Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
17. Femeile exist n toate formele, dimensiunile i culorile. Ar conduce maina, ar zbura
cu avionul, ar merge pe jos sau i-ar trimite un e-mail ca s tii ct de mult in la tine.
18. Inima unei femei este cea care face lumea s se nvrt. Aduc bucurie, speran i
iubire. Sunt pline de compasiune i de idealuri i i susin moral prietenii i familia.
Femeile au lucruri eseniale de spus i totul de oferit.
19. I, TOTUI, DAC AU VREUN DEFECT, ACESTA ESTE C UIT CT DE
MULT VALOREAZ.
20. S FII FERICITE !
Gabriel Liiceanu: Apel ctre lichele (ediia a III-a, revzut) Bucureti, Humanitas, 2005. Att textul Apel
ctre lichele, ct i citatul amplu din eseul Despre vin sunt preluate din aceast ediie (primul se gsete la
pp. 11-12, cel de-al doilea la pp. 123).
VI. Discurs istoric: Discurs lui Mihail Koglniceanu la alegerea lui Alexandru Ioan
Cuza ca domn al Moldovei2:
Iai, 5/17 Ianuarie, 1859
1.
Mria ta ,
2.
3.
Prin nlarea ta, pe tronul lui tefan cel Mare, s-a renlat nsi naionalitatea
romn. Alegndu-te de capul su, neamul nostru a voit s mplineasc o veche
datorie ctre familia ta, a voit s rsplteasc sngele strmoilor ti, vrsat pentru
libertile publice.3
4.
Alegndu-te pre tine domn n ara noastr, noi am voit s artm lumii aceea ce
toat ara dorete: la legi nou, om nou.
5.
6.
Nu uita c, dac cincizeci de deputai te-au ales domn, totui ai s domneti peste
dou milioane de oameni.
7.
8.
Fii simplu, Mria ta, fii bun, fii Domn cetean; urechea ta s fie pururi deschis
la adevr i nchis la minciun i linguire.
9.
Pori un frumos i scump nume: numele lui Alexandru cel Bun. S trieti, dar,
muli ani!
10.
11.
Textul reproduce varianta publicat n volumul Retorica: pagini alese, editat de Sanda Ghimpu i
Alexandru iclea, aprut la Bucureti, Casa de Editur i Pres ansa, 1993.
3
Editorii antologiei, Sanda Ghimpu i Alexandru iclea, ne lmuresc c aici Koglniceanu face o trimitere
la ascendeni lui Alexandru Ioan Cuza care au fost executai n timpul perioadei fanariote.
VIII. Gen mixt discurs politic judiciar sau deliberativ? Michael Guest
Mari, 15 Aprilie 2003, la Palatul Parlamentului, a avut loc deschiderea Conferinei
Internaionale a Donatorilor Anticorupie, conferin cu tema "Investiii n lupta
mpotriva corupiei". Printre participani au fost Ministrul Justiiei, Rodica Stnoiu,
ambasadorul SUA la Bucureti din acea perioad, Michael Guest, reprezentani ai
unor organizaii i instituii internaionale ce sunt interesate de lupta mpotriva
corupiei. Conferina donatorilor contra corupiei era planificat de Guvernul
Nstase i de actuala majoritate parlamentar ca o nou lovitur de imagine, menit
s conving nu doar opinia public din Romnia, ci i pe donatori i investitori, c
btlia necrutoare contra corupiei este n toi i anun o nou victorie mediatic a
echipei de la Palatul Victoria. C s-a transformat ntr-o catastrof politic i de
imagine, este de acum evident4. Iat discursul care a produs aceast rsturnare,
discurs inut de Ambasadorul SUA, Michael Guest.5
1.
Doamn Ministru Stnoiu, m altur colegilor mei n a elogia aceast iniiativ
de a gsi resurse pentru lupta mpotriva corupiei. V recomand insistent s v
concentrai nu asupra studiilor, ci asupra proiectelor concrete i asupra aciunilor care
vor avea un rezultat imediat n viaa romnilor.
2.
Cum aceasta este o conferin a donatorilor pentru lupta mpotriva corupiei,
mi plnuisem ca n dimineaa aceasta s vorbesc despre cum ncearc Ambasada
Statelor Unite s ajute Romnia n acest domeniu. Dar, dup ce am ntors aceast
problem pe toate prile, am renunat la acest plan. i, n loc sa m adresez
donatorilor aflai n audien, voi spune cteva lucruri pe care simt c trebuie s le
spun fiecrui romn care se afl aici i fiecrui romn cruia i pasa, ntr-adevr, de
aceast ar.
3.
Unii dintre dumneavoastr probabil c-i mai amintesc discursul meu din Iai,
din ianuarie 2002, unde am abordat problemele legate de corupia din Romnia.
Imediat dup, un romn mi-a spus n mod deschis c remarcile mele au rnit reputaia
rii lui. neleg aceast reacie. i americanii sunt un popor mndru i nici noi nu
acceptm ntotdeauna criticile pe care ar trebui s le acceptm, chiar dac vin din
partea unor prieteni. Dar, n calitate de prieten, am datoria s v vorbesc deschis
despre aceasta problem, astzi. i, n loc sa fii deranjai de francheea mea, sper s
ne putem canaliza energiile pentru a ne concentra asupra problemei fundamentale.
4.
Uneori am insistat, n mod public sau privat, c trebuie fcui pai fermi
mpotriva corupiei. Aproape de fiecare data, cineva mi-a spus: Domnule ambasador,
nu nelegei. Ei bine, prieteni, eu neleg. neleg chiar foarte bine.
5.
neleg de ce oamenii de afaceri care au anumite relaii indiferent de culoarea
lor politic nu vor ca legi noi, mai dure, s fie promulgate i implementate.
6.
neleg de ce unele privatizri dureaz att de mult, n cazul n care ele chiar
au loc vreodat. tiu ce sunt lichidatorii; tiu care sunt relaiile lor; tiu ce se
ntmpl cu conturile lor din bnci i, din nefericire, cu comunitile, atunci cnd ei
4
Zoe PETRE, Ce nu ne poate spune dl. Ambasador, cotidianul Ziua, 18 aprilie 2003.
Apud Adevrul, 16 Aprilie 2003 traducere amendat substanial dup discursul original, publicat pe
site-ul ambasadei S.U.A., accesat pe 20 aprilie 2003, la adresa
http://www.usembassy.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En.htm.
5
cumpr o firm. De asemenea, tiu ceea ce se ntmpl prea des sau, mai exact,
ceea ce nu se ntmpl , cnd cei care ar trebui s ctige o afacere sunt ndeprtai
de ctre cei cu relaii. i dumneavoastr tii asta. i este o ruine pentru aceast ar.
7.
neleg ce fore acioneaz astfel nct proprietile nu sunt restituite celor care
ar trebui s le dein de drept. neleg de ce unele aciuni n justiie se deruleaz att
de ncet. i cu siguran am anumite suspiciuni cnd, n unele cazuri, nu se ajunge
niciodat la un verdict.
8.
neleg de ce medicamentele necesare celor care sufer de SIDA cost n
spitalele din Romnia, cu cel puin 50% mai mult dect n spitalele din SUA. Cred c
toi tim ce se ntmpl cu medicamentele nainte ca ele sa ajung n spitale; dac v
strduii puin, vei afla chiar i cine beneficiaz de aici. neleg de ce zeci poate
chiar poate sute de mii de dolari se cheltuiesc pentru a comanda o medicamentaie
necorespunztoare pentru SIDA, pentru a comanda medicamente necorespunztoare
pentru bolile avute n vedere. Este vorba despre incompeten? Este vorba despre tot
felul de relaii? Nu m pot gndi la alte posibiliti. Dar ce v facei atunci cnd
consecina este aceea c nu sunt destui bani pentru a se acoperi necesitile medicale
ale acestei ri sau, n unele cazuri, nu sunt destui bani pentru a menine oameni n
via? Ce facei n acest caz?
9.
i, legat de acest aspect, nu arunc vina asupra Doamnei Ministru Barto; miam dat seama c este o femeie de o mare probitate, care se strduiete, ntr-adevr, s
fac reform n sistemul medical. tiu cu precizie cu ce anume se lupt ea.
10.
Prietenii mei, neleg toate aceste lucruri. tiu ce anume se perpetueaz i tiu
de ce. Dar simpla nelegere nu rezolv mare lucru.
11.
Vreau s fie foarte clar pentru toi c nu las aceste probleme la ua guvernului.
De fapt, cred ca acest guvern a fcut mai mult dect orice alt guvern anterior pentru a
ntri legile i instituiile. Doamn Ministru, ai jucat un rol critic n schimbrile care
au avut loc i, chiar dac mai sunt multe de fcut, v felicit din toat inima pentru
aceti pai.
12.
Adevrul este c corupia nu este nici o problem de centru-stnga, nici o
problem de centru-dreapta. Corupia e o problem de lcomie. E o problem ce-i
privete pe indivizii crora le pasa mai mult de ei, de poziiile pe care le ocup i de
prietenii lor, dect le pas de corectitudine sau de justiie sau, de fapt, de aceast ar.
Pentru ei, politica nu conteaz. Ei vor folosi orice partid politic ce le este convenabil,
sau vor face coad la ua oricui s-ar afla la putere sau, sau la ua oricui din afara
puterii, dar care le poate promova interesele.
13.
Prieteni, nu tratai corupia ca pe un joc politic de zvonuri i de acuzaii
nefondate. Nu o folosii ca pe un berbece cu care s loveti n stnga i-n dreapta. i
s nu-mi spunei, aa cum mi-a spus cel puin un reprezentant al societii civile,
cruia ar trebui s-i fie ruine pentru vorbele sale, c noua lege anticorupie nseamn
un pas napoi. Nu este o lege perfect, dar este un bun punct de nceput. Perfecionaio, mbuntii-o, dar mai ales folosii-o pentru a merge nainte.
14.
Guvernul i opoziia, i da, i mass-media au o obligaie fundamental fa
de poporul romn s se uneasc pentru a lupta mpotriva acestei probleme. Dac nu o
vei face, corupia va fi cea care va nvinge, iar aceast ar risc sa devin ruinat din
punct de vedere moral. De mult prea mult timp, cei cu influen n aceast ar s-au
folosit de poziiile, de legturile i de influena lor pentru a mpiedica Romnia s
21.
S nu facei asta pentru NATO sau pentru UE. S nu facei asta pentru a
satisface unele criterii impuse de Banca Mondiala pentru a obine mprumuturi. Facei
asta pentru voi niv i pentru copiii votri. Facei asta pentru ara voastr! Facei din
aceast conferin un punct de plecare pentru un nou nceput. Facei din aceasta
conferin o aciune imediat.
22.
n adncul meu, bnuiesc c toi donatorii care sunt prezeni astzi aici chiar sau ndrgostit de aceasta ar, cum de altfel m-am ndrgostit i eu. Dar nu putem iubi
aceast ar mai mult dect o iubesc romnii. V vom ajuta cu tot ce putem. Dar nu
putem stabili cursul i nici viteza n locul vostru.
23.
Am ncredere n Romnia i n romni. Putei face acest lucru i trebuie s-l
facei.
24.
V mulumesc.
IX. Discurs politic: retragerea cu surle i trmbie - Dan Voiculescu
Discursul lui Dan Voiculescu, susinut n data de 3 decembrie 2006, n faa
Consiliului Naional al partidului, format din aproximativ 500 de delegai, n urma
rezoluiei date de Biroul Central care hotrte ieirea P.C. de la guvernare.
Prieteni, acum n urm cu o or, biroul politic a luat o hotrre major. Am hotrt un
lucru pe care nu-l credea nimeni, nu-l credeau politicienii, nu-l credea opinia public,
evident nu-l credea presa, nu-l credea nimeni. Cine putea s cread c un partid politic
renun la borcanul cu miere? Cine putea s cread c un partid politic i asum, acum,
cnd e momentul culegerii roadelor, cnd toat lumea ateapt revelionul integrrii, cnd
toat lumea se bucur c Romnia a devenit european, n momentul de glorie, un partid
politic renun de bunvoie la putere? Sunt mndru de dumneavoastr i v mulumesc
foarte mult! (aplauze)
tiu c v-a fost, ne-a fost foarte greu. Noi am plecat, la un moment dat, de lng un
partid puternic, Partidul Social Democrat, un partid care ne-a tratat ca pe un partid de
mna a doua. Am sperat c, intrnd n coaliie, vom avea parte de un tratament
caracterizat, n primul rnd, prin respect. Vreau s v spun c, din partea Partidului
Naional Liberal, de fapt, singurul partid important, istoric, care a mai rmas n Romnia,
am avut un tratament respectuos n unele limite, dar care a fost mult diferit de tratamentul
Partidului Democrat. Partidul Democrat se apropie cu vitez mare de partidul totalitar.
Partidul Democrat, care e un partid de neo-comuniti, care e un partid care a trecut foarte
uor de pe partea stng a eicherului politic pe partea dreapt, un partid care nu are
doctrin, un partid care e umflat de preedintele Traian Bsescu i care, v asigur eu, se
va dezumfla o dat cu el. (aplauze)
La Biroul Politic, de fapt nainte de Biroul Politic, am avut o ntlnire cu
reprezentanii notri n executiv: cu ministrul Sere, cu viceprim-ministrul Pascu, cu
ceilali minitri, preedini de agenii. Am fost profund emoionat de modul n care aceti
tineri, pentru c absolut toi sunt tineri, nu au stat un moment pe gnduri, atunci cnd a
fost vorba s ieim de la guvernare. (aplauze) Invit clasa politic din Romnia s
primeasc o lecie de la tinerii notri. (aplauze)
Intrand in comuna dvs, cu multa istorie, am vazut gospodarii adevarate, drumul s-a facut,
de bine, de rau, si am cam accelerat masiuna noua sa vad cum merge. Dar bineinteles ca
trebuie sa mai fie facute si alte utilitati publice. E bine ca am venit aici, sa aflam cum e cu
alimentarea cu gaz. Poate reusim sa mai facem un pas inainte. Mai am o vorba sa va
spun, ca lucrurile nu se pot face peste noapte. Va trece ceva timp pana cand civilizatia va
veni cum trebuie in mediul rural. Dvs. aveti si sansa ca sunteti aproape de un oras mare,
de Bucuresti. In incheiere, vreau sa va spun ca, asa cum este ziua de astazi de linistita, asa
sa fie si viitorul si sa-l facem impreuna pentru o Romanie mai frumoasa.
Ce cred eu ca pot face pentru Romania mi-am pus intr-o brosura, pentru ca mie imi place
sa vorbesc putin si, daca se poate, sa fac mai mult pentru Romania. Nu de vorbe are
nevoie Romania, si nici de promisiuni foarte mari. Are nevoie de oameni adevarati, care
au probat prin fapte. Sunt satul de minciuni, ca si dvs.
Am majorat pensile anul acesta cam cu 50%. Stiu ca nu e suficient. Va intreb insa daca vau sosit pensile majorate. Am fost in Moldova, dar lumea mi-a spus ca nu le-au sosit.
Atunci era in septembrie, probabil ca in octombrie au sosit. Sunt cu adevarat diferente
mari. La Bucuresti se stie una, ca nu mai sunt pensii de 20.000, nici de 40.000. Deci,
acum s-a ajuns la 200.000. Este, intr-adevar putin. La oras, pentru vechime neintrerupta,
se ajunge la aproape 1.000.000 (n.n. a se verifica, pentru ca vechimea neintrerupta duce
la peste 2.500.000 lei.). Sursele de acoperire ale acestor pensii constituie, de fapt,
problema. Pe de o parte, cei care lucreaza cu adevarat si contribuie la fondurile de pensii
s-au diminuat, nr. lor a ramas de la 8 mil. la 4 mil. De aici nu putem trage decat o singura
concluzie: daca nu redresam economia, daca nu vom crea locuri de munca, ca sa lucreze
nu 4 mil., ci 6 mil. de romani, si ei sa contribuie la aceste fonduri, nu vom putea scoate
bani decat din tiparnita BNR, si acestia nu sunt bani. Cineva a spus foarte bine aici ca neam saturat de minciuni. Si eu m-am saturat de minciuni. Decat sa viu sa va promit ca va
pot dubla pensile fara sa stiu de unde iau banii acestia, mai bine nu mai plec in campania
electorala Adevarul este ca redresarea economiei, care a inceput in aceste 10 luni de
guvernare, va crea locuri de munca. Aceste noi locuri de munca vor da posibilitatea ca
aceste contributii pentru pensii sa fie mai mari. Alte surse n-avem. Mai putem sa ne
imprumutam. Dar daca te imprumuti, trebuie sa si dai banii inapoi. Cred ca acesta
redresare a economiei, care a inceput acum, se va accentua in perioada urmatoare.
Somajul a inceput sa mai scada, s-au creat noi locuri de munca, sunt zone in tara, precum
Timisoara, unde lucrurile au inceput sa se lege. Cam asta este sansa noastra. Redresam
economia, cream noi locuri de munca, salarii mai mari, la salarii mai mari si contributii
mai mari pentru fondurile de pensii, si atunci putem majora si pensiile cu bani adevarati.
Nu cu minciuni, nu cu bani inflationisti. Mai vreau sa spun ceva, dupa 10 ani de greseli in
domeniul acesta, e greu sa le repari peste noapte. Ne sunt necesari cativa ani, 2, 3
Atributele presedintelui sunt limitate, conform Constitutiei. El are 2 atribute
extraordinare. Primul este acela ca numeste primul-ministru. Am fost intrebat ce voi face
daca premierul va fi de la PDSR. Am spus un lucru care il mai spun si aici, in locul unde
se formeaza presedinti: voi avea o discutie extrem de serioasa, intre patru ochi, cu viitorul
premier. E vorba de incredere. Asa e facuta Constitutia Romaniei. In momentul in care
intre presedinte si premier apar conflicte, stim ce s-a intamplat. Eu nu voi numi un
premier in care nu voi avea incredere, si Constitutia imi permite acest lucru. Daca mi se
va propune un om in care eu nu voi avea incredere si dupa cateva runde de discutii va
prezenta un program gaunos, mincinos sau care va contine numai dorinte dorinte avem
cu totii Un program adevarat trebuie sa se bazeze numai pe resurse, cu promisiuni nu
se poate face nimic. Primul punct tare pe care Constitutia il da presedintelui - si sa stiti ca
merg cu Constitutia in mana, este ca premierul e numit de presedintele Romaniei.
Premierul Romaniei, care va fi numit de presedintele Isarescu, va fi un om adevarat, un
om care sa-mi semene, ca altfel nu vom face nimic. Si al doilea lucru este extrem de
important si e prevazut, de asemenea, in Constitutie. Se refera la capacitatea presedintelui
de a prezida sedintele de guvern, de a discuta cu toate institutiile statului si de a coordona
anumite actiuni. La mine nu poate veni cineva sa-mi vanda un program si eu sa dau din
cap. Stiu sa citesc un buget, stiu sa citesc un bilant de banca, stiu sa citesc un program de
investitii, pentru ca am lucrat in domeniu. Si mai stiu ceva, dupa 10 ani de zile in care am
lucrat (ca independent) si cu partidele politice si cu Parlamentul si cu Guvernul si cu alte
institutii, iar de 10 luni de zile, lucrez in interiorul Guvernului. Stiu ca in Romania, din
pacate la varf, exista inca mult amatorism. Acest lucru nu se va mai intampla. Si eu sunt
satul de minciuna. Orice program care va fi prezentat si este mincinos, garantez in fata
intregii tari, il iau si il arunc. In loc de minciuni si promisiuni desarte, mai bine programe
mai putin pretentioase, dar mai adevarate. In programul pe care il am eu, promit pasi,
pentru acesta mi-am ales sloganul "Un pas inainte". Trebuie sa reusim sa nu mai facem
pasi inapoi. Trebuie sa avem un drum drept, sa nu mai dam dintr-un sant in altul, cu pasi
inceti, dar perseverenti, cum faceti si dvs, luptandu-va cu natura, cu necazurile. Aceasta
va fi Romania de maine, cu pasi inceti si siguri. Si se va intampla un lucru bun, va creste
si coeziunea sociala. Atunci lumea va sti ca daca munceste mai bine, va castiga mai bine.
Asta e solutia.
Ca premier, voi numi, categoric, un foarte bun profesionist, un meserias, cum se spune,
un meserias adevarat, cu care sa ma inteleg chiar din ochi. Va spun ceva. M-am saturat de
sedinte lungi, terminate in coada de peste. Nici asa, nici asa, fara decizie. Omul, cand nu
stapaneste ceva, sovaie. Foarte multe lucruri n-au mers in Romania pentru ca ne-au
napadit galagiosii, cu trompete si promisiuni mari. Cu trompete si gargara. Deviza mea e
fara gargara si cu mai multa fapta.
Daca o mai cotim in alta directie decat in directia pe care am acceptat-o cu totii, inclusiv
partidele parlamentare, sub semnatura lor, ca ne ducem spre Europa unita, ne vom pierde
definitiv credibilitatea. Trebuie sa pastram continuitatea in ceea ce este bun si s-a facut
bun in anul acesta: reluarea cresterii economice, reinceperea procesului de creare de noi
locuri de munca, mentinerea unor echilibre care sa ne pasteze increderea celor din
exterior. Asa nastem premise reale de incredere. Asta insemna pasul spre bine. Cei din
exterior nu sunt rau intentionati. Ei si-au pierdut doar incredrerea in Romania Noi trebuie
sa intelegem si sa acceptam acest lucru. Cand ne vom recastiga increderea, vom avea si
vize. Daca vom continua programele din 2000, la anul vom avea vize Vize nu numai
pentru copiii dvs, ci si pentru dvs, daca vreti sa va duce in Europa. Este intr-adevar
umilitor sa stai la coada la vize. Eu nu pot sa va promit ca vom eradica coruptia. Din
pacate, coruptia a devenit un fel de obisnuinta. Dar va pot promite altceva. Ca prin
simplificari de birocratie, prin legi clare, fara interpretari si printr-o schimbare de