Sunteți pe pagina 1din 5

Octav Pancu Iai

IEDUL CU TREI CAPRE


Povestea asta nu s-a ntmplat chiar pe vremea cnd se potcoveau
puricii, ci mult mai aproape, cnd puricii au devenit tare nesuferii iar eu va
doresc, copii, sa n-avei de-a face cu ei.
Cic nu departe de casa caprei cu trei iezi i avea casa un ied cu trei
capre. Era un ied ca toi iezii: nici mai mare, nici mai mic, nici mai frumos, nici
mai urt. Cum s-ar spune: nici prea-prea, nici foarte-foarte. Numai ca el n loc
de o capra avea trei: o capra-mama, o matusa-capra i o capra-bunica.
Grozav de bine o mai ducea iedul! Ce sa va spun, copii, pe mine daca mar lsa sa stau mcar o zi n casa aceea, nu mi-ar trebui nimic. M-a lipsi
bucuros chiar i de guturai i voi doar tii ce bine e sa ai guturai; stai n
casa, bei ceai, toat lumea te ntreab cum te mai simi. In sfrit, e stranic.
Ei bine, eu m-a lipsi fara pic de amrciune pana i de guturai, numai sa pot
trai o zi aa cum tria iedul cu trei capre.
Mama mmulia, ce mai trai!
Dimineaa, nici nu apuca bine iedul sa deschid ochii, ca i ncepea sa
porunceasc:
Capra-mama!
Spune, fiul meu iubit!
mbrac-m. Nu pot singur
Capra-mama nu atepta sa i se spun de doua ori. Se apleca s-i caute
opincile sub pat, se urca pe dulap s-i gseasc ndragii i se baga dup cuptor
s-i afle cmuica.
(De, iedul nu obinuia ca voi sa foloseasc sptarul scaunului ori
cuierul! i arunca hainele unde nimerea.)
Capra-mama ii aduna straiele i se cznea s-l mbrace: ii lega opincile
oh, ii trgea ndragii i camesuica vai! i-i nfur brul uf! Cnd se vedea
mbrcat, iedul iari poruncea:
Matusa-capra!
Spune, nepoelul meu drag!
Dspateaza-m. Nu pot singur

Fara sa mai zboveasc, matusa-capra se repezea la buctrie, turna.


ntr-o ulcica lapte dulce i aez ntr-o strachina mmligua calda, apoi punea
ulcica i strachina pe-un tergar i le aducea fugua la patul iedului; ii rupea
matusa-capra din mmligua i ndes n gura iedului! i ine-i matusa-capra
ulcica la gura sa soarba iedul laptele! i uite-aa, pana isprvea iedul toat
mmligua din strachina i tot laptele din ulcica, ba ii mai aducea matusacapra i cte-o plcint, ca era mare metera la copt, iar iedul mare meter la
nghiit.
Zburda iedul toat ziulica pe afara, iar seara, cnd se ntorcea acas, se
ntindea n pat i poruncea:
Capra-bunica!
Spune, nepoelul meu scump!
Adoarme-m! Nu pot singur
Cit ai clipi, capra-bunica venea lng ied i se pornea s-i cnte i s-l
legene;
Nani, nani, nani, coboar, somn, pe scara ta nevzut, nani, nani,
nani, i oprete-te, somn, pe ochii nepoelului meu, nani, nani, nani.
Hei, aa trai ca al iedului mai zic i eu!
Capra-mama, mbrac-m!
Matusa-capra, ospteaz-m!
Capra-bunica, adoarme-m! Nu pot singur.
Si capra-mama i matusa-capra i capra-bunica lsau toate treburilesi
veneau fara zbav la porunca iedului. Las capra-mama rufele n albie, abia
avea rag. Z s-i usuce minile dar venea ntr-un suflet s-l mbrace pe ied!
Las matusa-capra cmaa necirpita, n graba se nepa la un deget, dar alerga
s-l ospteze pe ied! Las capra-bunica fusul, n fuga, scapa ochelarii i le
sprgea sticlele, dar nu ntrzia s-l adoarm i s-l legene pe ied;
Capra-bunica, adoarme-m!
Matusa-capra, ospteaz-m!
Capra-mama, mbrac-m! Nu pot singur
Asa viaa sa tot trieti o suta de ani i inca ai zice ca n-ai trit destul!
Dar ntr-o seara capra bunica il adormi pe ied, cnd batu la poarta
vecina, capra cu trei iezi.
Scumpele mele surate le zise ea caprei-mama, matu-sei-capre i
caprei-bunice, dup ce trecu pragul am intrat uu o mare rugminte n casa
suratelor voastre. Mine seara mi se nsoar iedul cel mare. Ia de nevasta o
iada aezat i harnica, nu ca altele care. Dar ce sa mai lungim vorba! Tare as
vrea sa le pregtesc un osp sa i se duca vestea. Ma rog, domniilor voastre, fii
bune i poftii mine la mine s-mi ajutai la nvelitul srmluelor, la mpletitul

colacilor ori la ce-o mai fi trebuin. O sa va mulumesc i-o sa va rspltesc,


aezndu-v n capul mesei, ca pe cei mai de seama oaspei. Va nvoii?
Da se poate sa nu ne n voim? Mine n zori suntem la dumneata,
surato. Te-ajutam cu draga inima, ii rspunse capra-mama. Cit privete
rsplata, de-o sa ne aezi n capul mesei, cinsteane-o fi prea mare i noi i
cerem sa nu-i mai bati capul cu ea.
A doua zi, dimineaa, pe la ceasul cnd soarele inca se mai freca la ochi
de somn, plecar cele trei capre ale iedului la vecina capra cu trei iezi.
Mai trziu se trezi i iedul. Dup cum ii era obiceiul, striga:
Capra-mama! mbrac-m!
Dar nimeni nu veni s-l mbrace. Capra-mama, precum se tie, era
plecata. Atunci ncepu iedul sa se tvleasc prin pat i sa urle ca vai de lume:
mbrac-m! mbrac-m! mbrac-m! Nu pot singur.
Vulpea, care tocmai trecea pe acolo i auzind urletele iedului, curioasa
din fire, baga capul pe geam ca sa afle ce se ntmpl. Nu stiu cum sunt toate
vulpile, ca n-am avut prilejul sa fac cunotin chiar cu toate, dar vulpea asta,
pe linf ca era curioasa, mai era pe deasupra i tare hoa. Fura de stingea! Era
att de hoa, incit prietenului meu, bursucul, nea-vind altceva s-i fure, i-a
terpelit darul de a scrie povesti Iar la judecata, ce credei c-a spus hoa?
Cic nu i-a furat nimic pentru ca, de fapt, darul asta nu l-a avut niciodat
prietenul meu
Nu mai striga atta, ieduule, ii vorbi mieros vulpea, daca nu poi sa te
mbraci singur, te ajut eu. Arunc-mi hainele i numaidect te mbrac!
Bucuros, iedul azvrli opincile i ndragii i camesuica. Una cite una,
vulpea le prinse, le vr ntr-un sac i pe-aici i-e drumul! Fugi cu ele sa le
vnd n trg.
Mare amrciune il cuprinse pe ied i multe lacrimi grele vars. Dar tot
plngnd i vicrindu-se il apuca foamea. Striga:
Matusa-capra! Ospteaz-m!
Dar nimeni nu veni s-l ospteze. i matusa-capra, precum se tie, era
plecata.
Se porni iar iedul sa se tvleasc i sa urle:
Ospteaz-m! Ospteaz-m! Ospteaz-m! Nu pot singur.
Cnd tipa el asa, trecu pe acolo ursul. Eu, copii, am vzut multi ursi n
viaa mea, unii mai mari, alii mai mici, alii. De ciocolata, dar mnccios ca
ursul asta n-am mai vzut. Min-ca de rupea! (Era att de mnccios, incit,
odat, nemaiavnd ce nfuleca, i-a ronit propria lui coada. Se zice ca: deaceea n-are ursul coada.)
Nu mai striga atta, ieduule! Il potoli ursul cu vocea lui groasa. Mai
bine spune-mi unde e mncarea ca sa te ajut eu. Te osptez pe cinste!

De buna seama ca iedul ii spuse. i intra ursul n buctrie i ncepu sa


nfulece cit apte. nfuleca toat mmlig. Sorbi i ultimul strop de lapte. Ba,
de lacom ce era, nghii i ceaunul i fcleul! (Hm! Ati auzit, copii, de ursi care
sa nghit ceaune i fclee? Pe cuvntul meu de cinste ca eu n-am mai auzit!)
Apoi, bineneles, ursul pleca fara s-i mai dea iedului bun-ziua.
De-abia a. cum se puse iedul i mai vrtos pe plns. i plngi i plngi.
Rsun casa de zbiertele lui! (Vai, copii, ori cit ati ncerca nu l-ai putea
ntrece, dar mai bine nu ncercai!) Toat lumea insa tie ca dup plns ti se
face somn. (Ori daca cineva, nu tie, afla de la mine.) Striga iedul:
Capra-bunica! Adoarme-m!
Dar nimeni nu veni s-l adoarm caci i capra bunica, precum am mai
spus, era plecata.
Si din nou ncepu iedul sa se tvleasc i sa urle:
Adoarrne-m! Adoarme-m! Adoarme-m! Nu pot singur
Lupu tocmai ieea la plimbare. Se afla nu departe i-l auzi pe ied
strignd. (Trebuie sa va spun, copii, ca eu pana acum, spre fericirea mea, nu
m-am ntlnit cu nici un lup i ca, tot spre fericirea mea, nici nu doresc sa ma
ntlnesc Lupii, de obicei, nu prea stiu de gluma iar eu, din pcate, sunt un
om glume. Lupul din povestea asta era tare hain. Nu numai ca nu tia de
gluma, dar nici mcar serios nu v-a sftui sa stai de vorba cu el.)
Nu mai striga atta, ieduule! Glsui rguit lupul. Las ca vin eu sa te
adorm.
Intra lupul n casa, se aez lng ied, legnndu-l i cntndu-i:
Nani, nani, nani, nu mai cobori, somn, ca nu-i nevoie Nani, nani, nani,
Am s-l mnnc Pe iedul cel rsfat Rzgiat i alintat, Nani, nani, nani.
Iedul se-nspaiminta i nici eu nu pot sa va spun de unde mai gsi
putere sa se smulg de lng lup i s-o rup la fuga ncotro vedea cu ochii.
Se-napoie acas gol, flmnd i ostenit, abia pe seara. i cum intra pe
usa, zise:
Capra-mama, matusa-capra, capra-bunica, am sa va povestesc tot ce
s-a ntmplat, dar mai nti s-mi caut nite haine ca sa ma mbrac i apoi sa
mnnc ceva ca tare mi-e foame.
Se mbraca iedul, manca ce mai gsi prin oale dar nainte s-i nceap
povestea, adormi butean. Dar vou, copii, nu vi-e somn? Mie, de ce sa va mint,
mi cam este. Noapte buna, dragii mei copii!
Nani, nani, nani, Coboar, somn, pe genele copiilor nani, nani, nani,
dormii, Alexandru i Bogdan, dragii mei, bieii mei, nani, nani, nani, Ca tata
i-a sfrit povestea.

SFRIT