Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Modele Si Argumentari: Genuri Si Specii (II)

    Încărcat de

    chamomilla78
    3K vizualizări21 pagini
    Genul dramatic: comedia (completare la I). Exprimarea opiniei despre semnificatia: operei, titlului. Caracterizari personaje. Rezumate. Editura Niculescu, 2015.

    Titlu original

    Modele si argumentari: genuri si specii (II)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Genul dramatic: comedia (completare la I). Exprimarea opiniei despre semnificatia: operei, titlului. Caracterizari personaje. Rezumate. Editura Niculescu, 2015.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    3K vizualizări21 pagini

    Modele Si Argumentari: Genuri Si Specii (II)

    Încărcat de

    chamomilla78
    Genul dramatic: comedia (completare la I). Exprimarea opiniei despre semnificatia: operei, titlului. Caracterizari personaje. Rezumate. Editura Niculescu, 2015.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 21
    COMEDIA MODEL ARGUMENTARE — Comedia (pe text la prima vedere) {n opinia mea, oper: cesses (titlul), de (numele autorului), este 0 comedie, specie a genului dramatic in versuri sau in proza, in care sunt infatisate personaje, caractere, moravuri sociale etc. intr-un mod care’ starneste rasul, avand final fericit si un sens moralizator. in primul rand, ca in orice opera dramatica, modul de expunere spe- cific este dialogul. fn deschidere apare o list’ cu numele personajelor (doud exemple). Textul este structurat in ... » (X) acte, care contin cate . (cite scene contine fiecare act) scene; inaintea fiec&rei replici este indicat numele-personajului care 0 rosteste tes (citat in care se transcrie o astfel de replica) si se remarci prezenja didascaliilor, ¢d modalitifi de interventie directa a ‘autorului e (dowd exemple). in ‘plus, apar personaje .. sss (Care sunt personajele) si un conflict dramatic .... (ce forte sunt antrenate in conflict si cum evolueazd, pe scurt, acesta): Evenimentele sunt plasate inir-un cadru spa- tio-temporal, marcat prin indici spécifici: . (exemple de indici de timp si de spafiu). in al doilea rnd, prin continut gi prin modul de tezolvare a conflctului, textul se subsumeazi categoriei estetice a comicului, Sunt prézente: mai multe modalitati de realizare: (prezentarea tipurilor de co- mic care apar in text): comiculde situatie exemple), co micul de moravuri ..... .»' (exemple), comicul: de caractere (exemple), comicul de nume + (exemple) si cel ae limbaj, realizat prin: 2 (mijloace de realizare). in concluzie, trisiturile mai ‘sus prezentate justifict incadrarea textu- lui-suport in specia comediei. ‘ ARGUMENTARE — Comedia (pe text studiat) fn opinia mea, opera ,,O scrisoare pierduta”, de LL. Caragiale, este 0 comedic, specie a genului dramatic in proz, in care sunt infatisate personaje, caractere, moravuri sociale etc. intt-un mod care strneste rasul; avnd final fericit gi un sens moralizator. 108 : Modele « Argument ERS in primul rand, ca in orice oper’ ‘dramatici, modul de expunere specific este dialogul. in deschidere apare 6 list’ cu numele personajelor: Stefan Tipitescu, prefectul judetului, Nae Catavencu, avocat. Textul este structurat in patru acte, care contin cate noud, Paisprezece, sapte si mele respectiv paisprezece scene, inaintea fiectirei replici este indicat numele coz’, Personajului care o rosteste: ,TIPATESCU: Sd-mi afli ce scrisoare e mod aia si de cine e vorba” si se remarca prezenta didascaliilor, ca modalitati de intervenfie direct’ a autorului: ,ZOE (iesind din dreapta misterios $i spe- coborand repede lngé el)”. jelor in plus, apar personaje pe care autorul le numeste persoane si un con- %) flict dramatic intre cele dowd factiuni ale aceluiasi partid: pe de o par- ene, te, grupul Tipitescu, Trahanache, Farfuridi, Branzovenescu, si, pe de Leste alté parte, grupul Catavencu, Ionescu, Popescu. La inceput, primul arc grup pare si piardé sansele de a-si impune candidatul, pe Farfuridi, din vului cauza scrisorii de amor compromifitoare pentru cuplul Tipitescu-Zoe Trahanache, pe care aceasta din urmé 0 pierde si care este gasitit si a Jolositt ca obiect de santaj de cittre ,adversarul politic” Nae Cafavencu. cum tn momentul in care abilul Zaharia Trahanache este gata séi-l con- oe wacareze pe Cafavencu, de la ,centru” este impus drept candidat : Agamemnon Dandanache. Evenimentele sunt plasate intr-un cadru spa- lui i fio-temporal, mareat prin indici specifici: an capitala unui judet de mai i munte”, »in zilele noastre”. co- In al doilea rand, prin continut si prin modul de rezolvare a conflictului, co- textul se subsumeaza categoriei estetice a comicului. Sunt prezente mai fe multe modalititi de realizare: comicul de situatie (este dat de pierderea si cel Sasirea repetaté a scrisorii, de ipostaza in care se afld Cafavencu, aceea de picélitor pécilit, de faptul cd Dandanache ii confunda pe Tipatescu ctu yi Trahanache); comicul de caracter (apare ca urmare a contrastului intre ceea ce vrea sit pari, de exemplu, Zaharia Trahanache, un ramolit incornorat si naiv, si ceea ce este in realitate, un fin diplomat: ,,fn politicé trebuie st ai putintica... diplomatie”); comicul de nume (Catavencu, se poate referi la 0 café”, persoand stridenté si barfitoare si la ,cataveica”, sste haind cu doud fete, trimitand la demagogie, principala lui trasdturd de caracter). Comicul de limbaj este savuros la Caragiale si este efectul utilizarii unei game largi de mijloace, precum: pronuntarea gresitd a unor termeni: ,bampir”, ,sotietate”, ,printipuri”; cliseele verbale: ,,Ai Wari ‘Modele « Argumentini 109 putinticd ribdare.:.”; confuzia paronimica: ,,plebicist” (pentru .ple- biscit”), ,renumerafie” (pentru -,remuneratie”); contradictia in. termeni: »Curat murdar!”; truismele: ,,O sofietate fard printipuri va sa zicé nu le, are.” in concluzie, trasiturile mai sus prezentate justifica. incadrarea textu- lui-suport in specia comedici. 110 uu yple- ‘ermeni: Argumentari Exprimarea opiniei despre mesajul / semnificatia operei MODEL ARGUMENTARE - Exprimarea opiniei despre mesajul / semnificatia operei (pe text la prima vedere) in opinia mea, textul (titlul), de surprinde (ideea principalé-a textulu in primul rand, se remarci tema .. (ce temé literaré apare/ ce teme literare apar in text), sustinuta/-e de prezenta unor motive literare precum ., .. (motive literare legate de tema enuntata / femele enuntate). La nivel morfologic, titlul este .. (ce parte de vorbire reprezinté / din ce parti de vorbire este alcdtui). La nivel stilistic (dacd este cazul), acesta reprezinta . (ce figura de stil confine), ficind trimitere la (explicarea figurii de stil). Semtiele de punctuatie din titlu (dacd este cazul) nuanteazi . . (un sentiment, :o idee poetica etc.). Titlul trimite la (tema centrala / motivul central / personajul principal, specia literard etc.), ide sustinut’i de cémpul semantic (exemplificarea unor cuvinte / constructii din text care apartin cémpului semantic al termenului din titly). in al doilea sess (autorul), id, .. jsssseee (prezentarea ideilor din text pe baza ‘figurilor de stil sia imaginilor artistice). In concluzie, mod nuantat). . (prezentarea aceleiasi idei din ipotezd, in ARGUMENTARE — Exprimarea opiniei despre mesajul / semnificatia operei (pe text studiat) fn opinia mea, textul ,Jzvorul nopfii”, de Lucian Blaga, surprinde idea ci iubirea poate constitui o revelatie, o modalitate prin care artistul ‘se poate apropia de mister. in primul rand, se remarc’ tema dragostei, sustinuti de prezenta celor doua motive centrale: noaptea si lumina. La nivel morfologic, titlul este alcatuit din doud substantive, aflate in relatie de determinare atributiva. Modele « Arguments mM La nivel stilistic, acesta este 0 metaford, prin care noaptea reprezinté taina lumii, acel simbol central al filosofiei, dar si al poeticii blagiene. Titlul confine si unul dintre cele doud motive centrale, cel al noptii, idee susfinut& de cdmpul semantic: ,,negri”, ,mare de-ntuneric”, ,,seara”- in al doilea rind, poezia se deschide cu invocatia retoricd: ,,Fru- moaso”, care, aldturi de sintagme.precum ,stau culcat cu capul in poala ta”, lumina mea”, fac trimitere la tema iubirii. Iubirea reprezintét aici 0 modalitate de cunoastere, acea-,,cale luciferica” prin intermediul ctireia artistul se situeazd in preajma misterelor, nu incercind si le pstriveasca”, ci, dimpotrivi, sale intreting. Ochii, oglinda a sufletului, devin sursa tainelor, care ise dezviéluie poetului ca o ,,mare,de-ntuneric” (metaford), acoperind intreaga lume: ,,peste viti/si peste munti si peste sesuri”. In ultimele doud versuri este, surprinsi 0 aparenté antitezd »hegri — lumina mea”. -Aparenté, pentru cd in lirica blagiand lumina este un simbol al cunosterii Iuciferice, a artistului, subiective, bazate pe intuitie, care nu ucide-taina (intunericul), ci vrea s-o sporeascd. Ca urmare, cele dout metafore simbol nu se.aflt in relatie de antitezi; ci intr-una de subtild sinonimie. in concluzie, textul blagian. este unul profund simbolic, care nu vehiculeazd elemente ale realitifii imediate, ci idei filosofice, cum ar fi misterul si cunoasterea prin iubire. st m Modele » Argumentari tului, veric” peste tite mina azate i. Ca wd ci enw ar fi Exprimarea opiniei despre semnificatia titlului MODEL ARGUMENTARE — Exprimarea opiniei despre semnificatia titlului (pe text la prima vedere). in opinia mea, titlul este un element de compozitie care se raporteaza la confinutul textului, sugerdnd semnificatia sa de ansamblu. in. primul rand, la nivel morfologie (titlul textului. port) este . ++ (ce parte de vorbire reprezinté / din ce parti de vorbire este alcatuit, etc.). Acesta face trimitere la .. .» (tema centralé / motival central / personajul principal etc. al operei), idee sustinut de prezenta cmpului semantic: . (exemplificarea unor cuvinte / constructii din text care apartin campului semantic al termenului din titly). La nivel stilistic (daca este cazul), titlul reprezinta (ce figura: de stil confine), facand trimitere la. (explicarea figurii de stil). Semnele de punctuate (dacd este cazul) nuanjeazi . (un sentiment, 0 idee poetica). in al doilea rand, ideea din titlu este valorificati in text cu ajutorul fi- gurilor de stil si al imaginilor artistice: (prezentarea ideilor din text pe baza figurilor de stil si a imaginilor artistice). in coneluzie, tithul operei-suport, de... +» (autorul), apate in relatie cu ideile poetice gi cu mijloacele de expresivitate artistic’. ARGUMENTARE —~ Exprimarea opini text studiat) despre semnificatia titlului (pe in opinia mea, titlul este un element de compozitie care se raporteaza la continutul textului, sugerdnd semnificatia sa de ansamblu. in primul rand, la nivel morfologic titlul ,Emofie de toamnd” este alcdtuit din doud substantive, aflate in relatie de determinare atributiva, prin intermediul prepozitiei ,de”. Acesta face trimitere la motivul central al operei, foamna, idee sustinut% de cAmpul semantic: ,umbra”, ,md tem”, nati sé te-nchizi”, ,frunzit de pelin”. La nivel stilistic, titlul reprezinti 0 metaforit, deoarece toamna este aici un sentiment de tristete, de temere chiar, nu un anotimp sau un peisaj. Poetul se teme ca va pierde iubirea: Modele + Argument ” 13 »ind tem ca n-am‘sé te mai vad uneori” si, odatit cu ea, zhorul indréznet al gandului- Arial doilea rand, ideea din titlu este valorificati in poezie cu ajuto- Tul figurilor de stil si.al imaginilor artistice. in primele versuri, apare incercarea poetului de a se proteja de durerea unei eventuale pierderi @ iubirii, cu ajutorul metaforei ,,umbri”, nuantati de prezenta para- lelismului sintactic: cu umbra unui copactsau mai bine cu umbra ta”. Prin iubire, artistul se poate inil{a spiritual, se poate apropia de acel inefabil, de acel.ceva atat de greu de prins in cuvinte, sugerat de hiperbola: ,aripi ascutite pant la nori”. : in final, se rémarcd o atitudine frecventé in lirica stinesciana, dorinta de a renunta la cuvinte: ,,iau cuvintele §i le-nec in mare” (me- tafora) si de a céuta pentru poezie un alt ,cantec”, mai incdpator: »suier luna ...”. in plus, apare si ideea poetului demiurg ce ,rdsare luna” unei altei lumi, create prin iubire. Aldturi de figurile de stil, trebuie subliniaté predominanta imaginilor artistice vizuale: ,,umbra unui copac”, ,,n-am sé te mai vid”, ,ochi strain”, dar si prezenta imaginilor auditive: ,suier luna”, ,tac” si olfactive: ,frunza de pelin”. - in concluzie, titlul operei-suport de Nichita Stinescu apare in relatie cu ideile poetice si cu mijloacele de expresivitate artistic’. 4 ‘Modele + Argument mental CARACTERIZARI ALE PERSONAJELOR MODEL ARGUMENTARE — Caracterizare de personaj (din text la prima vedere) Personajul este instanta naratoriala prin intermediul careia autorul tex- tului epic'sau dramatic isi exprima viziunea despre lume, atitudinea fata de aceasta, sentimentele sau ideile. Personajul . (numele), din opera de... (numele autorului), este creionat in text (atat prin mijloace directe, cat si indirecte de caracterizare / prin mi iloace directe de caracterizare / prin mijloace indirecte de caracterizare). Caracterizarea direct se realizeazi prin (portret (fizic, fitcut de narator / de alte personaje / facut prin autocaracterizare si / sau portret moral facut de narator / de alte personaje / facut prin autocaracterizare) (pentru fiecare modalitate de carac- ierizare prezentit in text se va indica un citat ilustrativ). Ca modalitati de caracterizare indirecta se remarca: Ge vor enumera toate modalititile de caracterizare indirecté prezente in text: comportament /limbaj / mediu / vestimentatie /nume etc.). Comportamentul: .. (citat / citate) sugereaz . (ce trasdturd de caracter sugereaza fiecare citat). Prin limbaj: (citat / citate) este scoasi in eviden{a .. ++ (ce trasatura de caracter scoate in evidenté fiecare citat). Mediul in care traieste personajul (citat / citate) trimite la: (la ce trasdturé de caracter trimite mediul in care traieste personajul). Vestimentatia: stessesseseseesees (Citat / citate) contureaza: . (ce trésdturé de caracter contureaza vestimentatia). Prin intermediul numelui, autorul doreste si atragi atentia asupra: ..i.....seisessee. (asupra cdrei trdsdturi de caracter vrea si atragé atentia autorul prin intermediul numelui). Ca urmare, personajul + (numele) reprezinti (ce tipologie reprezinta, ce tezi vrea sé sustind autorul prin intermediul acestuia, ce asemanéri existi intre personajul in discutie si alte personaje din literatura romand si universal etc.). . (tittul), Garacteriziri ale personajelor ~ 115 ARGUMENTARI — Caracterizari de personaje (din texte studiate) CARACTERIZAREA PERSONAJULUI dintr-un basm studiat Préslea din basmul popular ,,Prdslea cel voinic si merele de aur” este personajul principal al operei, ap&irdnd in toate momentele subiectului. Portretul acestuia se realizeazA atat prin mijloace directe, cat si in- directe, conturand atat tris&turi umane, cat si insusiri supranaturale. Chiar daca tatal sau il consider’ prea tana si nepriceput: ,, Fugi d-aici, nesocotitule, fratii tti cei mai mari si atati oameni voinici si deprinsi eu nevoile n-au putut face nimic, si tocmai tu, un mucos ca tine, 0 sd izbuteasca?”, asa cum o sugereazi de altfel si numele, el igi asuma cu modestié misiunea de a p&zi marul de aur, incercare in care fratii mai mari esuasera: Eu nu md incumet a prinde pe hofi, ci zic cit 0 incercare de voi face $i eu, nu poate st-ti aduci niciun rau”. Istet $i previzdtor: Se duse, isi Ind carti de cetit, doud tepuse... Isi alese un loc de. panda in- tr-un colt, pe langd pom, batu tepusele in piméant si se puse intre ele, asa cum sa-i vind una dinainte si alta Ia spate...”, acesta reuseste s&-], rineasci pe hot. in plus, se dovedeste viteaz si curajos, infruntandu-i.pe cei trei frati zmei care rapisera trei fete de imparat: ,,Prdslea mai stranse 0 daté-pe zmeu de-i pardi oasele... si il trnti de-1 baga pana la gat in pamént, si-i si taie capul”, milostiv si inimos, salvand puii zgripsoroaicei, darz gi tenace in atingerea scopului propus, acela.de a:se intoarce pe tirdmul oamenilor. Cinstit si corect, dar si generos, mezinul ii iarta pe fratii sii mai mari, care dorisera si-| ,,piarda”: ,, Tatd, eu ii iert” si las pedepsirea acestora pe seama Divinitatii: ,,Jesird cdte trei frati in curte, dinaintea palatului, aruncaré sdgetile in sus si,,cand cazura, ale. Feasilorcelor mai mari, cicuri drept in crestetul capului si-i omorari...” : Pe lang& trasaturile-umane:demne de un viitor~ imparat, Praslea este investit .cu~puterisupranaturale, asa, cum se. intémpla. adesea. in -cazul eroului de basm: dovedeste fort iesit din-comun “in: timpul: luptei-cu zmeii,, cunoaste: graiul corbului. si al. fapturilor de pe celilalt tiram;-se metamorfozeaza in par de foe, transforma palatele zmeilor in mere, isi taie o.bucat.din coapsa pentru a hrani.zgripsoroaica. Prin impletirea tuturor acestor calitati' se creioneaz’ un 1 prototips acel Fat-Frumos; eroul prin excelent al-basmului, proiectie-in-imaginar a idea: Jurilor de bine, frumos si adevar ale unui intreg popor. 16 CCaracterzari ale personajelor: | ste in- ici, 40 este azul cu se taie acel dea- aelor CARACTERIZAREA PERSONAJULUI dintr-o schita studiata Printre aspectele de viati zugravite de LL. Caragiale in schite se Temarea gi cele referitoare la educafia copiilor. Comportamentul personajului principal din opera ,,D-1 Goe...” este consecinta greselilor faicute de famili indulgent’ exagerat’, supraapreciere, lipsa unit4fii masurilor educative ete. Portretul lui Goe, prototip al-copilului obraznic si rasfatat, este creionat in schifa atat prin intermediul modalitatilor directe, cét si al celor indirecte de-caracterizare. « Caracterizarea directa se realizeaza prin portretul fizic facut de narator: wtanérul Goe”, dar si prin cel moral, realizat de celelalte personaje: ,,E lucru mare, cit e de destept, zice mam’ mare”, ,,...nu tii ce simfitor e?”. Ca modalitati indirecte de caracterizare se remarcé limbajul, compor- tamentul, vestimentatia si numele. Obraznic, copilul se adreseaza femeilor cu: ,Vezi cit sunteti proaste amandoudl”, iar. tanarului din tren cu: ,,Ce treabé ai tu, urétule?”. El profita de indulgenta familiei si comite nazbatie dupa ie: pierde palaria cu biletele, se blocheazA in toaleti, trage semnalul de alarma. imbricimintea .tandrului (,,Goe poarté un frumos costum de marinar, cu inscriptia pe pamblica: Le Formidable.”) trideazi grija familici, dar si parerea deformata pe care femeile o au despre copil. Numele personajului, Goe, trimite catre ideea de egoism, iar apelativul domnul” gi punctele de suspensie din titlu sugereazi intentia satiric’ a autorului care, prin intermediul acestui personaj,. atrage atentia asupra consecintelor negative ale unei educatii defectuoase. CARACTERIZAREA PERSONAJULUI dintr-o nuvela (opera epica) studiata Preotul Trandafir, protagonistul nuvelei ,Popa Tanda”, de Ioan Sla- vici, este prezentat in oper’ atat prin mijloace dirécte, cat si prin mijloace indirecte de caracterizare. Caracterizaréa direct. sé ‘realizeazi prin portretul moral facut de narator: si harnic si grijitor om este parintele”, dar cam greu la vorba, cam aspru la judecata: prea de-a dreptul, prea verde-fitis”, precum side alte :personaje: ,Popa-i omul dracului!”'si mai tatziu: ,,Popa-i omul lui Dumnezeu!” Garacterizar ale personajelor W Preotul pe care sitenii din Saraiceni il poreclese »Popa Tanda”, pentru cdei cicdleste dorind si le schimbe mentalitatea, mai este caracterizat in mod indirect, prin comportament gi limbaj. ‘Ajuns in satul cu-oameni siraci si lenesi, acesta analizea7a situatia cu luciditate gi isi d& seama.cl trebuie , sit facd din poporenit i oameni harniei” Prin urmare, cu otimitoare tenacitate si cu, o vointl iesitt din comun, incepe sa-si pun’ in practicd planul, finand predici impresionante: Oamenii il admiré, dar nu se schimba, Atunci duhovnicul apeleazi Ia sfaturi directe:,,Daci nu veniti voi la.mine, mii duc eu fa voit”, dat si acestea sunt

    S-ar putea să vă placă și