Sunteți pe pagina 1din 5

Tulburari ale gandirii

Gndirea reprezinta functia cea mai organizata a psihismului, prin care se integreaza si
se prelucreaza informatia privitoare la realitatea exterioara si cea interioara, cu trecerea la un
nivel calitativ superior al cunoasterii, de Ia fenomenal, aleator, particular, la esential, cauzal,
general.
Aceasta prelucrare conduce la cunoasterea indirecta si la posibilitatea construirii unor atitudini
anticipative si prospective, n mecanismele gndirii integrndu-se n permanenta afectivitatea,
atitudinile emotionale, datele mnezice ca si experienta anterioara.
Asa cum am aratat, gndirea opereaza asupra informatiei obtinute prin perceptie 222d33c si
reprezentare si nu direct asupra obiectelor sensibile, deci gndirea are caracter mijlocit,
deosebindu-se prin aceasta de cunoasterea perceptiva.
Opernd modificari semnificative asupra informatiei senzoriale simplificnd realitatea prin
reducerea ei Ia trasaturile esentiale si reconstruind-o prin modelare si generalizare, gndirea si
defineste cel de al doilea caracter, prin care, eliberndu-se de nesemnificativ, se apropie de esenta
lumii fenomenale si obiectuale, caracterul generalizat abstract.
Prin gndire, lumea nu este numai interpretata si explicata ci si mbogatita, astfel, n activitatea
practica, pe baza modelelor proiectelor si planurilor, elaborate c'e itnctia creatcare a gndirii,
ecosistemul iman sufera o permanenta remodelare.
Ca reflectare directa a gndirii, conduita[imanase desfasoara rational si anticipativ, crice actiune
fiind precedata de executia ei mentala, de secventializarea etapelor, aprecierea ta marilor
desfasurarii ei. Ansamblul actiunilor si procedeelor, prin care, n vederea rezolvarii unor
probleme sau a cresterii nivelului de cunostinte, informatia este transformata n cadrul schemelor
si notiunilor printr-tn sistem de actiuni organizate, alcatuieste componenta operationala a gndirii.
La rndul ei, acesteia i se disting operatiile fundamentale si operatiile instrumentale. n cadrul
primei categorii se descriu analiza, care permite delimitarea esentialului de neesential, prin
divizarea mintala a unui fenomen si determinarea calitatilor sale n cadrul ntregului, sinteza,
care reconstituie mintal obiectul din elementele sale definitorii oferite separat
sau includerea obiectului ntr-o ordine prestabilita conform nsusirilor sale, abstractizarea, prin
care se desprind antmite laturi ale unui fenomen descriindu-l prin prisma acestuia, separat si
independent de celelalte, care nu snt luate n consideratie, concretizarea, care este operatia inver

Donici Ramona Radiologie anul 3

Page 1

de descriere a unui fenomen prin toate atributele sale si generalizarea, care extinde rezultatele
sintezei asupra cazurilor particulare specifice.
Aceste operatii nu se desfasoara dect n interdependenta si complexa ntrepatrundere, analiza
presupune sinteza, generalizarea extinde rezultatele sintezei, concretizarea strabate calea inversa
abstractizarii etc.
Operatiile instrumentale se desfasoara prin doua forme: - cea algoritmica, presupunnd o
succesiune predeterminata si forma euristica, n care cautarea rezultatului urmeaza o cale putin
organizata n care esecul este urmat de o noua cautare, care nu duce implicit la rezultat ca n
cazul algoritmului,
Relatia si succesiunea dinamica a notiunilor si operatiilor, prelucrarea ' permanenta a continutului
notional al gndirii, se desfasoara prin judecata si rationament, procese fundamentale.
Judecata relationeaza notiunile, stabilind raporturile dintre obiectele si fenomenele realitatii,
ntregindu-le cu valoarea de adevar sau fals. Ea este n raport cu nivelul intelectual, de pregatire
si cu sistemul personalitatii (vointa, afectivitate, motivatie, convingeri individuale).
Rationamentul reuneste judecati, nemaifiind legat direct de experienta, n scopul de a desprinde
informatii noi asupra realitatii.
Gndirea se desfasoara ntr-un mod particular, discursiv, trecnd orientat si finalst, n vederea
obtinerii unui anumit rezultat de la o secventa la alta n cadrul unor deplasari asociative ample.
Gndirea fiecarui individ are un ritm propriu, personal, situat ntre anumite limite.
CLASIFICAREA TULBURRILOR DE GNDIRE
1. Tulburari n cursivitatea gndirii
1.1.Tulburari n ritmul gndirii
-Accelerarea ritmului gndirii
-Lentoarea ideativa
1.2.Tulburari n fluenta gndirii
-Fadingul mintal
-Barajul ideativ
-Vscozitatea

Donici Ramona Radiologie anul 3

Page 2

-Perseverarea
-Ruminatia mintala
2.

Tulburari n productivitatea gndirii

2.1.

Tulburari cu aspect predominant cantitativ

-Saracia gndirii
-Mentismul
2.2.

Tulburari cu aspect predominant calitativ

-Autismuj
-Rationalismul morbid
-Asociatii anormale
-Asociatii automate, superficiale
-Asociatii polarizate
-Asociatii circumstantiale
-Asociatii insolite
-Incoerenta
2.3. Anideatia
3. Tulburari

n ansamblul gndirii

3.1. Tulburari n valorizarea judecatilor si rationamentelor


3.1.1. Ideile dominante. (3.1.2. Ideile prevalente 1.3. Ideile obsesive-ndoieli obsesive
-Scrupule obsedante
-Idee de contrast
-Maniile mintale
-Onomatomania

Donici Ramona Radiologie anul 3

Page 3

-Aritmomania
3.1-3.4.3. Argutiile obsesive
-Amintirile si reprezentarile obsesive
-Impulsiunile obsesive
-Sindromul obsesivo-fobc
3.1.4. Ideile delirante
-Ideile de persecutie
-Ideile delirante cu continut depresiv
-Ideile hipocondriace
3.1.4.3.1. Sindromul hipocondriac
-Idei de gelozie si erotomanice
-Idei de filiatie
-Idei delirante de inventie, de reforma si mistice
-Ideile de grandoare
-Ideile de relatie
-Ideile de influenta
3.1.4.10. deile metafizice si cosmogonice
3.1.5. Structurarea deliranta
3.1.5.1. Deliruri sistematizate
-Deliruri pasionale si de revendicare
-Delirul senzitiv de relatie
3.1.5.1.3. Delirul de interpretare
3.1.5.2. Deliruri nesistematizate
-Delirurile fantastice sau de imaginatie (parafrenice)
Donici Ramona Radiologie anul 3

Page 4

-Starile delirant-halucinatorii (sindroamele paranoide)


3.1.5.2.3. Delirul indus (Folie deux)
3.2. Tulburari operationale
-Pasagere si reversibile
-Permanente
-Stationare (nedezvoltarea gndirii)
-Progresive - demente
3.2.2.2.1. Sindromul demential
-Tulburarile imaginatiei
-Scaderea imaginatiei
-Exaltarea imaginatiei
4.2.1. Mitomania

Donici Ramona Radiologie anul 3

Page 5