigurarea unei alimentatii echilibrate tinand cont si de afectiunile existente :

20

- hipocaloric - in obezitate;
- hipolipidic - in ateroscleroza ;
- reducerea aportului de sodium ;
- lichide administrate fractionat pentru a evita cresterea brusca a T.A.;
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;
- educatia pacientului ;
- regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus );
- evitarea stresului psihic (stari conflictuale, surmenaj intelectual);
- suprimarea fumatului;
- combaterea obezitatii ;
- recomandarea exercitiilor fizice , plimbarilor ;
- alimentatie echilibrata ;
- control periodic: medicul de familie ,specialist.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ANGINA PECTORAL


Definiie: angina pectoral de efort este o form clinic a cardiopatiei ischemice, caracterizat prin crize dureroase,
paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la emoii, dureaz cteva minute i dispar la ncetarea cauzelor
sau la administrarea unor compui nitrici (Nitroglicerin, Nitrit de amil).
CULEGERE DE DATE
Cauze:
- principala cauz (90 - 95%) este ateroscleroza coronarian, care se manifest sub form de -stenozri sau obliterri
coronariene i zone de necroz i fibroz miocardic difuz.
-valvulopatiile aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul etc. reprezint cauze mult mai rare.
Condiiile declanatoare - efort, emoii, mese copioase.
Manifestari de dependenta
- (simptomul principal este) durerea, care are caracter constrictiv, "ca o ghear, arsur sau sufocare", i este nsoit
uneori de anxietate (sentiment de team, team de moarte iminent), este variabil - de la jen sau disconfort la dureri
atroce. Sediul este reprezentat de regiunea retrosternal mijlocie i inferioar i de regiunea precordial, pe care
bolnavii o arat cu una sau ambele palme. Iradiaz n umrul i membrul toracic stng, de-a lungul marginii interne,
pn la ultimele dou degete, uneori ctre mna dreapt sau bilateral, spre gt, mandibule, arcada dentar, omoplat.
Iradierile nu sunt obligatorii. Importante sunt iradierile n regiunea cervical anterioar i mandibul sau n ambele
membre superioare, durata este de 1 - 3', rar 10 - 15', iar frecvena crizelor este variabil. Durerea apare n anumite
condiii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort fizic, de obicei la mers, emoii, mese copioase, frig sau vnt etc.
Cedeaz prompt la repaus i la administrarea de Nitroglicerin (1 - 2' rar 3', test de difereniere).
- criza dureroas este nsoit uneori de palpitaii, transpiraii, paloare, lipotimie, lips de aer
(dispnee-Borundel), eructaii.
Investigatii:
- electrocardiograma- releva suferinta miocardica;
- examinari de laborator -sange:
VSH(crescuta), fibrinogen(crescut), transaminazaglutamico-oxalacetica- TGO (crescuta), leucocite(crescute),
creatinfosfokinaza- CPK(crescuta), lactodehidrogenaza (LDH), alfahidroxibutiric- dehidrogenaza- HBD, mioglobina
plasmatica- MB, glicemie (crescuta), proteina C reactiva prezenta.
- explorari imagistice :
-radiografie toracica
- tomografie computerizata
- ecocardiografia
- studii radioizotopice (scintigrafia, angiografia- coronarografie, cateterism cardiac,
tomografia cu emisie de pozitroni)
- rezonanta magnetica nucleara.
Problemele pacientului(+ surse de dificultate):
- disconfort,
- durerea,
- intoleranta la efort
- dezechilibrului brusc aprut la efort ntre nevoile miocardului (mai ales n O 2) i posibilitile
arterelor coronare.
- circulatie inadecvata

21

- insuficintei circulatorii coronariene


- dispnee
- alterarea perfuziei tisulare
- anxietate,
- senzatia de " moarte iminenta ",
- deficit de autoingrijire,
- potential de alterare a nutritiei: deficit, greturi, varsaturi.
- potential de complicatii;
- devalorizare
- dificultatea n a participa la activiti.
Obiective:
- sa fie calmata durerea pacientului in...............,
- sa prezinte circulatie adecvata..............
- sa fie imbunatita toleranta la efort.....................
- sa respire eficient..............
- sa fie echilibrat psihic........
- sa fie combatuta anxietatea in...............,,
- sa fie prevenite complicatiilor imediate si tardive,
- sa fie limitata extinderea necrozei,
- sa se recupereze socio-profesional.
Interventii:
In etapa prespitaliceasca:
- indepartarea cauzei declansatoare,
- combaterea durerii,
- sedare,
- tratamentul complicatiilor,
- transport la spital.
In spital:
- continuarea masurilor de prim ajutor,
- asigurarea repausului la pat,
- oxigenoterapie,
- montarea unei perfuzii,
- monitorizarea functiilor vitale,
- bilant hidric,
- asigurarea alimentatiei(va fi fracionat n cantiti mici, repetate. Regimul va fi echilibrat la normoponderali,
hipocaloric la obezi. Se vor evita mesele copioase i dup fiecare mas bolnavul va sta n repaus 60 - 90 minute. n
general regimul va fi cel recomandat n ateroscleroz, obezitate, hiperlipoproteinemii. Deci diet
hipocolesteronemiant i hipolipemiant, cu evitarea n special a grsimilor bogate n acizi grai saturai.
Se va combate aerocolia, aerogastria i constipaia, prin supozitoare cu glicerina, administrare de ulei de parafin etc.
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator;
- aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii;
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale ( alimentatie pasiva la pat( igiena tegumentelor si
mucoaselor, servirea la pat cu plosca si urinar,etc);
- administrarea medicatiei si urmarirea efectului acestora;
- mobilizarea progresiva a pacientului conform indicatiilor medicului;
- combaterea fumatului, obezitatii, sedentarismului, hipercolesterolemiei, diabetului zaharat, hipertiroidismului,
stressului, cu alte cuvinte toi factorii de risc;
- educatia pacientului privind regimul de viata :
- reluarea treptata si progresiva a efortului fizic. Repausul la pat are indicaii speciale: crize frecvente, de
durat, intense i rezistente la nitroglicerin, crize de decubit. Somnul este obligatoriu 8 h noaptea i 1 or dup
amiaz;
- alimentatie echilibrata, adecvata factorilor de risc aterogeni prezenti,
- kinetoterapie in servicii specializate,
- tratament balnear,
- control medical periodic.
Se vor utiliza sedative i tranchilizante (Fenobarbital sau Ciclobarbital o jumtate tablet x 2, Diazepam 10
mg o jumtate tablet x 2, Napotom 2 - 3/zi, Bromosedim, Bromaval, Extraveral etc), ori de cte ori este nevoie.
Tratamentul crizei anginoase ncepe cu ntreruperea efortului sau cauzei declanatoare i administrare de
Nitroglicerin (1 comprimat de 0,0005 g sfrmat ntre dini sau 2-3 picturi de soluie), sublingual. Administrarea

22

acestora se poate repeta de mai multe ori pe zi, se poate lua i profilactic, deoarece nu creeaz obinuin; aciunea
este de scurt durat i este bine tolerat. Prevenirea crizei se face prin evitarea circumstanelor declanatoare (efort,
emoii mese copioase, tutun) i medicamente cu aciune coronarodilatatoare i de favorizare a circulaiei coronariene.
Tratamentul anticoagulant este controversat, iar cel chirurgical de excepie.
Tratamentul bolii de fond -ateroscleroza - presupune corectarea factorilor de risc, reducerea din alimentaie a
grsimilor animale i a zaharurilor rafinate i administrarea medicatiei specifice.
Deoarece vasodilatatoarele cu aciune coronarian, reprezint principalul tratament n angina pectoral, n continuare
prezentm principalele droguri cu aciunea lor i efectele lor adverse.
- Nitroglicerina, este singura medicaie cu aciune prompt i real. Se prezint n comprimate de 0,5 mg sau soluie
alcoolic l%o (trinitrina). Comprimatele se administreaz sublingual iar soluia 3 picturi tot sublingual. Criza trebuie
s dispar n 1 - 2 minute i efectul s dureze 30 - 60 minute. Dac criza de angor nu cedeaz dup primul comprimat
se administreaz al doilea. Dac durerea nu dispare nici acum, poate fi n cauz un sindrom intermediar sau un infarct
miocardic. Nitroglicerina se administreaz i preventiv, cnd bolnavul urmeaz s fac un efort. Pentru prevenirea
crizelor exist i preparate sub form de pomad (nitrol), ntins pe o band de hrtie impermeabil, care se aplic
seara la culcare, pe regiunea stemal sau pe antebra. Dei este bine suportat, nitroglicerina poate provoca uneori
efecte neplcute: pulsaii temporale, cefalee, valuri de cldur cefalic, nroirea feei, hipotensiune ortostatic.
Uneori poate da obinuin.
- Derivaii nitrici cu aciune prelungit (retard), se administreaz zilnic 2 - 3/zi. Dintre acetia citm: Pentaeritrol
tetanitrat ( Pentalong, Nitropector, comprimate de 20 mg 1 - 3/zi). Efectul apare dup o or i jumtate i dureaz 4-5
ore. Aceste preparate reduc consumul de nitroglicerin. Alt preparat mult utilizat este Isosorbiddintratul (Isoket,
Isordil, Maycor). Acesta este utilizat pe scar larg n comprimate de 5 mg sublingual, de 10 - 30 mg comprimate
oral, 2 - 3/zi i sub form retard (tablete de 20 mg). Efectul apare dup 20 minute i dureaz 2-4 ore. Indicaia major
este angina pectoral n criz sau profilactic i insuficiena cardiac acut dup infarct sau cronic. Ca efecte
secundare poate apare vasodilataie cutanat, cefalee sau ameeli.
- Alte medicamete cu aciune coronarodilatatoare: papaverina oral sau i.m. Alte preparate utilizate sunt:
Dipiridamolul (Persantin) cu efect coronaro dilatator, antiagregant plachetar i blocant al calciului, n doze de 3 x 2 3 drajeuri de 0,025 g/zi, sau 3x1 fiol/zi;
- Amiodarona (Cordarone), nrudit cu Benziodarona este mult folosit n angina pectoral. - Blocanii
betaadrenergici, sunt n mod curent folosii ca vasodilatatori coronarieni. Se ntrebuineaz Propanololul, Inderalul,
Tenorminul, Stresson, Trasicor, Visken, Seta-lex etc. - Antagonistii calciului, sunt foarte utili n tratamentul anginei
pectorale i cardiopatiei ischemice. Inhibnd ptrunderea calciului n celula miocardic, ei reduc consumul de oxigen
scznd necesitile sale n oxigen. Principalele preparate sunt Verapamilul i Nifedipinul. Verapamilul are i aciune
vasodilatatoare scznd rezistena periferic (cu utilitate n hipertensiune arterial). Verapamilul (Isoptil, Cordilex) se
administreaz de 3 x 40 - 80 mg/zi sau o fiol i.v. lent de 5 mg. Este contraindicat n insuficiena cardiac, ocul
cardiogen, infarctul miocardic, blocul A-V. Ca efecte secundare pot apare greuri, vrsturi, constipaie, reacii
alergice cutanate. Nifedipinul (Adalat, Corinfar, Epilat), tot blocant al calciului este i antiaritmic i vasodilatator. Se
prezint sub form de drajeuri de 10 mg i se administreaz 3x1, dup mese. Este contraindicat la femei gravide. Ca
efecte adverse pot apare cefalee, bufeuri de cldur, vertij i roea a feei.
Tratamentul endocrin n angina pectoral urmrete diminuarea necesitilor n oxigen ale miocardului.
Pentru prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratamentul anticoagulant. Acesta se ncepe cu
Heparin i se continu cu Trombostom sub controlul timpului de Protrombin. Nu exist acord unanim n ceea ce
privete eficiena sa.
Metodele chirurgicale folosite n angina pectoral sunt realizarea unui by-pass aorto-coronarian unic sau
multiplu, cu ajutorul unui transplant din vena safen intern sau anastomoza arterei mamare interne cu ramura
cororanian post-stenotic.
Unii autori recomand o tablet de aspirin pe zi timp mai ndelungat.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT
Infarctul miocardic acut (IMA)= infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemic a
unei poriuni din miocard, determinat de obstruarea brusc a unei artere coronare( Borundel).
Infarctul miocardic acut (IMA)=zona de necroza ischemica in miocard produsa prin obliterarea unei
ramuri coronariene( Urgente medico-chirurgicale, L. Titirca).
Infarctul miocardic acut (IMA se caracterizeaza prin necroza miocardica ( pe o suprafata mai mult sau
mai putin extinsa ) determinata de o obstructie coronariana prin tromboza( ingrijiri speciale. L. Titirca).
Circumstante de aparitie: dupa mese copioase, efort fizic intens, expunere la frig.
Factori predispozanti: ateroscleroza coronariana, stenoza congenitala coronariana, leziuni valvulare.
Factori de risc: hiperlipemii, hipercolesterolemii, alcool, tutun, obezitate, stres, sedentarism, diabet zaharat , HTA.

23

Manifestari de dependenta(semne si simptome):


durere:
- anginoasa, intensa ( atroce, violenta, insuportabila si socogena );
- retrosternala sau precordiala
- este descrisa ca osenzatie de constricite sau in gheara;
- o senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia;
- uneori ca simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura, de greutate sau apasare suportabila
- iradiaza in umarul si in bratul stang , in regiunea cervicala, in mandibula;
- poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate, pumni, sau in orice regiune
a toracelui depasind in sus gatul, iar in jos poate iradia in epigastru, hipocondru drept sau stang;
anginoasa, intensa ( atroce, violenta, insuportabila si socogena );
- nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus;
- dureaza de la 30 minute pana la cateva (48 ore).
- apare de obicei in repaus;
- determina agitatia bolnavului;
- dispnee, sughit.
semnele care insotesc durerea sunt: anxietate, agitatie extrema, senzatia de moarte iminenta, transpiratii reci,
adinamie, astenie, ameteli, greturi, varsaturi, distensie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica, mai rar
diaree,
hipotensiune arteriala :poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedat de o usoara crestere a tensiunii
arteriale(datorita actiunii stresante a durerii; scaderea TA brusc poate determina socul cardiogen,
febra absenta la inceput, apar la 12-24 ore de la debut ( in jur de 38 C);
alte semne
- stare de soc: paloare, tegumente reci si umede, puols rapid filiform, alterarea starii generale, oligurie
grava;
- socul inexplicabil, edemul pulmonar, insuficienta cardiaca rapid progresiva, tulburari de ritm- atrag
atentia asupra unui infarct miocardic acut chiar in absenta durerii;
- debutul atipic este frecvent indeosebi la varstnici;
- debutul nedureros insotiet de semnele si pimptomele enumerate mai sus, poate duce la deces. Ingrijirea
acestor categorii de bolnavi constituie o urgenta medicala.
Examinari complementare:
- electrocardiograma - la pat
- examinari de laborator: sange, VSH (crescuta), fibrinogen (crescut), TGO (crescuta), leucocitoza,
creatinfosfokinaza (crescuta),
Markerii biochimici ai necrozei miocardice:
Troponina I sau T, Enzimele de necroza miocardica, Creatinkinaza MB (CK-MB),Transaminaza
glutamic-oxaloacetica
Alte examene de laborator in IMA: glicemie (crestere nespecifica in cadrul IMA), hemoleucograma, teste de
coagulare (necesare tratamentului trombolitic si/sau anticoagulanT), fibrinogen, uree, creatinina, RA, Na+, K+, profil
lipidic.
Tehnici imagistice
Scintigrama miocardica de perfuzie cu radionuclizi efectuata in urgenta ofera informatii privind prezenta, localizarea
si extinderea IMA si asupra functiei ventriculare stangi.
Problemele pacientului:
Probleme de dependenta:
- disconfort legat de durere
- anxietate legata de senzatia mortii iminente
- scaderea debitului cardiac legata de obstructia coronariana
- alterarea perfuziei tisulare legata de prezenta zonelor de necroza
- deficit de autoingrijire legat de intoleranta la efort
- potential de alterare a nutritiei prin deficit legat de greturi, varsaturi
- potential de complicatii.
Obiective:
- sa fie calmata durerea pacientului in ...........,

24

- sa fie combatuta anxietatea pacinetului in ...........,,


- pacientul sa prezinte circulatie adecvata in ..............,
- sa fie prevenite complicatiile imediate si tardive( retrombozarea, etc) ale pacientului,
- sa fie satisfacute nevoile fundamentale ale pacientului,
- sa fie limitata extinderea necrozei,
- pacientul sa se recupereze socio-profesional.
Interventii:
Conduita de urgen
In faza de prespitalizare (intervalul de la debutul infarctului miocardic si pana la momentul sosirii bolnavului in
spital):
1. Prevenirea morii subite:
- aezarea bolnavului n decubit dorsal;
- interzicerea oricrei micri;
- psihoterapie.
2. Preintampinarea altor complicatii:
- sedarea durerii - la indicaia medicului.
Se poate administra:
- morfin 0,01-0,02 g (1 fiol= 0,02 g) subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos lent, diluat cu ser
fiziologic sub controlul respiratiei. Morfina poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare.
Asocierea cu atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular, eventual 0,5 mg intravenos poate preveni aceste fenomene.
- mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza 10%.
- fortral 30 mg intravenos sau intramuscular.
- in durerile de mica intensitate se poate administra algocalmin, fenobarbital, codeina.
- urmarirea TA si puls; mentinerea TA cu perfuzii de glucoza 5%, dextran, marisang,hemisuccinat de hidrocortizon;
corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic.
- meninerea permeabilitii cilor aeriene prin aspirarea secreiilor;
- oxigenoterapie.
3. Scurtarea timpului pn la internarea n spital: transportul de urgen ntr-o unitate spitaliceasc cu autosanitare
(dotate cu aparatur de monitorizare, defibrilare i reanimare), obligatoriu cu targa si insotite de cadre medicale.
Bolnavii cu infarct miocardic sunt internai de urgen n seciile de terapie coronarian a seciei de cardiologie care
este organizat pentru urgenele cardio-vasculare i reanimare. Seciile de terapie coronarian sunt dotate cu
personal medical calificat n asemenea urgene precum i cu aparatura de specialitate.

ngrijiri n uniti spitaliceti:


~ Instalarea bolnavului n pat:
Transportul bolnavului se face direct n secie de cardiologie, terapie intensiv sau medicin intern, cu targa,
ntr-un timp ct mai scurt.
Mutarea bolnavului de pe targa in pat ( de catre personalul sanitar) fara sa permita bolnavului nici o miscare.
Asistenta va asigura un climat de linite, salon luminos, bine nclzit, aerisit.
Pozitie cat mai comoda in pat. Paturile trebuie s aib somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.
~ Continuarea msurilor de urgen i prim ajutor:
La indicatia medicului:
sedarea durerii se va face cu opiacee (Morfin, Mialgin), Fortral sau amestecuri litice.
anxietatea se combate cu sedative (Fenobarbital, Diazepam). Se evita administrarea concomitenta a sedativelor
cu opiaceele.
oxigenoterapie.
~ Supravegherea funciilor vitale:
Monitorizarea (supravegherea permanent) n primele zile a electrocardiogramei, TA, pulsului, respiraiei,
temperaturii. In sectiile de boli interne mai putin dotate se monitorizeaza din ora in ora si ori de cate ori este nevoie
functiile vitale si vegetative( TA, puls, respiratie), inregistarea zilnoca a electrocardiogramei si a temperaturii.
~ Recoltarea probelor de laborator:
Se va recolta snge pentru dozri enzimatice, fibrinogen, glicemie, determinarea leucocitozei, VSH, colesterol,
acid uric.
~ Prevenirea complicaiilor tromboembolice:
- Se administreaz anticoagulante: Heparin sub controlul timpului de coagulare; Trombostop , apoi funcie de
timpul Quick (indice de protrombin).
~ Prentmpinarea hiperexcitabilitii miocardice:
Se administreaz Xilin 200 mg n perfuzie, i.v. sau 200 mg intramuscular.

25

7. Administrarea medicatiei:
- cu punctualitate pentru a evita emotiile, la pat, in pozitie orizontala.
- asistenta medicala va avea pregatite medicamente pentru eventualele complicatii.
- administrarea oxigenului.
8 .Alimentaia bolnavului:
Mesele vor fi fracionate (5-6 pe zi) pentru a evita consumul de cantiti mari de alimente la o mas.
La nceput se face alimentaie pasiv la pat, treptat trecnd la alimentaie activ. Dup mobilizarea bolnavului, se
poate servi masa n sala de mese.
Regimul alimentar va fi hiposodat i hipocaloric. n primele zile se d o alimentaie lichid administrata lent cu
lingurita, pireuri, ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe, ou moi, evitnd alimentele care produc gaze sau
ntrzie tranzitul intestinal.
Se interzice fumatul.
9.Urmrirea evacurilor de urin i scaun:
Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar i bazinet la nivelul lui pentru a nu necesita efort suplimentar.
Constipaia se combate prin laxative uoare sau clisme uleioase.
Diureza i scaunul se noteaz n foaia de temperatur.
10. Igiena bolnavului:
Baie general sau parial la pat pn la mobilizarea bolnavului fr a-l obosi i fr a-l ridica.
11. Mobilizarea bolnavului:
Repausul absolut la pat este n prima saptamana in funcie de evoluia bolii.
Durata imobilizrii este stabilit de medic.
Dac bolnavul nu are dureri, febr sau alte complicaii, ncepnd chiar din primele zile se pot face micri pasive
ale degetelor de la mini i de la picioare.
Treptat se permite schimbarea poziiei n pat, micri active ale membrelor.
Mobilizarea se face progresiv ezut n pat, la marginea patului, aezarea n fotoliu, ridicarea n picioare sub
control pulsului i al tensiunii arteriale, primii pai numai n prezena medicului.
12. Crearea unui mediu psihologic favorabil:
Se vor evita discuiile cu voce tare, chemrile la telefon.
Nu se va permite vizitarea n grup.
Se evit vizitele lungi.
Nu se comunic veti neplcute.
Se va facilita contactul cu bolnavii reabilitai, cu efect psihic bun.
13. Educaia sanitar:
Se instruiete bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor, semnele supradozajului digitalic.
Se recomand controlul periodic.
Se va incerca sa se restabileasca increderea in sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii.
Se interzice fumatul.
Se recomand un regim de via ordonat, raional.
Se insista asupra respectarii regimului alimentar.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU ENDOCARDIT INFECIOAS


Endocardita infectioasa se refera la o infectie bacteriana a structurilor cardiovasculare, putand fi localizata la
nivelul: valvelor inimii; a vaselor mari intratoracice; a protezelor valvulare sau vasculare; rar, a pacemakerurilor.
I. CULEGEREA DATELOR
1.Circumstane de apariie
- septicemii
- locul de pornire a infeciei poate fi: cavitatea bucal (extracii dentare, amigdalectomie), aparat respirator (dup
bronhoscopie cu biopsie), aparat renal (cistoscopie, cateterism vezical pe urin infectat), infecii tegumentare
(furuncul);
2. Persoane cu risc
a.pacienti cu risc inalt de endocardita infectioasa:
- purtatori de proteze valvulare;
- insuficienta sau stenoza aortica;

26

- insuficienta mitrala ;
- defectul septal ventricular ;
b.pacienti cu risc mediu de endcardita infectioasa:
- prolap de valva mitrala cu insuficienta mitrala;
- stenoza mitrala si stenoza pulmonara;
- insuficienta/stenoza tricuspidiana;
c.pacienti cu risc minim de endocardita infectioasa:
- prolaps de valva mitrala fara insuficienta mitrala;
- defect septal atrial;
- ateroscleroza;
- pacemaker;
Endocardita infectioasa poate fi determinata de un numar mare de bacterii, dar cele mai frecvent implicate sunt:
- streptococul viridans (35% din cazuri);
- enterococul;
- stafilococul auriu (in special la cei protezati valvular);
- stafilococul epidermidis
3. Manifestri de dependen (semne i simptome): febr, frison, transpiraii, slbiciune, oboseal, scdere
ponderal, anorexie,cefalee,dispnee, paloare, peteii pe mucoasa bucal i ocular, splenomegalie
nodoziti Osler (pe pulpa degetului), hipocratism digital, tulburri neurologice:modificri de comportament, afazie ,
semne de embolie n arterele membrelor
4.Examinri paraclinice
Confirmarea diagnosticului de endocardita infectioasa se face prin:
a.Hemocultura:
- este pozitiva daca se izoleaza acelasi germen in 2 hemoculturi recoltate la 12 ore interval;
- sau 3-4 hemoculturi recoltate la o ora interval;
2.Ecocardiografia:
- evidentiaza vegetatii atasate valvelor, protezelor sau pe alte structuri cadiace;
- permite vizualizarea afectiunilor preexistente ce au favorizat boala;
- apreciaza dilatarea cavitatilor;
- evalueaza functia sistolica a inimii, poate indica/ contraindica momentul operator.
b.Electrocardiograma: cavitatile sunt suprasolicitate;apar tulburari de ritm si conducere.
c.Radiografia toracica pentru:cardiomegalie; modificari pulmonare.
d. Examenul sangelui:evidentiaza inflamatia; anemie;afectare renala.
e. Examenul urinii: albuminurie; hematurie.
II. PROBLEMELE PACIENTULUI
- alimentatie inadecvata prin deficit legata de inapetenta
- deficit de ngrijire legata de slbiciune, oboseal
- disconfort legat de existenta nodulilor dureroi
- alterarea proceselor cognitive legata de afazie
- potenial de complicaii legat de migrarea vegetaiilor, hipertermie, alterarea tegumentelor si fanerelor.
III. OBIECTIVE
- sa fie combatuta infecia;
- sa se asigure o respiratie eficienta;
- sa se stabilizeze functiile vitale;
- sa fie prevenite fenomenelor de embolie;
- sa fie promovate confortul fizic i psihic al pacientului;
- sa se asigure unui aport nutriional adecvat.
IV. INTERVENII
- repaus la pat (spitalizare) ;
- asigurarea unei alimentaii uor digerabile (regim lichid i semilichid) n perioada febril, apoi regim hipercaloric,
reducerea aportului de sodiu ;
- supravegherea funciilor vitale, a strii mentale
- observarea apariiei semnelor de embolie:
- la nivelul arterelor membrelor (durere, paloare, hipotermie, dispariia pulsului)
- la nivel renal (hematurie, dureri);
- ajutarea pacientului n satisfacerea nevoilor fundamentale;
- pregtirea pacietului pentru explorri radiologice;
- recoltarea produselor biologice pentru examinri de laborator;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris;

27

- educaia pacientului privind prevenirea recidivelor;


- profilaxia infeciilor (n caz de intervenii chirurgicale) pentru cei cu leziuni valvulare.
DE REINUT!
In ngrijirea pacientului cu Endocardita infectioasa este foarte important ca asistenta medicala:
- s asigure pacientului un maxim de confort fizic i psihic
- s grupeze la maximum interveniile
- s mobilizeze la minim pacientul;
- s explice necesitatea repausului la pat;
- s depisteze la timp o complicaie;
- s previn efectele imobilizrii;
- s respecte cu strictee regulile de administrare a medicamentelor.
PERICARDITA
Date generale
Inima este inconjurata la exterior de un sac numit pericard.
Pericardul este format din doua foite lucioase si alunecoase: una se muleaza perfect pe cord si se numeste viscerala,
iar cealalta o inconjoara pe cea dintai si se numeste parietala.
Pericardul contine o cantitate mica de lichid maxim 15-40 ml. Functia lichidului pericardic este de a asigura
alunecarea celor doua foite pericardice in timpul miscarilor cordului.
Pericardul are roluri fiziologice importante:de fixare a cordului, de aparare fata de traumatisme, infectii,de
prevenire a dilatatiei cordului, de cuplare diastolica a ventriculilor
DEFINITIE
Pericardita reprezinta o inflamatie a celor doua foite ale pericardului din cauza unei infectii bacteriene sau virale cel
mai adesea. Apare de obicei la barbati intre 20 si 50 de ani, frecvent dupa o infectie respiratori
CLASIFICARE
Pericardita acuta
Este vorba de o inflamatie a pericardului care conduce de cele mai multe ori la aparitia de lichid intre cele doua foite
ale sale, in cavitatea virtuala care le separa; in acest caz se numeste pericardita lichidiana.Cand nu se acumuleaza
lichid se numeste pericardita uscata, iar cand apar depozite de fibrina (proteina filamentoasa din sange care
intervine in procesul de coagulare) se numeste pericardida fibrinoasa.
Pericardita cronica
Apareo ingrosare importanta a pericardului, realizand un adevarat invelis care strange inima si ingreuneaza umplerea
ei.Este vorba de o complicatie rara a unei pericardite acute, care poate sa se instaleze in cateva luni sau in cativa ani.
Cel mai adesea apare sub forma de pericardita constrictiva.
I. CULEGEREA DATELOR
1.Circumstane de apariie
ETIOLOGIE
idiopatice cauze neidentificate
invectii virale cu virus Coxsackie A sau B, ECHO virusuri, tuberculoza
infectii bacteriene cu: pneumococ, streptococ, stafilococ, infectii parazitare, fungice
reumatism articular acut
neoplasme metastazate in pericard: cancer bronhopulmonar, leucemii acute
boli autoimune: lupus eritematos sistemic, artrita reumatoida, poliarterita nodoasa, sclerodermie
infarct miocardic acut: fie in timpul perioadei acute, fie la 3 saptamani de la debut (sindrom Dressler)
postiradiere toracica
disectie de aorta (se acumuleaza sange in cavitatea pericardica = hemopericard)
tratament de lunga durata cu: tuberculostatice (Hidrazida), citostatice (Doxorubicina).
posttraumatic traumatisme sau interventii chirurgicale pe torace
insuficienta renala, sarcina
Manifestari de depependenta
In pericardita acuta fibrinoasa (inflamatia foitelor pericardice , dar cu cantitate normala de lichid < 50 ml):
durere pericardica intensa, ascutita, in mijlocul pieptului, se intensifica la inspir profund si se modifica ca
pozitia, nu cedeaza la nitroglicerina sublingual, dureaza ore sau zile
dispnee

28

febra sau subfebrilitate


uneori frisoane
tuse iritativa care exarcebeaza durerea
La examenul fizic se percepe frecatura pericardica zgomot de tonalitate joasa suprapus peste zgomotele cardiace.
Pentru pericardita acuta lichidiana (cantitatea de lichid pericardic o depaseste pe cea normala, dar presiunea
intrapericardica ramane normala; cresterea presiunii din sacul pericardic mult peste valoarea normala caracterizeaza
tamponada cardiaca):
daca acumularea de lichid este lenta - fara simptome
daca acumularea de lichid este rapida senzatie de opresiune toracica, senzatie de sufocare, disfagie, sughit,
tuse.
La examenul fizic se constata prezenta variabila a frecaturii pericardice.
Pentru pericardita constrictiva (cronica)
fatigabilitate
dispnee moderata
scadere ponderala
semne de insuficienta cardiaca dreapta: hepatomegalie, jugulare turgescente, edeme periferice, ascita , icter
Diagnostic:
1. Exameul fizic aduce importante elemente diagnostice: la percutie, marirea matitatii cardiace de la o zi la alta, iar la
auscultatie,
asurzirea
zgomotelor
inimii
si,
uneori,
persistenta
frecaturii.
2. Electrocardiograma uneori este normala, alteori apar modificari nespecifice, cu caracter evolutiv in ore sau zile,
apar microvoltaje
.3. Examenul radiologic in cazul pericarditei lichidiene este un mijloc pretios de precizare a diagnosticului:
volumul inimii creste, dispar arcurile si pulsatiile, inima ia o forma triunghiulara sau de carafa.
4. Probele de sange pot arata sindrom inflamator nespecific: VSH, fibrinogen, proteina C reactiva crescute, numar
crescut de leucocite; in formele infectioase se pot evidentia anticorpi specifici pentru agentul etiologic (virus,
bacterie, fung).
5. Ecocardiografia in cazul pericarditei lichidiene diagnosticul de certitudine se face prin ecocardiografie
transtoracica: se poate vizualiza o cantitate crescuta de lichid la nivelul pericardului.
6. CT sau RMN pot diferentia lichidul pericardic de grasimea pericardica, se poate identifica si masura grosimea
pericardului si modificarile geometrice ale acestuia.
7. Cateterism si angiografie cardiaca utile pentru diagnosticul tamponadei cardiace si a pericarditei constrictive.
8. Pericardiocenteza - poate fi folositoare pentru diagnosticul i tratamentul tamponadei cardiace. Implica drenarea
excesului de fluid din cavitatea pericardica utilizand un mic tub (cateter). Lichidul pericardic se analizeaza in
laborator si astfel se poate pune si un diagnostic etiologic: viral, tuberculos, neoplazic etc.
Pericardita acuta in forma usoara se autolimiteaza si dispare intr-un interval de 2-5 saptamani. Recurenta
pericarditei acute are loc la 20-30% din cazuri intr-un interval de luni si ani de zile.
Prognosticul este sever in tamponada cardiaca, formele cu lichid abundent, cu pancardita (boala inflamatorie care
afecteaza toate cele trei straturi ale inimii: pericardul, miocardul si endocardul) sau cu insuficienta cardiaca.
Pericardita cronica constrictiva, in absenta interventiei chirurgicale, evolueaza spre insuficienta cardiaca, cu
prognostic fatal.
II. PROBLEMELE PACIENTULUI
- disconfort - DURERE
- scaderea debitului cardiac l- compresiunea exercitata de lochidul pericardic
- alterarea volumului lichidian in exces- cresterea presiunii venoase
-potential de complicatii- miocardita
- deficit de ngrijire legata de slbiciune, oboseal
- hipertermie
III. OBIECTIVE
-sa fie combatuta infecia
-sa se asigure o respiratie eficienta
-sa se stabilizeze functiile vitale
-sa fie promovate confortul fizic i psihic al pacientului
- pacientul sa fie ferit de complicatii
- sa se asigure unui aport nutriional adecvat

29

IV. INTERVENII
- repaus la pat (spitalizare)
- asigurarea unei alimentaii uor digerabile (regim lichid i semilichid) n perioada febril, apoi regim hiperproteic,
reducerea aportului de sodiu
- supravegherea funciilor vitale, a strii mentale
- oxigenoterapie
- observarea semnelor detamponada cardiaca:
- ajutarea pacientului n satisfacerea nevoilor fundamentale;
- pregtirea pacietului pentru explorri radiologice, explorari functionale, punctie pericardica;
- recoltarea produselor biologice pentru examinri de laborador;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris;
- educaia pacientului privind prevenirea recidivelor.
In cazul pericarditelor cu cantitati mari de lichid, tratamentul de electie este evacuarea prompta a lichidului din
sacul pericardic prin pericardiocenteza.
Echipamentul necesar consta in: seringi cu ace lungi, manusi, campuri sterile, electrocardiograf, defibrilator,
trusa de resuscitare.
Bolnavul se asaza culcat, ridicat la 60 grade, se sedeaza daca este agitat cu Diazepam/Midazolam. Acul se
introduce, dupa anestezie locala, sub stern, orientat spre umarul drept. Se aspira continuu cu seringa.
Eficienta pericardiocentezei: creste tensiunea arteriala, se amelioreaza starea generala. Adesea pericardiocenteza
cu ac nu este eficienta in drenajul lichidului. Mai ales in situatii cu hemopericard (sacul pericardic este plin cu sange),
cheagurile obstrueaza rapid acul si fac drenajul imposibil. In astfel de situatii se impune drenajul chirurgical cu
oprirea
totodata
a
sursei
de
sangerare.
Dupa drenajul pericardic este necesar tratamentul etiologic care consta in:
antibiotice in cazul unei pericardite bacteriene
citostatice in cazul unei pericardite neoplazice
tratament tuberculostatic in cazul pericarditei tuberculoase
corticoterapie prednison 40-60 mg/zi timp de 3-4 zile, cu reducerea progresiva a dozelor
Se mai pot adauga:
medicatie analgezica pentru reducerea durerii
antiinflamatoare Indometacin, cu regresia simptomelor in cateva zile.
In cazul pericarditei constrictive, tratamentul este chirurgical si consta in pericardiectomie partiala (se scoate o
portiune
din
pericard)
sau
totala
(se
scoate
pericardul
in
intregime).
Tratamentul anticoagulant este strict contraindicat.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI
ALE ARTERELOR PERIFERICE
INTRODUCERE
Clasificare:
Bolile arterelor periferice pot fi de origine:
funcional
organic.
Bolile funcionale sunt tulburri fr modificri anatomice, cele mai frecvente fiind:boala Raynaud, acrocianoza
eritromelalgia.
Bolile arteriale organice se datoreaz unor leziuni inflamatorii sau degenerative:
trombangeita obliterant
ateroscleroza obliterant periferic
emboliile i trombozele arterelor periferice
arteritele de etiologie cunoscut
ateroscleroza
anevrismele arteriale.
Definitii
ARTERIOPATIA OBLITERANTA (sau "arterita" cum e numit uneori impropriu) este o boal arterial care
determin reducerea progresiv a diametrului arterelor, cu scderea fluxului sanguin ce ajunge la esuturi.
BOALA BUERGER (TROMBANGEITA OBLITERANTA) afectiune inflamatorie , nonaterosclerotica a
vaselor periferice, in special a arterelor mai ales a celor pelvine, caracterizata prin formarea cheagurilor de sange,

30

prin flux redus , ulceratii si gangrena.


Cauza este necunoscuta.
Factori asociati cu o prevalenta crescuta:
~ sexul masculin(aproape exclusiv)
~varsta tanara(20-40 ani)
~predispozitia genetica
~tutunul (99% din pacienti sunt sau au fost mari fumatori de tigarete)
PROCESUL DE INGRIJIRE in SINDROMUL DE ISCHEMIE ARTERIAL
PERIFERICA
DEFINITII
SINDROMUL DE ISCHEMIE ARTERIAL ACUT
Ischemia acut apare prin obliterare arterial, cu suprimarea fluxului arterial. Se datorete trombozei, emboliei
sau traumatismului unei artere, cu contuzie sau secionare.
SINDROMUL DE ISCHEMIE ARTERIAL CRONIC
Apare n ateroscleroza obliterant a membrelor pelviene, n trombangeita obliterant i, mult mai rar, n unele arterite
infecioase.
1.CULEGEREA DATELOR
CIRCUMSTANTE DE APARITIE: tulburari organice ocluzive ( arteriopatia obliteranta aterosclerotica,
trombangeita obliteranta, arterite infectioase, arteritele din colagenoze, angiopatia diabetica ) si neocluzive
(anevrismul arterial , fistula arterio- venoasa):
- este determinata in principal de ateroscleroza( prin depuneri de cholesterol dar si glicogen in diabetul
zaharat), procese inflamatoare ale vaselor ce duc in timp la aparitia si dezvoltarea stenozelor si formarea
de trombi intraluminali cu efect obstructiv asupra circulatiei;
- spasmul arterial indus de hiperfuncia simpatic periferic.
- factori traumatici: contuzi i plgi arteriale;
- embolii: embolii arteriale dup cardiopatii emboligene, plci de aterom, embolii grsoase sau gazoase,
embolii iatrogene;
- cauze iatrogene: ligaturi acidentale.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
In sindromul de ischemie arterial acuta:
- durerea. Aceasta apare brusc, violent, cu sediul la nivelul obstruciei. Pacientul acuz dureri intense,
localizate, dar cu iradiere pe traiectul arterial spre periferie. Durerea are caracter continuu i este dificil de
controlat prin administrarea de calmante uzuale.
- tulburrile de sensibiltate, care pot mergepn la anestezie complet, senzaia de membru permanent
rece.
- mersul devine chioptat, sau imposibil (impoten funcional).
- in funcie de amploarea leziuni, dar mai ales a calibrului vasului, se pot instala fenomene de instabiltate
arterial sau chiar colaps.
- tegumentele palide i reci, cadaverice. Ulterior, apare cianoza, care evolueaz spre gangren.
- sensibiltatea (tactil. termic, dureroas), apare afectat, pn la dispariie. - impotena funcional este
evident, ea evolueaz gradat n timp pn la impoten total.
- cutarea pulsului periferic n teritoriul distal, evideniaz absena acestuia.
proporti variabile
In sindromul de ischemie arterial cronica( obstrucia arterial se realizeaz lent i progresiv prin
creterea plci de aterom, ns evoluia poate fi precipitat de instalarea unei tromboze pe plci de aterom
prexistente).
-

durerea. La inceput are caracter continuu, localizat la nivelul moletului (muchi posteriori ai
gambei) i dispare n repaus. Acest stadiu se mai numete i cel al claudicaiei intermitente. La aparia
dureri, pacientul este obligat la repaus, care aduce calmarea durerilor i permite reluarea mersului
(pozia spectatorului de vitrin). In stadiile avansate, durerea este mult mai intens i continu.
Calmantele obinuite nu amelioreaz starea pacientului. Durerea se intensific la cldura patului,
motiv pentru care pacientul adopt o pozie eznd, cu membrele inferioare atrnnd la marginea
patului. In aceast pozie se realizeaz staza venoas care crete timpul schimburilor de gaze la nivel

31

celular i astfel scade intensitatea durerii.


ca urmare a repausului fortuit, masele musculare ale membrelor inferioare se atrofiaz n timp, apar
primele tulburri trofice care atest ischemia important: tegumente subiri, reci, friabile, unghi
ngroate, pilozitate disprut.
-orice leziune postraumatic treneaz, fr tendin la vindecare, necroza i instalarea gangrenei.
Gangrena are caracter de mumifiere, uscat, de culoare neagr i de regul debuteaz la nivelul
extremiti distale (degete). Instalarea gangrenei coincide cu disparia durerii din zona necrozat
(anastezie), ca urmare a distrugeri nervilor senzitvi.
pot apare amputaii spontane ale degetelor afectate, fr acuze din partea bolnavului.
gangrena evolueaz lent, iar pacientul ncepe s prezinte semne generale de intoxicare cu produi
toxici rezultai n urma necrozei tisulare i care duc n final la deces.
prin suprainfecie, gangrena uscat descris anterior se poate transforma n gangren umed, cu
evoluie rapid spre extensie i oc toxico-septic.

Explorari paraclinice:
probe clinice accesorii: probe de provocare a claudicatiei, de provocare a modificarilor de culoare si
temperatura
masurarea presiunilor sistolice la nivel gambier (arterele pedioasa si tibiala posterioara) si la nivelul bratului
cu ajutorul unui aparat Doppler, urmat de calcularea indicilor gamba-brat (IGB);
echo-Doppler pulsatila ( debimetria ),
pletismografie - metod de explorare a circulaiei periferice prin nregistrarea varia iilor pulsului ;
oscilometrie- msurare a amplitudinii modificrilor de volum ale arterelor periferice ;
arteriografia ramane standardul de aur (metoda invaziva);
RMN si Angio- CT pot detecta localizarea precisa a stenozei;
ultrasonografia intravasculara- tehnica permitand vizualizarea interiorului arterelor cu ajutorul ultrasunetelor;
oximetria percutana- determinare a cantitii de oxigen din hemoglobina;
2. Nevoi proiritar perturbate
1. Nevoia de se misca, de a-si pstra o bun postur
2. Nevoia de a evita pericolele
3. Nevoia de a de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
4. Nevoia a dormi si a se odihni
5. Nevoia de a se preocupa de propria realizare.
6. Nevoia de a comunica
7. Nevoia de a manca, a bea
8. Nevoia de a se mbrca, a se dezbrca
9. Nevoia de a-si menine temperatura in limite normale
10. Nevoia de a invata
3.Problemele pacientului+ sursa de dificultate:
- alterarea confortului(disconfort):
- durerea, paresteziile;
- alterarea integritatii pielii:
- ulceratii, gangrena;
- alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic,
- leziuni arteriale;
- intoleranta la activitate,
- claudicatie;
- comunicare ineficient la nivel afectiv:
- dificultate de a se mobiliza;
- dificultatea de a se alimenta si hidrata:
- dificultate de a se mobiliza;
- imobilitate
- durerea , tulburarile trofice;
- hipertermia
- supra infectia plagilor;
- anxietatea:

32

- evolutia bolii;
- potential de devalorizare (alterare a imaginii corporale),
- culoarea tegumentelor: paloare sau cianoza, tulburarile trofice;
4.Obiective:
Sa se imbunatatesca irigatia arteriala periferica a pacientului.
Sa sa diminueze sau sa se opreasca evolutia leziunilor ateromatoase.
Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic.
Pacientul s aib tonusul muscular i fora muscular pstrat.
Pacientul s fie ferit de complicatii.
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional.
Pacientul sa fie ferit de pericole.
Pacientul s-i menin satisfcute celelalte nevoi fundamentale.
Pacientul sa capete cunostinte noi.
Pacientul s dobndeasc atitudini, obiceiuri i deprinderi noi.
Pacientul s-i recapete interesul fa de sine i de alii.
Pacientul sa comunice cu cei din jur.
5. Interventii:
a. prioritati de ingrijire:
- supravegherea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta;
- profilaxia infectiilor;
- prevenirea complicatiilor.
b. interventii proprii( autonome):
- comunicare;
- asigurarea conditiilor de mediu;
- recomandarea repausului la aparitia claudicatiei, a repausului la pat, prelungit in fazele avansate, a pozitiei
declive, fara a elimina mersul pe jos, adaptat astfel incat sa se evite claudicatia;
- hidratare si alimentare corespunzatoare - regim alimentar sarac in grasimi animale, glucide concentrate, fara
alcool si cafea;;
- asigurarea igienei riguroase;
- izolarea plagilor efectuarea pansamentului, shimbarea acestuia ori de cate ori este nevoie;
- prevenirea infectiilor nosocomiale;
- prevenirea complicatiilor;
- educatia pacientului:
- folosirea incaltamintei confortabile si din piele;
- evitarea ciorapilor din material sintetic;
- igiena riguroasa a membrelor inferioare prin bai zilnice, pudrarea zonelor interdigitale, taierea
unghiilor;
- tratamentul chirurgical al unghiei incarnate;
- evitarea traumatismelor locale, dozarea efortului fizic, evitarea bailor prea calde si a compreselor calde,
evitarea vestimentatiei stramte care stanjeneste circulatia;
- regim alimentar sarac in grasimi animale, glucide concentrate, fara alcool si cafea,
- suprimarea fumatului;
- tratament precoce al infectiilor, micozelor; cura balneara, etc.
c. interventii delegate:
- pregatirea pentru investigatii si analize, recoltari de sange si urina;
- administrarea tratamentului general si local specific cu urmarirea efectului acesteia, terapie trombolitica in
sindromul de ischemie periferica acuta cu urmarirea coagulogramei;
- in caz de arteriopatie diabetica: echilibrarea diabetului;
- pregatirea pacientului in vederea tratamentului chirurgical, daca acesta se impune: angioplastie transluminala
percutana, reconstructie vasculara, simpatectomie lombara chirurgicala;
- ingrijirea postoperatorie.
d. interventii specifice:
- oscilometria, arteriografia, echografia, etc.
e. efectuarea tehnicilor de nursing si a investigatiilor respectand etapele:
- pregatirea materialelor necesare;

33

- pregtirea psihic a pacientului pentru tehnici si investigaii de nursing: informarea, explicarea in termeni accesibili
a tehnicii si investigaiei, obinerea consimmntului si a colaborrii pacientului contient, orientat; decizia si
acordul implicit in cazul bolnavilor comatoi, incontieni;
- pregtirea fizic a pacientului pentru tehnici si investigaii de nursing: mbrcarea/dezbrcarea pacientului,
poziionarea adecvat, respectarea intimitii si a pudorii, sistarea alimentaiei pe cale oral, , asigurarea confortului
fizic;
- efectuarea tehnicii respectand timpii de executie;
- reorganizarea locului de munca;
- notarea in foia de observatie;
- evaluarea rezultatelor;
- supravegherea pacientului dupa efectuarea tehnicii;
- informarea medicului asupra modificarilor in starea bolnavului;
- msurarea eficacitii tehnicii si investigaiei.
PROCESUL DE INGRIJIRE IN TULBURARI FUNCTIONALE A CIRCULATIEI PERIFERICE CU
CONSTRICTIE( BOALA RAYNAUD, ACR0CIAN0ZA)
Boala Raynaud :este o tulburare paroxistic a circulaiei periferice, localizat, de obicei, la nivelul
membrelor toracice, caracterizat prin apariia intermitent a unui spasm bilateral i simetric la nivelul arterelor
digitale, aprnd la frig sau emoii, cu stare normal ntre accese. Este o afeciune rar, care se ntlnete de obicei la
femei tinere (sub 40 de ani), etiologia fiind necunoscut.
Acrocianoza- este o tulburare spastic, vasomotorie, caracterizat prin cianoz permanent, nedureroas,
simetric, a minilor, uneori a gambelor. Boala apare ndeosebi la femei tinere cu deficite endocrine, etiologia fiind
necunoscut.
1. Culegerea datelor
Circumstante de aparitie: tulburari functionale a circulatiei periferice cu constrictie;
Factori favorizanti: frig, umezeala, imersia in apa rece, emotii- generatori de vasospasm.
Manifestari de dependenta:
Tabloul clinic dominat de aceste manifestri este completat: uneori de furnicturi, amoreli, alteori de dureri.
Succesiunea celor trei faze nu este obligatorie. Manifestrile sunt simetrice i bilaterale. Boala nu se
nsoete de modificri ale pulsului, tensiunii arteriale sau ale indicelui oscilometric.
Criza este provocat de: expunerea la frig, imersia n ap rece, emoii.
Boala Raynaud ( spasm la nivelul arterelor digitale )fenomene tranzitorii cu:
- tegumente palide si reci, datorit spasmului arteriolar, apoi devin cianotice i reci cnd se adaug dilataia
venelor (faza de asfixie) i, n final, roii i calde, datorit vasodilataiei reactive a arteriolelor i a venelor (faza
hiperemic);
- furnicaturi, amorteli, absenta pulsatiilor, alteori dureri;
- prin repetare determina si atrofia pielii, degenerarea unghiilor.
Acrocianoza ( vasoconstrictie arteriolara cu vasodilatatie capilara venoasa):
- cianoza permanenta a extremitatii membrelor superioare, tegumente reci si umede; se accentueaza la frig,
cand apar si discrete dureri, si se amelioreaza la caldura;
- se poate insoti de hiperhidroza, keratoza pilara( keratinizarea foliculilor pilosi de pe piele) si de infiltrarea
extremitatilor.
Investigatii:- oximetrie;- probe termografie cutanata (cu inflarosii).
2. Nevoi perturbate
Nevoia de a dormi si a se odihni.
Nevoia de a se misca , a avea o buna postura.
Nevoia de a evita pericolele.
Nevoia de a de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele.
Nevoia a se preocupa de propria realizare.
Nevoia de a manca, a bea.
Nevoia de a se mbrca, a se dezbrca.
Nevoia de a-si menine temperatura in limite normale.
3. Problemele pacientului+ sursa de dificultate:
- alterarea confortului(disconfort):
- durerea, paresteziile;
- alterarea integritatii pielii:

34

- ulceratii;
- alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic,
- spasmul;
- potential de devalorizare (alterare a imaginii corporale),
- culoarea tegumentelor: paloare sau cianoza, tulburarile trofice;
- inabilitate in a se imbraca dezbraca,
- modificarile locale ;
- hipertermia
- supra infectia plagilor;
- anxietatea:
- evolutia bolii.
4.Obiective:
Sa se imbunatatesca irigatia periferica a pacientului.
Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic.
Pacientul s-i menin satisfcute celelalte nevoi fundamentale.
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional.
Pacientul sa fie ferit de pericole.
Pacientul s-i recapete interesul fa de sine i de alii.
Pacientul sa comunice cu cei din jur.
5.Interventii:
- asigurarea unui mediu adecvat;
- supravegherea aspectului tegumentelor;
- supravegherea functiilor vitale si vegetative;
- pregatirea psihica si fizica a pacientilor pentru tehnici de nursing si investigatii;
- profilaxia infectiilor;
- prevenirea complicatiilor;
- hidratarea si alimentarea corespunzatoare;
- asigurarea igienei;
- suport psihic al pacientului;
- administrarea tratamentului general- medicatie vasodilatoare si local specific;
- educatie privind evitarea frigului, a umezelii, a stresului psihic, suprimarea fumatului, etc.
Corpul trebuie mentinut la cald iar mainile trebuie protejate in mod special de frig, in anotimpul rece purtandu-se
manusi. Mainile trebuie permanent protejate de lovituri deoarece ranile se vindeca lent si, ca urmare, infectiile sunt
greu de controlat.
Pacientul cu aceasta afectiune va aplica frecvent lotiuni emulsifiante si hidratante pentru pielea uscata si fisurata.
Pacientii care fumeaza trebuie sa renunte la fumat deoarece afectiunea este mult mai grava in cazul acestor pacienti.
- pregatirea pentru intervetie chirurgicala- simpatectomie cervicala.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE VENELOR
Tromboflebita- obstructia lumenului venos cu trombus, insotita de inflamarea peretelui venos.
1. Culegerea datelor
Circumstante de aparitie, factori de aparitie: afectiuni insotite de staza venoasa
( cardiopatii, obezitate, varice ), imobilizari prelungite ( insuficienta cardiaca, dupa interventii chirurgicale,
imobilizare in aparat gipsat ), afectiuni care produc alterarea endoteliului venos ( traumatisme, infectii, ultimele
luni de sarcina ), afectiuni care favorizeaza tromboza ( casexia, colagenoze ), afectiuni ale sangelui ( anemii,
leucemii, poliglobulii ) in care se produc tulburari de coagulabilitate sanguina.
Manifesari de dependenta- semne si simptome:
Sunt diferentiate in functie de vasele afectate si stadiul afectiunii: subfebrilitate, tahicardie, local:
durere pe traiectul venei: poate fi spontana sau provocata de palpare digitala, miscari, mers; se intensifica in
stadiul edematos, impotenta functionala proportionala cu evolutia bolii, edeme.
Examinari paraclinice: flebografie, echografie Doppler.
2. Problemele pacientului:
- diminuarea mobilitatii fizice( impotenta functionala),
- alterarea perfuziei tisulare periferice( inflamarea peretilor venosi),
- disconfort ( durere ),
- potential de complicatii ( migrarea trombusului)
3. Obiective:
- sa se combata staza venoasa,

35

- sa se corecteze tulburarile biologice favorizante,


- sa se promoveze confortul,
- sa se prevena complicatiile.
4.Interventii:
- repaus la pat in perioadele febrile si dureroase,
- pozitionare care sa favorizeze intoarcerea venoasa ( cu membrul inferior ridicat ),
- dupa zece zile de repaus, daca semnele locale s-au diminuat si pulsul si temperatura sunt normale se poate
incepe mobilizarea progresiva;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris,
- observarea semnelor si simptomelor de complicatii: semne renale-hematuria, semne de embolie pulmonara,
- ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentale,
- aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat,
- ingrijiri pre si postoperatorii pt. pacientul cu tratament chirurgical;
- educatia pacientului: purtarea de ciorapi elastici, masajul membrelor, mers pe jos zilnic, evitarea
ortostatismului prelungit, alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus.
Varicele se caracterizeaza prin dilatarea venelor superficiale, de obicei la nivelul gambei.
1. Culegerea datelor
Circumstante de aparitie:
- insuficienta valvulara venoasa constitutionala, ereditara ( varice primitive )
- compresiuni venoase: ortostatism prelungit, tumori abdominale, pelviene (varice secundare).
Manifestari de dependenta- semne si simptome:
- senzatia de tensiune si amorteli la nivelul gambei,
- dureri accentuate in ortostatism si care diminueaza pe masura dezvoltarii cordoanelor venoase;
- local: dilatarea venelor superficiale, uneori formandu-se pachete varicoase, edem accentuat dupa ortostatism
prelungit, diminuat dupa repaus.
2.Problemele pacientului:
- disconfort( durere),
- alterarea perfuziei tisulare( staza venoasa),
- potential de complicatii (ruperea peretilor venosi),
- potential de alterare a imaginii corporale (cordoanele venoase vizibile).
3.Obiective:
- sa se favorizeze circulatia venoasa,
- sa se prevena complicatiile,
- sa se promoveze confortul.
4. Interventii:
- asigurarea perioadelor de repaus, cu membrele inferioare ridicate,
- administrarea medicatiei prescrise,
- observarea semnelor de complicatii ( tromboflebite, ruperea varicelor ),
- pregatiri preoperatorii, ingrijiri postoperatorii pt. pacientul cu interventie chirurgicala;
- educatia pacientului in evitarea ortostatismului prelungit, ciorapi elastici, alternarea perioadelor de activitate
cu perioade de repaus, masajul membrelor, mers pe jos, combaterea obezitatii.

36