Sunteți pe pagina 1din 5

6.

Marea Neagra
Marea Neagra este o mare semiinchisa, componenta a Marii Mediteraneene.
Are cea mai mare suprafata, cea mai mare adancime, cel mai mare volum si cea mai mare
complexitate dintre toate bazinele Marii Mediterane (M.Ionica, M.Tireniana, M.Egee,
M.Adriatica, M. Alboran, M.Azov, M.Marmara).
Marea Neagra nu poate fi o mare continentala deoarece
-are bazinul dezvoltat atat pe crusta continentala cat si pe crusta oceanica.
-morfologia bazinului este asemanatoare cu cea a bazinelor oceanice (este frecvent considerat un ocean
miniatural) cu margini continentale si campie abisala.
-acvatoriul se afla in relatii active de schimb cu Marea Mediterana si prin aceasta cu restul Oceanului
Planetar.
Este situata in partea estica a Europei Sud-Estice intre 4055 si 4632 lat.N si intre 2727 si
4142 long.E; asezarea latitudinala pozitioneaza Marea Neagra in centrul zonei temperate, iar
asezarea longitudinala o aseaza in calea maselor de aer afectate de principalii centrii barici
(anticiclonul Azorelor, anticiclonul Euroasiatic, ciclonii nord-atlantici si din bazinul Marii
Mediterane.
Suprafata Marii Negre este de 466.200 km.
Latimea maxima este de 610 km.
Perimetrul bazinului este de 4.340 km.
Adancimea maxima este de 2.212 m.
Volumul total al apelor este de 530.000 km.
Stramtorile care leaga Marea Neagra cu marile vecine: Str. Bosfor si Str. Kerci.
Stramtoarea Bosfor face legatura Marii Negre cu Marea Mediterana si implicit cu Oceanul
Planetar si este situata intre Peninsula Istambul (Europa) si Peninsula Kocaeli (Asia).
-are o lungime de 31 km si o adancime maxima de 110 m.
Stramtoare Kerci leaga Marea Neagra de Marea Azov, avand o lungime de 45 km si o latime
care variaza intre 3.7 si 52 km.
Marea Azov este un liman salmastru adiacent Marii Negre, (ar fi mai corect numele de Limanul
Donului) cu o forma alungita, o lungime maxima de 400 km si o latime maxima de 200 km.
-suprafata Marii Azov este de 38.800 km.
Bazinul hidrografic aferent M.Negre are o suprafata de 1.874.904 km si este extins in Europa
si Asia Mica.
-se diferentiaza 4 categorii de bazine hidrografice, care transporta in total 353 km de apa.
1

a)bazine vestice si nord-vestice (Dunare, Nistru, Nipru si Bug)


b)bazine din Crimeea (Cernaia, Belbek, Alma si Kacea)
c)bazine caucaziene (Cuban, Rioni, Inguri, etc)
d)bazine din Asia Mica (Yesilirmak, Sakarya)
Clima din regiunea Marii Negre.
-se afla in zona temperata.
-clima de deasupra acvatoriului este inflentata de principalii centri barici : anticiclonul sub-tropical al
Azorelor, anticiclonul continental Eurasiatic la care se adauga activitatea anciclonica din N Oceanului
Atlantic si a celui din M. Mediterana.
-are caracter semiarid , evaporatia de 300-400 mm/an si precipitatii de 225-300 mm/an.
-se diferentiaza 3 compartimente cu clima specifica:
a)vestic influente continentale excesive specifice stepelor pontice
- ierni reci si uscate cu vanturi puternice
- veri moderat de calde
b)central este situat la adapostul Muntilor Caucaz
- temperaturi medii anuale 14-15C, ierni calde si relativ umede, veri moderate si umede.
c)estic trasaturi climatice de tranzitie
-vantul si procesele eoliene au o importanta deosebita, determinand morfologia si dinamica valurilor,
starea apelor in stratul de amestec, circulatia de suprafata, circulatia din Stramtoarea Bosfor.
Geologia si geofizica M.Negre.
-bazinul M.Negre este o depresiune tectonica adanca alcatuita din 2 compartimente: vestic si estic.
Intreaga regiune se suprapune pe un fundament dezvoltat pe crusta oceanica si pe crusta continentala.
Depresiunea tectonica este asimetrica.
Relieful bazinului M.Negre se subdivide in 2 provincii: centrala si marginala.
-provincia centrala este dezvoltata pe crusta bazaltica de tip oceanic si partial pe crusta continentala si
cuprinde Campia Abisala Euxinica, situata la adancimi sub 2000 m. Relieful actual este deosebit de
plan si neted.

-provincia marginala are o structura mai complexa, relieful fiind asociat marginilor continentale
oceanice. Relieful marginilor continentale se asociaza la 3 tipuri: Marginea Scitica, Marginea
Caucaziana, Marginea Pontica.
In M.Neagra se afla 3 insule stancoase: Insula Serpilor (Ucraina), Insula Berezan (Rusia) si
Insula Kefken (Turcia).
Insula Serpilor este situata in fata gurii Sulina, la o distanta de 45 de km; are o suprafata de 17
ha si o circumferinta de 1.973 m.
-este un inselberg din timpul regresiunilor din perioadele glaciare. Dupa ultima glaciatiune, selful
continental al Marii Negre a fost inundat si inselbergul a devenit insula.
-este alcatuita din gresii si conglomerate cuartoase de varsta Jurasic inferior.
-relieful se prezinta ca un dom pietros, cu alt.max. de 42 m, marginit de faleze.
-peisajul este dominat de stancarii, versante abrupte si faleze.
-flora si fauna sunt de stepa.
Trsturile oceanografice ale acvatoriului Mrii Negre
-temperatura apelor la suprafa, ca i temperatura aerului, se caracterizeaz prin diferene marcante
ntre cele dou compartimente, de vest i de est, ntre care se afl partea central cu caracter de
tranziie.
-cele mai mari diferene se nregistreaz iarna, cele din timpul verii fiind nensemnate. Toamna, rcirea
apelor de la suprafa ncepe din nord-vest, unde n luna septembrie se nregistreaz o medie de 18,4C,
spre colul sud-estic, unde media lunii septembrie este de 21,2C.
-in bazinul adnc al Mrii Negre, vara, se nregistreaz urmtoarea stratificaie termic medie:

stratul de amestec, este situat ntre suprafa i 10-12 m adncime, cu diferene ntre suprafa i
limita inferioar de 1-1,5C;

stratul termoclinei sezoniere situat ntre adncimile de 10-12 m i 40-45 m, n care gradientul
termic atinge 12-14C;

stratul intermediar rece (SIR) situat ntre adncimile de 40-45 m i 130-150 m, n care
temperatura scade cu 1-1,5C;
stratul intermediar , situat ntre adncimile de 130-150 m i cea -l 500 m, n care se nregistreaz o
inversiune termic, temperatura crescnd uor de la 8,000C la 8,883C;

stratul profund, situat ntre 1 500 m i cele mai mari adncimi, n care temperatura crete de la
8,883C (la -l 500 m) la 8,896C (la -l 800 m) meninndu-se apoi constant la 8,896C.
3

Salinitatea apelor
-salinitatea medie anual la suprafa variaz intre un minim de 14,5%o, n largul Deltei Dunrii, i un
maxim de 20,7%o, n partea central a bazinului.
-in fata gurilor Dunrii salinitatea scade la 5-8%o datorit volumelor mari de ap fluvial.
-salinitatea medie anual la suprafa are distribuie zonat longitudinal, cu valori mici i gradieni
mari, pe laturile vestic i estic, i cu valori peste 18,20%o, n partea central a bazinului.
Hidrogenul sulfurat i sulfurile n apa Mrii Negre.
-distribuia pe vertical a cantitii medii de H2S reflect o cretere continu de la 150 m adncime
pn la -2 000 m.
-analiza distribuiei produciei i consumului de H2S a relevat existena unui orizont cu producie
maxim situat ntre 500 i 1 000 m adncime, a unui orizont de consum maxim mai sus de -500 i un
orizont neutru, sub -l 000 m.
-acvatoriul Mrii Negre este un sistem chimic cu autoreglare, n care procesele de intrare a H2S sunt
controlate prin feed back de procesele de consum al H2S.
Curenii din Marea Neagr.
-cercetrile recente au demonstrat existena mai multor tipuri de circulaie n bazinul Mrii Negre:
circulaia major de suprafa din bazinul adnc, circulaia de suprafa sub-bazinal i de mezoscal,
circulaia vertical de tip upwelling i downwelling.
-circulaia major de suprafa din bazinul adnc. Modelul acceptat actual, pe care l putem denumi
modelul Oguz". relev prezena n bazinul adnc a unui curent ciclonal numit Curentul Principal al
Mrii Negre (rim Current).
-circulaia sub-bazinal se dezvolta in regiunile costiere si este mai activ in compartimentul vestic,
unde se afl cel mai extins elf continental.
Distribuia sedimentelor este influenat de principalii factori de dispersie: valurile i curenii.
-in regiunile costiere (litoral i elf continental) valurile i curenii indui de acestea, ca i curenii
costieri de vnt sunt principalii factori care asigur dispersia sedimentelor. Sedimentele litorale sunt
dominate de nisipurile terigene, terigen-biogene sau biogen-terigene. Aportul important al fluviilor este
stocat n cea mai mare msur, n delte, lagune i pe fronturile litorale.
-sedimentele selfului continental difer mult regional.
- pe versantele continentale moesice i scitice se depun mluri terigene cu carbonai (10-15%).
4

-pe versantele continentale caucaziene predomin mlurile argiloase, la care se adaug mlurile
terigene srace n carbonai.
-versantele continentale pontice sunt acoperite cu o mare varietate de sedimente, predominnd mlurile
terigene srace n carbonai, n amestec cu sedimente grosiere.
-sedimentele glacisurilor continentale sunt reprezentate prin mluri i argile cenuii srace n carbonai
i bogate n minerale argiloase, precum i prin mluri organice-terigene verzui-cenuii.
-pe cmpia abisal se afl o alternan de mluri coccolitice fine i argile siltice verzui-cenuii bogate
n materie organic, sulfuri de fier .
Flora i fauna Mrii Negre.
-plantele sunt reprezentate prin peste 304 specii de alge macrofite, majoritatea alge roii, la care se
adaug algele brune si algele verzi .
-animalele sunt reprezentate de majoritate grupelor de nevertebrate, cu un total de 1 750 de specii, iar
dintre vertebrate sunt prezeni petii; psrile i mamiferele marine un total de 164 de specii.
-marile asociaii de organisme marine : planctonul, nectonul i bentosul.
-Planctonul este alctuit din totalitatea organismelor care triesc plutind pasiv n masa apei, grupate n
dou categorii: fitoplanctonul i zooplanctonul.
-Zooplanctonul este format din 70 specii, majoritatea tintinide, rotiferi i copepode, care predomin,
precum i din cladoceri, meduze i chetognathe. Numrul de specii care formeaz zooplanctonul este
surprinztor de mic n comparaie cu cel din Marea Mediteran.
-Interes deosebit prezint planctonul stenoterm adaptat la viaa n ape reci, care iarna i primvara este
prezent n apele superficiale, iar vara coboar n stratul intermediar rece (SIR).
-Nectonul este format din peti planctofagi cum sunt hamsia ,stavridul mic, chefalu, scrumbia
albastr,din peti rpitori cum sunt plmida,stavridul mare i ben-totagi, cum sunt limba de
mare,cambula,calcanul ,sturionii in primele stadii.
-Bentosul este format din 1 790 de specii, majoritatea dintre poliche-e, nematode, molute, crustacei,
briozoare, echinoderme, tunicate, care formeaz biocenoze variate pn la adncimea de aproape 200
m.

S-ar putea să vă placă și