Sunteți pe pagina 1din 1

Numele Monici Lovinescu se leag, inevitabil, de numele binecunoscutului su

tat (Eugen Lovinescu), dar i de cel al lui Virgil Ierunca, alturi de care a reaprins
flacra speranei i a umanitii n perioada Romniei comuniste.
Memorialistica Monici Lovinescu are un caracter aparte, oarecum diferit de
operele care se ncadreaz in nia literaturii confesive, fiind scrieri ce eman un
puternic caracter didactic. Spre deosebire de jurnalele intime i memoriile altor
scriitori romni care sunt n esen o fresc a vieii respectivului creator, seria de
jurnale (1981-2000) a Monici Lovinescu pare fi un hibrid ntre momente intime i
relatri ale istoriei ce se petrecea chiar sub ochii scriitoarei. Seria jurnalelor scrise
n perioada comunist sunt o relatri ale evenimentelor vremii i sunt o briz de
aer sincer ntr-o perioad n care adevrul i realitatea erau doar aparente.
Volumele de jurnal scrise dup 1989 sunt scrise sub un alt ton, pstrndu-se stilul
caracteristic Monici Lovinescu, acela de a-i spune prerea dincolo de
menajamente. Jurnalele Monici Lovinescu scrise la nceputurile democraiei
romneti sunt o pledoarie pentru memorie i, din nou, o micare ofensiv
menit s contrasteze cu ncercarea autoritilor vremii de a terge din memoria
colectiv 40 de ani de asuprire. Caracterul militant, devenit canonul LovinescuIerunca se pstreaz i n jurnalele Monici Lovinescu scrise dup anii 90, cu
precdere n Jurnal 1994-1995. Se observ astfel un concept al scriiturii ca
obligaie moral, responsabilitate pe care scriitoarea i-o asum chiar i atunci
cnd exilul su, dar i al Europei de Est se sfrete. n jurnalul anilor 1994-1995,
Monica Lovinescu se transform din vocea celor asuprii, din cea care picteaz
suferina celor oprimai de totalitarism, n glasul schimbrii, devenind cea care
amintete cititorilor de linia fin dintre libertate i opresiune, de principiu moral
care mpiedic pactizarea cu fotii asupritori. Din punct de vedere psihologic, se
poate observa aici o tendin specific celor ce se ntorc din exil, tendina de a nu
mai avea ncredere n propria ar, dei sentimentul de patriotism rmne
neschimbat sau chiar se ntrete.
Romnia deceniului trecut, a anilor 1994-1995, din perspectiva lovinesciana pare
mai puin blazat, mai puin dornic de a ncheia aliane cu puterea ex-comunist
i mai plin de via dect Romnia contemporan.