MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

PROIECTUL PHARE-RO 9602-05 TTQM

EDUCATIE PENTRU CALITATE

DOCUMENT AUXILIAR CURRICULAR
CLASELE I a II-a

Bucuresti
2000

Grupul de lucru:

Referenti:

inv. gr. I Iulia Csutak,

Liceul de Arta, Sf. Gheorghe
drd. Mariana Norel,
Scoala Normala Bod Peter Tg. Secuiesc
drd. Andrea Papp,

Prof. univ. dr. Nicolae Radu,

Univ. Spiru Haret, Bucuresti
inv. gr. I Ecaterina Haiduc
Liceul Cervantes, Bucuresti

Scoala Generala Varadi Jozsef , Sf. Gheorghe

Coordonator:
dr. Ligia Sarivan, ISE, Bucuresti

PARTEA I

GHIDUL INVATATORULUI
(clasele I a II-a)

ARGUMENT
Calitatea, asa cum este definita prin DEX, presupune 1. Categoria filosofica prin care se
desemneaza sistemul insusirilor esentiale ale unui obiect, ale unui fenomen etc., in virtutea carora el
este obiectul, fenomenul dat si nu altul. 2. Insusire (buna sau rea), fel de a fi (bun sau rau);
(restrictiv) caracteristica pozitiva, insusire buna. 3. Pozitie, situatie, titlu care confera un drept.
Vorbind despre Educatia pentru calitate se urmareste dezvoltarea unui demers educational
pornind de la statutul pe care elevii il au, de producatori si/sau consumatori ai produselor,
serviciilor, proceselor si sistemelor etc.
Colectivitatea scolara, prin caracteristici, mod de organizare, scopuri, finalitati, raporturi,
poate fi comparata cu orice alta organizatie social-economica. Intr-o asemenea colectivitate,
calitatea vietii s-ar putea identifica si masura dupa aceiasi parametri ca in oricare alta organizatie:
conditiile naturale, economice, socio-culturale si relationale si satisfactia membrilor organizatiei
fata de aceste conditii.
Rezultanta a unui complex de factori obiectivi si subiectivi, calitatea vietii scolare nu
influenteaza direct, vizibil, randamentul invatarii, ci, indirect, prin sistemul afectiv, al emotiilor si
sentimentelor. Se poate astfel promova o atitudine de angajare deschisa, fara reticente, exprimata
prin bucuria participarii si interactiunii in avansarea unor comportamente dezirabile, capabile sa
procure, in acelasi timp, fiecarui individ, satisfactia implinirii pe plan scolar si social sau,
dimpotriva, o atitudine de retragere, de frica sau de inhibitie, exteriorizata prin rezistenta, izolare,
randament scolar scazut, devieri de conduita.
Pornind de la aceste considerente, calitatea isi gaseste exprimarea in raportul dintre
performantele reale si cele ideale ale individului. Factori precum mediul fizic, mediul psihologic,
experienta, abilitatile si motivarea individuala determina permanente schimbari in realizarile reale,
in timp ce performantele ideale presupun nivelul la care individul doreste sa acceada. Nu pot face
mai bine; Sunt mandru de realizarile mele; As vrea sa-mi pun semnatura pe ceea ce am
realizat! constituie expresii care marcheaza atingerea unui standard dorit si, implicit,
recunoasterea calitatii activitatii desfasurate.
Performantele ideale ale individului (exprimate in tinte de atins) au radacini in aspiratiile
acestuia inca din copilarie, prezinta fluctuatii pe toata perioada dezvoltarii fizice si psihice a
adolescentei si se maturizeaza in jurul varstei de 25 de ani. Din aceste motive este imperios necesar
ca inca din perioada scolaritatii mici conceptul de calitate sa fie intuit si apoi interiorizat.
In acest sens, invatatorul trebuie sa respecte o serie de conditii, de reguli de aur, care sa
determine raportarea la realizarea ideala (performanta ideala) la elev. Acestea sunt:

1. exemplul personal (puterea acestuia)

2. formularea sarcinilor pentru elev
3. acordarea recunoasterii (sistemul de recompense)
4. penalizarea corecta (valabila si pentru invatator care trebuie sa fie deschis la critici)
5. oferirea de responsabilitati elevului si libertate de actiune
6. analizarea calitatii personale a elevului (fiecare individ sa primeasca ce trebuie).
x
Educatia pentru calitate vizeaza o serie de componente:
1. Calitatea vietii
2. Calitatea mediului
3. Calitatea personala
4. Calitatea produselor si serviciilor
5. Calitatea informatiilor/produselor transmise
6. Educarea consumatorului de produse/servicii
7. Educarea producatorului de produse/servicii
La nivelul elevului de scolaritate mica, in atingerea componentelor enumerate, se urmareste cu
precadere formarea de atitudini care sa vizeze calitatea in toate aspectele cognoscibile elevului,
tendinta fiind spre formarea de comportamente, in acest sens, ale acestuia.
Astfel, se urmareste, in cadrul optionalului Educatia pentru calitate, identificarea unor
repere care incearca sa acopere universul existential al copilului si tratarea acestora din
perspectiva calitatii. Periodizarea scolaritatii pe cicluri curriculare a impus tratarea acestei teme
separat in ciclul achizitiilor fundamentale si apoi in ciclul de dezvoltare, tinand seama de
particularitatile psiho-pedagogice ale elevilor, de obiectivele si continuturile diferite pe care le
presupun aceste cicluri. In acest context, caietul elevului si ghidul invatatorului ofera o serie de
ocazii de invatare care pot fi folosite la clasa. Spatiul tipografic pus la dispozitie nu a permis insa o
tratare in extenso care sa transpuna pas cu pas, intr-un material exhaustiv, curriculum-ul propus. De
aceea am incercat prin redactarea de sinopsis sa oferim un parcurs de invatare posibil, care sa
constituie un reper pentru proiectarea si planificarea activitatilor. Sinopsis-ul reprezinta numai una
din multiplele variante de transferare a curriculum-ului in practica didactica. Invatatorul poate
concepe si alte modalitati (este chiar de dorit sa o faca!), remaniind sinopsis-ul, completandu-l,
schimband obiective si activitati, in functie de interesele sale. Ca si curriculum-ul, materialele
auxiliare sunt oferite din perspectiva alegerii optionalului pentru un an scolar (clasa I sau a II-a, a
III-a sau a IV-a). Pornind de la aceasta optiune, materialele din oferta de fata pot fi readaptate in
functie de nevoile invatatorului, se pot transfera pe alte capitole, pe alte continuturi, Ghidul
5

invatatorului propunandu-si sa ofere invatatorilor multiple deschideri in tratarea Educatiei pentru

calitate.
Pe parcursul Ghidului invatatorului se intalnesc mai multe concepte marcate cu asterisc. Acestea se
regasesc definite in Anexa.

AUTOCUNOASTEREA
Capitolul isi propune sa ofere o cale de eliberare a posibilitatilor proprii, a potentialurilor
creative existente, intelegerea pe cat posibil a cauzelor diferitelor comportamente si incercarea de a
le controla. Avem ca obiectiv realizarea unui proces de invatare care sa aiba efect in dezvoltarea,
schimbarea inter- si intrapersonala. Punctul de pornire il constituie ideea ca ne autorealizam numai
in masura in care ne descoperim propriile calitati, ne stabilim un obiectiv de viata compatibil cu
posibilitatile existente, urmand ca valorile care decurg din acestea sa duca la asumarea de
raspunderi, la asumarea propriei vieti.
Scoala, dupa gradinita, este un spatiu secundar al socializarii elevilor. Primul este, desigur,
familia. Scoala ca situatie de viata ofera copiilor sarcini comune si dezvolta interesul lor comun.
Structura, ordinea din scoala constituie un model pentru relatia copiilor de aceeasi varsta.
Schimbarile ce intervin in perioada scolaritatii mici au drept consecinta cresterea timpului petrecut
impreuna cu alti copii de aceeasi varsta. Astfel, copiii primesc de la parintii lor un nou statut social,
devin capabili sa actioneze mai independent. Cu cat copilul este mai mare, ar trebui sa creasca si
libertatea sa de actiune; odata cu cresterea responsabilitatilor, ar trebui sa creasca si drepturile sale.
Datorita faptului ca elevul din scoala primara este si observator al propriului eu, va fi important
rezultatul activitatii lui, acesta fiind raportat si la realitatea inconjuratoare. Copilul incepe sa-si faca
evaluarea propriei activitati.
In acelasi timp, datorita retragerii egocentrismului, este posibila cresterea eficientei
comunicarii. Copiii trebuie sa-si dezvolte latura sociala in abordarea unor probleme: ei trebuie sa
invete sa gandeasca despre modul cum sunt percepute activitatile. Se schimba deci si relatia cu
ceilalti, copiii incep tot mai mult sa-i urmareasca pe ceilalti (interesul social se transpune incetul
cu incetul de la adulti la copii, in general de aceeasi varsta). Pana la inceputurile scolaritatii mici
relatiile cu ceilalti nu dovedesc stabilitate, dar de la 6-7 ani, copiii devin tot mai interesati de covarstnici.
La aceasta varsta creste semnificativ intelegerea regulilor, constientizarea sarcinilor, rolul
exemplului. Supunerea fata de parinti este echilibrata de solidaritatea cu cei de varsta lui. Cateodata
aceasta solidaritate devine chiar mai importanta decat supunerea fata de adulti.
Datorita faptului ca tulburarile psihice in cea mai mare parte sunt cauzate de tulburari in
dezvoltarea personalitatii, pedagogia de astazi pune accent mare pe formarea unor comportamente
al caror efect de igiena mentala este evident. Aceste comportamente au la baza o cunoastere reala a
posibilitatilor si limitelor fiecaruia. Aceasta viziune se armonizeaza perfect cu ceea ce am numit noi
calitatea persoanei. Putem sa afirmam ca munca de autocunoastere incepand de la nivelul primar

este o forma aparte de invatare, dar si conditie si mijloc pentru realizarea obiectivelor educationale
propuse.
In cadrul autocunoasterii ne bazam pe potentialurile existente in fiecare personalitate.
Cultura/educarea autocunoasterii are ca valori fundamentale descoperirea valorilor individuale si de
grup, identitatea individuala, formarea unei personalitati capabile de autorganizare si autocontrol.
In fiecare om exista o preocupare intensa pentru cunoasterea sinelui. Experienta anterioara din
viata copiilor, educatia din familie, felul gradinitei, toate acestea sunt factori pozitivi sau negativi in
dezvoltarea in continuare a personalitatii. Dar ceea ce aduce copilul in scoala uneori este foarte greu
de acceptat, nu este usor de inteles. Insa pentru realizarea unei relatii constructive este nevoie de
aceasta acceptare. Factorul critic este tocmai aceasta relatie dintre invatator si elev. Credem ca
educatia din scoala este influentata si de atmosfera existenta in clasa, de personalitatea invatatorului
si de relatia lui cu elevii.
Exista mai multe viziuni legate de autocunoastere. Pentru foarte multi inseamna raspunsul la
intrebarea Cum sunt eu?. Insa putem fi foarte diferiti in situatii diferite. Alaturi de Cum sunt
eu? exista si o preocupare de tipul Cum ma vad altii?. Dar intrebarea cea mai importanta legata
de autocunoastere se refera la Cum/De ce am devenit asa? / De ce ma comport cum ma
comport?. Este intrebarea la care si copiii din clasele I si a II-a isi au propriile lor raspunsuri,
uneori poate subiective. In fiecare obiectiv legat de autocunoastere exista si latura
autoperfectionarii, un fel de confruntare cu un anume ideal ca o automasurare, ceea ce ar duce la
ridicarea calitatii persoanei. (Sa nu uitam ca motorul calitatii se afla in raportarea dintre
performanta reala si cea ideala!). Desigur la copiii intre 6-10 ani acest ideal (Cum as vrea sa fiu?)
in majoritatea cazurilor inseamna raportarea la staruri, vedete, idoli (Vreau sa fiu Terminator
pentru ca este puternic!).
Prin realizarea unei atmosfere de acceptare, de toleranta reciproca, copiii vor avea
posibilitatea sa descopere si sa se convinga ca ceilalti pot sa ne accepte. Vor incepe sa invete sa se
accepte asa cum sunt. Astfel va scadea frica, stresul. Vor putea descoperi niste valori pana acum
ascunse. In continuu trebuie cautate raspunsuri la intrebarea: cum sunt si cum pot sa fiu. Prin
descoperirea preferintelor, a capacitatilor, copiii vor primi informatii despre natura si masura
propriilor resurse. Descoperirea propriilor puncte tari va pune bazele si va intari capacitatea de
autoevaluare a copiilor. Cunoasterea propriei valori ii va ajuta sa aiba o relatie mai credibila si mai
implinita cu sine. Ca pedagogi trebuie sa incurajam mereu exprimarea libera a opiniilor, a
dorintelor, a esecurilor. Ar trebui sa punem accentul pe descoperirea, sublinierea a ceea ce exista
bun in fiecare si nu in descoperirea lipsurilor si a greselilor.

Daca vrem ca elevii nostri sa-si asume raspunderea pentru propriile activitati/decizii, ei
trebuie sa primeasca un rol in alegerea acestora. Invatatorul va fi atent sa ajute copiii in exprimarea
propriilor opinii, judecati de valoare, sa-i coopteze in luarea unor decizii. Sa urmarim atenti
exprimarea copiilor, sa-i sprijinim in modul cum isi definesc problemele si in alegerea alternativelor
de rezolvare. In loc sa le spunem cum sa se vada, sa incercam sa le dam niste raspunsuri credibile la
descoperirile lor in legatura cu eul propriu. Sa nu cautam solutii de rezolvare in locul copiilor! In
aceasta munca ajuta acele experiente in care copilul singur poate sa-si dea seama de ceea ce este
capabil sa faca, sa realizeze insasi reactia celorlalti fata de cele facute de el.
Cateva reguli de aur:
-

sa vorbim la persoana I singular, nu folosind generalizantul noi ceea ce inseamna

acceptarea eului, dezvoltarea simtului responsabilitatii,

continutul sa fie cat se poate de concret, sa se refere la situatii acum si aici,

sa promovam o atitudine deschisa, sincera si de acceptare a celuilalt,

sa creem un climat fara critica, sa acordam calificative, sa emitem judecati.

In campul social care este scoala, unde copilul isi desfasoara activitatea mai multi ani, trebuie
sa dezvoltam atat nivelul de cunostinte, cat si capacitatea de a actiona, inteligenta si omenia, astfel
incat de la un crochiu al sinelui sa se ajunga la o personalitate implinita. Credem ca succesul in
viata al fiecaruia, calitatea vietii depind nu in mica masura de faptul daca reusim sau nu sa ne gasim
teluri proprii, un stil de viata potrivit pentru fiecare ca individ. In aceasta ne ajuta munca de
autocunoastere.
1. Caracterizarea persoanei (Cum sunt eu?)
Prescolarii isi definesc eul in functie de trasaturile fizice. Dupa varsta de 7 ani copiii incep sa
diferentieze tot mai mult trasaturile corporale, psihice si mentale. Intrand in scoala, incep sa se vada
din perspectiva compararii cu ceilalti copii. Propriul eu se defineste in relatie cu ceilalti copii de
aceeasi varsta. Aceasta relationare cu ceilalti copii este cea mai sensibila la varsta de 8-9 ani. Copiii
de 6-7 ani se autodefinesc prin niste categorii foarte individualizate Am sase ani! sau se compara
cu ceilalti Sunt mai tare ca el.
Exercitiu introductiv : Ce inseamna pentru tine sa fii elev?
Etapa I activitatea frontala
Prin metoda brainstormingului*, elevii vor raspunde la intrebarea de generic. Considerand
activitatea la nivelul clasei I, pentru fiecare raspuns/comportament enuntat, invatatorul va afisa
simboluri desenate (stabilite conventional, sugerate de noi in Anexe). Dupa completarea listei cu
toate raspunsurile primite de la elevi, urmeaza:
9

Etapa a II-a activitate pe grupe

Elevii au ca sarcina sa aleaga din intreaga lista cinci comportamente pe care le considera
relevante.
Etapa a III-a activitate frontala
Invatatorul va selecta, impreuna cu elevii, cinci comportamente dominante (stabilite in functie
de frecventa in care au aparut in cadrul grupurilor), care vor deveni standarde ale clasei pentru o
perioada de timp stabilita de comun acord.
Cele cinci standarde, reprezentate prin simboluri/desene, vor fi afisate la vedere in clasa; apar
in caietul elevului la pagina cu titlul Ce inseamna pentru tine sa fii elev? in dreptul diagramelor.
Acestea vor constitui elementele de autoevaluare (initiala, continua, finala). Elevii vor colora/hasura
prima patratica la sfarsitul acestei activitati, dupa cum urmeaza:
a. cu aceeasi culoare : - tot patratul foarte bine
- jumatate de patrat bine, suficient
- deloc
b. cu trei culori diferite pentru fiecare calificativ/situatie.
Aceasta autoevaluare se constituie ca punct de plecare pentru discutii individuale invatatorelev, desfasurate lunar (conform graficului din caietul elevului), urmarindu-se imbunatatirea calitatii
comportamentale a elevului si stabilindu-se la fiecare intalnire modalitati concrete, proprii fiecarui
copil, de atingere a acestor standarde.

Standardele trebuie sa aiba conotatii pozitive si sa fie acceptate de toti elevii.

Un exemplar al diagramei fiecarui elev va fi la invatator.

Exercitiul introductiv ofera invatatorului deschiderea necesara pentru parcurgerea intregului

capitol. Propunem folosirea unor metode active cum ar fi: jocul*, lucrul in grup*, problematizarea*,
exercitiul (pentru descrierea si prezentarea de persoana si pentru prezentarea personala Cum sunt
eu?). In cele ce urmeaza sugeram un model de proiect didactic:
Obiectul: Educatie pentru calitate
Subiectul: Cum sunt eu?
Obiective: La sfarsitul activitatii, elevii vor fi capabili:
1. sa prezinte o persoana aratand: numele, sexul, inaltimea (inalt scund potrivit), greutatea
(gras slab potrivit), forma fetei (oval rotund), culoarea parului, a ochilor etc.
2. sa denumeasca stari sufletesti

10

3. sa explice deosebirile dintre oameni

4. sa inteleaga si sa aprecieze unicitatea lor
Metode si procedee: conversatia, exercitiul, problematizarea
Scenariul didactic
Captarea atentiei: Invatatorul va incepe prin a descrie un elev din clasa, prezentandu-i trasaturile
fizice. Li se cere elevilor sa descopere elevul care a fost subiectul descrierii.

11

Dirijarea invatarii:
-

Se puncteaza elementele care au compus portretul colegului: inaltimea, greutatea, culoarea

parului, a ochilor, forma fetei etc.

Se urmaresc imaginile din caiet.

Se subliniaza faptul ca la punctul A sunt trasaturi fizice, iar la B sentimente, emotii, stari
sufletesti.

Se dau exemple si de alte trasaturi fizice existente. Elevii vor incerca scurte autodescrieri.

Se analizeaza cauzele care pot genera stari sufletesti diferite. Se comenteaza faptul ca
motivele care declanseaza anumite emotii sunt diferite de la persoana la persoana.

Joc. Li se cere elevilor sa se grupeze dupa:

a. culoarea parului
b. inaltime
c. culoarea ochilor
Evaluare formativa:
-

Ce inseamna sa descriu o persoana?

Ce calitati am? (Am defecte?)

Mimati o stare sufleteasca.

Retentia si transferul: Li se cere copiilor sa-si descrie un membru din familie, aratand si o calitate a
acestuia.
Tema: Elevii vor colora in caiete imaginea copilului care le place (de la A si de la B).
Prin exercitiile abordate in caietul elevului se urmareste constientizarea ideii existentei unei
tipologii umane diverse in care fiecare individ isi poate regasi locul. Elevii vor enumera motivele
care genereaza anumite stari sufletesti; ca un corolar, se va evidentia faptul ca sursele trairilor
umane sunt diferite de la persoana la persoana.
Ca finalitate se urmareste personalizarea elevului, deci entitatea distincta.

12

2. Exprimarea preferintelor
Aceasta unitate de invatare apare in caietul elevului cu titlul Ce-mi place/Ce nu-mi place?.
Propunem realizarea obiectivelor invatarii prin activitati practice de tipul excursie, drumetie,
plimbare, confectionare de obiecte, expozitii.
Pentru fiecare exprimare a preferintei, invatatorul va cere si o motivatie, acest enunt al
copilului il conduce, de fapt, la enumerarea elementara a unor criterii de calitate. In asemenea
situatii, oferirea motivatiei reprezinta intuirea calitatilor obiectelor, fenomenelor, persoanelor etc.
din lumea inconjuratoare.
Se va urmari ideea ca prin gestionarea timpului liber elevul poate sa-si ofere satisfactii.
Un alt obiectiv avut in vedere este aprecierea calitatii produselor realizate de catre elevi.
3. Exprimarea obligatiilor/Punerea in act a obligatiilor
Se va face o inventariere a obligatiilor elevilor la scoala si acasa. Se stabileste un set de reguli
ale clasei si, de asemenea, ale scolii.
Regulile clasei pot fi expuse sub forma unui afis, pe care se va lucra in clasa I cu
desene/simboluri, iar la clasa a II-a cu text. Acest afis va cuprinde si tabelul nominal al clasei, iar
periodic fiecare elev se va autoevalua, apreciind masura in care s-a conformat sau nu regulilor
stabilite anterior.
Discutiile pe aceasta tema se pot extinde pentru a se stabili obligatiile fiecaruia acasa, regulile
invatarii, obligatii comportamentale in diverse situatii. Copilul trebuie sa fie lasat sa-si exprime
parerea proprie; climatul discutiilor va trebui sa genereze sinceritate din partea lui.
4. Igiena personala (Sunt sanatos)
Sugeram aceasta unitate de invatare pentru constientizarea principiului potrivit caruia calitatea
persoanei depinde si de starea de sanatate a acesteia, dar si de aspectul exterior.
Astfel, pentru primul exercitiu (Deseneaza-te pe tine) se vor enumera principalele parti ale
corpului uman, se va completa conturul cu elementele lipsa, adaugandu-se imbracamintea. Dupa
finalizarea desenului, vor urma discutii prin care fiecare copil va motiva propriul desen, invatatorul
dirijand discutia spre definirea atat a functiilor membrelor corpului, cat si ale vestimentatiei.
Urmatoarele exercitii au ca centru de interes identificarea acelor produse care sunt folosite
pentru igiena corpului si a vestimentatiei. Se vor colectiona ambalaje de produse pentru igiena
capului, corpului etc. Se stabilesc relatiile intre produsele prezentate si corpul omenesc, in ideea
definirii omului drept consumator.
Propunem ca exercitiile nr. 4, 5, 6 sa se realizeze prin activitati practice, studiu de caz*,
urmand ca, la finalul activitatii, elevii sa coloreze acele imagini care ilustreaza pozitia corecta a
corpului (purtarea corecta a ghiozdanului; pozitia la scris, citit, prinderea/tinerea corecta a stiloului).
13

Se va realiza evaluare continua/permanenta feed-back la fiecare activitate, precum si

autoevaluare.
Va sugeram urmatorul final de activitate: Elevii, asezati in cerc, isi exprima liber opiniile
despre activitatea desfasurata, raspunzand la una din intrebarile invatatorului:
1. Cum te-ai simtit in timpul acestei activitati?
2. Ce ti-a placut cel mai mult/cel mai putin? De ce?
3. Ce crezi ca a lipsit?
4. Despre ce ai mai dori sa discutam?

ALIMENTATIA SANATOASA
Aceasta unitate de invatare este conceputa ca o continuare a imbunatatirii calitatii persoanei.
In acest capitol elevul constientizeaza statutul pe care il are in mediul social, ca producator si
consumator de produse si servicii. Se va insista pe familiarizarea elevilor cu notiunile specifice
calitatii: produs, producator, consumator, pret, servicii etc.
1. Tipuri de alimente, provenienta lor
Unitatea de invatare poarta in caietul elevului titlul Ce mananc si de unde mananc?
Exercitiile propuse urmaresc diferentierea alimentelor de alte produse, recunoasterea
alimentelor alterate dupa aspect si gust, enuntarea si motivarea unor reguli de igiena a alimentatiei,
imbinandu-se armonios dobandirea de cunostinte cu activitatile practice. Propunem folosirea
urmatoarelor metode: exercitiul, dramatizarea, studiul de caz, problematizarea.
2. Raportul pret calitate apare in caietul elevului sub genericul Cum sa aleg un produs?.
Li se cere elevilor sa aduca diferite ambalaje si se urmareste in cadrul discutiilor stabilirea unor
coordonate:
-

diversitatea produselor/categoriilor de produse

inscriptiile (denumire, continut, ingrediente, termen de valabilitate)

pretul raportat la calitate

depozitare, refolosire

O metoda utila pentru realizarea obiectivelor invatarii este exercitiul (vezi exercitiul nr.2), dar
si invatarea prin descoperire* (citirea ambalajelor).
Pe langa modalitatile de evaluare prezentate in capitolul anterior, propunem investigatia, prin
care invatatorul urmareste ca elevii:
-

sa recunoasca ce este si ce nu este comestibil

14

sa recunoasca alimentul alterat, dupa aspect, gust etc.

sa practice spalarea fructelor

sa gaseasca termenele de valabilitate de pe ambalaje, la prima vedere

sa estimeze durata valabilitatii produsului.

VESTIMENTATIA
Urmarim in aceasta unitate de invatare formarea unor atitudini, trezirea interesului fata de
imaginea propriei persoane. Piesele de vestimentatie au destinatii foarte precise, unele din ele, insa,
pot fi folosite in functie de personalitatea fiecaruia. Sunt insa situatii care impun o anumita tinuta
atat din considerente estetice, cat si sociale si utilitare. Astfel se urmareste ca elevii sa dobandeasca
deprinderi de grupare a obiectelor de vestimentatie in functie de diferite criterii si sa stie sa explice
rolul vestimentatiei in viata cotidiana.
1. Imbracamintea adecvata momentului zilei, anotimpului, ocaziilor, evenimentelor
(Cum ma imbrac?)
Exercitiile propuse reprezinta activitatea din partea a doua a lectiei, dupa ce in prima parte
au fost purtate discutii in clasa, cu elevii, si s-au stabilit criterii de alegere a vestimentatiei potrivite.
Pentru realizarea exercitiului nr. 4 propunem la inceput o dramatizare: Ce s-a intamplat?.
Apoi se dezbate frontal situatia din imagini, elevii gasind motive diferite pentru a explica situatia
data. Rolul invatatorului este de a dirija sugestiile elevilor spre stabilirea unei tinute vestimentare
adecvate activitatii, anotimpului, momentului zilei.
Nota. Propunem imbinarea activitatilor frontale cu cele de grup, in cadrul activitatilor de grup
tinandu-se seama de parerea personala a fiecaruia.
2.

Estetic si util in vestimentatie

Atingerea obiectivelor invatarii se realizeaza prin exercitii practice, vizita la magazin si jocuri
de simulare.
In prima parte a lectiei se poate stabili prin dezbatere ca vestimentatia este necesara,
estetica, utila, variata, adaptata la varsta, personalitatea si posibilitatile fiecaruia.
Invatatorul poate propune elevilor sa aduca la scoala si sa descrie un obiect de vestimentatie
care i-a placut foarte mult si pe care l-a purtat cand era mai mic. Prin acest exercitiu se va urmari
motivarea preferintelor fiecaruia.
O alta modalitate de atingere a obiectivelor acestei unitati de invatare este exercitiul practic:
Imbracarea papusii. Se poate utiliza o singura papusa (pentru activitate frontala) sau mai multe
(pentru activitatea pe grupe/independenta); papusa va fi imbracata fie cu hainute gata confectionate,

15

fie acestea vor fi realizate de copii in timpul activitatii, stabilindu-se astfel criterii de apreciere a
vestimentatiei si motivandu-se alegerea unui anumit obiect de vestimentatie.
Vizita la magazin poate fi precedata de o discutie introductiva in cadrul careia invatatorul
propune elevilor urmatoarele sarcini:
-

sa-si aleaga doua obiecte de vestimentatie

sa cunoasca pretul fiecaruia

sa prezinte locul de unde l-ar cumpara.

Aceasta activitate este utila pentru stabilirea diferitelor obiecte de vestimentatie, a

momentului (anotimpului) cand se vand anumite produse (De ce nu prea gasim paltoane vara?).
Elevii trebuie sa-si dea seama ca nu pretul sau locul de desfacere a produsului conteaza, ci
calitatea acestuia, care depinde de producator.

MEDIUL IN CARE TRAIM

Se porneste de la constientizarea legaturii care exista intre calitatea vietii, calitatea personala
si calitatea mediului. In acest context, microuniversul copilului de 6-8 ani se raporteaza la camera,
casa, scoala, clasa si loc de joaca. El trebuie motivat sa actioneze cu propriile forte pentru
prezervarea si imbunatatirea calitatii mediului apropiat. Aceste deziderate au ca punct de pornire
diferite activitati cum ar fi: relatare de experiente personale, descrieri de interioare,
desenari/proiectari; selectarea unor imagini reprezentative, comentarea de imagini.
Prin activitatile din acest capitol se pun bazele trezirii interesului si formarii de atitudini
privind imbunatatirea calitatii mediului.
Propunem ca activitatile acestui capitol sa se adapteze conditiilor de mediu natural existente in
fiecare localitate/zona. Este de dorit ca aceste activitati sa aiba un caracter practic.
Evaluarea se poate realiza prin miniproiectul de design (planul unui loc de joaca) sau prin
activitatea practica Coltul viu. Redam mai jos cateva sugestii:
Pentru Coltul viu:
-

Identificarea necesarului de materiale (jardiniere, instrumente de udat, suport pentru

plante, plante, rasadnite, acvariu etc.).

Daca in incinta scolii exista un spatiu verde, se poate sapa un minibazin care sa devina
mediu natural acvatic, propice observarilor pentru stiinte. Initial acesta poate fi populat cu
broscute.

Pentru Locul de joaca:

-

localizarea spatiului adecvat;

16

identificarea resurselor necesare: nisip, sursa de apa, materiale refolosibile (anvelope

vechi pentru un leagan, de exemplu, recipienti din plastic pentru jalonarea alergarii sau
pentru popice etc.);

contactarea parintilor in vederea punerii in practica a proiectelor realizate de copii pentru

amenejarea unui loc de joaca pe gustul lor.

17

Sinopsis
Unitati de invatare
Autocunoasterea
1. Caracterizarea persoanei (Cum sunt eu?)

2. Exprimarea preferintelor (Ce-mi place / ce

nu-mi place)

Continuturi

Obiectivele invatarii

stari emotionale

descriere de persoana

prezentare de persoana

prezentare personala

bucurie / tristete in
context
activitati in timpul liber

preferinte

obligatii
la
scoala
(regulile clasei, regulile
scolii)
obligatii acasa
corpul omenesc
obiecte
de
igiena
personala
produse
de
igiena
personala
pozitii
ale
corpului
(scris, citit, purtarea
ghiozdanului)

tipuri de alimente
criterii de clasificare a
produselor
(gust,

3. Exprimarea obligatiilor / Punerea in act a

obligatiilor
4. Igiena personala (Sunt
sanatos !)

Alimentatia sanatoasa
1. Tipuri de alimente,
provenienta
lor
(Ce

sa denumeasca stari emotionale pe baza

ilustratiilor
sa descrie calitatile fizice ale unei
persoane
sa explice diferentele personale din
punct de vedere fizic si emotional
sa-si recunoasca identitatea in raport cu
ceilalti
sa explice motivele de bucurie / tristete
sa identifice diferentele individuale in
exprimarea preferintei
sa aprecieze calitatea produselor
realizate
sa recunoasca si sa-si asume obligatii in
diferite contexte
sa-si autoevalueze comportamentul
sa identifice principalele parti ale
corpului omenesc
sa denumeasca functiile membrelor
sa identifice produse de igiena corporala
si de igiena a vestimentatiei
sa intuiasca statutul de consumator in
activitatile de igiena personala
sa recunoasca si sa aplice pozitiile
corecte ale corpului in diverse activitati
sa diferentieze alimentele de alte
produse
sa recunoasca alimentele alterate dupa

18

Activitati de invatare

Nr. de ore
orientativ

comentariu de imagini

decupaje si colaje

joc de grupare dupa calitati

joc Recunoasteti personajul

excursie
confectionarea de obiecte din fructe
de padure / alte materiale
desene ( activitati pentru timpul
liber )
expozitii de obiecte realizate
confectionarea de afis Regulile
clasei
desenare de simboluri pentru
codificarea comportamentelor
exercitii practice pentru pozitii
corecte
desenare, colorare
selectare si grupare de obiecte si
produse
comentariu de imagine

exercitii de selectie prin bifare

exercitii de ilustrare
dramatizare
(situatie

de

mananc si
mananc?)

de

unde

2. Raportul pret - calitate

(Cum
sa
aleg
un
produs?)

Vestimentatia
1. Imbracamintea adecvata momentului zilei,
anotimpului, ocaziilor,
evenimentelor (Cum ma
imbrac?)
2. Estetic si util in
vestimentatie

comestibilitate,
provenienta)
calitatea alimentelor
igiena alimentatiei
termen
de
valabilitate/expirare
produs, producator, consumator, pret, servicii
depozitare si transport de
alimente
obiecte de vestimentatie
relatia vestimentatie
anotimp ocazie activitate cotidiana

criterii de apreciere a
vestimentatiei
raportul pret-calitate
exprimarea preferintelor

Mediul in care
traim

camera
casa
scoala
clasa
locul de joaca
calitatea
apropiat

imbolnavire)

aspect si gust
sa enunte si sa motiveze reguli de igiena
a alimentatiei
sa desprinda semnificatia unor termeni
din domeniul calitatii,
sa
recunoasca
termenul
de
valabilitate/expirare a unui produs,
sa localizeze si sa identifice diferite
informatii de pe ambalajele produselor
sa stabileasca criterii de alegere potrivita
a vestimentatiei
sa grupeze obiectele de vestimentatie in
functie de diferite criterii
sa explice utilitatea vestimentatiei in
viata cotidiana
sa stabileasca criterii de apreciere a
vestimentatiei
sa compare preturi la diverse obiecte de
vestimentatie
sa motiveze alegerea unui anumit obiect
de vestimentatie
sa explice rolul vestimentatiei in
definirea propriei persoane
sa compare diferite ipostaze ale
ambientului
sa aprecieze calitatea mediului apropiat
sa propuna solutii pentru ameliorarea
ambientului

mediului

colectie de ambalaje
exercitii
de
identificare
de
informatii
confectionare de obiecte din
ambalaje refolosibile
decupaje, colaje
observare si comentare de imagini
observare si comentare a unor
situatii concrete
exercitii de grupare a obiectelor
desenare, colorare

exercitiu practic: Imbracarea papusii

joc de simulare
vizita la magazin

19

desenare
exercitii de selectare
dramatizare
miniproiect de design (planul unui
loc de joaca)
comentare de imagini
activitate practica (Coltul viu)

PARTEA A - II - A

CAIETUL ELEVULUI
(CLASELE I A II-A)

20

CUM SUNT EU ?

1. Ce inseamna pentu tine sa fii elev ?

septembrie

octombrie

noiembrie

21

decembrie

ianuarie

2. Descrie copiii din imagine!

A.

B.

22

3. Te prezinti colegilor. Lipeste fotografia ta sau deseneaza-te!

4. Decupeaza din reviste imagini cu persoane care au diferite stari sufletesti.

Alege din imaginile adunate pe acelea care arata sentimente placute/ neplacute pentru tine.

23

CE-MI PLACE/ CE NU-MI PLACE ?

1.A. Sunt bucuros cand

1.B. Sunt trist cand

24

2. Deseneaza cum ai dori sa-ti petreci timpul liber!

3. Daca poti, si iti place, du-te in excursie!Confectioneaza diferite animale din

Care e cea mai frumoasa jucarie ? De ce ?

25

fructe uscate!

SUNT SANATOS !

1. Deseneaza-te pe tine !

26

2. Alege obiectele tale de igiena personala!

Cand si de ce ma spal pe dinti, pe cap, pe maini, pe corp?

3. Care copil se simte mai bine? Explica de ce !

27

4. Coloreaza acei copii care poarta corect ghiozdanul!

5. Ajuta sa gasim pozitia corecta a corpului. Elimina ce e incorect!

6. Care este distanta potrivita in timpul cititului ?

28

CE MANANC SI DE UNDE MANANC ?

1. Bifeaza ce e comestibil !

2. Spune ce e dulce, acru, amar, sarat, fara gust.

Ilustreaza cele spuse prin cate un desen!
dulce

sarat

acru

fara gust

29

3. De ce il doare burtica pe Alexandru?

Mananca doar fructe spalate !

4. Ce putem cumpara din piata primavara, vara, toamna, iarna? Deseneaza cateva produse si arata in
ce anotimp pot fi gasite la piata.

Cum putem alege produsele?

5. Deseneaza legumele care iti plac !

30

CUM SA ALEG UN PRODUS?

1. Aduna diferite ambalaje!

A. Ce se poate citi de pe un ambalaj?
B. Ce trebuie citit?
C. Ce se intampla cu ambalajul dupa consumarea produsului?

2. Decupeaza si lipeste in caiet termenul de valabilitate a trei produse diferite!

Estimeaza cat timp mai poti folosi produsele!

Cumpara produsul numai dupa ce ai verificat termenul de valabilitate!

Foloseste doar produse al caror termen de valabilitate nu este expirat!

31

3. Ce este incorect si de ce ?

4. Deseneaza produse pe care le poti consuma dimineata, la pranz, seara, ca gustare.

5. Unde pastram produsele?

32

CUM MA IMBRAC?

1. Deseneaza unealta potrivita unei activitati desfasurate in imaginile de mai jos!

Spune cu ce te-ai imbraca pentru a desfasura aceste activitati!
Explica de ce!

2. Alege obiectele de imbracaminte potrivite anotimpului!

Coloreaza patratica de sub imagine in culoarea corespunzatoare anotimpului! Primavara: verde; vara:
rosu; toamna: galben; iarna: albastru.

33

3. Deseneaza imbracamintea adecvata pentru

zi de nastere

sport

scoala

4. De ce s-a imbolnavit Alexandru?

34

MEDIUL IN CARE TRAIM

1. Deseneaza camera in care locuiesti!

2. Ce s-a intamplat in imaginea a doua?

3. Imagineaza o situatie: nu ti-ai pus hainele, jucariile sau caietele la loc. Ce se

intampla?
4. Povesteste: de cate ori faci ordine in camera, de ce o faci?

35

5. Cu ce impodobim camera, clasa, casa in diferite ocazii?

6. Alege imagini (vederi, decupaje din reviste) cu cladiri. Lipeste imaginea unei
cladiri in care ai locui si imaginea uneia pe care ai ocoli-o! Explica de ce!

Realizati un colt viu in clasa!

36

7. Ce s-a intamplat cu locul de joaca?

8. Deseneaza un loc de joaca unde copiii sa se simta bine!

37

Simboluri pentru exercitiul nr.1 din capitolul: Cum sunt eu? (Caietul elevului, clasele
I a II-a)

38