OMPOSTAREA DESEURILO

n condiiile societii noastre un studiu

efectuat demonstreaz c fiecare cetean
genereaz zilnic aproximativ 1,5-2 kg de
gunoi din care cel puin jumtate este
reciclabil. Dac aceast cantitate o raportm
la ntreaga populaie a Romniei, putem
foarte

uor

anticipm

enormitatea

deeurilor acumulate intr-o singur zi, ca

apoi s aflm cantitatea rezultat n cursul
unui an de zile. De aceea este foarte
important

unirea

eforturilor

rezolvarea acestei probleme.

pentru

Deseuri organice. Procese de descompunere

Deseurile organice sunt o componenta majora a deseurilor municipale solide si

sunt alcatuite din materiale biodegradabile. In general este alctuit din hartie si
carton, produse alimentare, deseurile de gradina, deseuri de origine animala,
biosolide si namoluri.

O metod de actualitate i
benefic dezvoltrii durabile
privind reducerea cantitii
de deeuri prin recilcare este
producerea de compost.

Compostarea este un procedeu ce transform deeul nedorit i

dezgusttor ntr-un produs bun pentru sol, deci care practic
folosete i nu distruge calitile materiei organice coninute n
deeuri.

Prin compostare
biochimice,

se nelege totalitatea transformrilor

microbiene,

chimice i fizice pe care le sufer deeurile organice,

vegetale i animale, de la starea lor iniial i pn ajung n diferite stadii

de humificare, stare calitativ deosebit de cea iniial, caracteristic
produsului nou format, denumit compost.

Caracteristici. Ce intra la compostare

Deseurile, ce trebuie utilizate la compostarea industriala, trebuie sa aiba o

componenta preponderent biodegradabila si un continut mic de elemente nocive.
Deseurile principale ce pot fi utilizate sunt:

fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile;

deseuri de gradina si parcuri;

deseuri din piete;

resturi biodegradabile din industria alimentara;

namol orasenesc.

Deseurile potrivite pentru compostarea individuala sunt:

- deseurile organice de gradinarit: flori, iarba taiata, taieturi de arbusti
si copaci, buruieni inaintea formarii semintelor,scoarta,etc.
- deseurile organice menajere: paine veche, coji de oua, coji de fructe
si legume, zat de cafea, filtre de cafea din hartie, resturi de mancare,
ceai in pliculete, produse lactate si fainoase, etc.
- alte deseuri organice nemurdarite in cantitati mici precum rumegus de
lemn, cenusa din lemn, etc.

Deseuri interzise pentru compostare:

Este strict interzis sa se introduca n gramada de compost sticla, orice fel
de metal si plastic precum si orice fel de hrtie cerata.
Alte materiale care nu au ce cauta n gramada de compost sunt resturile de
uleiuri si vopsele, praful din aspiratoare sau cenusa de lemn sau carbune.

Fazele procesului de compostare.

faza 1, stadiul de fermentare mezofil, caracterizat prin cretearea
bacteriilor (temperaturi ntre 25 i 40C);
faza 2, stadiul termofil n care sunt prezente bacteriile, ciupercile i
actinomicetele (la o temperatur de 50-60C); limita superioar a stadiului
poate fi la 70C i este necesar mentinerea temperaturii cel puin o zi
pentru a asigura distrugerea patogenilor i contaminanilor;
faza 3, stadiul de maturare, unde temperaturile se
stabilizeaz i se continu unele fermentaii,
convertind materialul degradat n humus prin reacii
de condensare i polimerizare.

Tipuri de aditivi folosii pentru dirijarea compostrii i mbuntirea calitii produsului

final sunt:
folosirea compostului care nu i-a terminat maturarea ;
folosirea carbonatului de calciu pentru corectarea deficitului de calciu ;
fina de oase este utilizat pentru corectarea deficitului de fosfor i calciu;
solul argilos sau argila pur - folosite pentru a mbunti formarea compuilor
argilo- humai, n special pentru composturile ce se vor folosi pe solurile nisipoase;
gipsul este recomandat pentru mbuntirea texturii solului;
roca fosfatic mcinat se adaug pentru eliberarea lent a fosforului accesibil;
nisipul i pulberea grosier de granit cu rolul de reducere a texturii prea argiloase i
mbuntire a drenajului;
fin de alge marine se recomand ca surs de potasiu i microelemente.

Rezultatul compostarii. Folosinte ale rezultatului.

AVANTAJELE FOLOSIRII COMPOSTULUI

Compostul este bogat in substante nutritive N, P, K, Ca si Mg;
mbuntirea structurii solului,a fertilitatii i a rezisten ei sale la eroziune;
Furnizarea elementelor nutritive necesare pentru dezvoltarea plantelor;
Diminuarea efectelor negative a agenilor toxici precum pesticidele sau metalele grele;
Capacitatea solului de a respira crete pn la 40 % ;
Se pot crea soluri fertile pe terenuri complet nefertile(de exemplu n zonele fostelor
exploatri miniere de suprafa).

Compost proaspat -este un compost

primar dezinfectat dupa alterarea rapida,
din care s-au eliminat componentele
grosiere prin cernere. Compostul
proaspat are un continut mare de
substante biodegradabile.
Compost

maturat-

este

compostul

realizat prin alterare ulterioara pana la

capacitatea de suportabilitate a plantelor.
Un compost matur de buna calitate,
eficient nu poate fi realizat intr-un timp
relativ redus, ci are nevoie de o perioada
de cel putin 4 saptamani.

Domeniile de utilizare a compostului:

Agricultur pentru a ameliora solul,
Refacerea ecologic a zonelor degradate,
Reconstrucia peisagistic prin revegetalizarea suprafeelor,
Grdinile private,
Horticultur,
Legumicultur,
mbuntiri funciare.

Principalii utilizatori de compost sunt gradinile(cca. 40%), culturile

agricole(cca. 40%), strat de recultivare a depozitelor de deseurilor inchise,
lucrari stradale(cca.20%).

Compostarea individuala. Compostarea

Compostarea individuala
In gospodarii, mai mult de 50% din
deseuri sunt deseuri organice. Se poate
transforma aceasta materie organica in
compost, un bun ingrasamant pentru sol si
culturile vegetale.
Compostul finit are urmtoarele
proprieti:
Miroase i arat ca solul din pdure;
Material finit omogen ;
Culoare nchis (neagr sau brun nchis).

Compostarea industriala

Metodele de compostare se deosebesc n principal prin:

tehnica rsturnrii (vnturrii) materialului pentru compost ;
derularea procesului biologic;
tehnica de aerare pentru procesul de fermentaie ;
durata procesului de fermentaie intensiv ;
gradul de maturare al materialului final.

Tehnici de compostare
Alterarea este procesul principal al fiecarei instalatii de compostare. In
vederea realizarii alterarii este necesara indeplinirea urmatoarelor cerinte:
accelerarea proceselor prin optimizarea conditiilor de alterare;
directionarea procesului aerob;
verificarea emisiilor.
Alterarea preliminara- este utila atunci cand trebuie produs compost proaspat,
brut si pentru instalatiile amplasate in vecinatatea zonelor rezidentiale unde
trebuie evitate emisiile din fazele de alterare intensiva.
Alterarea ulterioara se utilizeaza numai in cazul in care se doreste obtinerea
unui compost maturat.

Procedeul static este din punct de vedere tehnic cele mai simplu procedeu de
alterare. In cadrul acestora materialele supuse alterarii nu sunt mutate pe durata
acesteia. Tipuri de procedee statice: compostarea in stoguri si compostarea in celule.

Procedeu dinamic - acest procedeu se caracterizeaza printr-o miscare si o aerare

continua a materialului. Datorita faptului ca materialul nu sta niciodata nu se pot
forma ciupercile care sa conduca la o alterare totala. Tipuri de procedee finamice:
compostarea in tamburi de alterare si compostarea in turnuri de alterare.

Compostarea in stoguri reprezinta procedeul cel mai vechi de compostare.

O problema principala a acestui procedeu o reprezinta alimentarea cu
insuficient oxigen a materiei pentru realizarea compostului, lucru care se poate
realiza numai in conditii de mica inaltime a stogurilor. Compostarea in stoguri
se poate realiza cu material faramitat sau nefaramitat.

Compostarea in stoguri

Compostarea in celule - are la baza dorinta de monitorizare pe cat de

mult posibil a procesului de alterare, ideea principala fiind adaugarea
de aer si apa, in conditii optime. Celulele de alterare din ziua de
astazi pot fi privite ca stoguri modificate conectate la sistemele de
alimentare avand un grad mai mic sau mai mare de automatizare.

Tamburi de alterare -materia prima este rasucita continuu in tambur si este

aerata artificial. Prin adaugarea unei cantitati de namol orasenesc in tambur
se realizeaza o malaxare si o omogenizare buna a materialului. Timpul de
stationare in tamburul de alterare se situeaza intre 24 ore si 14 zile.

Metode de descompunerea a deseurilor

Compostarea nmolului orenesc mpreun cu deeurile menajere este procedeul

de neutralizare prin fermentare i transformarea lor ntr-un ngrmnt natural
numit compost. Descompunerea aerob a substanelor organice uor biodegradabile
face parte din circuitul materialului organic n natur.

Structura amestecului de nmol i deeuri menajere cu substrat organic a avut o

umiditate controlat de aproximativ 65 %. Activitatea microbial se urmreste prin
msurarea salturilor de temperatur. Compostul se aereaz cel puin odat la 5 zile
la nceputul ciclului 1 dat/zi.

Nmolurile provenite din staiile de tratare a apelor uzate oreneti pot fi utilizate
n agricultur cu condiia s corespund din punct de vedere al compoziiei
legislaiei specifice.

Namolurile din statiile de epurare. Biogaz

Biogazul este un produs al fermentrii anaerobe a produselor organice.

Recuperarea de biogaz si calitatea acestuia depind de materia prima procesata
si de instalatiile utilizate.

Exploatarile din prezent au un ordin de marime de la 100 pana la 200 m 3 pe

tona de deseuri biodegradabile. Compozitia biogazului variaza in functie de
fractiile introduse si de procesul de fermentare utilizat .

Bacteriile metanogene exist exclusiv n mediu anaerob. La introducerea

oxigenului ele dispar imediat. Formarea metanului este facilitat de o
temperatur ntre 40 i 60 C i o valoare a pH-ului ntre 6,5 i 8,5.

Componenta biogazului

Biogazul poate fi utilizat la:

generarea energiei termice si electrice;
motoare pentru functionarea vehiculelor;
introducerea in reteaua publica de gaze.

Va multumim pentru atentie!

Piele Ionela-Roxana
Matei Alexandru
Profiroiu Radu