In septembrie 1991, cativa alpinisti germani au descoperit in Alpi o mumie inghe

tata, veche de aproximativ 5.300 de ani. ''Omul Similaun''(numit astfel dupa var
ful si ghetarul cu acelasi nume situate in apropiere) sau ''omul de Hauslabjoch
( dupa numele locului unde a fost gasit corpul) a intrat in final in istorie sub
denumira de ''Otzi''.
Caracterul extraordianr al descoperirii este lega
t de faptul ca trupul lui a fost conservat excelent, probabil datorita conditiil
or speciale din interiorul ghetarului. Pentru prima data, stiinta a putut face c
unostiinta cu detalii legate de vestimentatia si armele folosite de om la granit
a dintre Epoca pietrei si cea a bronzului. "Otzi" era probabil membru al unei so
cietati de agricultori si de apstori care traiau pe teritoriile de astazi ale va
ii Vinshgau.
"Omul de gheata" avea asupra sa, in momentul mortii, un top
or facut din cupru,ceea ce indica faptul ca oamenii din acele vremuri posedau cu
nostiinte necesare prelucrarii metalelo. Descoperirea lui ''Otzi'' a reanimat di
scutiile referitoare la popularea acestor regiuni in perioada preistorica si est
e o dovada convingatoare ca Alpii sunt leaganul unei culturi stravechi.
C
lima
Clima temperata umeda, cu specific monatan si alpin. Temperatura medie e
ste de -15oC in ianuarie si de +18o C in iulie. Cantitatea anuala medie de preci
pitatii este de 1.200 mm.De veacuri, Alpii au fost centrul unor intense activita
ti umane. Deoarece defrisarea padurilor a inceput inca din Antichitate, meidul a
lpin a inceput sa se degradeze din cauza pasunatului excesiv, a exploatarii mine
reurilor si a activitatilor miniere.
In prezent zana sufara din pricina
dezvoltarii necontrolate a turismului. De abia in a doua jumatate a secolului XX
, Alpii au inceput sa se bucure de grija pe care o merita: acic au loc activitat
i de impadurire, se supravegheaza puritatea aerului si a apelor, au fost infiint
ate numeorase parcuri nationale.
Muntii cu faima negativa
Desi acest l
ant muntos extraordinar impresioneaza si farmeca turistii, anumite varfuri au ca
patat o faima negativa. Numerosi alpinisti si-au incercat puterile pe peretele n
ordic al muntelui NIGER, dar putini si-au vazut eforturile incununtae de succes.
Alpii sunt cel mai inalt si cel mai lung lant muntos al Europei. Acesta
se intinde pe o distanta de 1.200 kilometri, desenand un arc urias pe toritoriil
e a opt tari: Germania, Austria, Elvetia, Franta, Monaco, Italia, Slovenia si Li
chenstain. Alpii fac parte dintre lanturile muntoase cu caracteristici alpine pr
onuntate, deoarece se ridica la inaltimi care depasesc cu mult granitele superio
are ale padurilor.
In epoca glaciara au cunoscut perioade succesive de i
nghet. Glaciatiile sunt responsabile pentru forma de astazi a Alpilor, cu piscur
i abrupte, cu depresiuni adanci, cu vai prelungi si cu lacuri. Cel mai inalt var
f al Alpilor este Mont Blanc, care se ridica la 4.808 m deasupra nivelului marii
.