Aditivi alimentari periculosi pentru sanatate

In viata de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atat de "firesti", incat aproape nimeni nu mai
sesizeaza pericolul pe care ele il reprezinta in mod real.
Ce sunt de fapt acesti aditivi alimentari?"Aditivii alimentari" sunt definiti drept orice substanta
care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient
alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, care, adaugata intentionat in produsele
alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare,
tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare, devine sau
poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse
alimentare. Cea mai mare parte a lor sunt substante chimice de sinteza care nu se gasesc in mod
natural nici in regnul vegetal nici in cel animal, deci nu ar trebui sa faca parte din alimentatia
noastra. Organismul uman, vazut prin prisma biochimica, nu detine cai metabolice proprii
acestor substante, iar pe de alta parte, aceste substante care sunt obtinute in urma unor reactii
chimice "in eprubeta", sunt lipsite de energiile vitale pe care in mod natural substantele produse
de natura le contin. Din acest punct de vedere, putem spune ca aditivii alimentari sunt substante
"moarte", ba mai mult, ei sunt, prin imprumutarea de cai metabolice necesare biotransformarii
lor in vederea eliminarii din organism, consumatori de energie vitala din rezerva proprie a
organismului.
Utilizarea indicativului 'E xxx' pe eticheta produsului arata prezenta unui aditiv acceptat din
punct de vedere al sigurantei in toata Uniunea Europeana. In multitudinea de aditivi folositi in
industria alimentara, cei mai periculosi pentru sanatatea organismului sunt cei de sinteza, adica
cei obtinuti prin procedee chimice nenaturale.Alimentele cu cele mai multe toxine, care ar trebui
evitate la consum, sunt margarina vegetala, guma de mestecat, uleiul de mustar, mezelurile,
bauturile racoritoare si dulceturile. Dictonul dupa care "important nu e ce bagi in gura, ci ce scoti
pe gura" a cazut in desuetudine, odata cu aparitia pe piata produselor alimentare a unei intregi
game de aditivi alimentari, care, chipurile, imbunatatesc calitatea produselor, dar care in realitate
nu sunt altceva decat substante chimice deosebit de toxice, ori cancerigene.Potrivit rapoartelor
organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul
alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de
droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. Consumul indelungat de produse
alimentare aditivate sintetic produce in organismul uman un bombardament asupra organelor
interne, care provoaca distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa produca anticorpi peste
masura, folosindu-i impotriva propriului organism), precum si o serie de tumori maligne si
benigne. Conform raportului Comisiei Nationale de Oncologie - 2000, in Romania cancerul este
intr-o crestere alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala
mileniului III", impotriva careia nu exista inca premizele ca se va descoperi un antidot.
Deocamdata se banuieste doar ca motivele care-l provoaca sunt poluarea, chimicalele din
alimente si stress-ul.Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania, despre
efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compusi toxici sau
cancerigeni. Aproape toti acesti compusi pun intr-un real pericol organismul.
In continuare, poti citi, lista "E"-urilor considerate de specialistii oncologi drept deosebit de
periculoase.
- Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 477
- Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124
- Adaosuri toxice: - produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224
- afecteaza tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461,
E 463, E 465, E 466
- produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233
- suprima din organism vitamina B12: E 200
- cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanti din margarina)
- ataca sistemul nervos: E 311, E 312

- produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lamaie - cel mai periculos
adaos cancerigen)
- Adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217, E
230, E 631 (glutamatul de sodiu)
Cel mai important factor in mentinerea sanatatii este alimentatia, ea fiind furnizorul de materie si
energie pentru buna dezvoltare si functionare a corpului uman. Statisticile medicale prezinta din
cand in cand cate un grup mai mare de boli ca fiind maladiile secolului douazeci, iar printre
cauzele sau factorii favorizanti este enumerata si nutritia deficitara sau in functie de caz, abuziva.
De ce oare alimentul, care este baza existentei noastre, sa fie cauza unor maladii?
Epoca moderna a adus dupa sine o mare afacere pentru producatorii si comerciantii de produse
alimentare si un plus de confort pentru consumatori. Daca acum cateva zeci de ani majoritatea
alimentelor proveneau din productia proprie a individului, iar alimentele erau integral pregatite
in casa, astazi raportul s-a modificat: cea mai mare parte a alimentelor provine din reteaua de
magazine alimentare, iar o buna parte din alimentatie are la baza produse semipreparate.
Producatorii industriali de alimente, pentru a rezista concurentei existente pe piata trebuie sa
prezinte pe piata produse "calitativ" superioare, adica sa aiba un aspect agreat de client, miros si
gust placut si termen de valabilitate cat mai mare.
Dar pentru a satisface aceste deziderate, alimentele sunt prelucrate prin inglobarea de asa-zisi
aditivi alimentari (coloranti, emulgatori, stabilizatori, antioxidanti, conservanti, aromatizanti, etc.
) care se regasesc in compozitia inscriptionata pe ambalaj (daca ea exista) sub forma unor coduri:
E 954 (pentru zaharina), E 330 (acid citric), E250 si E 251 (nitriti, respectiv nitrati din mezeluri),
etc. Acesti aditivi sunt utilizati doar cu avizul Ministerului Sanatatii si la prima vedere par
inofensivi, dar in timp se constata ca lucrurile stau cu totul altfel. Spre exemplu zaharina a fost
folosita (si la noi inca mai este) ca indulcitor pentru diverse preparate hipocalorice. Vreme de
multi ani s-a crezut ca este o substanta totalmente inofensiva pentru organism, dar cercetari
recente au aratat ca ea prezinta potential cancerigen, ceea ce a facut ca in multe tari occidentale
sa fie recomandata retragerea ei din consum.
Care sunt oare proprietatile acestor aditivi? Spre exemplu, colorantii alimentari sunt substante de
sinteza a caror molecule au proprietatea de a se fixa ori pe grasimi ori pe fibrele celulozice din
alimente. Cele mai nocive sunt cele care se fixeaza pe grasimi, pentru ca acestea odata ajunse in
organism se vor depune in tesutul adipos, colorandu-l, iar mai tarziu pot genera diverse probleme
de sanatate. Conservantii sunt substante chimice care impiedica dezvoltarea microorganismelor
prin blocarea unor enzime vitale a acestora sau prin distrugerea membranei lor celulare. Nu avem
nici o garantie ca aceste fenomene, chiar daca nu sunt sesizabile prin mijloacele actuale de
investigare, nu au loc si in organismul nostru, undeva la scara moleculara, dar cu efecte grave in
timp.
In ultima perioada, pietele noastre au fost invadate de tot felul de fructe a caror perioada de
coacere este in cu totul alt sezon al anului. In mod normal fructele, in special cele de toamna, se
pot pastra o perioada de timp, dar semnele imbatranirii si degradarii lor vor deveni evidente.
Cum de totusi cele din comert arata de parca tocmai ar fi fost luate din pom? Nimic mai simplu:
dupa recoltare, ele sunt tratate cu niste substante care impiedica degradarea lor fizica. Dar ceasul
biologic al fructului lucreaza in continuare, energiile degradandu-se si fructul devenind o masa
vegetala moarta, pe care imi vine sa o asemuiesc cu o bucata de plastic gustos. Daca aceste
substante ar ramane doar pe coaja fructului, nu ar fi nici o problema, dar ele se absorb in interior,
de aici ramanand doar un pas pana la patrunderea lor in organismul nostru. Stim despre aceste
substante ca in doze rezonabile nu au efect toxic vizibil si imediat asupra organismului uman, dar
nu stim ce efecte pot avea in timp la scara moleculara si ce boli ascunse ar mai putea favoriza.
O gaselnita alimentara deosebit de interesanta este margarina, despre care se afirma intr-un mod
cu totul hazardat ca este un produs natural. Este adevarat ca la baza procesului de fabricatie stau
uleiuri vegetale dar nu stiu cat de natural mai este un produs care este supus unei hidrogenari la
cald, in prezenta nichelului pe post de catalizator. Rezultatul acestui proces este acea masa alba, a
carei structura chimica difera exact prin caracteristica de baza care face uleiul vegetal mai

sanatos decat grasimea animala si anume gradul de nesaturare (exprima prezenta unor duble
legaturi in molecula grasimilor din uleiul vegetal si care lipsesc la grasimile animale). Deci
diferenta dintre margarina si grasimea animala este doar de origine, organismul uman depunand
acelasi efort energetic pentru metabolizarea amandurora.
Cand si cum vom afla cat de nocivi pentru sanatatea noastra sunt ceilalti aditivi alimentari, nu
stiu cum sa va spun, dar haideti sa consumam mai putina carne mai rosie si mai frageda decat
este ea in realitate, mai putine fructe prea aratoase atunci cand nu e timpul lor, mai putine
conserve si alte semipreparate, mai putine alte gaselnite alimentare si sigur vom fi mai
PS. Puteti fi siguri ca si in alte articole voi reveni cu informatii pe marginea acestui subiect