Instrumente de politica monetara

Reprezinta parghiile prin care banca central isi exercita influenta la nivelul economiei.
Exista o multitudine de instrumente de politica monetara, unele fiind generate de catre banca
centrala, altele generand actiuni ca urmare a actiunilor intreprinse de bancile din system.
Instrumentele folosite trebuie sa raspunda nevoilor bancii central in elaborarea politicii
monetare:
-

Asigurarea atingerii obiectivelor legate de controlul masei monetare in conditiile existentei

unor puternice socuri la nivelul cererii si ofertei de moneda
Posibilitatea adaptarii rapide a instrumentelor si obiectivelor operationale
Asigurarea atigerii si altor obiective adiacente (functionarea sistemului de plati,
dezvoltarea rapida a pietei monetare si de capital, prevenirea crizelor)
Reflectarea conditiilor economice si a tipului de politica monetara si a regimului valutar
adoptat

Canalele de transmisie a politicii monetare si eficienta acesteia depind de implementarea

instrumentelor de politica monetara
Instrumentele de politica monetara pot fi:
A. Directe: stabilesc si impugn limite in planul activitatii monetare, prin acte normative
B. Indirecte: actioneaza prin intermediul pietei pentru a influenta anumite conditii privind
cererea si oferta.
A. Instrumente directe
A.1. Plafonul de credite
In acest caz, banca centrala aloca creditele in mod direct, la nivelul intermediarilor financiari,
implicandu-se in activitatea bancara.
Motivele utilizarii acestui instrument sunt:
-

Usurinta in implementare
Acuratetea cu care poot fi realizate obiectivele monetare si cele de credit
Eficienta in conditiile inexistentei pietei monetare si a restructurarii bancii centrale
Reprezinta o modalitate eficienta de directionare a creditelor catre sectoarele favorizate
(de ex. agricultura, energie)

Dezavantaje:
-

Reprezinta un instrument rigid

Cei care au nevoie de finantare se vor orienta catre surse alternative de finantare

Eficacitatea acestui instrument depinde de dobanzile penalizatoare aplicate in cazul in care

plafonul de credite alocat fiecareo bnci este deposit.

BNR a folosit acest instrument pana la sfarsitul anului 1991. Plafonul de credite se
determina trimestrial pe baza procentului din totalul creditelor detinut de fiecare
banca la sfarsitul fiecareei perioade.
A.2. Creditele directionate
Creditele sunt directionate catre sectoarele favorizate, care beneficiaza uneori si de dobanda
subventionata
A.3. Nivelul minim al activelor lichide
Bancile din sistem sunt obligate sa detina active lichide proportional cu volumul depozitelor
atrase
B. Instrumente indirecte
Sunt instrumente prin intermediul carora banca centrala influenteaza piata si nu direct institutiile
financiare. Stabilirea mixului de instrumente indirecte de politica monetara este determinate de
eficacitatea instrumentelor avute in vedere in conditiile pietei respective. Instrumentele trebuie
adaptate la nevoile pietei respective din punct de vedere institutional (la structura acesteia) dar
si din punct de vedere al gradului de dezvoltare (care poate genera o reactie pozizitiva sau
negativa din folosirea instrumentelor).
B.1. Operatiuni de rescontare
Sunt operatiunile de scontare la banca centrala a unei cambii care a fost anterior scontate la o
banca comerciala. Operatiunea se realizeaza in schimbul unei rate de dobanda numita taxa
oficiala a scontului.
Din punct de vedere istoric, a fost primul instrument folosit de catre bancile central pentru a
finanta bancile din sistem (datorita rolului de imprumutator de ultima instant pe care il are banca
centrala).
Prin nivelul dobanzii se evidentiaza directia de actiune a bancii centrale in ceea ce priveste
orientarea politicii monetare. Daca taxa oficiala a scontului creste, bancile sunt descurajate sa
obtina credite, ceea ce are ca efect o scadere a ofertei de moneda. Daca taxa oficiala a scontului
creste, bancile au acces la resurse suplimentare, ceea ce inseamna o crestere a ofertei de
moneda.
Mecanismul necesita cheltuieli ridicate si reprezinta un instrument rigid de politica monetara
datorita inertiei reactiei bancilor din sistem (se modifica taxa oficiala a scontului, dar bancile din
system isi vor modifica dobanzile cu o oarecare intarziere).
B.2. Facilitatile permanente (mecanismul de refinantare)
- facilitate de creditare: permite obtinerea unui credit cu scadenta de o zi, la o rata de dobanda
predeterminata (limita superioara a ratei de dobanda pentru scadenta de o zi overnight de
pe piata monetara). Banca centrala actioneaza ca imprumutator de ultima instanta.

- facilitate de creditare: permite plasarea uneisume cu scadenta de o zi, la o rata de dobanda

predeterminata (limita inferioara a ratei de dobanda pentru scadenta de o zi overnight de pe
piata monetara).
Nivelul ratelor dobnzilor aferente facilitilor permanente acordate de ctre BNR (facilitatea de
depozit i facilitatea de credit) se nscrie, ncepnd cu data de 1 aprilie 2015, ntr-un coridor
simetric de 1,75 puncte procentuale fa de rata dobnzii de politic monetar 1.
Rata dobnzii de politic monetar reprezint rata dobnzii utilizat pentru principalele
operaiuni de pia monetar ale BNR. Actualmente, acestea sunt operaiunile repo pe termen de
o sptmn, derulate prin licitaie la rat fix de dobnd.
Valabile din:
1 apr.2015

Politic monetar
2,00%

Facilitatea de creditare
3,75%

Facilitatea de depozit
0,25%

Scopul utilizarii facilitatilor permanente este:

-

Furnizarea/absorbirea de lichiditate pe termen foarete scurt

Semnalizarea orientarii generale a politicii monetare
Stabilizarea ratei de dobanda pe termen scurt pe piata monetara pe coridorul format de
rata de dobanda pentru cele 2 instrumente

B. 3. Rezervele Minime Obligatorii (RMO)

Reprezinta disponibilitatile banesti in moneda nationala si in valuta ale institutiilor de credit
pastrate la banca centrala. RMO se calculeaza ca procent din volumul depozitelor atrase de catre
bancile din sistem.
Prin intermediul RMO, banca centrala poate limita capacitatea bancilor din sistem de a multiplica
depozitele (o parte din depozitele atrase nu mai este folosita pentru acordarea de credite, ci
pentru constituirea de rezerve minime obligatorii).
RMO imbina elementele specific ale instrumentelor directe de politica monetara (sunt stabilite
printr-un act normativ) cu cele ale instrumentelor indirecte (actioneaza prin intermediul pietei)
Principalele caracteristici ale acestui instrument sunt 2:
baza de calcul a RMO se determin ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor
elementelor de pasiv n lei i n valut din bilanurile bncilor (cu excepia pasivelor interbancare,
a obligaiilor ctre BNR i a capitalurilor proprii);
perioada de observare i cea de aplicare au durata de o lun, fiind succesive (prima dintre ele
reprezentnd intervalul cuprins ntre data de 24 a lunii precedente i data de 23 a lunii curente);
ratele RMO pot fi difereniate att n funcie de moneda de constituire, ct i n funcie de
scadena rezidual a elementelor incluse n baza de calcul (mai mic sau mai mare de 2 ani);

1
2

http://www.bnr.ro/Indicatori-de-politica-monetara-1744.aspx
http://www.bnr.ro/Rezervele-minime-obligatorii--3330.aspx

RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilitilor meninute pe parcursul perioadei de

aplicare n conturile deschise la BNR;
deficitului de rezerve i se aplic o dobnd penalizatoare, iar abaterile repetate se sancioneaz
prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaiunilor instituiei de credit.
Deficitul de rezerva se penalizeaza cu o dobanda mai mare decat dobanda pietei, iar excedentul
de dobanda se bonifica sub nivelul pietei.
Argumetele pentru utilizarea ROM sunt:
-

Imbunatatirea preciziei cu care banca centrala isi ghideaza politica monetara

Aplicarea politici monetare prin modificarea ratei RMO

Introducerea ROM are 2 efecte:

-

Cantitativ: limiteaza capacitatea bancilor de a acorda credite (suma atrasa sub forma de
depozite nu poate fi in totalitate folosita sub forma de credite, o parte fiind folosita pentru
constituirea RMO
Calitativ: deoarece bancile nu vor putea sa foloseasca intreaga suma atrasa sub forma de
depozite pentru a acorda credite. Ca urmare, baza de calcul a veniturilor bancare
dobanda pentru creditele acordate- va fi mai mica. Reactia bancilor va fi aceea de a
majora dobanda la creditele acordate atunci cand rata RMO creste si de a o micsora atunci
cand RMO scade.

Scopul:
-

Prudential: publicul are siguranta ca bancile dispun de suficiente lichiditati

Monetar: limiteaza capacitatea bancilor de a acorda credite

BNR a introdus RMO in 1992, initial aplicandu-se doar depozitelor in lei atrase de
catre bancile din sistem, iar apoi si depozitelor in valuta.
In prezent3:
Elemente ale bazei de calcul

Rata RMO (%)

le
i

n vigoare
ncepnd cu:

valu
t

n vigoare
ncepnd cu:

Pasive cu scaden rezidual mai mica de 2 ani de

la finele perioadei de observare

10

24 oct. 2014

14

24 noi. 2014

Pasive cu scaden
rezidual
mai mare de 2 ani de
la finele perioadei de
observare

cu clauz de rambursare,
transferare, retragere
anticipat

10

24 oct. 2014

14

24 noi. 2014

fr clauz de
rambursare, transferare,
retragere anticipat

24 aug. 2002

24 mai 2009

mprumuturi nerambursabile

24 aug. 2002

24 aug. 2002

http://www.bnr.ro/Rezervele-minime-obligatorii--3330.aspx

Ratele dobnzii bonificate la RMO

Moneda de constituire

Rata dobnzii bonificate

%p.a.

RMO constituite n lei

RMO constituite n valut

n vigoare ncepnd cu:

0,24

24 martie 2015

EUR

0,24

24 martie 2015

USD

0,09

24 martie 2015

Ratele dobnzilor penalizatoare pentru deficitele de RMO

Moneda de constituire

Rata dobnzii penalizatoare

%p.a.

n vigoare ncepnd cu:

5,75

24 aprilie 2015

EUR

5,30

24 ianuarie 2015

USD

5,30

RMO constituite n lei

RMO constituite n valut

24 ianuarie

B.4. OPERATIUNILE DE OPEN MARKET

Operatiunuile de opern market = comert cu titluri = operatiuni de piata monetara
Operaiunile de pia monetar (operaiuni open market) reprezint cel mai important instrument
de politic monetar al BNR. Acestea se realizeaz la iniiativa bncii centrale, avnd
urmtoarele funcii: ghidarea ratelor de dobnd, gestionarea condiiilor lichiditii de pe piaa
monetar i semnalizarea orientrii politicii monetare 4.
Potrivit reglementrilor n vigoare, principalele categorii de operaiuni de pia monetar aflate la
dispoziia BNR sunt:
operaiuni repo - tranzacii reversibile, destinate injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR
cumpr de la instituiile de credit active eligibile pentru tranzacionare, cu angajamentul
acestora de a rscumpra activele respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data
tranzaciei; Are loc un transfer de proprietate al activelor. Pretul ce rascumparare este diferit de
pretul de vanzare, diferenta reprezentand castigul vanzatorului (BNR)
atragere de depozite - tranzacii cu scadena prestabilit, destinate absorbiei de lichiditate, n
cadrul crora BNR atrage depozite de la instituiile de credit; dobanda se plateste la scadenta,
rata dobanzii nu se modifica pe perioada operatiunii; cu cat rata dobanzii este mai mare si
scadenta mai indepartata, operatiunea este mai eficienta
emitere de certificate de depozit - tranzacii destinate absorbiei de lichiditate, n cadrul crora
BNR vinde instituiilor de credit certificate de depozit; se creaza un deficit de lichiditate sau se
adanceste cel existent
4

http://www.bnr.ro/Operatiunile-de-piata-monetara-(open-market)-3328.aspx. Comentariile scrise cu litere

italic imi apartin, nu sunt din sursa citata

operaiuni reverse repo - tranzacii reversibile, destinate absorbiei de lichiditate, n cadrul

crora BNR vinde instituiilor de credit active eligibile pentru tranzacionare, angajndu-se s
rscumpere activele respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data tranzaciei;
acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare - tranzacii reversibile
destinate injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR acord credite instituiilor de credit,
acestea pstrnd proprietatea asupra activelor eligibile aduse n garanie;
vnzri/cumprri de active eligibile pentru tranzacionare - tranzacii destinate
absorbiei/injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR vinde/cumpr active eligibile pentru
tranzacionare, transferul proprietii asupra acestora de la vnztor la cumprtor fiind realizat
prin mecanismul "livrare contra plat";
swap valutar - const n dou tranzacii simultane, ncheiate cu aceeai contrapartid, prin care
BNR: Sunt folosite cele mai utilizate valute pe piata respectiva
-injecteaz lichiditate cumprnd la vedere valut convertibil contra lei i vnznd la o dat
ulterioar (la un curs prestabilit) aceeai sum n valut convertibil contra lei;)
-absoarbe lichiditate vnznd la vedere valut convertibil contra lei i cumprnd la o dat
ulterioar (la un curs prestabilit)aceeai sum n valut convertibil contra lei.
Eficienta operatiunilor este legata de gradul crescut de flexibilitate in ceea ce priveste
posibilitatea succedarii operatiunilor pe piata, cat si din punct de vedere al volumului
operatiunilor, ceea ce permite bancii central sa realizeze un control eficient al lichiditatii. Banca
central trebuie sa poata realiza operatiuni importante ca volum pentru a indeplini opbiectivele
propuse.

Sistemul Monetar European (SME)

Momente de referinta ale integrarii europene
Dup al Doilea Rzboi Mondial, politicieni din mai multe ri europene au convingerea c singura
soluie pentru a prentmpina izbucnirea unei noi conflagraii n Europa este o uniune economic
i politic.
1950-Ministrul francez de externe, Robert Schuman, propune integrarea industriilor crbunelui i
oelului din Europa Occidental.
1951-ase ri pun bazele Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO): Belgia, Frana,
Italia, Luxemburg, Republica Federal Germania i rile de Jos. Tratatul CECO expir 50 de ani
mai trziu, n anul 2002.
1957-Se semneaz Tratatele de la Roma, prin care se nfiineaz Comunitatea European a
Energiei Atomice (Euratom) i Comunitatea Economic European (CEE). Obiectivul statelor
membre l constituie eliminarea barierelor comerciale i tarifare dintre aceste ri i crearea unei
piee comune.
1967-Are loc fuziunea instituiilor celor trei Comuniti Europene (CECO, CEE i Euratom), care
duce la formarea a trei noi instituii: Comisia European, Consiliul de Minitri i Parlamentul
European.

1970-n urma unei hotrri adoptate de Consiliul European (respectiv de efii de stat sau de
guvern ai statelor membre ale CEE) n anul 1969, Raportul Werner schieaz un prim proiect de
uniune economic i monetar cuprinznd cele ase state membre ale CEE la vremea respectiv.
Din diverse motive, proiectul eueaz la nceputul anilor '70.
1973-Danemarca, Irlanda i Regatul Unit ader la Comunitatea Economic European. n acest
moment, CEE numr nou state membre.
1979-Guvernele i bncile centrale ale celor nou state membre pun bazele Sistemului Monetar
European (SME). Acesta cuprinde n principal mecanismul cursului de schimb (MCS), care
introduce cursuri de schimb fixe, dar ajustabile, ntre monedele rilor participante.
...
1986-Este relansat ideea unei uniuni economice i monetare, odat cu adoptarea Actului Unic
European (AUE).
1988-Consiliul European confirm obiectivul realizrii Uniunii Economice i Monetare (UEM). Un
comitet de experi prezidat de Jacques Delors, preedintele Comisiei Europene, analizeaz
modalitile de realizare a UEM. Raportul elaborat de acest comitet (Raportul Delors) propune un
proces de tranziie n trei etape.
1989-Debuteaz negocierile referitoare la Tratatul privind Uniunea European. Acest tratat pune
bazele Uniunii Europene (UE) i modific Tratatul de instituire a Comunitii Europene. n special,
Tratatul cuprinde dispoziii privind instituirea UEM i nfiinarea Bncii Centrale Europene. Este
cunoscut i sub denumirea de Tratatul de la Maastricht.
1992-Se semneaz Tratatul de la Maastricht. Acesta introduce noi forme de cooperare ntre
guvernele statelor membre, n domenii precum aprarea, justiia i afacerile interne. Prin
adugarea acestei cooperri interguvernamentale la sistemul comunitar existent, Tratatul de la
Maastricht pune bazele Uniunii Europene.
1993-Tratatul de la Maastricht intr n vigoare la data de 1 noiembrie, dup ratificarea de ctre
toate cele 12 state membre.
1995-Austria, Finlanda i Suedia ader la Uniunea European.
1990-99 -Se realizeaz Uniunea Economic i Monetar n trei etape.
Etapele realizarii UEM:
I.

II.

Pe baza Raportului Delors, Consiliul European a hotrt, n luna iunie 1989, ca prima etap
a realizrii uniunii economice i monetare s nceap la 1 iulie 1990. n principiu, la acea
dat au fost eliminate toate restriciile privind libera circulaie a capitalurilor ntre statele
membre.
nfiinarea Institutului Monetar European (IME) la 1 ianuarie 1994 a marcat att debutul
celei de-a doua etape a UEM. Existena temporar a IME a reflectat, de asemenea, gradul
de integrare monetar din cadrul Comunitii. IME nu a avut atribuii de implementare a
politicii monetare n Uniunea European aceasta rmnnd n sarcina autoritilor
naionale i nici nu a fost abilitat s intervin pe piaa valutar. Cele dou atribuii
principale ale IME au fost:
- consolidarea cooperrii ntre bncile centrale i a coordonrii politicilor monetare i
- desfurarea activitilor pregtitoare necesare pentru instituirea Sistemului
European al Bncilor Centrale (SEBC), n vederea implementrii politicii monetare
unice i a introducerii monedei unice n a treia etap.
n luna decembrie 1995, Consiliul European a convenit asupra denumirii euro pentru
unitatea monetar european care urma s fie introdus la nceputul celei de-a treia

etape, confirmnd totodat c aceast etap a UEM urma s debuteze la data de 1

ianuarie 1999. A fost anunat, n prealabil, un calendar al evenimentelor legate de
trecerea la euro. Acest scenariu se baza n principal pe propunerile detaliate elaborate
de IME.
III.

Cea de-a treia i ultima etap a UEM a debutat la 1 ianuarie 1999 cu fixarea irevocabil a
cursurilor de schimb pentru monedele celor 11 state membre participante iniial la
Uniunea Monetar i cu implementarea de ctre BCE a unei politici monetare unice.
Numrul statelor membre participante a ajuns la 12 la data de 1 ianuarie 2001, cnd
Grecia a intrat n a treia etap a UEM. Slovenia a devenit al 13-lea stat membru al zonei
euro la data de 1 ianuarie 2007, fiind urmat un an mai trziu de Cipru i Malta, apoi de
Slovacia la data de 1 ianuarie 2009, de Estonia la data de 1 ianuarie 2011, de Letonia
la data de 1 ianuarie 2014 i de Lituania la data de 1 ianuarie 2015. n momentul
aderrii fiecrui stat la zona euro, banca central a acestuia a devenit, n mod automat,
parte a Eurosistemului.

Misiunea Bncii Centrale Europene si a Eurosistemului

Banca Central European i bncile centrale naionale alctuiesc Eurosistemul sistemul
bncilor centrale din zona euro. Obiectivul principal al Eurosistemului l constituie meninerea
stabilitii preurilor, respectiv protejarea valorii monedei euro.
Banca Central European rspunde de supravegherea prudenial a instituiilor de credit
situate n zona euro i n statele membre participante din afara zonei euro, n cadrul
Mecanismului unic de supraveghere, care include i autoritile naionale competente.
Banca Central European contribuie astfel la sigurana i soliditatea sistemului
bancar i la stabilitatea sistemului financiar n cadrul UE i n fiecare stat membru
participant.
Eurosistemul, alctuit din Banca Central European i bncile centrale naionale ale statelor
membre care au adoptat euro, reprezint autoritatea monetar a zonei euro. Obiectivul principal
al Eurosistemului l constituie meninerea stabilitii preurilor n interes general.
Sursa: WWW.ecb.europa.eu
Sistemul European al bancilor Centrale:
-

Implementeaz politica monetar european

Deine rezervele oficiale ale rilor membre
Promoveaz un sistem de pli efficient
Contribuie la supravegherea prudenial
Autorizeaz emisiunea de bancnote

Obiectiv: meninerea stabilitii preurilor

Criterii de admitere a rilor la a treia etap:
-

Rata inflaiei: sa nu depaseasca cu mai mult de 1.5 puncte procentuale media celor mai
bune 3 tari (cele 3 tari cu cea mai mica inflatie)
Deficitul bugetar: mai mic de 3% din PIB
Datoria public si public garantata: mai mica de 60% din PIB
Rata dobnzii: sa nu depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor mai
bune 3 tari (cele 3 tari cu cea mai mica rata de dobanda)

MCS II: sa fie integrate pentru cel putin 2 ani inMecanismul Cursului de Schimb II (moneda
nationala nu trebuie sa fluctueze cu mai mult de +/-1.5% fata de euro)

Sistemul Monetar International (SMI)

Bazele Sistemului Monetar International in forma sa actuala au fost puse dupa cel de-al doilea
razboi mondial, in cadrul Conferintei de la Bretton Woods (1-22.07.1944)
Au fost prezentate 2 planuri pentru arhitectura sistemului financiar monetar:
-

White: Plan preliminar de schita a unei propuneri pentru un fond international pentru
stabilizare a Natiunilor Unite si asociate preocupare principal era liberatatea platilor si
tranzactiilor. Se instituia un Fond de Stabilizare al carui capital era subscris prin aportul
tarilor membre, 30% I aur si 70% in moneda nationala. Monedele tarilor membre erau
definite in unitas, moneda Fondului de Stabilizare carre avea un rol limitat putand fi
folosita doar in operatiunile desfasurate cu Fondul de Stabilizare. Fondul de Stabilizare
elimina restrictiile valutare (cu exceptia celor impuse de el) si era imputernicit sa
modifivce cursul de schimb pentru tarile membre
Keynes: promova cresterea ecionomica si ocuparea depolina a fortei de munca. Se crea
Uniunea de Clearing o super banca centrala care emitea o moneda scripturala
international (pentru tarile membre), definite in aur si numita bancor. Tarile membre
primeau o cota parte din emisiunea de bancor, proportional cu volumul comertului lor
international in ultimii ani inainte de razboi.

Planul care a avut castig de cauza a fost cel al lui White, a fost creat Fondul Monetar
International (FMI) cu atributiuni in domeniul valutar si al balantei de plati si Banca
Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) cu atributiuni in dezvoltarea economica
prin investitii.
Principii:
-

Cooperarea monetar internationala: este esenta SMI si factorul determinant pentru

infiintarea FMI. Se urmarea armonizarea politicii monetare internationale cu cooperarae
international, obiectivul principal fiind stabilitatea cursului de schimb, multilateralizarea
platilor, eliminarea restrictiilor valutare
Facilitarea expansiunii i creterii echilibrate a comerului international: a fost
mai mult un obiectiv si nu un principiu, actiunile FMI avand ca rezultat numai eliminarea
restrictiilor valutare
Dezvoltarea econonomic a tuturor membrilor: este un principiu controversat, desi a
aparut in ambele planuri. Tarile industrializate au considerat ca aceasta atributiune revine
BIRD.
Promovarea stabilitii valutare: cursul de schiimb era fix, iar etalonul era aur-devize:
fiecare tara stabilea pentru moneda sa o valoare paritara fata de dolarul American sau de
aur. Fluctuatiile premise erau de +/- 1%. In cazul in care se atingea limita superioara sau
inferioara, banca centrala a fiecarei tari intervene ape piata pentru readucerea cursului in
limitele de fluctuatie (arpele n tunel). Dolarul American a devenit principalul active de
rezerva,m dar cu timpul dintr-un factor de stabilitate a devenit un factor de risc deoarece
SUA nu a mai putut sa isi sustina moneda.

Realizarea unui sistem multilateral de pli: a fost sarcina FMI, fara a se specifica
modul in care se va realiza. S-a considerat ca nu trebuie facut nimic in acest sens intrucat
multilateralizarea este un rezultat automat al inlaturarii restrictiilor in domeniul valutar si
al platilor
Asigurarea lichiditii prin punerea resurselor Fondului temporar la dispoziia
membrilor: FMI acorda credite tarilor membre
Scurtarea duratei i diminuarea gradului de dezechilibru al balanei de pli
externe: rolul FMI la echilibrarea balantei de plati externe era limita la faptul ca asistenta
sa era destinata doar tarilor care solicitau credite

Activitatea FMI a nceput la 01.03.1947, avand 29 de tari membre, iar in present

numara 188 ri memnbre
Scopul FMI: promovarea cooperrii monetare internaionale, asigurarea stabilitii valutare,
pentru a stimula creterea economic i niveluri nalte de folosire a forei de munc i pentru a
acorda asisten financiar temporar rilor membre, pentru a contribui la ajustarea balanei de
pli.
Formarea resurselor Fondului se realizeaza din cota de subscriere a fiecarei tari,
realizata din 25% aur si 75% moned naional.
La sfritul lunii decembrie 2010, totalul cotelor se cifra la 476,8 mld. DST (aproximativ 740 mld.
USD). Romnia: 1.811,4 mil DST (0,43%)
DST = drepturi speciale de tragere = moneda FMI: este o moneda fara existent fizica (unitate de
cont)
DST este o moned compozit (sau moneda cos): valoarea ei este determinate pe baza valorii
altor monede si anume: USD (41,9%), EUR (37,4%), GBP (11,3%), JPY (9,4%)
Hotrrile Fondului sunt prin vot: n funcie de cota de subscriere: SUA ( 16,74%); Japonia
(6,01%); Germania (5,87%); Frana (4,85%); UK (4,85%) + 19 grupe de decizie (16 grupe +
China, Emiratele Arabe, Federaia Rus)
Romnia: n grupa condus de Olanda (cu Armenia, Bosnia i Heregovina, Bulgaria, Croaia,
Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, Belgia si Luxemburg).
Finanarea
1.
Trana rezervei: tarile membre pot utiliza fonduri in limita cotei subscrise; este o utilizare
a resurselor proprii, nu o utilizare a creditului; este folosita pentru pri=oblemele balantei de plati
externe
2.
Tranele de credit: se pot trage 4 transe in proportie de 25% din cota de participare a
fiecarei tari. Prima transa se elibereaza pe baza cererii tarii membre, dar pentru urmatoarele
trebuie sa se adopte un program economic adoptat cu FMI. Comisionul este sub nivelul pietei, iar
rambursarea se face in maximum 5 ani. Au 2 forme:
- aranjamentul de credit stand-by: tara membra poate face retrageri din contul de resurse
pana la suma specificata; durata este de 12-18 luni, cu trageri trimestriale conditionate de
atingerea unor obiective; rambrsarea se face dupa o perioada de gratie de 3 si 1/4 ani

- facilitatea extins a Fondului: se acorda pentru perioade de 3-4 ani pentru tarile in curs de
dezvoltarepentru rezolvarea problemelor legate de balanta de plati externe care au la baza
problem macroeconomicesi structuralwe ale comertului, productiei si preturilor
3.

Faciliti speciale de credit:

- facilitatea de transformare sistemic: character temporar; este destinata trarilort in

tranzitie, cu perturbari ale aranjamentelor comerciale si de plati
- facilitatea de finanare compensatorie i neprevzut: pentru tarile membre cu scaderi
temporare ale veniturilor din export si pentru depasirea problemelor legate de costurile
importuluide cereale
- facilitatea de finanare a stocurilor tampon: formarea de stocuri tampon (alimente,
produse de baza); se acorda daca se face dovada existentei unui deficit al balantei de plati
externe ; favorizeaza stabilizarea preturilor pentru materiile prime
4.

Faciliti cu caracter concesiv: pentru tarile cu venituri mici

- facilitatea de ajustare structural: se acorda tarilor in curs de dezvoltare, cu venituri mici,

pentru programele de reforma economica
- facilitatea de ajustare structural extins: se acorda tarilor cu venituri mici, cu problem
re[petate ale balantei de plati externe
Avantajele finanriiFMI:
-

Evitarea crizelor
Garanie pentru ali finanatori

Criticile aduse FMI:

-

Aplic remedii identice

Programele de ajustare descurajeaz creterea economic
rile n curs de dezvoltare au o influen mic n adoptarea deciziilor

Dezechilibrele SMI de la Bretton Woods:

-

Asimetrie care a privilegiat SUA

Moneda naional folosit n context international: USD a fost o moneda privilegiata,
acceptat general in platile dintre state, ceea ce a determinat satisfacerea nevoii
international de lichiditate prin USD.

Relaia cu Romnia:
Acord Stand-by 27.09.2013 (2 ani)
- n sum de 1,75 miliarde DST (aproximativ 1,98 miliarde euro),

- acord de tip preventiv: autoritatile si-au exprimat intentia de a nu efectua trageri din acest nou
acord
Concomitent, a fost solicitat i Uniunii Europene un sprijin financiar n valoare de 2 miliarde euro.
Banca Mondiala
nfiinat ca urmare a acordului de la Bretton Woods
Obiectiv: sprijinirea reconstruciei i dezvoltrii rilor membre
Dup anii 1970: activitatea sa este strns legat de cea a FMI
Grupul Bncii Mondiale:
-Banca International pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD
-Agenia Internaional pentru Dezvoltare (AID)
-Corporaia Financiar Interneional (CFI)
-Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor (AGMI)
-Centrul Internaional pentru Reglementarea Disputelor pentru Investiii (CIRDI).
Banca Reglementelor Internationale
Fondat n 1930 prin Acordul de la Haga
Obiectiv: cooperarea ntre bncile centrale