Sunteți pe pagina 1din 43

INTRODUCERE IN

ANTROPOLOGIE

antropologie101.wordpress.com

0. Aplicatii ale antropologiei


Din ce n ce mai multe firme angajeaz antropologi deoarece
valorizeaz metoda observaiei i accentul pe diversitatea
cultural. Astfel Hallmark Cards a angajat antropologi pentru a
observa petrecerile, srbtorile i festivalurile grupurilor etnice,
cu scopul de a-i mbunti capacitatea de a creea felicitri
pentru audiene ct mai specializate. Antropologii intr n casele
oamenilor pentru a observa cum folosesc aceste produse, lucru
care permite un design mai bun al produsului i reclam mai
eficient. (Hot Assets in Corporate: Anthropology Degrees,
USA TODAY din 18 Februarie 1999).

http://vimeo.com/72310389. Etnografie facuta pe 19 de


intreprinderi mici si mijlocii, in Los Angeles si Dallas,
comandata de Chase-Manhattan Bank.

Firmele de sondaje nu pot spune


inginerilor ce i doresc femeile de
la aparatele de ras. Din aceast
cauz firma de consultanta de
marketing Hauser Design i trimite
antropologii n bile oamenilor
pentru a i privi cum se epileaz.
Genovieve Bell, Intel, studiul
utilizarii tehnologiei
http://www.intel.com/content/www/us/
en/sponsors-of-tomorrow/sotgenevieve-bell-60-video.html

Cercetare de teren in Serbia http://vimeo.com/3248398

Design de produs: ce isi


doresc oamenii de la
telefoanele lor mobile?

Antropologia presupune
Observatie in profunzime
Contact cu alte culturi.

CURSUL #1: CE ESTE

ANTROPOLOGIA?

1. Ce e antropologia?
2. Antropologia i subdisciplinele sale
3. Antropologia si alte tiine sociale
4. Etnologie, Etnografie
5. Relativismul Cultural - etnocentrism;
Distincia emic-etic

1. Ce e antropologia?
.

Diferenele i asemnrile ntre culturile


umane.

Studiaz diversitatea uman n timp i


spaiu.

Traducere cultural.

Intrinsec comparativa.

definitii

Antropologia sociala si culturala are ca domeniu de interes toata


umanitatea si incearca sa inteleaga legaturile dintre diverse
aspecte ale existentei noastre. (2000, manual de antropologie)

Antropologia este studiul profesional al speciilor umane, in toate


aspectele lor, de la biologie la cultura. (2000, manual de
antropologie)

Scopul antropologiei este largirea universului discursului uman.


(Clifford Geertz, anii 80, Thick Description).

[Scopul antropologiei este] sa descrie caracteristicile comune


majoritatii societatilor umane. Antropologul este intr-o situatie
comparabila cu cea a astronomului. Misiunea antropologului este
aceea de astronom al constelatiilor umane. (anii 60, Claude LeviStrauss, citat in Claude Lvi-Strauss and the making of structural
anthropology, de Marcel Hnaff).

Obiectul de studiu? Culturile


umane
In trecut: Societile
exotice
Antropologiei
asociat cu
expansiunea
colonial.
Ex. Biserica Catolica

EXEMPLU. APARITIA ANTROPOLOGIEI IN STATELE UNITE

Dezvoltarea antropologiei n sec 19 i nceputul sec. 20, n


SUA: preocupare legat de istoria i cultura indienilor
americani.

Care este originea lor geografic?


Cte valuri de migraie au existat?
Cum pot fi grupai?
Cte limbi vorbesc?
De ce difer la aspectul fizic?
Dar la organizarea social?

Indienii americani se grupeaz n 6 zone:


Nordvest/Coasta de
Vest

Inuitii
(Eschimosii)

Grupul estic Societi


complexe: Iroquois,
Cherokee, Seminole,
Algonkian

Californienii
Sud-est:
Apachee, Pueblo.
Societati
complexe

Grupul Indienilor de cmpie


- Societi simple: Sioux,
Blackfoot, Crow, Comachee.

In prezent: si societatile
europene.
Exemplu: Blugii

2. SUBDISCIPLINELE ANTROPOLOGIEI

1.
2.
3.
4.

Antropologia social (cultural)


Antropologia lingvistic
Antropologia biologic (sau fizic)
Arheologia

Antropologia social i cultural


Studiaz orice:
....
Pieele financiare din New York
imigranii din oraele occidentale
hainele
mncarea casele
ritualuri politice
ritualuri religioase
laboratoarele de tiine naturale
Mall-uri si bazaruri
Fertilitatea
....

Cautati: American Ethnologist; American Anthropologist.

Antropologie a .......: ...muncii; ...religiei; ...corpului; ...mortii....etc...

Antropologia lingvistic
Folosirea limbajului n context social.
Doua subdiscipline:
Lingvistica istoric: Similariti i diferene ntre limbile
folosite n diferite culturi umane. Care snt marile diferene ntre
limbile umane? Care snt familiile de limbi?
Ex: student la schimb in Chile: Dobrogea-Anzi.
Sociolingvistica: Folosirea limbilor in contexte sociale si
economice. Difereele de vocabular ntre clasele sociale? Cum
difer vocabularul i intonaia ntre femei i brbai? Cum difer
uzanele lingvistice ntre diferite regiuni (ex. Banat fa de
Maramure)? Cum funcioneaz bilingvismul?

Exemplu de cercetare de antropologie lingvistica:


limbile pidgin si creole

Forme simplificata de vorbire rezultata din


amestecul a doua limbi, din care una foarte
raspindita cu o limba locala.
Aparute in zona de contact dintre populatii
europene, africane si native.
Folosite de grupuri care vorbesc limbi diferite si
care nu au access la o limba comuna.
Exemple:

Engleza chineza din Melanezia, Hong Kong


Haiti: formate din cuvinte din limba franceza suprapuse
pe limbile africane ale sclavilor.
Lingua Franca: folosita de comerciantii din Meditarana
in Evul mediu.

Antropologia biologic (sau fizic)

evoluia uman prin prisma fosilelor;


genetica uman; Proiectul Genom
biologia, evolutia si comportamentul;
viaa social a primatelor;

Arheologia
Formele de schimb, consum, ritualurile, religia,
munca, locuirea ale societilor trecute.
Date: artifacte, unelte, arme, construcii, gropile
de gunoi, rmitele vegetale, cioburi, oase,
dini, vase scufundate.
De unde venea carnea consumat: din vnat sau
creterea animalelor?
Uneltele erau produse, schimbate prin troc sau
cumprate de la alte populatii?
De unde veneau materialele de construcie?

Exemple
Arheologie
industriala
Site-ul de la World
Trade Center

Arheologia

Tipuri de inferente:
Cioburile: estimarea populaiei i a densitii.
Tipul materialelor: materiale extra-locale unor
forme de schimb la distanta.
Similariti n decorare i formele obiectelor
sugereaz legturi culturale.
Numrul de sate i orae ridicate indic un grad
de complexitate social ridicat.
Templele i piramidele (Mexic, Egipt) sugereaz
o societate foarte ierarhic.

3. ANTROPOLOGIA SI ALTE DISCIPLINE

Cea mai umanista dintre stiintele


sociale si cea mai sociala dintre
stiintele umane (Eric Wolf)
Stiinte umaniste
Antro
Stiinte sociale

Stiinte umaniste
Antro
Stiinte sociale
(Inteles, interpretare, semnificatie)
(Inferente
statistice,
cauzalitate)

Stiinte umaniste
Antro
Stiinte sociale
(Inteles, interpretare, semnificatie)
(Inferente
statistice,
cauzalitate)
Literatura
Economie
Istorie
Sociologie
Filosofie
Psihologie
Lingvistica
Stiinte Politice

Antropologie i sociologie
Asemnri
Vocabular conceptual comun: ex. relaii sociale,
organizare social, comportamentul uman, ritualuri
Generalizri: dac X, atunci Y
Unii strmoi comuni: Weber, Durkheim, Marx.

Deosebiri
SOCIOLOGIE

ANTROPOLOGIE

Societile vestice i
industriale

Societile exotice,
extraeuropene

Convergenta recenta sociologie-antropologie


Formulari cu statut de legi,
generaliti, explicaii din
birou.

Atenie la detaliu, la cotidian,


la punctul de vedere al celui
studiat pentru antropologi

Date cuantificabile

Date cuantificabile /
anecdotica, evenimente unice

Durata mai scurta

Durat de cercetare mai mare

Date neverificabile

Date in general verificate

Intemeietori difieriti
Sir James Frazer, Lewis Henry Morgan, Branislaw Malinowski,
Marcel Mauss.

Antropologia i studiul artei, literaturii, dansul

Cultura - Inteles diferit


Arta: excelen; cultural nalt
Antropologie: Mod de viata

Metode diferite:
Analiza culturii in muzee, laboratoare;
Observatie in mediul natural

Antropologia i filosofia/teologia

Diferena dintre fizica/tiin i metafizic.


Antropologia are o metod tiinific prin care verific
teoriile>>>filosofia nu are.
Filosofia: orientata catre modele morale (ce e bine, ce e
ru), ce nseamn virtute.
Antropologia: studiaz oameni reali, nu ce e dezirabil.

Antropologia i psihologia

Psihologia este fundament pe concepiile


societilor vestice:
o Separarea ntre corp i minte.
o Separarea ntre raiune i afect.
o Separarea ntre eu i supra-eu.

Psihicul uman variaza de la o cultura la alta


o Controversa ntre Sigmund Freud i Branislaw
Malinowski: Complexul lui Oedip.

Antropologia i politologia;
Antropologia i economia

Stiinele politice i economice studiaz societile care


au stat i care au economie de pia, adic statele-naiune
vestice.
Antropologia studiaz
o Societi cu stat; alteori fara stat.
o Piata//dar//troc//furt.

Economie: Maximiza cistigul - universal.


Antropologie nu cistigului este universal.
o Indienii Kwaikuitl (SUA/Canada): Maximizarea
prestigiului

Politologia i economia: normative.


Antropologia: studiaz comportamentul observat.

Antropologia i folclorul

Asemnri: studiaz oamenii obinuii, subiecte


asemntoare: locuirea, hrana, hainele, muzica;
Deosebiri: Folclorul studiaza partea literar, estetica:
o Ex. Folosirea unei balade, ritual, unui ornament
o Folclorul: implicat in ideologiile nationaliste, constructia
statului-natiune.
o Transforma cultura in carnaval si spectacol.

4. ETNOGRAFIA - ETNOLOGIA

Etnografia: sens dublu


(1) Proces i metod metoda etnografica: cercetarea de teren, observaia
participativ

(2) Produs: un articol sau o carte scris n urma unui proces de cercetare de teren

Etnografia difer de scrierea de cltorie, gazetrie, sondaj,


notele personale ale antropologilor.
CUM?

Etnologia: teoria elaborat pe baza acumularii de etnografii.


Analizeaz, interpreteaz i compar rezultatele etnografiei.
Incearc s produc generalizri, pornind de la mai multe studii de caz.

Etnografia

Etnologia

Cercetare de teren,
adunare de date

Foloseste date adunate


de alti cercetatori

Descriptiva

Sintetica

Specifica unui grup

Valabila la mai multe


grupuri, cimparativa

5. RELATIVISMUL CULTURAL

Diferentele culturale trebuiesc luate ca atare.


Relativismul cultural - Etnocentrismul.
Relativismul cultural = instrument metodologic.

Mutilarea genital

20+ de ri din Africa.


Rat de rspndire ridicat:

Etiopia, Somalia, Kenya, Ghana.

Grade diferite de intervenie: de la


ndeprtarea clitorisului, pn la
tierea labiilor mici sau coaserea lor.

Etic, etnocentric
In Occident descrisa ca:

Act brutal
Viol
Tortur
Deprivare de sexualitate
Pericol medical.

Cei care practic asemenea practici controversate


ndeprtarea clitorisului, poligamie, mariajul copiilor, sau
mariajele prin constrngere le apr explicit ca fiind
necesare pentru controlul femeilor i recunosc deschis c
acest obicei rezist la insistena brbailor

Programe internaionale numeroase de combatere a acestei


practici:

Misionarii cretini.
Drepturile femeilor;
Drepturile omului;
Organizaia Mondial a Sntii.

Relativismul cultural: Ce funcie are n culturile respective?

Studiu din Egipt: doar 2 din 50 de femei deranjate.


Rideau de antropoloaga (necircumcisa).
Credeau ca a fost neglijata de mama sa.

Emic, relativism cultural


Cercetatoare nativa:
Este dificil pentru mine lund n considerare numrul de
ceremonii pe care le-am observat, inclusiv pe a mea s accept c
ce apare ca fiind expresia bucuriei i a srbtoririi extatice a
feminitii, s ascund experiene de constrngere i subjugare.
Majoritatea femeilor Kono pe care le-am observat particip la aceste
ritualuri pentru ele doresc acest lucru. Ele savureaz puterile
supranaturale ale executantelor acestor ritualuri mpotriva brbailor
n societate i se ntresc cu legitimitatea autoritii feminine, i, n
mod deosebit, cu autoritatea mamelor i bunicilor lor.

Mutilarea genital i imaginea de sine a femeilor

Femeile care practic aceste operaii se vd i snt vzute in culturile


respective ca fiind:
Mai frumoase.
Mai feminine.
Mai civilizate.
Mai doamne, mai onorabile.

Ritual de trecere de la adolescenta spre feminitatea adult

Sursa: Fuambai S. Ahmadu, Disputing the myth of the


sexual dysfunction of circumcised women, 2009

Emic: dpdv al celui studiat;


Etic: dpdv al cercetatorului.