Sunteți pe pagina 1din 15

-1.

Care sunt principalele repere ale recentelor evoluii (ideologice si teoretice) n


abordarea miscrii n teritoriul urban? 4p (pag. 50 -51-52)
-crearea noilor tehnologii ale transporturilor motorizate raportul distanta / timp;
-ascensiunea economica postbelica crestrea indicelui de modernizare dezvoltarea
exploziva a automobilitatii;
-poiticile de satisfacere a cererilor de deplasare motorizata individuala (adaptare
nelimitata la automobil, dezvoltare nelimitata a infrastructurilor);
-fenomenele de periurbanizare (cresteri spatiale ale orasului enorme);
- cresterea in volum si complexitate a sistemului de deplasari;
-aparitia preocuparilor ecologiste o noua paradigma a dezvoltarii durabile;
-inovatii impuse si abordarea ideologica, teoretica si practica a mobilitatii centrate pe
conceptul de mobilitate durabila (perspectiva holistica si durabilista asupra acesteia)
-2. Care sunt scopul si msurile specifice organizrii intermodalitii si a polilor de
schimb / intermodali ? 4p (pg 164-166)
Intermodalitatea - cheia urbanizarii mobilitatii, instrumentul insertiei diferentiate si
neconflictuale a miscarii in tesutul urban;
sistem organizat de transfer intre diferitele moduri de
transport. In plan fizic, se traduc prin sisteme de noduri intermodale care se clasific n:
platforme logistice, poli de transfer, poli intermodali
Scop - crearea unor nuclee de accesibilitate si centralitate (echipamente majore de
mobilitate), care sa antreneze dinamici pozitive de transformare si reabilitare a zonelor lor
de influenta, prin atributele de centralitate si accesibilitate privilegiata.
Scop
Nevoia de a utiliza diferite moduri de transport (pe trasee mai lungi).
Transferul intre diferitele moduri de transport in puncte nodale ( de
intersectie)
Organizare - functionala a transporturilor si circulatiilor (rutiere, pietonale, piste
biciclisti). Org. functionala si spatial-compozitionala a spatiilor publice urbane adiacente
Sustinerea restructurarilor si reabilitarii urbane a zonei de influenta
Masuri specifice de organizare
Platforme logistice
o Grupari functionale de importanta regional/internaional
o Cuprind servicii, distribuie i producie
o Situate n exteriorul localitilor in punctele de conexiune a mai multor tipuri de
transporturi internationale rutiere, feroviare, aeriene, navale
o Gestiunea marfurilor, transporturi si comert
Polii de transfer
o Concentrri de activiti legate de articularea dintre marile fluxuri de mrfuri de pe
rute internationale cu cele locale (transferul marfii de pe mijloacele grele de transport pe
cele admise pe strazile localitatilor)
o Activitati: depozitarea, productie, montaj, birouri de companii, facilitati pentru
transportatori, vama, telecomunicatii, spatii pentru targuri, expozitii
o Sunt amplasati la limita marilor orase
Poli intermodali
1

o Gri urbane multimodale si multiservicii spatii nodale ale mobilitatii persoanelor


o Locuri de articulare si corespondenta intre diferitele moduri de transport
o Organizate dupa logici diferentiate: transport urban (metrou, tramvai, autobuz,
bicicleta) sau teritorial (trenuri, metrou, avion)
o Se constituie in nuclee de centralitate si accesibilitate, fiind in acelasi timp
Nod de comunicatie
Echipament urban structurant
Reper urbanistic
-3. Care sunt efectele, de natur spaial, social, economic, ale dezvoltrii
necontrolate a automobilitii? 4p p55
Efecte de natura sociala:
-marginalizare si discriminare sociala prin acces inechitabil la transport a persoanelor cu
venituri reduse din zonele marginase, a persoanelor cu mobilitate redusa,a copiilor, etc.
-nesiguranta in spatiul public
-degradarea sanatatii in mediul urban, ca urmare a poluarii;
Efecte de natura economica:
-scaderea atractivitatii unor localitati pentru mari investitori si cadre inalt calificate, pentru
turism ca urmare a poluarii, a disfunctionalitatilor de accesibilitate, a degradarii cadrului
de viata
Efecte de natura ecologica:
-poluarea chimica degradarea factorilor de mediu la nivel glogal si local, cu aparitia
efectului de sera si schimbari climatice previzibil catastrofice;
-consul irational de resurse neregenerabile;
Efecte asupra mediului fizic:
-poluarea chimica degradarea factorilor de mediu la nivel local;
-poluarea fonica;
-consum nestapanit de spatiu urban (transformarea strazilor si a pietelor urbane);
-degradarea peisajului urban;
-degradarea unor areale si a unor cladiri cu valoare patrimoniala;
-disfunctionalitati ale circulatiei motorizate si blande.
-4. Enunai principiile generale de organizare a transporturilor care creeaz
premise favorabile unei evoluii pozitive a mobilitii (spre o remodelare a acesteia
n logica durabilitii) 4p
Principiile declaratiei de la Rio: prudenta ecologica, eficacitate economica, echitate sociala.
Principiile operationale in planificarea si gestionarea DD:
-principiul echiatii intragenerationale si intergenerationale;
-principiul prevenirii;
-principiul precautiei;
- principiul "poluatorul plateste";
- principiul subsidiaritatii;
2

-adoptarea democratica a deciziilor;


-responsabilizare;
-participare publica;
-cooperare;
-actiunea in cadrul ecosistemului;
-5. Care sunt obiectivele generale si strategice ale (re)modelrii mobilitii n logica
dezvoltrii durabile? 4p - SE REPETA CU INTREBAREA 36
Obiective generale:
a. Reducerea impactului negativ asupra mediuluinatural si construit
b. Urbanizarea miscarii (o insertie neconflictuala a miscarii in teritoriu)
c. Remodelarea si ameliorarea accesibilitatii
Obiective specifice:
a. Reducerea nevoii si volumului de trafic motorizat
b. Organizarea intermodalitatii pentru o noua geografie modala
c. dezvoltarea transportului public si organizarea intermodalitatii (organizarea raportului
tip de accesibilitate - tip de activitate)
-6. Enunai cteva msuri propuse de politicile LUT pentru modificarea structurii
modale a mobilitii n favoarea Transportului public (n comun) si a deplasrilor
blnde 4p p81
La nivel economic, social cultural, al planificarii spatiale si transporturilor:
-dezvoltarea infrastructurilor si serviciilor de transport colectiv preponderent nepoluant si
in sit propriu;
-organizarea transporturilor inperimetrele bazinelor de mobilitate cotidiana;
-organizarea intermodalitatii noduri intermodale;
-dezvoltarea tehnologiilor de transport nepoluante;
-promovarea ideologiei durabiliste;
-crearea unei constiinte / mentlitati ecologiste;
-crearea unui nou model de deplasare;
-legislatie, reglementari;
-fiscalitate, preturi, tarife;
-7. Care sunt principalele repere teoretice ale noii abordri holistice a mobilitii? 4p
Mobilitate este sistemul de miscare in teritoriu rezultat al unui comportament de
deplasare care satisface nevoi de deplasare, prin optiuni, in cadrul unor oferte de deplasare
fizico spatiale si de transporturi, economice, socio culturale.
-perspectiva urbanistica: mobilitatea ca functiune urbana principala (cu rol si impact major
asupra mediului si calitatii vietii urbane) si mobilitatea ca subsistem al sistemului urban (in
relatii de conditionare reciproca cu alte subsisteme urbane)
-perspectiva economica: mobilitatea ca optiune intr-o logica de piata (intr-un mecanism de
reglare cerere-oferta)
-perspectiva sociologica: mobilitateaca rezultat al unui comportament de deplasare;
3

-perspectiva holistica: mobilitatea este sistemul de miscare in terioriu, rezultat al unui


comportament de deplasare, care satisface nevoi de deplasare, prin optiuni in cadrul unor
oferte de deplasare fizico spatiale si de transporturi, economice, socio culturale.
-8. Enunai tipurile de msuri adoptate n operaiunile de reabilitare a spaiului
public care vizeaz direct sau influeneaz indirect mobilitatea. 4p
a. Reabilitarea unor structuri urbane de baza de tip walkable neighbourhood, care sa
creeze premisele de crestere a ponderii deplasarilor blande in sistemul de miscare (dotare cu
servicii, elemente de interes cotidian, etc, pe raza de max 800-1000m)
b. Reabilitare a unor bulevarde, reorganizare a unor artere urbane
c. Reabilitarea zonelor centrale istorice
d. Reabilitarea zonelor garilor
e. Reabilitarea spatiului public prin operatiuni de pietonizare si reducere a ponderii traficului
motorizat
-9. Facei cteva consideraii asupra mobilitii spaiale, din perspectiv ecologic 4p
Autovehiculele sunt o sursa integratade nocivitati: zgomot, vibratii, poluare
chimica, agresiune vizuala, etc.
Cresterea exponentiala a indicelui de motorizare si sporirea continua a traficului au
facut ca mobilitatea sa devina principala sursa de poluare atmosferica in contextul
declinului industriei traditionale si a masurilor corective, de reducere a efectelor negative a
activ. productive.
Poluarea astfel generata este un factor important in agresiunea ecosistemelor si a
patrimoniului arhitectural (degradat ireversibil de ploile acide).
Mobilitatea are un cost ecologic important si din punct de vedere al consumului de
resurse neregenerabile, carora li se adauga, in sens negativ, aerul si spatiului urban ca
resurse limitate.
Efecte: La nivel local (degradarea microclimatului, a patrimoniului si ambiantei) si la
nivel global (accentuarea constanta a efectului de sera evolutia negativa a conditiilor
climatice)
-10. Ce sunt Politicile LUT? Enunai cteva msuri specifice acestora, adoptate n
marile orase europene. 4p
LUT = Land Use and Transport, anume integrarea planificarii fizico-spatiale cu planificarea
transporturilor
= tema centrala a strategiilor si politicilor de remodelare sustenabila a mobilitatii;
= presupune depasirea strictei delimitari a domeniilor urbanismului si transporturilor
ca discipline independente - COORDONARE intre planificarea spatiala si cea a
transporturilor;
Masuri - : principiul policentricitatii, reabilitarii si reutilizatii supraf de teren nefolosite, si
limitarea expansiunii urbane. Reorganizarea trasnportului(imbunatatirea accesibilitatiitrasnport in sit propriu, intermodalitate, tehnologii nepoluante)
4

-11. Ce este mobilitatea? Ce aduce nou acest concept? 3p


Def: MOBILITATEA este sistemul de miscare in teritoriu, rezultat al unui comportament
modelabil de deplasare, care satisface nevoi de deplasare, prin optiuni in cadrul unor oferte
de deplasare (fizico-spatiale si de transporturi, economice si socio-culturale).
Noutatea conceptului:
- reprezinta expresia unei abordari holistice a problematicii miscarii in teritoriu;
- integreaza cele 3 perspective asupra miscarii in teritoriu, care pana atunci au fost
abordate sectorial / separat: TRAFIC, CIRCULATIE, TRANSPORTURI.
- integreaza de asemenea perspective din toate domeniile asociate: urbanism, sociologie,
economie, transporturi, politicile de remodelare a mobilitatii reprezentand politici
transversale, cu masuri intercorelate.
12. Enunai cteva msuri adoptate n orasele europene, pentru principalele dou
tipuri de operaiuni care vizeaz remodelarea mobilitii n zone urbane sensibile la
trafic motorizat: zonele 30 si zonele car-free.
-Dezvoltarea infrastructurilor si serviciilor de TP colectiv, preferabil nepoluante si in si in
sit propriu, a car-sharingului)
-cresterea si ameliorarea infrastructurilor pentru pietoni
-dezvoltarea intermodalitatii si crearea unui sistem de poli intermodali
-limitarea automobilitatii ca acces si viteza, in zonele sensibile la trafic motorizat
Organizarea zonelor 30 - Franta, Anglia, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Suedia, Germania,
Olanda, etc.
Franta - 30 in cartiere rezidentiale, in jurul scolilor sau str. comerciale si in orice alte zone in
care calitatea vietii si siguranta pietonului sunt prioritare
Zurich - toate cartierele sunt zone 30
Haye - 65% din strazi sunt 30;
Masuri: semnalizare specifica foarte vizibila a intrarilor si iesirilor, diferite tipuri de
amenajari functionale (praguri - bumper, diferentieri de culoare, textura si material,
ingustari si/sau sicanari ale carosabilului, gestionare coordonata a circulatiei si stationarii,
ameliorarea deservirii cu TP)
Organizarea zonelor car-free - Germania (Bremen, Freiburg, Tubingen, Hamburg, Munchen),
Olanda, Danemarca, Anglia
Germania - in medie 27% din familii nu poseda autoturism. Berlin - 50%
Masuri - amplasare in zone f bine deservite de TP, principiul mixitatii functionale
(majoritatea activitatilor cotidiene - deplasari blande), spatiul castigat este valorificat in
amenajari peisagere cu atribute ecologice si pt org. infrastructuri de circulatie blanda;
Ex. - Proiectul car-free Hollerand (Bremen, Germania)

-13. Care sunt factorii de influen ai mobilitii (de natur spaial, social,
economic)? 4p
a.factori de natura spatiala - forma urbana -morfologie si structura: marimea
localitatii,structura si densitatea urbana,conectivitatea retelei rutiere
b.factori de natura economica: nivelul de trai(dependenta aproape lineara) si nivelul de
motorizare (legat la randul lui de nivelul veniturilor),costurile modurilor de deplasare.
c.factori de natura sociala: varsta,sexul,pozitia in cadrul familiei, exercitarea unei
activitati profesionale.
d.alti factori: organizarea sistemului de transport in comun,nivelul de deservire a
teritoriului urban cu servicii de transport.
-14. Ce este un pol intermodal si care sunt ipostazele sale urbanistice? 4p
Polii intermodali sunt locuri de articulare si corespondenta intre moduri de transport,
organizate si exploatate dupa logici diferentiate: transport urban si/sau teritorial. / polii
intermodali sunt forma urbana a mobilitatii ocmplexe, infrastructura nodala de circulatie si
transport cu un rol fundamental in dezvoltarea intermodalitatii.
Polii intermodali se constituie in nuclee de centralitate si accesibilitate, dar si:
-nod de cominicatie ansambluri de instalatii sau locuri care permit calatorilor sa aceada la
diverse moduri de transport;
-echipament urban structurat hibrid complex functional, cu rol de deservire; loc public cu
urbanitate proprie;
-reper urbanistic ansablu de cladiri care, prin locul pe care il ocupa in peisajul urban si
prin dimensiunea functionala, constribuie la lizibilitatea teritoriului in care se afla.
-15. Enunai cteva tipologii ale mobilitii (minim 4). 3p paginile 15-16
a) dupa motivul deplasarii:
e) dupa timpul de deplasare:
- locuinta-loc de munca
-lunga durata
-locuinta-serviciu
-scurta durata
-locuinta-locuri/destinatii comerciale
f)dupa frecventa si ritmicitatea deplasarii:
-locuinte-locuri de recreere
-cotidiene
-lanturi de deplasari
-saptamanale
b) dupa mijlocul si modul de deplasare;
-anuale
- motorizate/nemotorizate
-sezoniere
-individuale/colective
-ocazionale
-monomodale/multimodale/intermodale
g) dupa pozitia geografica a originii si
c) dupa directia deplasarii:
destinatiei :
-radiale(centru periferie-periferie centru)
-locale
-interne
-regionale
-centrale
-nationale,internationale,
-periferice/tangentiale
h) alte tipuri:
-dupa unitatea de timp(zi saptamana an)
d) dupa distanta de deplasare:
-dupa
directie(intr-o
zi
migratie
- scurta
pendulara)
- lunga
- medie
6

-16. Enunai cteva tipuri de operaiuni de organizare / ameliorare a sistemului de


infrastructuri de circulaie si staionare si de urbanizare a inseriei acestora n
esutul urban, ntreprinse n marile orase europene.
1. Inchiderea inelelor rutiere principale
2. Realizarea centurilor rutiere ocolitoare
3. Dezvoltarea retelelor de trasee si zone pietonale
4. Dezvoltarea retelei de infrstructuri si servicii pentru pietoni
5. Disocierea spatiala (pe verticala si/sau pe orizontala) a tipurilor de infrastructuri
6. Transformarea unor artere majore de circulatie in bulevarde, cai rutiere sau ferate
blande
7. Organizarea stationarii si a infrastructurilor de stationare

-17. Facei cteva consideraii asupra mobilitii spaiale, din perspectiv


sociologic.
-Mobilitatea este practica sociala si manifestarea de esenta antropologica, fiind produsul
unui comportament de deplasare, intr-un anumit context istoric si socio-cultural.
Deplasarea si modul in care se face ea sunt produsul unor comportamente diferite in
materie de mobilitate, a unui ansamblu de optiuni, influente, etc;
-Asadar mobilitatea implica o schimbare de model comportamental fundamentata pe
modif. mentalitatilor si pe influentarea optiunilor de deplasare prin transformarea felului
in care sunt valorizate diferite moduri de deplasare.
-Mobilitatea nu este doar o activitate, ci si un indicator al statutului socio-economic al
individului constituindu-se prin aceasta in semn social.s
-este, in acelasi timp o nevoie si o strategie de consumsi de constituire a unui capital
cultural sau social;
-este o forma de satisfacare a nevoilor umane;
-forma de interactiune priho-sociala cu orasul;
-forma de justitie sau injustitie sociala;
-18. Enunai cteva msuri disuasive n raport cu mobilitatea individual
motorizat, adoptate n marile orase europene. - pg 79
- Dezvoltarea infrastructurilor si serviciilor de TP colectiv, preferabil nepoluante si
in sit propriu
- Cresterea si ameliorarea infrastructurilor pentru pietoni
- Dezvoltarea infrastructurilor (culoare, parcari) si serviciilor publice pentru
biciclisti, in relatie cu sistemul de zone verzi si cu generatorii de trafic
- Dezvoltarea intermodalitatii si crearea unui sistem de poli intermodali
- Limitarea automobilitatii, ca acces si viteza, in zonele sensibile la trafic motorizat,
incluzand centrele istorice

-19. Facei cteva consideraii asupra mobilitii spaiale,din perspectiv economic.


Migratia persoanelor, mobilitatea rezidentiala a populatiei, localizarea/
delocalizarea activitatilor se fundamenteaza pe o perspectiva socio-economica. Cand o
resursa este limitata, oamenii vor exercita influente unii asupra altora, pentru a
creste/limita accesul la aceasta resursa. Cresterea populatiei in procesul de urbanizare dar
si a competitivitatii intre activitati conduce la competitie in teritoriul urban.
Aceasta competitie are tendinta de a fi reglata prin mecanisme economice, iar pt
apararea interesului comunitar se impune a fi gestionata prin mecanisme publice de
reglementare. Ea genereaza miscari/procese,modificari de caracter al unor zone, etc.
Calitatea mobilitatii/accesibilitatea/efectele sale asupra mediului de viata, sunt
conditii importante asupra atractivitatii oraselor.
-influenteaza activitatea si dezvoltarea economica a orasului;
-20. Caracterizai, succint, tendinele actuale n (re)organizarea grilor si a zonelor
aferente acestora. 4p
In ultimii 20 de ani - renastere a interesului pentru transportul feroviar (nepoluant, sigur)
-> Reabilitarea garilor si a zonelor aferente acestora = operatiune cvasi-generalizata in
oraslee mari si mijlocii. SCOP:
- Satisfacerea unor exigente de accesibilitate si reorganizare a mobilitatii (in special
pentru TRANSFORMAREA GARILOR IN POLI INTERMODALI)
- Sustinerea strategiilor de ameliorare a imaginii oraselor, de afirmare a unui anumit
statut al acestora;
TENDINTE:
- Ameliorarea functionalitatii, esteticii si ambiantei (Garile sunt zone poarta, de prim
contact cu orasul);
- Transformarea cartierelor garilor in POLI URBANI SECUNDARI (deseori cu o
importanta imagine de marca - ex. Euralille, pol tertiar)
- Reabilitarea si articularea in ansambluri mai complexe a vechilor cladiri ale garilor
ce nu au valoare arhitecturala si istorica;
- Reabilitarea pietelor si/sau a bulevardelor din fata garilor, prin restructurari
functionale (reorganizarea fluxurilor), amenajari peisagistice, ameliorarea signalisticii (-->
Gara = vitrina urbana)
-22. Enunai cteva principii de organizare spaial care pot crea premisele
stimulrii deplasrilor cu bicicleta, n teritoriul urban. pag198
Organizarea unor retele blande de infrastructuri-trasee si spatii atractive(sigure,
frumoase, la scara umana), destinate circulatiei blande.
Organizarea retelelor de circulatii pt. deplasarile blande in relatie cu sistemul de
spatii verzi si cu sistemul generator de trafic (dotari de recreere, culturale, agrement,
invatamant, comert)

-23. Cum se clasific drumurile publice, din punct de vedere funcional si


administrativ?
Din punct de vedere functional si administrativ, drumurile publice se mpart, n ordinea
importantei, astfel:
a) autostrzi - drumuri nationale de mare capacitate si vitez, rezervate exclusiv circulatiei
autovehiculelor, care nu deservesc propriettile riverane, prevzute cu dou ci
unidirectionale separate printr-o zon median avnd cel putin dou benzi de circulatie pe
sens si band de stationare de urgent; intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si
iesirea autovehiculelor fiind permis numai prin locuri special amenajate;
b) drumuri expres - drumuri nationale accesibile numai prin noduri sau intersectii
reglementate care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori si vehicule si pe care
oprirea si stationarea pe partea carosabil sunt interzise;
c) drumuri nationale europene (E) - drumuri nationale deschise traficului international, a
cror ncadrare ca drumuri E se stabileste conform prevederilor Acordului European
privind marile drumuri de trafic international (AGR). Ele pot fi si autostrzi sau drumuri
expres;
d) drumuri nationale principale - drumuri nationale care asigur legtura capitalei trii cu
orasele resedint de judet, legturile dintre acestea, precum si cu principalele puncte de
contrzol pentru trecerea frontierei de stat a Romniei; - alte drumuri nationale pe care la
ultimul recensmnt de circulatie s-a nregistrat un volum de trafic mediu zilnic annual
(MZA) mai mare de 3.500 vehicule fizice/24 de ore sau mai mare de 4.500 vehicule-etalon
autoturisme/24 de ore;
e) drumuri nationale secundare - restul drumurilor nationale care nu se ncadreaz n
categoriile prevzute la lit. a) - d);
f) drumuri judetene - drumuri publice care asigur legturile dintre: - municipiile resedint
de judet si resedintele de comune, municipii, orase, obiective de interes turistic, porturi,
aeroporturi etc.;- orase si municipii ntre ele;
g) drumuri comunale - drumuri publice care asigur legturile dintre orase sau resedintele
de comun si satele care le apartin;
h) drumuri vicinale
-24. Care sunt categoriile de strzi din localitile urbane, clasificate n raport cu
intensitatea traficului si cu funciile pe care le ndeplinesc? 4p
a) strzi de categoria I - magistrale, care asigura preluarea fluxurilor majore ale orasului pe
directia drumului national ce traverseaza orasul sau pe directia principala de legatura cu
acest drum;
b) strzi de categoria a II-a - de legatura, care asigura circulatia majora intre zonele
functionale si de locuit;
c) strzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele
functionale si le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale;
9

d) strzi de categoria a IV-a - de folosin locala, care asigura accesul la locuinte si pentru
servicii curente sau ocazionale, in zonele cu trafic foarte redus.
25. Enunai principiile si msurile specifice transformrii unor mari artere de
circulaie n bulevarde. 4p
Se fundamenteaza pe principiul democratizarii arterelor rutiere prin armonizarea
celor trei ipostaze:circulatie, spatiu public si peisaj urban. Se impune in prealabil
ierahizarea arterelor de circulatie, pe baza celor trei functii mai sus amintite.
Obiectivele pentru oras se refera la ameliorarea organizarii si bunei desfasurari a
depalsarilor, in paralel cu ameliorarea imaginii si atractivitatii sale.
Obiectivele pentru cartierul traversat constau in crearea unui elemnt major de
infrastrctura care sa il strctureze.
Obiectivele pentru riverani se refera ca compensarea efectelor traficului motorizat
prin cresterea calitatii spatiilor publice, ameliorara ambiantei si a confortului locuirii.
La nivel de metoda vorbim de abordarea organizarii retelei rutiere pe diverse
niveluri de organizare ale formei urbane:aglomeratie urbana, cartier, parcela si un mod de
organizare a infrastructurii rutiere in diversele sale parti constitutive:profil transversal,
intersectii, spatii riverane.
-27. Enunai principiile de organizare a formei urbane, n plan morfologic, care pot
crea premisele spaiale ale unei mobiliti sustenabile. 4p pag 197
-densitate ridicata: minim 30-40 loc/ha densitatrea de rentabilizare e transportului
public, principiu care vizeaza in special zonele de crestere urbana periferica
-strada-spatiu public, artera de circulatie si peisaj urban: armonizarea celor trei ipostaze
ale strazii (infr de circulatie, sp pubic, comunitar si peisaj urban revalorizarea conceptului
de bulevard; -amenajari adecvate pentru liitarea numarului si vitezei deplasarilor
motorizate in zone sensibile la trafic motorizat (zone '30, zone cu trafic cal, zone car-free)
29. Enunai principiile de organizare a formei urbane, n planul localizrii
funciunilor, care pot crea premisele spaiale ale unei mobiliti sustenabile. 4p
PAG 197
-Mixare functionala - localizarea unor activitati diferite si compatibile in areale comune
(in unitati de vecinatate sau centre secundare)-organizare urbana pe principiul
proximitatii fizice
-Grupare functionala localizarea activitatilor interdependente in areale comune (poli
specializati) organizare urbana pe principiul proximitatii fizice
-Utilizarea terenului (localizarea activitatilor) astfel incat sa existe o corespondenta intre
profilul de accesibilitate al activitatilor si profilul de accesibilitate al zonei politica
spatial specifica-exemplu: politica ABC Olanda

10

31. Enunai principiile de dezvoltare urban care pot crea premisele spaiale ale
unei mobiliti sustenabile. 4p
a.Organizarea unor zone rezidentiale pe principiul unitatii de vecinatate si in relatie cu
retele structurante de transport public
b. Restructurarea sau dezvoltarea urbana in jurul culoarelor si statiilor de transport public
c. Reabilitarea - Reorganizarea
-32. Care sunt principalele repere teoretice ale noii abordri holistice a mobilitii?
4p (pag 50)
-abordare holistica, sistemica si transversala a problemelor- intelegerea efectelor sinergice
ca fiind mai mult decat simple efecte cumulative
- sesizarea interferentelor si interdependentelor intre planurile economic, social, spatial,
ecologic
- viziune strategica pe termen lung, si actiune pe termen scurt
- abordare prospectiva(prevenire)
- participare, parteneriate public-privat- democratizare si eficientizare
- concepte adecvate
33. Enunai tipurile de msuri adoptate n operaiunile de reabilitare a spaiului
public, care vizeaz direct sau influeneaz, indirect, mobilitatea. 4p
Reabilitarea zonelor centrale istorice, ce presupune un plan mai mult sau mai putin
complex de reorganizare modala si de restructurare a infrastructurilor mobilitatii.
-34. Enunai cteva dintre tipurile de operaiuni de dezvoltare urban n logica
crerii premiselor unei forme durabile a mobilitii. 4p
1.Organizarea unor zone rezidentiale pe principiul unitatii de vecinatate si in relatie cu
retele structurante de transport public.
2.Restructurarea sau dezvoltarea urbana in jurul culoarelor si statiilor de transport public
3.Reabilitarea/reorganizarea/conversia unor zone dezafectate in logica unei politici de
regenerare/renovare urbana (infill/development)
35. Enunai principiile de organizare a infrastructurilor de circulaie, care pot crea
premisele spaiale ale unei mobiliti sustenabile. 4p
-Organizarea infrastructurii pentru circulatiile blande(pietonale si piste pentru biciclisti),
trasee atractive si sigure, continue
-Insertie neconflictuala a marilor infrastructuri de transport in tesutul si peisajul urban,
eliminarea barierelor.
-Organizarea unui sistem coerent de poli intermodali

11

-Organizarea infrastructurilor pentru stationare, tarifare diferitata, stabilirea clara a


duratei de stationare, norme diferite de stationare in functie cu gradul de deservire cu TP,
controlul si reducerea perioadei de stationare in zone cu TP f bine reprezentat(centrele
istorice)
-Stationare Park and ride in punctele intermodale deservite de TP si infrastructura pentru
circulatie blanda
-Suprafete Byke and ride in legatura cu poli intermodali, organizarea de suprafete de
stationare pentru biciclete, in relatie cu generatorii de trafic
-Imbunatatirea ofertei de parcari in zonele rezidentiale, cu orientare spre cele subterane
sau multietajate.
36. Care sunt obiectivele generale si strategice ale (re)modelrii mobilitii n logica
dezvoltrii durabile?
Obiective generale:
1. reducerea impactului negativ asupra mediului,
2. urbanizarea miscarii, remodelarea
3. ameliorarea accesibilitatii
Obiective strategice:
1. reducerea nevoii si volumului de trafic motorizat individual - transformarea
structurii modale in favoarea transporturilor colective publice si a deplasarilor blande,
prietenoase fata de mediu, reducandu-se ponderea deplasarilor motorizate
2. O noua geografie modala care sa armonizeze relatia infrastructura si mod de
transport - tesut si spatiu urban traversat
3. dezvoltarea transportului public si organizarea intermodalitatii diversificarea si articularea diverselor moduri de transport pentru asigurarea continuitatii
de acces in conditii diferite de insertie spatiala
4. Organizarea raportului tip de accesibilitate (moduri de transport) - tip de
activitate (profil specific de mobilitate)
37. Enunai principiile de organizare a infrastructurilor de circulaie, care pot crea
premisele spaiale ale unei mobiliti sustenabile. (pg 198)
1. ORGANIZAREA INFRASTRUCTURILOR PENTRU CIRCULATIA BLANDA - RETELE
PIETONALE; PISTE (SI SERVICII) PENTRU BICICLISTI
- Organizarea unor retele continui de infrastructuri - trasee si spatii atractive destinate circulatiei blande
- Organizarea retelelor de circulatii pentru deplasarile blande in relatie cu sistemul
de spatii verezi si cu sistemul de generatori de trafic
2. INSERTIE NECONFLICTUALA A INFRASTRUCTURILOR MAJORE DE CIRCULATIE IN
TESUTUL SI PEISAJUL URBAN
- Organziarea/reorganizarea unor infrastructuri, cu efect de bariera diminuate

12

3. ORGANIZAREA IN TERITORIU A INFRASTRUCTURII INTERMODALITATII


- Organizarea unui sistem coerent de poli intermodali
4. ORGANIZAREA INFRASTRUCTURILOR PENTRU STATIONARE fundamentata pe o
politica corecta si sustinuta de o buna reglementare a stationarii
- Organizarea infrastructurilor pentru strationare, tarificarea diferentiata si
reglementarea modului de stationaare trebuie utilizate ca un important instrument de
gestionare a automobilitatii
- Normarea diferentiata a stationarii, functie de gradul de deservire cu TP
- Organizarea stationarii park and ride in noduri intermodale cu transport public si
infrastructuri pt circulatia blanda
- Organizarea unor suprafete de stationare pentru biciclete in relatie cu generatorii
de trafic
- Ameliorarea ofertei de parcari rezidentiale
- Orientatea preferentiala catre parcari multietajate cu consum redus de teren urban
-21. Ce sunt si ce rol joac reelele transeuropene de transport?
TEN-T - Reteaua de transport transeuropean este un program al Uniunii Europene, de
dezvoltare a infrastructurilor de transport, care urmreste nlesnirea dezvoltrii
schimburilor si coeziunii la nivelul teritoriului european, n contextul crerii Pietei unice
europene. Programul vizeaz:
conectarea si crearea interoperabilitii diverselor retele de transport nationale,
cresterea ponderii modale a transporturilor mai prietenoase fat de mediu si
accelerarea integrrii noilor tri membre ale Uniunii Europene.
n momentul de fat, sunt stabilite 30 de proiecte TEN-T la orizontul anului 2020.
Retelele transeuropene de transport slujesc obiectivele principale de realizare a coeziunii
sociale si economice europene, de functionalizare a Pietei Unice, prin creearea unei bune
accesibilitti macro-spatale n interiorul continentului european, fiind importante pentru
strategiile de dezvoltare spatial
Este evidentiat necesitatea racordrii teritoriilor insulare si periferice la cele centrale,
pentru evitarea reiterrii clasicei dihotomii centru-periferie, la nivelul continentului
european, aflat ntr-o evident dinamic de polarizare a teritoriului de ctre cteva mari
metropole.
Obiectivul coeziunii dar si obiectivul parittii de acces la infrastructuri de transport si
echipamente/servicii, ntr-o nou structur/armatur urban european policentric,
presupune dezvoltarea retelei transeuropene de transport, n relatie cu dezvoltarea
punctelor nodale (metropolele), pe baza a dou principii:

13

- Conectivitate ntre (inter) teritoriile metropolitane presupune o distributie


echilibrat n teritoriul UE a portilor, punctelor/nodurilor de legtur (porturi,
aeroporturi) si o bun relationare a acestora cu teritoriile nconjurtoare
- Conectivitate n (intra) teritoriile metropolitane si regionale, pentru un nou
parteneriat urban-rural si paritate de acces la servicii si dezvoltare economic presupune
modernizarea transportului secundar, regional si a legturilor cu TENs
38. Ce sunt si ce rol joac reelele transeuropene de transport? 5p
Retelele de transport trans-european (TEN-T)
TENs - retelele transeuropene (Transeuropean Network) este un program al Comunitatii
Europene care sustine obiectivele Strategiei de dezvoltare a Spatiului european prin
realizarea unor retele transeuropene in arii de constituire a unor infrastructuri de
transport, de comunicatie si de furnizare a energiei pe care sa se sprijine cresterea
economica si spatiala a Eurocoridoarelor.
TEN-T - Reteaua de transport transeuropeana este un program al UE, de dezvoltare a
infrastructurilor de transport, care urmareste inlesnirea dezvoltarii schimburilor si
coeziunii la nivelul teritoriului european, in contextul crearii Pietei unice europene.
Programul vizeaza:
- conectarea si crearea interoperabilitatii diverselor retele de transport nationale
- cresterea ponderii modale a transporturilor mai prietenoase fata de mediu si
- accelerarea integrarii noilor tari membre ale UE
In momentul de fata, sunt stabilite 30 de proiecte TEN-T la orizontul anului 2020
Retelele transeuropene de transport slujesc obiectivele principale de realizare a coeziunii
sociale si economice europene, de functionalizare a Pietei Unice, prin creearea unei bune
accesibilitati macro-spatiale in interiorul continentului european, fiind importante pentru
strategiile de dezvoltare spatiala.
Este evidentiata necesitatea racordarii teritoriilor insulare si periferice la cele centrale,
pentru evitarea reiterarii clasicei dihotomii centru-periferie, la nivelul eontinentului
european, aflat intr-o evidenta dinamica de polarizare a teritoriului de catre cateva mari
metropole.
Obiectivul coeziunii dar si obiectivul paritatii de acces la infrastructuri de transport si
echipamente/servicii, intr-o noua structura/armatura urbana europeana policentrica,
presuoune dezvoltarea retelei transeuropene de transport, in relatie cu dezvoltarea
punctelor nodale(metropolele), pe baza a doua principii:
- conectivitate intre (inter) teritoriile metropolitane - presupune o distributie echilibrata in
teritoriul UE a portilor. punctelor/nodurilor de legatura (porturi, aeroporturi) si o buna
relationare a acestora cu teritoriile inconjuratoare.
- conectivitate in (intra) teritoriile metropolitane si regionale, pentru un nou parteneriat
urban-rural si paritate de acces la servicii si dezvoltare economica - presupune
modernizarea transportului secundar, regional si a legaturilor cu TENs.
Se urmareste prin aceasta evitarea efectului tunel - neconectarea oraselor mici si medii la
marile infrastructuri de transport care le traverseaza si care leaga marile metropole;

14

evitarea efectului pompa, care deviaza investitiile dinspre zonele slabe structural spre
marile infrastructuri.
dezvoltarea echilibrata a teritoriului european (evitarea excesivei polarizari / adancirii
disparitatilor) impune si ameliorarea mezzo-accesibilitatii prin sisteme de transpor
regional (secundar) si conectarea acestora la TENs in noduri (porti) echilibrat dispersate in
teritoriu.
Coridoarele rutiere sunt:
IV - Nadlac - Arad - Timisoara - Lugoj - Deva - Sebes - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Lehliu Fetesti - Cernavoda - Constanta - Agigea cu ramura de la Lugoj spre Caransebes - Orsova Drobeta T Severin - Craiova - Calafat.
IX - Albita - Marasesti - Buzau - Bucuresti
Coridoare feroviare:
IV - Curtici - Arad - Simeria - Vintu de jos - alba iulia - cosaliu - copsa mica - brasov - ploiesti
- bucuresti - fetesti - medgidia - constanta - cu ramura de la arad spre timisoara caransebes - drobeta t severin - strehaia - craiova - calafat.
IX - Ungheni - cristesti jijia - iasi - pascani - bacau - adjud - marasesti - focasni - buzau ploiesti - bucuresti - videle - giurgiu
Coridorul VII - Dunarea de la Bazias - cernavoda port - braila port cu o ramura spre
cernavoda port - poarta alba - constanta port si o alta ramura spre poarta alba - midia
navodari.

15