Sunteți pe pagina 1din 3

Gndirea reprezinta functia cea mai organizata a psihismului, prin care se

integreaza si se prelucreaza informatia privitoare la realitatea exterioara si cea interioara,


cu trecerea la un nivel calitativ superior al cunoasterii, de Ia fenomenal, aleator,
particular, la esential, cauzal, general.
Aceasta prelucrare conduce la cunoasterea indirecta si la posibilitatea construirii unor
atitudini anticipative si prospective, n mecanismele gndirii integrndu-se n permanenta
afectivitatea, atitudinile emotionale, datele mnezice ca si experienta anterioara.
Asa cum am aratat, gndirea opereaza asupra informatiei obtinute prin perceptie 222d33c
si reprezentare si nu direct asupra obiectelor sensibile, deci gndirea are caracter mijlocit,
deosebindu-se prin aceasta de cunoasterea perceptiva.
Opernd modificari semnificative asupra informatiei senzoriale simplificnd realitatea
prin reducerea ei Ia trasaturile esentiale si reconstruind-o prin modelare si generalizare,
gndirea si defineste cel de al doilea caracter, prin care, eliberndu-se de nesemnificativ,
se apropie de esenta lumii fenomenale si obiectuale, caracterul generalizat abstract.
Prin gndire, lumea nu este numai interpretata si explicata ci si mbogatita, astfel, n
activitatea practica, pe baza modelelor proiectelor si planurilor, elaborate c'e itnctia
creatcare a gndirii, ecosistemul iman sufera o permanenta remodelare.
Ca reflectare directa a gndirii, conduita[imanase desfasoara rational si anticipativ, crice
actiune fiind precedata de executia ei mentala, de secventializarea etapelor, aprecierea ta
marilor desfasurarii ei. Ansamblul actiunilor si procedeelor, prin care, n vederea
rezolvarii unor probleme sau a cresterii nivelului de cunostinte, informatia este
transformata n cadrul schemelor si notiunilor printr-tn sistem de actiuni organizate,
alcatuieste componenta operationala a gndirii. La rndul ei, acesteia i se disting operatiile
fundamentale si operatiile instrumentale. n cadrul primei categorii se descriu analiza,
care permite delimitarea esentialului de neesential, prin divizarea mintala a unui fenomen
si determinarea calitatilor sale n cadrul ntregului, sinteza, care reconstituie mintal
obiectul din elementele sale definitorii oferite separat
sau includerea obiectului ntr-o ordine prestabilita conform nsusirilor sale, abstractizarea,
prin care se desprind antmite laturi ale unui fenomen descriindu-l prin prisma acestuia,
separat si independent de celelalte, care nu snt luate n consideratie, concretizarea, care
este operatia inver

de descriere a unui fenomen prin toate atributele sale si generalizarea, care extinde
rezultatele sintezei asupra cazurilor particulare specifice.
Aceste operatii nu se desfasoara dect n interdependenta si complexa ntrepatrundere,
analiza presupune sinteza, generalizarea extinde rezultatele sintezei, concretizarea
strabate calea inversa abstractizarii etc.
Operatiile instrumentale se desfasoara prin doua forme: - cea algoritmica, presupunnd o
succesiune predeterminata si forma euristica, n care cautarea rezultatului urmeaza o cale
putin organizata n care esecul este urmat de o noua cautare, care nu duce implicit la
rezultat ca n cazul algoritmului,
Relatia si succesiunea dinamica a notiunilor si operatiilor, prelucrarea ' permanenta a
continutului notional al gndirii, se desfasoara prin judecata si rationament, procese
fundamentale.
Judecata relationeaza notiunile, stabilind raporturile dintre obiectele si fenomenele
realitatii, ntregindu-le cu valoarea de adevar sau fals. Ea este n raport cu nivelul
intelectual, de pregatire si cu sistemul personalitatii (vointa, afectivitate, motivatie,
convingeri individuale).
Rationamentul reuneste judecati, nemaifiind legat direct de experienta, n scopul de a
desprinde informatii noi asupra realitatii.
Gndirea se desfasoara ntr-un mod particular, discursiv, trecnd orientat si finalst, n
vederea obtinerii unui anumit rezultat de la o secventa la alta n cadrul unor deplasari
asociative ample.
Gndirea fiecarui individ are un ritm propriu, personal, situat ntre anumite limite.
CLASIFICAREA TULBURRILOR DE GNDIRE
1. Tulburari n cursivitatea gndirii
1.1.Tulburari n ritmul gndirii
-Accelerarea ritmului gndirii
-Lentoarea ideativa
1.2.Tulburari n fluenta gndirii
-Fadingul mintal
-Barajul ideativ

-Vscozitatea